Convenţie din 27 aprilie 2004

România şi Republica Ungară, denumite în continuare state contractante, apreciind experienţa şi rezultatele de până acum, obţinute în controlul traficului de frontieră,

având intenţia de a facilita controlul traficului de frontieră în punctele de trecere a frontierei rutiere şi feroviare, precum şi de a simplifica şi fluidiza trecerea peste frontieră comună,

au hotărât încheierea prezentei convenţii după cum urmează:

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

În înţelesul prezentei convenţii, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.controlul traficului de frontieră - activitatea de serviciu desfăşurată de personalul de serviciu al statelor contractante, în locurile de trecere a frontierei deschise traficului de frontieră sau în alte locuri desemnate pentru control, pentru trecerea legală a persoanelor şi bunurilor, de asemenea, pentru împiedicarea trecerii ilegale a frontierei, precum şi pentru prevenirea şi întreruperea altor acţiuni ilegale;

2.stat de teritoriu - acel stat contractant pe al cărui teritoriu personalul de serviciu al celuilalt stat contractant efectuează controlul traficului de frontieră, respectiv unde cei care prestează servicii îşi desfăşoară activitatea;

3.stat vecin - acel stat contractant al cărui personal de serviciu execută controlul traficului de frontieră pe teritoriul statului de teritoriu;

4.cei care prestează servicii - acele persoane fizice sau juridice care, în statul de teritoriu, desfăşoară activităţi legate de controlul traficului de frontieră pe teritoriul punctului de trecere, în locurile desemnate pentru acestea, precum şi angajaţii acestora, în special: comisionari vamali, transportatori, agenţi de schimb valutar, precum şi cei care efectuează cântărirea mijloacelor de transport;

5.teritoriul de funcţionare - acea parte a statului de teritoriu unde personalul de serviciu al statului vecin are dreptul să controleze traficul de frontieră;

6.personal de serviciu - acele persoane care execută controlul traficului de frontieră în cadrul atribuţiilor legale, conform legislaţiei lor interne, precum şi persoanele care au dreptul şi sunt împuternicite să execute controlul asupra îndeplinirii serviciului;

7.bunuri - mărfurile, inclusiv vietăţile, orice alte produse, mijloacele de transport, precum şi valorile ce intră sub incidenţa dispoziţiilor legale valutare;

8.instalaţii de telecomunicaţii şi transfer al datelor - mijloacele de comunicaţii cu şi fără fir, reţelele, mijloacele de legătură prin satelit şi instalaţiile tehnice şi radiocomunicaţii, inclusiv sistemele de antene;

9.loc de serviciu pentru controlul traficului de frontieră - punctul de trecere a frontierei de stat sau o parte a acestuia, înfiinţat în scopul controlului traficului de frontieră.

Articolul 2

Prezenta convenţie conţine principiile şi regulile cooperării în cursul efectuării controlului traficului de frontieră al persoanelor şi mărfurilor, precum şi al mijloacelor de transport care trec frontiera de stat.

Articolul 3

(1)Pe baza prezentei convenţii, statele contractante simplifică, fluidizează şi corelează controlul traficului de frontieră.

(2)Pentru realizarea acestui scop, statele contractante înfiinţează, de comun acord, pe teritoriul unuia sau al altuia dintre statele contractante, puncte de trecere a frontierei de stat.

(3)Autorităţile de control al traficului de frontieră ale unuia dintre statele contractante pot efectua pe teritoriul de funcţionare, situat pe teritoriul celuilalt stat contractant, controlul trecerii frontierei în ambele sensuri.

(4)Guvernele statelor contractante reglementează prin acord separat:

a)înfiinţarea sau desfiinţarea punctului de trecere a frontierei de stat, orarul de funcţionare, caracterul traficului şi modificarea acestuia;

b)acele tronsoane de cale ferată pe care personalul de serviciu al statului vecin poate efectua, în statul de teritoriu, controlul traficului de frontieră din mers pe trenurile de persoane;

c)teritoriul de funcţionare;

d)detaliile cooperării, potrivit alin. (1), pe baza legislaţiei interne în vigoare;

e)reglementările referitoare la înfiinţarea şi sarcinile punctului comun de contact;

f)introducerea şi reglementarea controlului comun al traficului de frontieră, potrivit alin. (3) al art. 6. (5) Statele contractante îşi rezervă dreptul ca în situaţii deosebite să transfere, pe o perioadă determinată şi cu caracter temporar, controlul traficului de frontieră de pe teritoriul celuilalt stat contractant pe propriul teritoriu.

Referitor la asemenea mutări, statele contractante se vor informa reciproc, neîntârziat.

Articolul 4

(1)În cazul traficului rutier, teritoriul de funcţionare poate cuprinde:

a)încăperile de serviciu stabilite ale statului vecin, înfiinţate pentru controlul traficului de frontieră;

b)alte obiective stabilite prin regulamentul de funcţionare al punctului de trecere a frontierei;

c)drumul dintre frontiera de stat şi locul de serviciu de control al traficului de frontieră.

(2)În cazul traficului feroviar, teritoriul de funcţionare poate cuprinde:

a)încăperile de serviciu stabilite prin regulamentul de funcţionare al punctului de trecere a frontierei de stat, înfiinţate pentru controlul traficului de frontieră de statul vecin, în staţiile de cale ferată desemnate;

b)liniile desemnate pe teritoriul staţiilor de cale ferată, cu peroanele aferente;

c)încăperile ce servesc controlului traficului de frontieră al persoanelor şi mărfurilor;

d)mijloacele de transport feroviar aflate în staţionare şi în mers.

(3)Autorităţile responsabile cu controlul traficului de frontieră ale statelor contractante stabilesc, de comun acord cu organele feroviare, acele trenuri de persoane pe care efectuează controlul traficului de frontieră în mers.

Capitolul IIControlul traficului de frontieră

Articolul 5

(1)Personalul de serviciu al statului vecin efectuează controlul traficului de frontieră pe teritoriul de funcţionare, în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii, pe baza legislaţiei lui interne, în aceeaşi măsură şi cu aceleaşi consecinţe juridice ca şi când acesta ar fi executat pe teritoriul propriu. Această activitate nu poate fi restricţionată de statul de teritoriu, care nu poate dispune nici alte obligaţii.

(2)Actele de autoritate aplicate pe teritoriul de funcţionare de către personalul de serviciu al statului vecin, pe baza legislaţiei lui interne, trebuie considerate ca şi cum ar fi efectuate în localitatea statului vecin pe teritoriul căruia se află punctul de trecere a frontierei care îi aparţine.

(3)Dacă acţiunea care contravine legislaţiei statului vecin referitoare la trecerea frontierei de către persoane, introducerea, scoaterea şi tranzitarea bunurilor este comisă pe teritoriul de funcţionare, atunci aceasta trebuie considerată ca şi cum ar fi fost săvârşită în acea localitate a statului vecin pe al cărui teritoriu se găseşte punctul de trecere a frontierei care îi aparţine.

(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) trebuie aplicate în mod corespunzător celor care prestează serviciul şi activităţii desfăşurate de aceştia.

(5)În alte situaţii prevalează normele juridice ale statului de teritoriu.

Articolul 6

(1)În teritoriul de funcţionare, controlul traficului de frontieră efectuat de către personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese devansează controlul efectuat de personalul de serviciu al statului contractant pe teritoriul căruia se intră, cu excepţia situaţiei în care personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese renunţă la control şi informează despre aceasta personalul de serviciu al statului vecin. Personalul de serviciu care efectuează controlul la intrare începe activitatea atunci când personalul de serviciu al statului vecin îl informează cu privire la terminarea propriului control.

(2)După începerea efectuării controlului traficului de frontieră de către personalul de serviciu al statului contractant pe teritoriul căruia se intră, personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese nu mai este îndreptăţit să efectueze controlul traficului de frontieră. În situaţii justificate, personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese este în drept să efectueze, cu acordul prealabil al personalului de serviciu al statului contractant pe al căruia teritoriu se intră, repetarea controlului traficului de frontieră.

(3)Personalul de serviciu al statelor contractante poate să efectueze controlul traficului de frontieră şi în comun.

Articolul 7

(1)Personalul de serviciu al statelor contractante, de comun acord, la controlul efectuat în loc comun şi pe timpul controlului în mers, poate să nu respecte ordinea prevăzută la art. 6 alin. (1) din prezenta convenţie, în situaţia în care aceasta este necesară pentru uşurarea sau creşterea rapidităţii controlului traficului de frontieră. Într-o asemenea situaţie, personalul de serviciu al statului contractant pe teritoriul căruia se intră poate să reţină sau să întoarcă persoane ori să reţină bunuri numai după încheierea controlului traficului de frontieră al personalului de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese. În acest caz, persoanele implicate sunt predate personalului de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese. Personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese are prioritate în reţinerea persoanei implicate.

(2)Măsurile enumerate la alin. (1) trebuie aplicate în mod corespunzător în privinţa reţinerii, confiscării şi predării bunurilor.

Articolul 8

(1)În cursul controlului traficului de frontieră prevăzut la art. 6 din prezenta convenţie, personalul de serviciu al statului vecin are dreptul să reţină, să întoarcă sau să transporte înapoi cu forţa persoanele pe teritoriul propriului lor stat.

(2)Personalul de serviciu al statului vecin, în cursul executării controlului traficului de frontieră, nu are dreptul să îl reţină pe cetăţeanul statului de teritoriu pe teritoriul de stat al acestuia ori să îl transporte pe teritoriul statului vecin; are însă dreptul să îl conducă la locul de serviciu pentru controlul traficului de frontieră propriu.

(3)La aplicarea măsurilor efectuate conform prevederilor alin. (1) şi (2), trebuie asigurată participarea neîntârziată a persoanei de serviciu a statului de teritoriu.

(4)Dispoziţiile alin.(1)-(3) nu aduc atingere normelor juridice privind dreptul de azil ale statului de teritoriu.

Articolul 9

(1)Sumele de bani încasate de personalul de serviciu al statului vecin în cursul efectuării controlului traficului de frontieră în statul de teritoriu ori cele aduse în interesul serviciului, alte valori şi bunurile reţinute sau confiscate pot fi transportate pe teritoriul statului vecin.

(2)Dispoziţiile alin. (1) trebuie aplicate în mod corespunzător în ceea ce priveşte sumele de bani încasate sau duse de cei care prestează servicii, precum şi alte bunuri aduse de ei în cursul desfăşurării activităţilor aprobate.

Articolul 10

(1)Nu se poate refuza întoarcerea pe teritoriul statului contractant de pe teritoriul căruia se iese persoanelor întoarse de personalul de serviciu al statului contractant pe teritoriul căruia se intră. La nevoie, personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese poate transporta înapoi această persoană, chiar şi cu forţa.

(2)Personalul de serviciu al statului contractant de pe teritoriul căruia se iese nu poate refuza readucerea şi reprimirea acelor bunuri a căror introducere nu a fost aprobată de personalul de serviciu al statului contractant pe al cărui teritoriu se intră.

(3)Acele bunuri care au fost întoarse în statul vecin de personalul de serviciu al statului vecin în cursul controlului la ieşire sau acelea care înainte de începerea controlului de intrare al personalului de serviciu al statului de teritoriu sunt transportate înapoi pe teritoriul statului vecin, la cererea persoanelor interesate, nu intră sub incidenţa reglementărilor juridice privind ieşirea din ţară ale statului de teritoriu şi nici nu pot fi obiectul procedurii de control la ieşire a acestui stat.

Articolul 11

(1)Personalul de serviciu al statelor contractante se informează reciproc, la nevoie, asupra măsurilor luate în cursul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezenta convenţie, precum şi în privinţa limitărilor de trafic introduse temporar şi a obstacolelor de circulaţie apărute.

(2)În punctele de trecere a frontierei rutiere şi feroviare personalul de serviciu al statelor contractante va adopta măsuri comune, corelate, în interesul reducerii timpilor de aşteptare în traficul de persoane şi de mărfuri, precum şi în scopul prevenirii şi eliminării obstacolelor de circulaţie apărute.

Articolul 12

(1)În situaţiile justificate de interesele economice sau sociale, autorităţile competente de control al traficului de frontieră ale statelor contractante pot aproba deschiderea ocazională a frontierei de stat în scopul trecerii frontierei de către persoane şi bunuri în afara punctelor permanente de trecere a frontierei.

(2)Cererea privind trecerea frontierei de stat, în afara punctelor de trecere a acesteia, trebuie înaintată cu cel puţin 30 (treizeci) de zile înainte de data planificată.

(3)Statele contractante îşi împuternicesc guvernele ca, în scopul vizitării monumentelor arhitectonice, valorilor naturale, precum şi al utilizării potecilor turistice, aflate în apropierea frontierei de stat comune, să încheie înţelegeri internaţionale în care să stabilească locurile prin care persoanele interesate pot trece frontiera de stat comună şi în afara punctelor de trecere a frontierei aflate în funcţiune.

Capitolul IIIPersonalul de serviciu

Articolul 13

Personalul de serviciu al statului vecin, în scopul executării serviciului în statul de teritoriu şi pe timpul călătoriei la şi de la locul de serviciu, poate să poarte uniforma, ecusonul şi armamentul de serviciu (pistol) şi poate lua, de asemenea, echipamentul de serviciu necesar, inclusiv câinii de serviciu. Armamentul de serviciu poate fi folosit în statul de teritoriu doar pentru legitimă apărare.

Articolul 14

(1)Autorităţile statului de teritoriu asigură personalului de serviciu al statului vecin în teritoriul de funcţionare, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, aceleaşi protecţie şi ajutor ca şi pentru personalul de serviciu propriu.

Dispoziţiile penale ale statului de teritoriu referitoare la protecţia persoanelor oficiale şi a activităţilor desfăşurate de acestea în cursul îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu se vor aplica şi în cazul acţiunilor ilegale săvârşite în statul de teritoriu împotriva personalului de serviciu al statului vecin, pe timpul sau în legătură cu executarea serviciului.

(2)Personalul de serviciu al statului vecin are dreptul să îndepărteze, cu utilizarea mijloacelor coercitive, acele persoane care prin comportamentul lor perturbă ordinea din încăperile de serviciu ale statului vecin, controlul traficului de frontieră, respectiv pun în pericol nemijlocit viaţa, integritatea corporală sau securitatea bunurilor altora ori ale personalului de serviciu. Personalul de serviciu al statului de teritoriu trebuie informat fără întârziere referitor la măsura luată, care va acorda ajutor la cerere. Mijloacele coercitive şi modul de folosire a acestora sunt în conformitate cu legislaţia internă a statului vecin.

(3)Autorităţile statului de teritoriu pot cerceta încăperile de serviciu ale statului vecin numai cu acordul autorităţilor competente ale statului vecin.

(4)În cazul săvârşirii infracţiunilor şi contravenţiilor în statul de teritoriu, prevăzute în legislaţia acestuia, de către personalul de serviciu al statului vecin, autoritatea competentă a statului de teritoriu este obligată să informeze neîntârziat autoritatea ierarhic superioară a făptuitorului.

Articolul 15

Acţiunile civile în despăgubiri pentru acele pagube produse de personalul de serviciu al statului vecin în teritoriul de funcţionare, pentru care răspunderea aparţine statului, intră sub incidenţa jurisdicţiei statului vecin ca şi când acţiunea păgubitoare s-ar fi produs în statul vecin. În cursul promovării unor asemenea acţiuni, cetăţenii statului de teritoriu beneficiază de acelaşi tratament ca şi cetăţenii statului vecin.

Articolul 16

(1)Dacă persoana de serviciu a statului vecin, pe timpul sau în legătură cu executarea serviciului în statul de teritoriu, îşi pierde viaţa, este rănită ori bunurile aflate ori purtate asupra sa sunt deteriorate ori distruse, atunci pentru acţiunea civilă în despăgubire se va aplica legislaţia în vigoare din statul vecin.

(2)Persoana de serviciu, respectiv persoana în drept să fie despăgubită, poate să îşi promoveze acţiunea civilă în despăgubire, rezultată din faptele prevăzute la alin. (1), la instanţa oricărui stat contractant.

(3)Hotărârile definitive pronunţate de instanţe şi tranzacţiile judiciare, care au fost emise cu respectarea regulilor privind competenţa judecătorească, în conformitate cu prevederile alin. (2), de instanţa unuia dintre statele contractante, având ca obiect acţiunea civilă în despăgubire precizată la alin. (1), respectiv au fost încheiate în faţa unei asemenea instanţe, vor fi executate pe teritoriul celuilalt stat contractant, în conformitate cu acordul de asistenţă judiciară reciprocă aflat în vigoare între cele două state.

(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) trebuie aplicate cu acelaşi înţeles în scopul promovării cererilor de despăgubire pentru pagubele produse de persoana de serviciu a statului vecin în statul de teritoriu, pe timpul şederii în interes de serviciu, dar nu în timpul îndeplinirii serviciului. Pentru soluţionarea cererii de despăgubire dispun de competenţă juridică, potrivit alegerii celui care a suferit paguba, în aceeaşi măsură, instanţele statului contractant de la locul producerii pagubei sau de pe raza de domiciliu a celui care a produs paguba.

Articolul 17

(1)Personalul de serviciu al statului vecin poate trece frontiera de stat româno-ungară cu permisul de trecere a frontierei, denumit în continuare permis, emis în baza acordului internaţional aflat în vigoare între România şi Republica Ungară privind unificarea actelor necesare trecerii frontierei de stat în interes de serviciu.

(2)Posesorul permisului are dreptul să treacă frontiera de stat româno-ungară, în scopul ajungerii la locul de serviciu, pentru îndeplinirea serviciului, prin punctul de trecere a frontierei de stat cel mai apropiat de locul de serviciu.

(3)Posesorul permisului, pe timpul îndeplinirii serviciului, are dreptul să se afle fără nici un fel de limitări pe teritoriul de funcţionare, precum şi în zonele staţiilor de cale ferată deschise publicului.

Capitolul IVLocurile de serviciu pentru controlul traficului de frontieră şi personalul care prestează servicii

Articolul 18

(1)În punctele de trecere a frontierei rutiere, încăperile de serviciu necesare personalului de serviciu al statului vecin, pentru aplicarea prezentei convenţii în statul de teritoriu, vor fi asigurate de statul de teritoriu. Autorităţile competente ale statelor contractante vor conveni cu utilizatorul în legătură cu folosirea, întreţinerea şi alte condiţii de utilizare a încăperilor şi obiectivelor de serviciu, prin contracte de drept civil.

(2)Societăţile de căi ferate ale statelor contractante sunt obligate să asigure condiţiile pentru executarea controlului în mers, să stabilească compartimentele de serviciu din vagoanele de cale ferată, încăperile de serviciu necesare în staţiile terminale ale tronsoanelor de cale ferată desemnate pentru control, în staţiile de cale ferată de frontieră şi să asigure folosirea gratuită a acestora.

Articolul 19

(1)Locurile de serviciu pentru controlul traficului de frontieră ale statului vecin trebuie marcate cu inscripţii oficiale, cu stema statului şi cu drapel.

(2)Pe locurile de serviciu ale personalului de serviciu al statului vecin inscripţiile trebuie aplicate în limbile română şi maghiară.

Articolul 20

(1)Sunt scutite de la plata taxelor vamale, impozitelor, altor taxe şi sarcini fiscale şi nu intră sub incidenţa interdicţiilor economice şi a limitărilor de introducere sau scoatere:

a)acele bunuri (în special: materialele, mijloacele şi instalaţiile necesare asigurării serviciului şi traficului) care sosesc pentru locul de serviciu de control al traficului de frontieră al statului vecin şi servesc controlului traficului de frontieră;

b)acele bunuri care servesc uzului oficial al organelor de control al traficului de frontieră şi al celor care prestează servicii sau cele care servesc necesităţilor de uz personal ale persoanelor de serviciu ori ale celor care prestează servicii, aparţinând statului vecin, pe timpul executării serviciului în statul de teritoriu;

c)acele autovehicule care sunt utilizate de personalul de serviciu sau de cei care prestează servicii, în statul de teritoriu, pentru îndeplinirea serviciului.

(2)Bunurile prevăzute la alin. (1) pot fi introduse temporar de pe teritoriul unuia dintre statele contractante pe teritoriul celuilalt stat contractant, cu obligaţia scoaterii acestora. Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a), introduse şi scoase în acest mod, vor fi trecute într-o listă, întocmită în 3 (trei) exemplare, dintre care un exemplar va fi înmânat organului vamal competent al celuilalt stat contractant.

(3)Înscrisurile, documentele şi purtătorii de date necesari îndeplinirii serviciului, aflaţi asupra persoanelor de serviciu ale statului vecin, sunt scutiţi, în statul de teritoriu, de cercetare şi reţinere.

Articolul 21

(1)Coletele de serviciu expediate în alt mod decât prin poştă de organele de control al traficului de frontieră ale statului vecin, pe adresa organelor lor aflate în statul de teritoriu şi invers, pot fi transmise fără taxe.

(2)Aceste colete de serviciu sunt scutite de verificări şi reţinere, cu excepţia situaţiei în care există o bănuială întemeiată că sunt în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. La acest control este necesară prezenţa persoanelor de serviciu ale ambelor state contractante.

(3)Coletele de serviciu trebuie prevăzute cu ştampilă sau cu alt mod de sigilare, aparţinând organului de control al traficului de frontieră expeditor.

Articolul 22

(1)Statul de teritoriu permite organelor de control al traficului de frontieră ale statului vecin, pentru îndeplinirea activităţilor desfăşurate în statul de teritoriu, fără plata taxelor vamale, impozitelor, a altor taxe şi sarcini fiscale, să instaleze, să utilizeze, să întreţină, să modifice (modernizeze) şi să desfiinţeze instalaţiile de telecomunicaţii şi transmitere a datelor, precum şi să le conecteze la obiectivele corespunzătoare ale statului vecin.

(2)Pentru înfiinţarea, menţinerea şi asigurarea funcţionării instalaţiilor de telecomunicaţii şi transmitere a datelor trebuie aplicate prevederile legislaţiei interne a statului de teritoriu.

(3)Legăturile de transmisiuni dintre organele de serviciu ale statului vecin, prevăzute la alin. (1), pot fi utilizate numai în interes de serviciu.

(4)Aceste comunicări sunt considerate ca trafic intern al statului vecin.

(5)Personalul statului vecin, care asigură funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor de telecomunicaţii şi transmitere a datelor, poate intra pe teritoriul statului de teritoriu în scopul montării şi întreţinerii instalaţiilor. În acest scop poate trece frontiera de stat cu mijloacele de transport şi poate trece mijloacele necesare efectuării lucrărilor. Înaintea începerii activităţii lui este obligat să se prezinte la personalul de serviciu competent al statului de teritoriu.

Articolul 23

(1)Persoanele statului vecin, care prestează servicii în legătură cu controlul traficului de frontieră, sunt scutite, în ceea ce priveşte această activitate, de obţinerea permisului de muncă în statul de teritoriu. Cel care prestează servicii notifică autorităţilor competente ale statului de teritoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale acestuia, fără plata unor taxe, activitatea ce o desfăşoară. Activitatea poate fi începută numai după obţinerea avizului acestei autorităţi.

(2)Intrarea pe teritoriul punctului de trecere a frontierei şi şederea în statul de teritoriu a celor care prestează servicii este reglementată de legislaţia statului de teritoriu.

(3)Cei care prestează servicii au dreptul, în statul de teritoriu, să instaleze şi să exploateze, în locul de serviciu de control al traficului de frontieră al statului vecin, echipamente de telecomunicaţii şi transmitere a datelor şi să le conecteze la reţeaua statului vecin.

(4)Alin. (2) şi (5) ale art. 22 din prezenta convenţie trebuie aplicate în mod corespunzător şi în cazul echipamentelor de telecomunicaţii şi transmitere a datelor aparţinând celor care prestează servicii.

Articolul 24

Cei care prestează servicii vor conveni, separat, cu administratorul punctului de trecere a frontierei în legătură cu utilizarea obiectivelor şi încăperilor aparţinătoare locurilor de serviciu ale statului vecin aflate în statul de teritoriu, precum şi în legătură cu asigurarea de servicii şi contravaloarea acestora.

Capitolul VAplicarea convenţiei

Articolul 25

(1)În scopul aplicării prezentei convenţii, guvernele statelor contractante înfiinţează Comisia mixtă româno-ungară de trafic de frontieră, denumită în continuare Comisia mixtă, formată din reprezentanţii autorităţilor lor competente.

(2)Comisia mixtă adoptă regulamentul de funcţionare şi îşi stabileşte sarcinile de detaliu.

(3)Comisia mixtă ţine şedinţe, pe baza înţelegerii dintre autorităţile competente, ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin o dată pe an, alternativ pe teritoriul României şi al Republicii Ungare.

Capitolul VIDispoziţii finale

Articolul 26

Dispoziţiile prezentei convenţii nu aduc atingere obligaţiilor statelor contractante, ce decurg din alte instrumente juridice internaţionale.

Articolul 27

Statele contractante vor aplica în mod corespunzător, la punctul comun de contact şi la cei ce execută serviciul acolo, prevederile art. 13-17, ale art. 18 alin. (1) şi ale art. 19-22 din prezenta convenţie.

Articolul 28

(1)Divergenţele rezultate din interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii vor fi rezolvate de statele contractante prin negocieri, în cadrul Comisiei mixte, iar în cazul în care nu se ajunge la o soluţie, pe cale diplomatică.

(2)Aplicarea prezentei convenţii poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare stat contractant, din motive de securitate naţională, de ordine publică ori de sănătate publică. Referitor la introducerea sau la revocarea unei asemenea măsuri, trebuie informat neîntârziat, pe cale diplomatică, celălalt stat contractant. Introducerea, respectiv anularea suspendării, în situaţiile care reclamă măsuri imediate, produce efecte odată cu primirea notei diplomatice, iar în alte cazuri, în a 15-a (cincisprezecea) zi după primirea acesteia.

Articolul 29

(1)Prezenta convenţie trebuie ratificată în conformitate cu legislaţia internă a statelor contractante. Convenţia intră în vigoare în a 15-a (cincisprezecea) zi de la data primirii ultimei note diplomatice privind ratificarea.

(2)Prezenta convenţie se încheie pe o perioadă nedeterminată. Ea poate fi denunţată, în scris, pe cale diplomatică, de oricare stat contractant. Convenţia îşi încetează valabilitatea după trecerea a 6 (şase) luni de la primirea comunicării privind denunţarea.

(3)Statele contractante pot modifica prezenta convenţie, de comun acord, în scris. Amendamentele intră în vigoare potrivit dispoziţiilor alin. (1).

(4)Începând cu ziua intrării în vigoare a prezentei convenţii, în aplicarea acordurilor internaţionale în vigoare între statele contractante acestea vor înscrie ca stat emitent România, respectiv Republica Ungară, în permisul de trecere a frontierei menţionat la art. 17 alin. (1) din prezenta convenţie.

(5)La data intrării în vigoare a prezentei convenţii, îşi încetează valabilitatea Convenţia dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind înfiinţarea punctului comun rutier Borş, semnată la Bucureşti la 30 septembrie 1962. (6) La data intrării în vigoare a prezentei convenţii, îşi pierd valabilitatea art. 3 şi 4 ale Convenţiei dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind organizarea serviciului la frontieră în staţia comună Curtici, semnată la Bucureşti la 22 martie 1960. (7) La data intrării în vigoare a prezentei convenţii şi a acordului de aplicare a acesteia, părţile contractante nu vor mai aplica dispoziţiile referitoare la controlul traficului de frontieră şi la organele de control al traficului de frontieră (grăniceri şi vameşi, serviciul fitosanitar şi sanitar-veterinar, controlul de calitate al mărfurilor) prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) şi teza a patra a alin. (7), art. 5 alin. (3) şi (5), art. 19 alin. (1) teza întâi şi art. 20 alin. (3)-(7) ale Convenţiei dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind organizarea serviciului la frontieră în staţia comună Curtici, semnată la Bucureşti la 22 martie 1960.

Semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004, în două exemplare originale, în limbile română şi maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Pentru România,

Ioan Rus

Pentru Republica Ungară,

Monika Lamperth