Lege nr. 77 din 7 mai 1999

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul I

Se aprobă Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 11 din 25 iunie 1998 pentru instituirea Ordinului Steaua României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 29 iunie 1998, cu următoarele modificări şi completări:

1.Titlul ordonanţei de urgenta va avea următorul cuprins:

Ordonanţa de urgenta pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României

2.Articolul 1 va avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1)Se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.

(2)Unităţilor militare le poate fi conferit Ordinul naţional Steaua României pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război.

(3)Ordinul naţional Steaua României poate fi conferit şi cetăţenilor străini pentru contribuţia lor deosebită la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii excepţionale aduse statului şi poporului român.

3.Articolul 2 se abroga.

4.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Articolul 3

(1)Ordinul naţional Steaua României poate avea maximum 3.650 de membri, grupati în 6 grade, cu însemne diferite pentru civili, militari şi de război. În ordine crescatoare, cele 6 grade sunt:

a)Cavaler;

b)Ofiţer;

c)Comandor;

d)Mare ofiţer;

e)Mare cruce;

f)Colan.

(2)Ordinul naţional Steaua României cu însemne de război nu intră în limita legală de conferire.

5.După articolul 3 se introduce articolul 3^1 cu următorul cuprins:

Articolul 3^1

Cetăţenilor străini, decorati cu Ordinul naţional Steaua României, nu li se aplică prevederile art. 3 alin. (1) din prezenta ordonanţă de urgenţă.

6.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Articolul 4

Preşedintele României este capul Ordinului naţional Steaua României. În aceasta calitate, Preşedintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului naţional Steaua României, comanda specială, pe care îl poarta la ocazii festive, precum şi la ceremoniile de inmanare a ordinului.

7.La articolul 5, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

Articolul 5

(1)Ordinul naţional Steaua României se conferă prin decret de către Preşedintele României.

...........................................................................

(3)Preşedintele României poate să confere ordinul din proprie iniţiativă, în proporţie de maximum 1% din numărul total stabilit pentru fiecare grad.

8.După articolul 5 se introduce articolul 5^1 cu următorul cuprins:

Articolul 5^1

(1)Însemnul decoratiei se compune dintr-o cruce repetată, confectionata din argint, emailata albastru, având între brate câte o acvila cu zborul desfăcut, iar în centru, un medalion emailat roşu, inconjurat de o cununa.

(2)Pe aversul medalionului este aplicată stema României, stantata din metalul gradului, şi o bordura albastra, pe care este scris ÎN FIDE SALUS. Pe revers este înscrisă data 1877, anul instituirii ordinului.

(3)Însemnul este surmontat de o cununa ovala din ramuri de stejar şi lauri.

(4)Panglica ordinului este din rips moarat roşu, având spre margini câte doua benzi albastre.

(5)Ordinul se prezintă sub trei forme cu valoare egala: însemnul propriu-zis, rozeta pentru civili sau bareta pentru militari.

(6)Ziua Ordinului naţional Steaua României se sarbatoreste la data de 10 mai, data creării ordinului.

9.Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:

Conferirea Ordinului naţional Steaua României

10.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Articolul 7

(1)Ordinul naţional Steaua României se conferă cetăţenilor români, începând cu gradul de Cavaler, care determina admiterea în ordin.

(2)Conferirea gradelor superioare se face ca urmare a existenţei unor noi merite ale persoanelor decorate, în conformitate cu prevederile regulamentului de punere în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3)Propunerile pentru decorare trebuie să fie temeinic motivate, iar esenta acestei motivatii se înscrie în brevetul de conferire a ordinului.

(4)Cetăţenii străini pot fi decorati cu orice grad, fără îndeplinirea regulilor de acordare prevăzute pentru cetăţenii români.

11.Articolele 8-11 se abroga.

12.Articolul 12 va avea următorul cuprins:

Articolul 12

Brevetul reprezintă documentul oficial prin care se atesta conferirea Ordinului naţional Steaua României.

13.Articolul 14 va avea următorul cuprins:

Articolul 14

(1)Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Preşedintelui României, precum şi prin sigiliu şi sunt contrasemnate de cancelarul ordinelor.

(2)În cazul în care ordinul se conferă Preşedintelui României, potrivit art. 5 alin. (2) lit. a), brevetul este validat sub semnatura preşedintelui Senatului şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, precum şi prin sigiliu şi este contrasemnat de cancelarul ordinelor.

(3)Pentru Colanul Ordinului naţional Steaua României, care i se atribuie Preşedintelui României în calitate de cap al acestui ordin, nu se eliberează brevet.

14.Articolul 15 va avea următorul cuprins:

Articolul 15

Brevetul poarta numărul de ordine în cadrul ierarhiei gradului ordinului şi numărul de înregistrare din evidenta Cancelariei ordinelor.

15.Capitolul IV se abroga.

16.Articolul 19 va avea următorul cuprins:

Articolul 19

Persoanele decorate cu Ordinul naţional Steaua României, al căror brevet a fost semnat autograf de Preşedintele României, au dreptul să fie primite în audienta, pentru a multumi personal, în situaţia în care decoratia respectiva nu a fost înmânată direct de către acesta.

17.După articolul 19 se introduce articolul 19^1 cu următorul cuprins:

Articolul 19^1

(1)Cavalerii Ordinului naţional Steaua României beneficiază de onorurile militare acordate ofiţerilor Armatei Române.

(2)Echivalarea gradelor ordinului cu cele ale ofiţerilor se precizează prin regulament, în conformitate cu grila prevăzută în legea privind sistemul naţional de decoraţii al României.

18.La articolul 20, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Articolul 20

(1)Persoanele cărora li s-a conferit Ordinul naţional Steaua României vor fi invitate sa participe la manifestările publice prilejuite de Ziua Naţionala a României sau la diverse alte aniversari şi comemorari, asigurându-li-se de către organizatori locuri de onoare.

19.Articolul 21 va avea următorul cuprins:

Articolul 21

(1)Persoanele cărora li s-a conferit Ordinul naţional Steaua României, gradul de Mare ofiţer, de Mare cruce sau de Colan, sunt invitate, prin grija Cancelariei ordinelor, la receptiile oferite de Preşedintele României cu ocazia Zilei Naţionale a României şi a Anului Nou.

(2)De asemenea, persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi invitate sa participe, prin grija Cancelariei ordinelor, şi la alte recepţii sau manifestări, organizate de Presedintie şi de Parlament.

20.Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins:

Retragerea Ordinului naţional Steaua României

21.Articolul 22 va avea următorul cuprins:

Articolul 22

Calitatea de membru al Ordinului naţional Steaua României se poate pierde în următoarele situaţii:

a)condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

b)pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.

22.Articolul 23 va avea următorul cuprins:

Articolul 23

Pentru judecarea faptelor incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, se constituie un consiliu de onoare format din 7 membri.

23.Articolul 24 va avea următorul cuprins:

Articolul 24

Retragerea ordinelor se face de către Preşedintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotărârii Consiliului de onoare.

24.Articolul 26 va avea următorul cuprins:

Articolul 26

Persoanele cărora li s-a retras calitatea de membru al ordinului sunt obligate sa restituie brevetul şi însemnul.

25.Articolul 27 va avea următorul cuprins:

Articolul 27

(1)Ordinele conferite cetăţenilor străini pot fi retrase în cazul săvârşirii unor fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului.

(2)Retragerea ordinului se face de către Preşedintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, pe baza sesizării Ministerului Afacerilor Externe.

26.La articolul 29, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)Eliberarea unui duplicat al documentului de atestare ori, după caz, a unui nou însemn se face la propunerea Cancelariei ordinelor, pe baza solicitării titularului, după publicarea prevăzută la alin. (1).

27.Capitolul VII se elimina.

28.Articolul 30 va avea următorul cuprins:

Articolul 30

(1)Administrarea decoratiilor este încredinţată Cancelariei ordinelor, care funcţionează ca un compartiment în cadrul Presedentiei României.

(2)Propunerile de decorare se transmit Cancelariei ordinelor, potrivit legii.

29.Articolele 31-40 se abroga.

30.Articolul 41 va avea următorul cuprins:

Articolul 41

(1)La reinstituirea Ordinului naţional Steaua României se poate conferi orice clasa a ordinului, cu excepţia gradului de Colan, în limita a maximum 15% din numărul prevăzut pentru fiecare grad, din care Preşedintele României poate să confere, din proprie iniţiativă, 1% din totalul decoratiilor.

(2)Până la instituirea prin lege a sistemului naţional de decoraţii, Preşedintele României poate conferi Ordinul naţional Steaua României unui număr de maximum 10 cetăţeni români.

31.Articolul 42 va avea următorul cuprins:

Articolul 42

Din împuternicirea Preşedintelui României, înmânarea ordinelor poate fi facuta de primul-ministru, de miniştri, de comandanti de mari unităţi militare şi de şefii misiunilor diplomatice ale României în străinătate.

32.Articolul 43 va avea următorul cuprins:

Articolul 43

Brevetele şi însemnele ordinelor devin, după decesul titularului, proprietatea moştenitorilor legali, dar fără dreptul de a le purta sau de a face uz, în orice fel, de prerogativele conferite prin ele.

33.Articolul 44 va avea următorul cuprins:

Articolul 44

În cazul conferirii unui ordin post-mortem, brevetul şi însemnul acestuia se predau moştenitorilor legali.

34.După articolul 44 se introduce articolul 44^1 cu următorul cuprins:

Articolul 44^1

Cetăţenii români decorati cu însemnele civile sau militare de pace ale Ordinului naţional Steaua României, până la data abrogării sale în anul 1948, sunt consideraţi de drept cavaleri ai Ordinului naţional Steaua României, conferindu-li-se, automat, un grad în plus faţă de cel avut.

35.Articolele 45 şi 46 se abroga.

36.Titlul Regulamentului ordinului Steaua României va avea următorul cuprins:

Regulamentul Ordinului naţional Steaua României

37.Articolul 1 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 1

Ordinul naţional Steaua României este cea mai înaltă decoratie a României. El se acordă atât cetăţenilor români, cat şi celor străini, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile sau militare, aduse statului şi poporului român, pe timp de pace sau de război.

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii excepţionale, civile sau militare privesc fapte de conceptie, organizare şi coordonare, astfel:

a)realizari de mare importanţa în apărarea intereselor supreme ale statului român: independenta, suveranitate, unitate şi integritate teritorială;

b)mari contribuţii la dezvoltarea economiei naţionale şi a serviciilor publice;

c)creatii ştiinţifice, artistice şi culturale de mare valoare naţionala şi internationala;

d)mari merite în dezvoltarea şi promovarea colaborării dintre România şi alte state sau organisme internaţionale;

e)mari merite în conceptia, organizarea şi conducerea operaţiunilor militare;

f)fapte de arme de mare bravura săvârşite, pe câmpul de lupta, în conflicte militare.

Ordinul naţional Steaua României cuprinde 6 grade. Acestea sunt, în ordine crescatoare, următoarele: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare ofiţer, Mare cruce, Colan.

Membrii ordinului sunt numiţi pe viaţa şi, indiferent de gradul primit, ei poarta titlul generic de cavaler al Ordinului naţional Steaua României.

Ordinul are însemne deosebite pentru civili, pentru militari şi de război, iar numărul membrilor, cetăţeni români, este fixat la 3.650, după cum urmează:

a)Cavaler: 2.000 de membri, din care 1.700 pentru civili şi 300 pentru militari;

b)Ofiţer: 1.000 de membri, din care 850 pentru civili şi 150 pentru militari;

c)Comandor: 400 de membri, din care 325 pentru civili şi 75 pentru militari;

d)Mare ofiţer: 160 de membri, din care 130 pentru civili şi 30 pentru militari;

e)Mare cruce: 80 de membri, din care 65 pentru civili şi 15 pentru militari;

f)Colan: 10 membri, fără însemne deosebite pentru civili şi pentru militari.

Depăşirea numărului de membri pentru fiecare grad constituie o încălcare a prezentului regulament.

Acest ordin se poate conferi şi unităţilor militare româneşti, atât pe timp de pace, cat şi pentru fapte de arme, pe timp de război, iar însemnele se poarta pe drapel. El se poate conferi şi unităţilor militare străine ale unor state aliate, dar numai pentru fapte de arme săvârşite pe timpul unui război la care participa direct şi România. Decoratiile conferite unităţilor militare române sau străine nu intră în limita celor 3.650 de decoraţii, potrivit alin. (5).

Evidenta unităţilor militare româneşti decorate, precum şi a persoanelor care au primit însemnele de război este ţinuta separat de cea a persoanelor decorate în limitele prezentei ordonanţe de urgenţă.

Preşedintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului naţional Steaua României, comanda specială, confectionat din aur. Acest colan nu este inclus în numărul prevăzut la art. 1 alin. (5) din prezentul regulament.

Însemnul decoratiei se compune dintr-o cruce repetată, emailata albastru, având între brate patru acvile metalice cu zborul desfăcut, iar în centru, un medalion emailat roşu, inconjurat de o cununa de frunze de stejar emailata verde.

Pe aversul medalionului este aplicată stema României, din metal, şi, în bordura albastra, este înscrisă deviza ÎN FIDE SALUS. Pe revers este înscrisă data 1877, anul instituirii ordinului.

Însemnul este surmontat de o cununa ovala, impletita din frunze de stejar şi laur.

Metalul din care se confectioneaza însemnul ordinului este argint cu titlu de 750%., iar metalul din care sunt confectionate plăcile, argint cu titlu de 900%. .

38.Articolul 2 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 2

Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm şi culoarea naturala a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 1,5 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 8 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 sunt aurite şi au înălţimea de 2,5 mm.

Cununa ovala din frunze de laur şi stejar, emailata verde, are diametrele exterioare de 23 şi 13 mm, iar diametrele interioare de 10 x 7 mm. Inelul circular prin care se petrece panglica are un diametru exterior de 15 mm.

Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 28 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.

Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 45 mm, între bratele crucii.

Panglica gradului este de 40 mm, iar dungile marginale albastru închis sunt late de 3 mm, cele interioare, şi de 2 mm, cele exterioare; în partea ei aparenta, panglica este înaltă de 50 mm.

La însemnul acordat femeilor panglica este pliata sub forma de funda orizontala (papion) şi are o lungime de 120 mm.

La modelul de război panglica are marginal şi câte o dunga, lata de 2 mm, din fir aurit.

Însemnul gradului se poarta pe partea stanga a pieptului.

39.Articolul 4 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 4

Însemnul gradului de Comandor are un diametru de 50 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 14 mm, iar bordura este lata de 2,5 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurii şi au înălţimea de 2 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 10 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălţimea de 3 mm.

Cununa ovala din frunze de stejar şi laur, emailata verde, are dimensiunile exterioare de 31 şi 21 mm şi cele interioare de 19 şi 13 mm; inelul pentru panglica este alungit, cu înălţimea de 21 mm şi lat de 4 mm.

Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 35 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.

Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 57 mm, între bratele crucii.

Panglica gradului este lata de 45 mm, cu dungile marginale interioare albastru închis, late de 4 mm şi de 3 mm, cele exterioare; lungimea ei este egala cu circumferinta gatului. La însemnul acordat femeilor panglica este aceeaşi.

Panglica modelului de război primeşte marginal şi câte o dunga, lata de 3 mm, din fir aurit.

Însemnul gradului se poarta la gat. Bărbaţii au panglica petrecuta pe sub nodul cravatei, cu însemnul vizibil pe partea dreaptă a acesteia.

40.Articolul 5 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 5

Gradul de Mare ofiţer este compus din însemnul gradului de Comandor şi placa gradului.

Placa gradului este în forma de stea, cu opt grupe de raze diamantate, şi are un diametru de 75 mm. Pe aversul placii este aplicată crucea emailata a ordinului, având un diametru de 50 mm.

Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca la gradul de Comandor.

Modelul pentru femei este identic.

La modelul pentru militari şi de război este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 50 mm, având între brate doua spade incrucisate, lungi de 55 mm.

Placa gradului se poarta pe partea stanga a pieptului. În cazul în care persoana poarta şi o bareta cu decoraţii, placa se poarta sub aceasta.

41.Articolul 6 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 6

Gradul de Mare cruce este compus din însemnul ordinului şi placa gradului.

Însemnul are un diametru de 60 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 16 mm, iar bordura este lata de 3 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 3 mm. Pe reversul medalionului, cifrele anului 1877 au înălţimea de 5 mm. Stema României, stantata în metal, are înălţimea de 12 mm.

Cununa ovala din frunze de stejar şi laur, emailata verde, are diametrele exterioare de 35 şi 25 mm, iar cele interioare, de 21 şi 15 mm; inelul de prindere este circular, gros de 2 mm şi cu un diametru exterior de 18 mm.

Modelul pentru militari primeşte doua spade incrucisate, lungi de 48 mm, între însemn şi cununa din frunze de stejar şi laur.

Modelul de război primeşte doua spade incrucisate, lungi de 75 mm, între bratele crucii.

Lenta (panglica) insemnului este lata de 100 mm şi are lungimea egala cu circumferinta bustului corpului. Dungile marginale albastru închis sunt late de 8 mm, cele interioare, şi de 5 mm, cele exterioare. La partea inferioară are ataşată o rozeta cu diametrul de 75 mm; sub rozeta se afla ataşată o carabiniera.

Pentru modelul de război, lenta primeşte la margini şi câte o bandă aurie, lata de 4 mm.

Lenta se poarta peste bust, de pe umarul drept spre soldul stang, unde este atasat însemnul gradului.

Placa este în forma de stea, cu 8 grupe de raze diamantate, cu diametrul de 85 mm. Pe placa este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm. Medalionul central, bordura şi inscripţiile au aceleaşi dimensiuni ca şi însemnul gradului de Mare cruce.

Modelul pentru femei este identic.

La modelul pentru militari şi de război, pe placa este aplicată crucea emailata a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm, având între brate doua spade incrucisate, lungi de 70 mm.

Placa gradului se poarta pe partea stanga a pieptului, prinsă de lenta.

42.Articolul 7 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 7

Gradul de Colan este compus dintr-un lant lung de 840 mm şi însemnul gradului. Lantul cuprinde şase cartuse, reprezentând fiecare stema stantata a României, şi şase însemne ale ordinului, emailate albastru, prinse între ele prin lanturi duble, cu zale patrate. Stema României stantata are înălţimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. Închiderea Colanului se face printr-o carabiniera, alcătuită din două jumătăţi de acvila cu zborul larg deschis.

Însemnul gradului este identic cu însemnul gradului de Mare cruce. Modelul pentru femei este identic. Nu exista modele diferite pentru civili, militari şi de război.

Metalul din care este confectionat gradul de Colan este argint cu titlu de 900%. şi este aurit.

Colanul se poarta petrecut după gat, deasupra imbracamintei.

43.Articolul 8 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 8

Colanul, comanda specială, care se atribuie Preşedintelui României, este confectionat din aur cu titlu de 785%. .

44.După articolul 8 din regulament se introduc articolele 8^1 şi 8^2 cu următorul cuprins:

Articolul 8^1

La toate gradele se acordă, o dată cu însemnul, rozeta şi bareta decoratiei, care au culorile de baza ale panglicii ordinului reduse la 40% şi, respectiv, la 50% şi au forme specifice pentru fiecare grad; rozeta se poarta de către civili la butoniera de la reverul stang al hainei/taiorului, iar bareta se poarta, de către militarii în uniforma, pe partea stanga a pieptului.

Diferenţele, în funcţie de grad, sunt următoarele:

a)Cavaler– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips, având culorile panglicii ordinului reduse la 40%, lungă de 16 mm şi lata de 6 mm;

–pentru militari, panglica dreptunghiulara din rips, prinsă pe un suport metalic, având culorile panglicii ordinului reduse cu 50%, lungă de 20 mm şi înaltă de 10 mm.

b)Ofiţer– pentru civili, rozeta din rips în culorile panglicii ordinului reduse la 40%, având diametrul de 10 mm şi înălţimea de 4 mm;

–pentru militari, pe panglica gradului de Cavaler este prinsă o rozeta cu diametrul de 10 mm.

c)Comandor– pentru civili, pe panglica dreptunghiulara specifică gradului de Cavaler este prinsă rozeta gradului de Ofiţer;

–pentru militari, panglica dreptunghiulara din rips în culorile panglicii ordinului este lungă de 24 mm şi înaltă de 10 mm, iar pe centru este prins un disc din argint cu diametrul de 5 mm.

d)Mare ofiţer– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;

–pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prins pe centru un romb din argint, înalt de 7 mm şi lat de 5 mm.

e)Mare cruce– pentru civili, panglica dreptunghiulara din rips auriu, lungă de 16 mm şi înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer;

–pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prinsă pe centru o stea cu opt raze, din argint, cu diametrul de 8 mm.

f)Colan– un disc din aur, cu titlu de 785Σ, având diametrul de 16 mm, striat sub forma de raze, care are prinsă pe centru rozeta gradului de Ofiţer.

Rozeta are pe spate un sistem de prindere şi se poate purta zilnic la butoniera de la reverul stang al hainei/taiorului.

Se poarta numai rozeta gradului cel mai înalt pe care îl are o persoană.

Baretele diferitelor grade se pot purta alăturat pe partea stanga a pieptului uniformei, prima fiind a celui mai mare dintre grade.

Ordinul conferit cu însemne de război are pe bareta doua spade incrucisate, lungi de câte 15 mm, confectionate din metalul gradului.

În cazul în care un militar a fost decorat şi cu o decoratie cu însemne de război, bareta acesteia are intaietate, chiar dacă ordinul sau gradul este ierarhic inferior celorlalte decoraţii pe care le poseda.

Militarii în uniforma poarta rozeta gradului de Colan la 20 mm deasupra rândului superior de barete.

În cazul în care un militar este imbracat în civil, el se conformează regulilor prevăzute pentru civili.

Articolul 8^2

Unităţile militare pot fi decorate cu Ordinul naţional Steaua României numai în gradele de Cavaler, Ofiţer şi Comandor.

Însemnul decoratiei are panglica de lăţimea gradului, iar lungimea este de 2.000 mm. La un capăt al panglicii se ataşează decoratia, iar la celălalt capăt se afla un canaf auriu.

Panglica, indoita la jumătate, se prinde de hampa, sub pajura.

45.Articolul 9 din regulament se abroga.

46.Articolul 10 din regulament va avea următorul cuprins:

Articolul 10

Ecranul (cutia) care conţine decoratia este imbracat cu piele mata, de culoare roşu închis, şi este captusit cu plus gri deschis. Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu auriu, stema României, denumirea şi gradul ordinului.

47.După articolul 10 din regulament se introduc articolele 10^1-10^14 cu următorul cuprins:

Articolul 10^1

Conferirea Ordinului naţional Steaua României se face, obligatoriu, începând cu gradul de Cavaler.

Pentru a se conferi un grad superior aceleiaşi persoane, este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior, astfel:

a)de la gradul de Cavaler la cel de Ofiţer, 3 ani;

b)de la gradul de Ofiţer la cel de Comandor, 4 ani;

c)de la gradul de Comandor la cel de Mare ofiţer, 5 ani;

d)de la gradul de Mare ofiţer la cel de Mare cruce, 6 ani;

e)de la gradul de Mare cruce la cel de Colan, 8 ani.

Propunerile de conferire trebuie să ţină seama de criteriile de admitere şi de promovare stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promotie de decorare, cu excepţia gradului de Colan, care nu poate fi acordat în prima promotie. Acordarea directa a gradelor superioare la prima promotie se face ca urmare a unei insumari de merite excepţionale.

Efectuarea stagiului în grad nu da dreptul automat la conferirea unui grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.

Articolul 10^2

Conferirea Ordinului naţional Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit.

Articolul 10^3

Pentru merite cu totul excepţionale, termenul de 3 ani, precum şi vechimea pot fi reduse cu maximum o treime.

Articolul 10^4

Conferirea unui grad superior duce automat la radierea persoanei respective din evidenta gradului inferior, locul devenind vacant.

Însemnul gradului inferior rămâne în posesia celui decorat.

Civilii poarta numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler şi Ofiţer pe o bareta, precum şi însemnul celui mai mare grad pe care îl poseda.

Articolul 10^5

În sistemul naţional de decoraţii, în ordinea importantei ierarhice, locul Ordinului naţional Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul naţional de decoraţii.

Articolul 10^6

Cavalerii Ordinului naţional Steaua României sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare, astfel:

a)gradul de Cavaler al ordinului este asimilat gradului de căpitan;

b)gradul de Ofiţer al ordinului este asimilat gradului de colonel;

c)gradul de Mare ofiţer al ordinului este asimilat gradului de general de divizie, general de divizie aeriană sau viceamiral;

d)gradul de Mare cruce al ordinului este asimilat gradului de general de corp de armata, general comandor de aviatie sau viceamiral comandor;

e)gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armata, general inspector de aviatie sau amiral.

Articolul 10^7

Brevetele pentru Ordinul naţional Steaua României sunt validate sub semnatura autografa a Preşedintelui României şi contrasemnatura autografa a cancelarului ordinelor.

Articolul 10^8

Cu prilejul zilei Ordinului naţional Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Articolul 10^9

Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare ofiţer şi Mare cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârsta membru, din gradele superioare.

Articolul 10^10

Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini şi fapte comise de alţi membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare şi pe cel invinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare.

Consiliul de onoare deliberează şi poate decide pe loc sau după cercetarea cazului, dar nu mai târziu de 60 de zile de la întrunirea sa.

În cazul în care persoana invinuita nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare poate solicita Cancelariei ordinelor convocarea sa la alt termen, iar în cazul neprezentarii nici a doua oara, cazul se va judeca în lipsa.

Articolul 10^11

La fiecare promotie anuală şi cu prilejul fiecărei conferiri, Cancelaria ordinelor va înştiinţa Ministerul de Interne despre persoanele decorate, înaintate în grad sau excluse. Ministerul de Interne este obligat sa anunţe Cancelaria ordinelor în cazul decesului fiecărui cavaler al ordinului sau în cazul unor eventuale condamnări.

Articolul 10^12

În cazul decesului unui cavaler al Ordinului naţional Steaua României, familia sa va înştiinţa Cancelaria ordinelor, precum şi comisariatul militar teritorial, în vederea organizării funeraliilor. La acestea urmează sa participe:

a)reprezentanţi ai autorităţilor locale;

b)cavaleri ai ordinului din localitatea respectiva;

c)garda militară de onoare, conform gradului decedatului;

d)pentru gradul de Mare ofiţer - un reprezentant al Presedentiei şi cancelarul ordinelor;

e)pentru gradul de Mare cruce şi de Colan - Preşedintele României şi cancelarul ordinelor.

Articolul 10^13

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă persoanele decorate până în anul 1947 cu Ordinul naţional Steaua României, cu însemne pentru civili sau militari pe timp de pace, indiferent de grad, pot depune la Cancelaria ordinelor o solicitare şi copii de pe înscrisuri - brevete sau extrase din Monitorul Oficial cu decretul de conferire -, care să ateste calitatea de cavaler al ordinului şi gradul avut.

În termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor Cancelaria ordinelor, după verificarea autenticităţii datelor primite, va inainta Preşedintelui României propunerea de decret privind numirea persoanelor respective în gradul imediat superior.

Articolul 10^14

Însemnul Ordinului naţional Steaua României se confectioneaza de către Regia Autonomă <>.

Banca Naţionala a României, la solicitarea Cancelariei ordinelor, va pune la dispoziţie Regiei Autonome <> cantităţile de metale preţioase şi de alte metale necesare pentru confecţionarea insemnului prevăzut la alin. (1).

Cheltuielile necesare pentru confecţionarea însemnelor şi a brevetelor Ordinului naţional Steaua României în anul 1999 se asigura din Fondul de rezerva bugetară aflat la dispoziţia Guvernului.

48.Articolul 11 din regulament se abroga.

Articolul II

Modelele şi însemnele Ordinului naţional Steaua României, prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 11/1998, se înlocuiesc cu cele anexate la prezenta lege.

Articolul III

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 11/1998 pentru instituirea Ordinului Steaua României, cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 22 aprilie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ION DIACONESCU

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

MIRCEA IONESCU-QUINTUS!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine!Imagine