Lege
Lege nr. 57 din 26 decembrie 1968
privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare
- Emitent
- Marea Adunare Națională
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 168 din 26 decembrie 1968
Textul actului · 72 de articole
100%
privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare
Consiliile populare sînt organe locale ale puterii de stat, alese prin vot universal, egal, direct şi secret, prin care poporul exercita puterea de stat în judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, celelalte municipii, oraşe şi comune.
În înfăptuirea prevederilor constituţionale, potrivit cărora puterea poporului se întemeiază pe alianta muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea şi întărirea unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualitatii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate.
Întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orinduirii socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertăţii şi demnităţii omului, afirmarea multilaterala a personalităţii umane.
Consiliile populare desfăşoară o larga munca de educare a maselor în spiritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialistmului, al internationalismului socialist şi al solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni.
În conformtiate cu prevederile constituţionale, în Republica Socialistă România forta politica conducatoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Roman. Consiliile populare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea politica a Partidului Comunist Roman.
Consiliile populare îşi întemeiază activitatea pe principiile democraţiei socialiste, asigurind participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, la dezbaterea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti şi la înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor ce s-au luat. Consiliile populare intaresc legăturile cu organizaţiile de masa şi aobstesti şi acorda acestora tot sprijinul în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Ele promovează în viaţa economică, socială şi de stat, pe plan local, principiul muncii şi conducerii coletive.
Consiliile populare infaptuiesc pe plan local politica naţionala marxist leninista a partidului şi statului, asigurind tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, deplina egalitate în drepturi, în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.
În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, în organele locale ale puterii de stat şi în organele locale ale administraţiei de stat sînt aleşi şi oameni ai muncii din rindul acestor naţionalitati. Organele locale folosesc oral şi scris şi limba naţionalităţii respective şi fac numiri de funcţionari din rindul acesteia sau al altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.
Consilile populare sînt organizate şi îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului centralismului democratic, principiul fundamental al organizării întregii activităţi de stat în Republica Socialistă România.
Consiliile poplare rezolva problemele de interes local în concordanta cu interesele generale ale tarii, asigura respectarea legilor şi a celorlalte acte normative ale organelor superioare.
Consiliile populare, în exercitarea puterii de stat pe plan local, dispun de o larga autonomie. Ele conduc şi răspund de întreaga activitate locală de stat, asigurind dezvoltarea complexa şi multilaterala economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a unităţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, apărarea proprietăţii socialiste.
Consiliile populare aisugra ocrotirea drepturilor cetăţenilor, legalitatea socialistă şi menţinerea ordinii publice.
Consiliile populare analizează problemele economice şi social culturale de interes local şi cele de interes republican din cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese şi, după caz, le rezolva sau fac propuneri orgnelor competente pentru soluţionarea acestora, participind la elaborarea măsurilor corespunzătoare.
În cazul în care, în rezolvarea unor probleme de interes republican ce privesc activitatea de stat pe plan local, opinia consiliului popular se deosebeşte de cea a unui organ central, va fi informat Consiliul de Miniştri.
Consiliile populare examinează şi rezolva împreună cu organele de stat, organizaţiile economice, întreprinderile şi instituţiile social culturale care nu le sînt subordonate toate problemele de interes comun, referitoare la dezvoltarea multilaterala a judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, municipiilor, oraşelor şi comunelor, sprijinindu-le în desfăşurarea activităţi lor.
Consiliile populare sprijină activitatea cooperativelor agricole de producţie, a cooperativelor meşteşugăreşti şi a celor de consum.
Consiliile populare, în exercitarea atribuţiilor lor, adopta, cu respectarea legii, hotărîri.
Hotărîrile consiliilor populare sînt obligatorii în unităţile administrativ-teritoriale incare au fost alese.
Controlul general asupra activităţii consiliilor populare este exercitat de Marea Adunare Naţionala.
În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale, hotărîrile consiliilor populare sînt controlate de către Consiliul de Stat.
Consiliile populare controlează hotărîrile consiliilor populare ierarhic inferioare.
În exercitarea controlului, organele ierarhic superioare ale puterii de stat au dreptul sa anuleze actele ilegale ale organelor subordonate lor.
Comitetele executive ale consiliilor populare alese dintre deputaţi sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenţa generală în unităţile administrativ-teritoriale în care au fost alese consiliile populare.
Comitetele executive ale consiliilor populare sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic superioare.
Activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare este condusă şi controlată de către Consiliul de Miniştri.
Consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale hotărăsc, potrivit legii, în toate problemele de stat cu caracter local, exercitind următoarele atribuţii principale şi raspunzind de îndeplinirea lor:
a)aleg şi revoca comitetele executive; aleg şi revoca pe oricare dintre membrii acestora; b) stabilesc numărul comisiilor permanente, aleg şi revoca membrii acestora, conduc activitatea lor; c) organizează aparatul propriu al comitetelor lor executive, precum şi organele locale de specialitate ale administraţiei de stat; numesc şi revoca conducătorii acestor organe, cu acordul organelor administraţiei de stat ierarhic superioare de specialitate; numesc şi revoca conducătorii organelor locale ale militei cu acordul organelor ierarhic superioare ale acestora; d) înfiinţează organizaţii economice, întreprinderi, instituţii de învăţămînt, cultura, arta şi sănătate, precum şi pentru probleme de muncă şi ocrotire socială, de interes local; e) conduc, indrumeaza şi controlează activitatea comitetelor executive; analizează modul în care sînt aduse la îndeplinire legile, decretele, hotărîrile Consiliului de Miniştri, actele normative ale celorlalte organe superioare, precum şi hotărîrile adoptate în sesiunile anterioare; f) conduc, indrumeaza şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate; examinează activitatea acestora şi stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea muncii lor; g) adopta planul economic şi bugetul local şi analizează modul în care acestea se realizează; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozitele şi taxele locale.
Planul economic şi bugetul municipiului formează secţiuni distincte în planul economic şi bugetul judeţului.
În cadrul planului şi bugetului local, aprobate de organele de stat ierarhic superioare, consiliile populare hotărăsc de sine statator asupra tuturor problemelor legate de realizarea acestora;
h)conduc industria locală şi asigura dezvoltarea acesteia; adopta hotărîri privind sporirea producţiei bunurilor de larg consum; asigura coordonarea activităţii de industrie locală cu cea a cooperaţiei meşteşugăreşti şi a cooperaţiei de consum; i) adopta proiectul planului de producţie agricolă, precum şi hotărîri cu privire la creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale, întărirea economico-organizatorică a unităţilor socialiste agricole, folosirea raţională a fondului funciar, realizarea fondului centralizat al statului la produsele vegetale şi animale, administrarea, gospodărirea şi dezvoltarea fondului silvic şi a pasunilor comunale: organizează şi asigura apărarea şi folosirea terenurilor agricole; sprijină gospodăriile personale ale taranilor; j) adopta hotărîri în problemele dezvoltării activităţii comerciale locale pentru buna aprovizionare şi servire a populaţiei; exercita îndrumarea şi controlul asupra întregii reţele comerciale şi de prestări de servicii; k) adopta hotărîri pentru îmbunătăţirea activităţii de proiectare, construcţii locale, şi gospodărie comunală, extinderea, buna întreţinere şi administrare a fondului locativ proprietate de stat, gospodărirea şi infrumusetarea oraşelor şi comunelor: sprijină construirea de locuinţe proprietate personală; l) analizează planul general de dezvoltare a unităţi administrativ-teritoriale în care au fost alese: participa la elaborarea măsurilor necesare infaptuirii acestui plan; m) fac propuneri privind amplasarea obiectivelor de interes republican în vederea folosirii resurselor materiale şi de muncă locale şi a rezolvarii unor probleme economice şi social-culturale ale unităţilor administrativ-teritoriale; dezvolta cooperarea organizaţiilor locale cu cele de interes republican aflate în cuprinsul unităţii administrativ-teritoriale; rezolva împreună cu ministerele sau celelalte organe centrale de specialitate, problemele edilitar-gospodăreşti şi sociale legate de funcţionarea organizaţiilor de interes republican; n) adopta hotărîri cu privire la construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor, la întreţinerea cursurilor de apa de interes local, precum şi la electrificarea satelor; o) urmăresc descoperirea şi punerea în valoare a resurselor balneoclimaterice şi dezvoltarea activităţii turistice; p) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, hotărîri pentru prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului; controlează modul cum organizaţiile socialiste folosesc fondurile de investiţii destinate lucrărilor pentru prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului. În cazul în care constata ca aceste fonduri nu sînt folosite potrivit scopului urmărit, informează Consiliul de Miniştri; r) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, hotărîri pentru buna desfăşurare a activităţii în învăţămîntul preşcolar, în învăţămîntul obligatoriu de cultura generală, licee şi şcoli profesionale, asigurind lărgirea continua a bazei materiale a unităţilor de învăţămînt; adopta hotărîri pentru dezvoltarea activităţii cultural artistice, de raspindire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, de educaţie fizica şi sport, pentru educaţia şi ocrotirea tineretului; adopta hotărîri pentru apărarea sănătăţii publice, ocrotirea mamei şi copilului, dezvoltarea asistenţei sociale; s) asigura respectarea regulilor de convieţuire socială, apărarea proprietăţii socialiste şi a avutului cetăţenilor, ocrotirea drepturilor cetăţenilor, legalitatea socialistă şi menţinerea ordinii publice; conduc şi indrumeaza organele locale ale militiei şi le analizează periodic activitatea; t) organizează şi conduc acţiunile de educaţie cetateneasca şi de muncă patriotica.
Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale;
a)adopta proiectele planurilor de sistematizare ale unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese; b) aleg membrii comisiilor de judecată de pe lîngă comitetele lor executive.
Consiliile populare judeţene:
a)indrumeaza şi controlează activitatea consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, urmărind îmbunătăţirea continua a activităţii lor economice, edilitar gospodăreşti, social-culturale şi administrative, precum şi a activităţii de atragere a cetăţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti; b) controlează hotărîrile consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor; c) înfiinţează organizaţii economice pentru coordonarea, îndrumarea şi controlul de specialitate al activităţii întreprinderilor de industrie locală, gospodărie comunală şi locativă, de construcţii-montaj, precum şi pentru alte activităţi de servire a populaţiei din cuprinsul judeţelor; d) aproba planurile de sistematizare a oraşelor şi comunelor, ţinînd seama de perspectivele lor de dezvoltare; supun spre aprobare Consiliului de Miniştri proiectele planurilor de sistematizare ale municipiilor şi ale oraşelor de improtanta deosebită; e) aleg şi revoca preşedinţii şi judecătorii tribunalului judeţean, judecătorii pentru judecătoriile din cuprinsul judeţului, precum şi procurorii şefi ai procuraturilor judeţene. Alegerea se face pe durata mandatului consiliului popular, la propunerea ministrului justiţiei, respectiv a procurorului general. Revocarea se face, după caz, la propunerea ministrului justiţiei ori a procurorului general; asculta dări de seama din partea preşedinţilor tribunalelor judeţene şi a procurorilor şefi ai procuraturilor judeţene; aleg şi revoca asesorii populari.
Consiliile populare municipale şi orăşeneşti:
a)adopta hotărîri cu privire la dezvotlarea multilaterala şi complexa a municipiilor sau oraşelor; hotărîrile consiliilor populare municipale şi orăşeneşti sînt oblgiatorii, după caz, atît în cuprinsul municipiilor sau oraşelor cît şi al oraşelor apartinatoare sau al comunelor suburbane; b) indrumeaza şi controlează activitatea consiliilor populare ale comunelor suburbane şi, după caz, ale oraşelor care aparţin de municipii; c) controlează hotărîrile consiliilor populare ale oraşelor care aparţin de municipii şi ale comunelor suburbane; d) adopta hotărîri pentru prevenirea şi înlăturarea zgomotelor.
Consiliile populare comunale:
a)conduc, indrumeaza şi controlează întreaga activitate economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca din cuprinsul comunelor, urmărind dezvoltarea complexa şi multilaterala a acestora; b) înfiinţează, cu sprijinul organelor judeţene de specialitate, unităţi economice de valorificare a resurselor locale şi de prestări de servicii, precum şi de morarit, alimentaţie publică şi brutarii, ingrijindu-se de dezvoltarea lor, în vederea bunei serviri a populaţiei; c) adopta măsuri pentru electrificarea satelor, asigurarea cu apa potabilă şi executarea altor lucrări edilitare şi gospodăreşti:
d)se ingrijesc de construirea de locuinţe numai în vatra satelor; e) se ingrijesc de buna funcţionare a şcolilor şi a unităţilor sanitare; conduc activitatea gradinitelor de copii, precum şi a căminelor culturale, cinematografelor, bibliotecilor, muzeelor şi a altor instituţii de cultura şi arta.
Consiliile populare sînt alcătuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie, dintre cetăţenii cu drept de vot, care au împlinit vîrsta de 23 ani, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie.
Consiliile populare sînt alcătuite dintr-un număr de deputaţi, după cum urmează:
În judeţe
în judeţele cu o populaţie pînă la 300.000 locuitori, 141 - 181 deputaţi;
în judeţele cu o populaţie între 300.001 - 500.000 locuitori, 181 - 211 deputaţi;
în judeţele cu o populaţie peste 500.000 locuitori, 211 - 231 deputaţi.
În municipiul Bucureşti
369 deputaţi.
În sectoarele municipiului Bucureşti
cîte 151 deputaţi
În municipii
în municipiile cu o populaţie pînă la 30.000 locuitori, 81 - 111 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 30.001 - 50.000 locuitori, 111 - 141 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 50.0001 - 80.000 locuitori, 141 - 171 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 80.001 - 100.000 locuitori, 171 - 191 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 100.0001 - 150.000 locuitori, 191 - 201 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie peste 150.000 locuitori, 201 - 211 deputaţi.
În oraşe
în oraşele cu o populaţie pînă la 5.000 locuitori, 35 - 49 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 5.001 - 10.000 locuitori, 49 - 59 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 10.001 - 20.000 locuitori, 59 - 71 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 10.001 - 30.000 locuitori, 71 - 81 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie peste 30.000 locuitori, 81 - 91 deputaţi.
În comune
în comunele cu o populaţie pînă la 2.000 locuitori, 25 - 39 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 2.001 - 4.000 locuitori, 39 - 53 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 4.001 - 7.000 locuitori, 53 - 59 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 7.001 - 10.000 locuitori, 59 - 65 deputaţi
în comunele cu o ppulatie peste 10.000 locuitori, 65 - 71 deputaţi.
Durata mandatului consiliului popular este de 4 ani şi se socoteşte de data încetării mandatului consiliului popular precedent.
Consiliul popular nou ales este convocat, în prima sa sesiune, de către comitetul executiv al consiliului popular al cărui mandat a expirat, în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului consiliului popular precedent.
Lucrările primei sesiuni a consiliului popular sînt prezidate, pînă la alegerea comitetului executiv, de către cel mai în vîrsta dintre deputaţi.
În executarea atribuţiilor sale prsedintele de vîrsta este asistat de doi deputaţi, desemnaţi la propunerea sa de consiliul popular.
Consiliul popular, în prima sa sesiune, verifica legalitatea alegerii fiecărui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.
Pentru verificarea legalităţii alegerii deputaţilor consiliului popular alege dintre deputaţi, pe întreaga durata a mandatului sau, o comisie de validare compusa din 3-9 membri.
După validarea mandatelor, consiliului popular alege dintre deputaţi comitetul executiv, alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, dintre care unul poate fi prim-vicepreşedinte, şi ceilalţi membri. Alegerea se face pe funcţii.
Consiliul popular stabileşte, pe ramuri şi domenii de activitate, corespunzător specificiului şi nevoilor locale, numărul şi componenta comisiilor permanente şi alege dintre deputaţi membrii acestora.
Consiliile populare lucrează în sesiuni. Sesiunea este forma în care consiliul popular exercita democratic puterea de stat pe plan local şi modul principal prin care deputaţii îndeplinesc mandatul dat de alegatori.
Sesiunile consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, precum şi ale celorlalte municipii se ţin o dată la 3 luni, iar sesiunile consiliilor populare orăşeneşti şi comunale se ţin o dată la 2 luni. Consiliile populare sînt convocate în sesiuni ordinare prin decizii ale comitetelor executive, cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea sesiunii.
Consiliul popular poate fi convocat, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din iniţiativa comitetului executiv sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.
Sesiunile consiliilor populare sînt publice, în afata de cazul cînd consiliul popular hotărăşte altfel.
Dezbaterile în sesiuni se fac în limba română, asigurindu-se în unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, folosirea limbii materne a acelei populaţii.
La sesiunile consiliilor populare pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti, precum şi altor persoane a căror prezenta este socotită utila.
Consiliile populare lucrează în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, iar lucrările sesiunii sînt prezidate de comitetul executiv al consiliului popular.
Consiliul popular adopta hotărîri prin vot deschis, în afară de cazul cînd consiliul popular hotărăşte ca votul să fie secret. Hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor care compun consiliul popular şi se semnează de preşedintele comitetului executiv. Hotărîrile adoptate în cazul art. 22 alin. 2 se semnează de preşedintele de vîrsta.
Alegerea şi revocarea membrilor comitetului executiv se fac prin vot secret.
Proiectul ordinii de zi a sesiunii se întocmeşte de comitetul executiv şi se aproba de consiliul popular.
În cazul în care o problemă a fost trecută în proiectul ordinii de zi la cererea unuia sau a mai multor deputaţi, ori la propunerea unei comisii permanente, necesitatea includerii ei în ordinea de zi va fi expusă, după caz, de unul dintre deputaţi sau de preşedintele comisiei permanente. Prezentarea problemei după ce ordinea de zi a fost aprobată poate fi facuta fie de initiatori, fie de un membru al comitetului executiv al consiliului popular.
Proiectele de hotărîri mai importante, înainte de a fi prezentate în sesiuni, pot fi supuse dezbaterii publice de către comitetul executiv.
Dezbaterile se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele comitetului executiv.
Hotărîrile cu caracter normativ, precum şi alte hotărîri importante ale consiliilor populare se aduc la cunoştinţa cetăţenilor prin afişarea şi prin orice alt mijloc de publicitate. În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, aceste hotărîri se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba maternă a acelei naţionalitati.
Consiliile populare aleg dintre deputaţi, în prima sesiuni şi pentru inreaga durata a mandatului lor, comisii permanente, organizate pe principalele ramuri şi domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale.
Prin comisiile permanente deputaţii contribuie la îndeplinirea atribuţiilor consiliilor populare.
Fiecare comisie permanenta îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
Comisiile permanente au următoarele sarcini:
a)studiază problemele de interes local, pe baza hotărîrii consiliului popular, la cererea comitetului executiv sau din proprie iniţiativă şi prezintă consiliului popular sau comitetului executiv, propunerile lor; b) controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate consiliului popular, precum şi modul în care acestea îndeplinesc hotărîrile consiliului popular şi deciziile comitetului executiv, făcînd propuneri consiliului popular sau comitetului executiv; c) prezintă consiliului popular, din proprie iniţiativă, proiecte de hotărîri; avizează proiectele de hotărîri elaborate de comitetul executiv şi care urmează a fi supuse spre adoptare consiliului popular; pot prezenta corapoarte la problemele supuse spre dezbatere de comitetul executiv; controlează modul cum sînt rezolvate scrisorile oamenilor muncii şi fac propuneri consiliului popular sau comitetului executiv.
Comisiile permanente ale consiliilor populare se întrunesc ori de cîte ori este necesar. Comisiile permanente atrag la activitatea lor cetăţeni care, prin pregătirea de specialitate şi experienta lor pot contribui la îndeplinirea sarcinilor acestor comisii.
Comisiile permanente sînt sprijinite de comitetele executive ale consiliilor populare, care asigura coordonarea activităţii lor şi le creează condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
Comisiile permanente rapsund de întreaga lor activitate faţă de consiliile populare care le-au ales şi le prezintă rapoarte cu privire la constatările făcute şi la propria lor activitate.
Preşedinţii comisiilor permanente participa la şedinţele comitetului executiv ori de cîte ori se examinează probleme din ramura sau domeniul lor de activitate.
Consiliul popular poate alege, din rindul deputaţilor, comisii temporare pentru examinarea unor probleme, stabilind sarcinile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.
Deputaţii au următoarele drepturi şi îndatoriri:
a)sa participe la întreaga activitate a consiliului popular în care sînt aleşi, sa ia parte la dezbateri şi la adoptarea hotărîrilor; b) să fie aleşi în comitetul executiv, într-o comisie permanenta sau temporară a consiliului popular şi sa participe la activitatea acestora; c) să se adreseze comitetului executiv al consiliului popular şi organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi să le solicite sprijin în rezolvarea problemelor ce interesează populaţia din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi; d) sa pună întrebări şi sa adreseze interpelări comitetului executiv, oricărui membru al acestuia, precum şi conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate consiliului popular, cu privire la activitatea acestora; cei întrebaţi sau interpelati sînt obligaţi sa răspundă în cadrul aceleiaşi sesiuni; în cazul cînd cei întrebaţi sau interpelati nu pot răspunde în aceeaşi sesiune, ei sînt obligaţi sa dea răspuns pînă la sesiunea următoare a consiliului popular; e) sa ceara şi să obţină de la comitetele executive informaţiile ce le sînt necesare în vederea participării la dezbateri şi a pregătirii interpelarilor; f) sa ţină consfatuiri cu cetăţenii din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, pentru a se consulta cu ei în legătură cu problemele ce urmează să fie dezbătute în sesiuni şi în legătură cu organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc; g) să prezinte, periodic, dări de seama privind activitatea lor şi a consiliului popular din care fac parte, în faţa alegătorilor din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi; h) să se intereseze de rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor făcute de cetăţeni, informindu-i asupra modului în care au fost soluţionate.
Deputatul îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle pe toată durata mandatului consiliului popular în care a fost ales. Deputatul răspunde pentru activitatea pe care o desfăşoară în faţa alegătorilor care l-au ales.
Încetarea mandatului deputatului poate avea loc înainte de expirarea mandatului consiliului popular în care a fost ales, în caz de revocare, demisiei, schimbare definitivă a domiciliului sau pierdere a drepturilor electorale.
În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea îndatoririlor sale, deputatul se bucura de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale exercita, potrivit legii, următoarele atribuţii principale şi rapsund de îndeplinirea lor:
a)asigura executarea legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi actelor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat; asigura executarea hotărîrilor consiliilor populare ierarhic superioare şi a deciziilor comitetelor executive precum şi a hotărîrilor consiliilor populare care le-au ales. Actele ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare numai cu semnatura conducătorilor acestor organe; b) elaborează proiectele planurilor economiei locale, de perspectiva şi anuale pe baza studiilor proprii, a propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare şi în colaborare cu organele centrale, urmărind dezvoltarea armonioasă a economiei şi creşterea continua a eficientei economice; c) elaborează proiectul de buget local; d) asigura executarea planului economic local şi a bugetului local, rapsunzind de executarea lor; întocmesc dări de seama cu privire la îndeplinirea acestora; întocmesc contul de încheiere a exerciţiului bugetar; aproba modificarea planului economic şi a bugetului, inclusiv virările de credite bugetare; e) aproba planurile centralizate ale mijloacelor speciale extrabugetare pentru unităţile ce le sînt subordonate, precum şi pentru consiliile populare ierarhic inferioare; aproba modificarea acestor planuri în cursul anului; f) utilizează sumele încasate în cursul anului peste prevederile bugetare, inclusiv beneficiile peste plan realizate ca urmare a efortului propriu, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi înfăptuirea unor acţiuni social-culturale; g) organizează şi indrumeaza activitatea de impunere a contribuabililor, precum şi încasarea impozitelor, taxelor, altor venituri bugetare şi extrabugetare şi a primelor de asigurare prin efectul legii; aproba aminari, eşalonări, reduceri şi restituiri; h) conduc, indrumeaza şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat; conduc, indrumeaza, coordonează şi controlează activitatea organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate; asigura condiţiile necesare pentru creşterea continua a eficientei activităţii acestora; i) organizează punerea în valoare a resurselor locale, asigura imbogatirea sortimentelor de mărfuri şi sporirea bunurilor de consum, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a prestărilor de servicii, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilitatii unităţilor economice subordonate; j) asigura elaborarea proiectelor planurilor de sistematizare şi organizează activitatea de realizare a acestor planuri; organizează activitatea de realizare a acestor planuri; organizează activitatea de realizare a investiţiilor, a lucrărilor edilitare, precum şi a construcţiilor de locuinţe proprietate de stat şi proprietate personală; asigura controlul calităţii şi disciplina în construcţii; asigura documentaţiile tehnico-economice necesare lucrărilor de construcţii din planul propriu de investiţii şi reparaţii capitale, precum şi executarea acestor lucrări; k) asigura elaborarea proiectului planului de producţie agricolă şi răspund de realizarea planului; organizează în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei activitatea de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale, de intarire economico-organizatorică a unităţilor socialiste agricole, de sprijinire a gospodariilor personale ale taranilor de folosire raţională a fondului funciar, de realizare a fondului centralizat al statului la produsele vegetale şi animale; organizează şi asigura conservarea şi folosirea terenurilor agricole; administrează şi gospodăresc fondul silvic şi păşunile comunale; l) organizează în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei activitatea de aprovizionare şi de servire a populaţiei; exercita îndrumarea şi controlul asupra întregii reţele comerciale şi de prestări de servicii, asupra respectării regulilor de comerţ; coordonează comerţul de stat şi cooperatist; sprijină cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum; autoriza funcţionarea de unităţi ale cooperativelor meşteşugăreşti şi ale celor de consum; autoriza activitate micilor mestesugari; m) organizează construirea, întreţinerea şi modernizarea strazilor, drumurilor şi podurilor de interes local, electrificarea satelor şi amenajarea cursurilor de apa de interes local; n) organizează buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt preşcolar, obligatoriu de cultura generală, liceal, profesional şi tehnic; asigura şcolarizarea tuturor copiilor care au vîrsta pentru şcoala obligatorie; o) organizează desfăşurarea activităţii unităţilor cultural-artistice subordonate şi sprijină dezvoltarea culturii şi a creatiei artistice, precum şi ocrotirea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, artistice şi ale naturii, îngrijirea şi buna întreţinere a monumentelor eroilor, păstrarea şi valorificarea fondului arhivistic; p) organizează în colaborare cu organele centrale de specialitate desfăşurate activităţii de asistenţa medicală a populaţiei şi de profilaxie sanitară şi antiepidemica, precum şi funcţionarea instituţiilor sanitare, activitatea privind forta de muncă, protecţia muncii, raporturile de muncă, asigurările sociale, pensiile şi asistenţa; controlează aplicarea normelor cu privire la prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului; r) stabilesc măsuri privind normarea muncii şi slarizarea atît pentru aparatul propriu cît şi pentru întreprinderile, organizaţiile economice şi instituţiile subordonate; s) indrumeaza şi controlează activitatea organelor locale ale militiei, a pompierilor, a pazei civile şi obşteşti; asigura dotarea formatiilor de pompieri voluntari; s) sprijină organele militare la recrutarea şi încorporarea tinerilor supuşi serviciului militar; t) sprijină dezvoltarea miscarii de educaţie fizica şi sport; asigura întreţinerea şi gospodărirea bazelor sportive care se afla în administrarea locală; controlează întreţinerea şi gospodărirea celorlalte baze sportive; t) exercita drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le au, ca persoana juridică, judeţul, municipiul, oraşul şi comuna; u) rezolva cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile cetăţenilor şi organizează primirea acestora în audienta; v) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinările date de organele ierarhic superioare.
În intervalul dintre sesiunile consiliilor populare, comitetele lor executive îndeplinesc şi atribuţiile consiliilor populare, cu excepţia celor prevăzute la art. 10 alin. 3, art. 14 lit. a), b), g), art. 15 lit. b), art. 16 lit. b) şi e) şi la art. 17 lit. c), supunind deciziile adoptate ratificării consiliilor populare la prima sesiune a acestora.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti conduc, indrumeaza şi controlează activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin.
Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale:
a)elaborează autorizaţii de construcţii; b) organizează şi administrează pieţe şi oboare.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene conduc activitatea, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, exercita atribuţiile de stare civilă şi de autoritate tutelara.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene:
a)iau măsuri pentru dezvoltarea armonioasă a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru dotarea lor cu construcţii economice, social culturale, lucrări tehnico-edilitare şi pentru îmbunătăţirea transportului în comun: b) aproba majorarea volumului de investiţii şi de construcţii montaj din resursele care se creează în cursul exercitării planului, precum şi din acelea pe care le obţin de la rezervele centralizate; aproba modificarea planului de investiţii şi de construcţii montaj între obiecte, în cadrul volumului total aprobat prin planul de stat pentru consiliile populare judeţene fără a afecta termenele de punere în funcţiune prevăzute în plan; aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrări de investiţii din planul propriu; aproba modificarea indicatorilor şi a sarcinilor de plan, ca urmare a predării sau preluării unor sarcini prevăzute în planul de stat; c) dispun de fondul de rezerva bugetară constituit la dispoziţia lor pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute; d) organizează exercitarea controlului gestionar de fond asupra activităţii unităţilor economice şi bugetare subordonate, precum şi asupra activităţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale; e) conduc activitatea de sistematizare, arhitectura şi construcţii, de elaborare a proiectelor planului de sistematizare a municipiilor, oraşelor şi comunelor; f) emit, după consultarea prealabilă a comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor,acordul pentru amplasarea şi construirea, în cuprinsul judeţelor, a întreprinderilor, organizaţiilor economice şi instituţiilor social-culturale de interes republican; g) stabilesc preţurile pentru produse şi tarife pentru servicii şi controlează aplicarea acestora; controlează modul cum se stabilesc şi se aplică preţurile şi tarifele fixate de alte organe sau organizaţii din cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese consiliile populare; controlează aplicarea în cuprinsul judeţului a preţurilor şi tarifelor stabilite de organele centrale, iar în cazul cînd constata ca acestea sînt stabilite la un nivel necorespunzător, sesizează Consiliul de Miniştri; h) asigura baza materială a instituţiilor de ocrotire a minorilor şi de asistenţa socială din subordinea organelor locale; indrumeaza şi controlează activitatea acestor instituţii; i) aproba planul tehnic şi de cercetare, stabilesc măsurile de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii în unităţile subordonate; elaborează normele şi normativele cu fundamentarea tehnico-economică pentru unităţile subordonate; participa la elaborarea standardelor de stat pentru activităţile de interes local; organizează, conduc, controlează şi indrumeaza activitatea consiliului tehnico-ştiinţific; j) iniţiază proiecte de decrete şi proiecte de hotărîri ale Consiliului de Miniştri, care privesc judeţul; k) editează buletinul oficial al consiliului popular, potrivit normelor stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti:
a)conduc, indrumeaza, coordonează şi controlează activitatea întreprinderilor de industrie locală, gospodărie ocmunala şi locativă, precum şi a instituţiilor social-culturale subordonate, luînd măsuri pentru continua imbunatatire a acestei activităţi; b) asigura salubritatea municipiului sau oraşului, amenajarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a locurilor turistice şi de odihnă; organizează buna funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de apa, canalizare, de gaze şi de termoficare; c) asigura administrarea, întreţinerea, exploatarea şi repartizarea fondului locativ proprietate de stat.
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale:
a)stabilesc măsuri pentru executarea şi respectarea planurilor de sistematizare şi organizează acţiuni de gospodărire a comunelor; controlează disciplina în construcţii; b) administrează şi întreţin drumurile comunale, podurile, cursurile de apa de interes local; se ingrijesc de plantarea cu arbori a zonei drumurilor; asigura administrarea, întreţinerea, exploatarea şi repartizara fondului locativ proprietate de stat; c) stabilesc măsuri pentru stimularea intiativei locuitorilor în vederea mobilizării resurselor locale de fonduri băneşti, materiale şi de forte de muncă, în scopul realizării planului de electrificare a comunelor; d) sprijină creşterea producţiei agricole vegetale şi animale în fermele şi întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, pe loturile aflate în folosinţă membrilor acestora şi în gospodăriile taranilor individuali, precum şi acţiunile de combatere a dăunătorilor; iau măsuri în vederea dezvoltării albinaritului, creşterii viermilor de mătase, a pisciculturii şi a altor activităţi productive; e) organizează acţiuni pentru combaterea calamităţilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor în panta, erodate şi degradate, pentru valorificarea terenurilor mlastinoase, precum şi pentru dezvoltarea irigatiilor din surse locale; f) asigura dezvoltarea unităţilor economice de valorificare a resurselor locale şi de prestări de servicii, precum şi de morarit, alimentaţie publică şi brutarii; g) asigura buna funcţionare a şcolilor şi a unităţilor sanitare, gradinitelor de copii, căminelor culturale, cinematografelor, bibliotecilor şi muzeelor; h) iau măsuri pentru alimentarea cu apa potabilă şi pentru igiena locuinţelor; organizează şi asigura buna funcţionare a bailor comunale; i) sprijină şi organizează iniţiativa locuitorilor privind executarea unor lucrări de interes obştesc local prin contribuţia voluntara în bani şi în munca şi urmăresc realizarea obiectivelor aprobate de adunările populare; j) organizează şi conduc activitatea de paza obsteasca, de prevenire şi stingere a incendiilor; k) asigura condiţii de muncă şi de locuit pentru cadrele de specialitate repartizate sa lucreze în comuna. Secţiunea II Organizare şi funcţionare
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi sectoarelor sale, ale celorlalte municipii, ale oraşelor şi comunelor sînt alese pe întreaga durata a mandatului consiliilor populare. După încetarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv continua sa funcţioneze pînă la alegerea noului comitet executiv.
Comitetul executiv se compune din preşedinte, vicepreşedinţi, din care unul poate fi prim-vicepreşedinte şi din alţi membri. Numărul vicepreşedinţilor şi al celorlalţi membri ai comitetului executiv se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Comitetul executiv al consiliului popular are un secretar care este funcţionar de stat. Secretarul comitetului executiv este numit de consiliul popular, cu acordul organului administraţiei de stat ierarhic superior comitetului executiv.
Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale sînt în acelaşi timp primării municipiilor, oraşelor şi comunelor.
Comitetul executiv al consiliului popular îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului conducerii colective.
Comitetul executiv în întregul său şi fiecare dintre membrii săi sînt rapsunzatori în faţa consiliului popular, precum şi în faţa comitetului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri. Fiecare membru al comitetului executiv este răspunzător atît pentru propria sa activitate cît şi pentru întreaga activitate a comitetului executiv din care face parte.
Comitetul executiv se întruneşte ori de cîte ori este necesar şi cel puţin o dată pe luna, lucrînd valabil în prezenta majorităţii membrilor săi.
Convocarea comitetului executiv se face de preşedinte cu cel puţin 2 zile înainte de data şedinţei.
La şedinţele comitetelor executive participa conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat. Participa, de asemenea, după caz, preşedinţii organelor sindicale teritoriale, preşedintele uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, precum şi primul secretar sau secretarul organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist.
La şedinţele comitetelor executive pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor, a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a căror prezenta este socotită utila.
Comitetele executive adopta decizii pe baza şi în vederea executării legii, cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor lor. Deciziile se semnează, de preşedinte şi se contrasemnează de secretarul comitetului executiv.
Deciziile comitetelor executive sînt obligatorii în unităţile administrativ-teritoriale în care au fost alese consiliile populare.
Deciziile ilegale ale comitetelor executive ale consiliilor populare se anulează de organele ierarhic superioare ale acestora.
Preşedintele şi, după caz, prim-vicepreşedintele, precum şi vicepreşedinţii comitetului executiv al consiliului popular alcătuiesc biroul permanent al comitetului executiv.
Biroul permanent decide în problemele curente, informind comitetul executiv asupra activităţii desfăşurate între şedinţe.
Preşedintele, dacă este cazul prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul comitetului executiv al consiliului popular îndeplinesc atribuţiile stabilite de comitetul executiv.
Comitetul executiv al consiliului popular poate stabili ca unele din atribuţiile preşedintelui comitetului executiv să fie îndeplinite, în mod permanent şi sub îndrumarea acestuia, după caz, de prim-vicepreşedintele comitetului executiv sau de unul din vicepreşedinţi.
Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul comitetului executiv asigura, în condiţiile stabilite prin decizia comitetului executiv, îndrumarea, coordonarea şi controlul sectoarelor repartizate, avînd dreptul de a da dispoziţii în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin.
Preşedintele comitetului executiv al consiliului popular este ordonator principal de credite.
Secretarul comitetului executiv al consiliului popular participa de drept la şedinţele comitetului executiv şi ale biroului sau peramanet, cu vot consultativ.
Deciziile cu caracter normativ ale comitetelor executive se aduc la cunoştinţa populaţiei prin afişare şi prin orice alt mijloc de publicitate. În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, aceste decizii se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba acelei naţionalitati.
În realizarea unitară a politicii partidului şi statului în ramurile sau domeniile finaniciar, agricol, comercial, învăţămînt, sănătate, munca şi ocrotire socială, culturală şi arta, pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare sînt organizate potrivit normelor stabilite de Consiliul de Miniştri, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.
Consiliul de Miniştri poate stabili şi alte ramuri sau domenii în care se pot organiza organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, în scopul aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliilor populare, a deciziilor comitetelor executive, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate consiliilor populare şi comitetelor executive ale acestora. De asemenea, ele sînt subordonate şi organelor locale şi centrale de specialitate.
Organele locale de specialitate ale administatiei de stat acorda asistenţa comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare celor pe lîngă care sînt organizate, în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administatiei de stat transmit organelor locale de specialitate, prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, indicaţii de specialitate, în ramurile sau domeniile pe care le conduc.
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, de acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, emit regulamente privind funcţionarea organelor locale de specialitate.
În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat emit dispoziţii. Dispoziţiile ilegale se anulează de consiliile populare şi de comitetele executive ale acestora. Aceste dispoziţii pot fi suspendate de conducătorii organelor centrale de specialitate, care au obligaţia de a sesiza, cu privire la măsura suspendării, comitetului executiv al consiliului popular pe lîngă care funcţionează organul emitent. În situaţia în care apar divergenţe între comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi organul central de specialitate, aceste divergenţe se supun spre rezolvare Consiliului de Miniştri.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat pot transmite între unităţile pe care le coordonează, bunurile aflate în administrarea acestor unităţi.
De asemenea, pot transmite altor organizaţii de stat bunuri mobile pînă la valoarea de 15.000 lei.
Prevederile alineatelor 2 şi 3 se aplică în mod corespunzător şi în cazul organizaţiilor economice înfiinţate potrivit art. 16 lit.c.
Consiliul popular al municipiului Bucureşti conduce şi răspunde de întreaga activitate locală de stat în municipiul Bucureşti, asigurind dezvoltarea multilaterala a acestuia corespunzător insemnatatii sale de Capitala a Republicii Socialiste România şi de principal centru politic, economic, social-cultural, artistic şi ştiinţific.
Hotărîrile Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi deciziile comitetului sau executiv sînt obligatorii atît în cuprinsul municipiului Bucureşti, cît şi al comunelor sale subordonate.
În sectoarele municipiului Bucureşti funcţionează consilii populare, prin care oamenii muncii exercita puterea de stat în aceste unităţi administrativ-teritoriale.
Consiliul popular al municipiului Bucureşti indrumeaza şi controlează activitatea consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, urmărind îmbunătăţirea continua a acesteia, precum şi atragerea cetăţenilor la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti; controlează hotărîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor sale suburbane.
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale comunelor suburbane sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
Hotărîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, precum şi deciziile comitetelor executive ale acestora sînt obligatorii în sectoarele sau comunele suburbane în care au fost alese consiliile populare.
Consiliul popular al municipiului Bucureşti exercita în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru toate categoriile de consilii populare.
Consiliul popular al municipiului Bucureşti adopta proiectul planului de sistematizare a municipiulu, supunindu-l spre aprobare Consiliului de Miniştri.
Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti exercita în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezent lege pentru comitetele executive ale tuturor categoriilor de consilii populare.
Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti este în acelaşi timp primarul general al Capitalei Republicii Socialiste România.
Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt în acelaşi timp primării sectoarelor.
Consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 14 lit. a), b), c), d), e), f), g), j), l), p), r), s) şi art. 15 lit. b) din prezenta lege.
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 36 lit. a), b), c), d), f), g), h), l), m), n), o), s), s,), t), t,) şi v), la art. 37 alin. ultim şi art. 39 lit.c) din prezenta lege. De asemenea, asigura buna gospodărire a sectorului, întreţinerea strazilor şi spaţiilor verzi, respectarea disciplinei în construcţii şi eliberează autorizaţii de construcţii.
În îndeplinirea sarcinii de organizare a participării cetăţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti, comitetele executive ale consiliilor populare organizează comitete de cetăţeni pe circumscripţii electorale municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti sau comunale, pe lîngă instituţii social-culturale, precum şi pentru efectuarea unor anumite lucrări de interes obştesc.
Comitetele de cetăţeni se aleg în adunări ale ceatenilor şi rapsund de activitatea lor în faţa acestora.
Deputaţii consiliului popular coordonează activitatea comitetelor de cetăţeni organizate în circumscripţiile electorale în care aceştia au fost aleşi.
Comisiile economice teritoriale, ca organe de partid şi de stat, elaborează şi prezintă consiliilor populare propuneri privind dezvoltarea curenta şi în perspectiva a judeţului, pentru mobilizarea rezervelor existente şi valorificare resurselor locale, îmbunătăţirea repartizării forţelor de producţie pe teritoriul judeţului, coordonarea activităţii unităţilor economice locale cu a celorde interes republican.
Comisiile economice contribuie la fundamentarea şi urmărirea realizării planului şi bugetului local, la înfăptuirea acţiunilor privind perfecţionarea activităţii unităţilor economice, creşterea eficientei şi rentabilitatii producţiei.
Angajarea şi transferarea personalului de conducere al organizaţiilor economice judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi desfacerea contractelor de muncă ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare pe lîngă care funcţionează.
Angajarea şi transferarea personalului de conducere a întreprinderilor şi unităţilor economice municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, precum şi desfacerea contractelor de muncă ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare cărora le sînt subordonate.
Angajarea şi transferarea personalului de conducere şi a personalul de specialitate şi tehnic-administrativ din aparatul comitetelor execuţie ale consiliilor populare, precum şi desfacerea contractelor de muncă ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare.
Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de muncă ale adjunctilor conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de către comitetul executiv al consiliului popular pe lîngă care funcţionează.
Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de muncă ale personalului de specialitate şi tehnic-administrativ din cadrul organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de către conducerea acestor organe. În cazul inspectorilor şefi şi ale inspectorilor şcolari angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de muncă se fac cu acordul Ministerului Învăţămîntului. Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de muncă ale personalului de conducere din unităţile social-culturale se fac de comitetele executive ale consiliilor populare cărora le sînt subordonate, cu acordul organului de specialitate ierarhic superior.
Încadrarea pe posturi şi transferarea de la o unitate şcolară la alta a educatoarelor, învăţătorilor, instructorilor şi profesorilor se fac de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti prin inspectoratele şcolare, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul personalului didactic. Eliberarea din învăţămînt în caz de transferare în alt sector de activitate sau de desfacere a contractului de muncă se face de către Ministerul Învăţămîntului.
Numirea şi eliberarea din funcţiile de conducere a personalului didactic din învăţămîntul de cultura generală, licee de specialitate, învăţămîntul profesional şi învăţămîntul tehnic, se fac de către inspectoratele şcolare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învăţămîntului.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii acestora, în sectoarele de activitate pe care le coordonează, prin dispoziţii, sa angajeze, sa transfere, sa sanctioneze disciplinar şi sa desfaca contractul de muncă personalului prevăzut la art. 68 alin. 3 şi art. 69 alin. 1.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rezolva, prin decizii, contestaţiile: împotriva măsurilor luate, în condiţiile alineatului precedent; împotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate judeţului, municipiului, oraşului sau comunei; împotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, precum şi împotriva desfacerii contractelor de muncă ale personalului cu funcţii de răspundere. Deciziile date în rezolvarea acestor contestaţii sînt definitive.
Comitetul de Stat al Planificarii, ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat vor acorda comitetelor executive ale consiliilor populare sprijin nemijlocit în rezolvarea principalelor probleme în legătură cu dezvoltarea industriei locale, a gospodăriei comunale, a activităţii de construcţii şi sistematizare, prestări de servicii către populaţie, aprovizionare şi desfacere; de asemenea, le vor acorda sprijin nemijlocit în dezvoltarea ştiinţei şi învăţămîntului, a artei şi culturii, în elaborarea studiilor privind dezvoltarea armonioasă economică şi social-culturală a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, în valorificarea eficienta a resurselor materiale şi umane din unităţile administrativ-teritoriale, pentru creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului.
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat sînt obligate sa acorde comitetelor executive ale consiliilor populare asistenţa în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale exercita din însărcinarea Consiliului de Miniştri controlul şi îndrumarea asupra modului cum comitetele executive ale consiliilor populare îşi desfăşoară activitatea pe baza legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare.
La data intrării în vigoare a prezentei legi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor emite, cu acordul Comitetului pentru Problemele Administraţiei Locale, regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale oraşelor şi comunelor, vor emite, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu.
Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969. Pe aceeaşi dată se abroga Legea nr. 6 din 28 martie 1957 pentru organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţionala la 26 decembrie 1968, intrunind din cele 426 voturi exprimate, 425 voturi pentru şi 1 vot împotriva.
Preşedintele Marii Adunări Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC
ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIŢIILE ARTICOLULUI 57 DIN CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA;
SEMNAM ACEASTA LEGE.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU
──────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.