Decizia nr. 144 din 4 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgil Savin în Dosarul nr. 1.385/189/2017 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 275D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece susținerile autorului acesteia privesc modul de interpretare a dispoziției legale criticate, nefiind o veritabilă critică de neconstituționalitate. Pe fond, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece textul legal criticat este clar și în conformitate cu dispozițiile Legii fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 20 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.385/189/2017, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Virgil Savin într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei încheieri prin care contestația la executare a fost respinsă ca tardiv formulată.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate pot pune un debitor într-o situație juridică mai avantajoasă decât un alt debitor, chiar dacă aceștia se află într-o situație similară. Se creează o aplicare diferită a legii pentru debitori care se află în aceeași situație, debitorul fiind forțat să înceapă o contestație la executare fără a avea elemente concrete care să îi permită să realizeze cadrul procesual impus de art. 194 din Codul de procedură civilă.

6.În continuare, se arată că în ipoteza notării în cartea funciară, primul act de executare de care ia cunoștință debitorul este chiar încheierea prin care s-a realizat notarea și va fi obligat să formuleze cerere de reexaminare a respectivei încheieri potrivit mențiunilor înscrise în aceasta. Într-o atare situație, în care debitorul află ulterior că va trebui să demareze de fapt o contestație la executare, după ce o va demara, instanța o va respinge ca fiind tardiv introdusă.

7.Din această perspectivă, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că „ar trebui micșorat acest vast domeniu și să se aibă în vedere doar actele executorului judecătoresc, adică de la data la care a luat cunoștință de primul act de executare emis de către executorul judecătoresc.

8.Tribunalul Vaslui - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Reglementarea unui termen precis determinat pentru introducerea contestației la executare nu constituie o restrângere a exercitării unui drept și nu contravine accesului liber la justiție.

9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: [...] 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.

13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate reglementează momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a contestației la executare, în cazul de față data fiind reprezentată de „luarea la cunoștință“ de primul act de executare.

15.Astfel, în cazul contestației împotriva executării silite înseși, termenul de 15 zile începe să curgă de când debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația. Dacă executarea se face fără somație ori dacă somația sau încheierea de încuviințare nu au fost comunicate debitorului, termenul începe să curgă de la data când acesta a luat cunoștință de primul act de executare.

16.Formularea unei contestații la executarea silită propriu-zisă trebuie făcută într-un termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat act de executare sau de actul care îl vatămă ori îi lezează interesele legitime.

17.Având în vedere că primele acte de executare sunt încheierea de încuviințare și somația, în ipoteza dispoziției legale criticate primul act de executare are semnificația oricărui act de executare din procedura execuțională de care debitorul a luat cunoștință, pentru prima oară, în orice mod.

18.Susținerile autorului excepției conform cărora ar trebui să se micșoreze acest vast domeniu și „să se aibă în vedere doar actele executorului judecătoresc, adică de la data la care a luat cunoștință de primul act de executare emis de către executorul judecătoresc“ nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci urmăresc, în realitate, completarea sau modificarea dispozițiilor legale criticate, ceea ce reprezintă atributul exclusiv al Parlamentului, Curtea, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 putându-se pronunța doar asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. De asemenea, aspectele referitoare la concurența dintre exercitarea concomitentă sau succesivă a plângerii împotriva încheierii de carte funciară sau a unei contestații la executare propriu-zise sunt aspecte de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești.

19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Savin în Dosarul nr. 1.385/189/2017 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 715 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vaslui - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin