Convenţia-cadru
Convenţia-cadru din 22 mai 2003
privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 879 din 27 octombrie 2006
Textul actului · 23 de articole
100%
privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor
Părţile,
cunoscând faptul că Carpaţii reprezintă o bogăţie naturală unică de mare frumuseţe şi valoare ecologică, un important rezervor al biodiversităţii, zona din care izvorăsc râuri principale, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase specii periclitate de plante şi animale şi zona naturală cea mai extinsă acoperită de păduri virgine din Europa, şi conştiente de faptul că Carpaţii constituie un important mediu ecologic, economic, cultural, de agrement şi de viaţă în inima Europei, folosit de numeroase popoare şi ţări,
fiind conştiente de importanţa şi valorile ecologice, culturale şi socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a determinat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să declare anul 2002 ca An Internaţional al Munţilor, recunoscând importanţa regiunilor montane aşa cum este specificată în cap. 13 (Dezvoltarea durabilă a munţilor) din Declaraţia privind mediul şi dezvoltarea (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de implementare a întâlnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare durabilă,
reamintind Declaraţia pentru mediu şi dezvoltare durabilă în zona carpato-danubiană, adoptată la Întâlnirea la vârf pentru mediu şi dezvoltare durabilă în zona carpato-danubiană (Bucureşti, 2001),
luând în considerare principiile şi prevederile pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie, strategiile şi programele, la nivel global, regional şi subregional,
având ca scop asigurarea unei implementări efective a unor instrumente existente, cum ar fi cele de mai sus, şi bazându-se pe alte programe internaţionale,
recunoscând că Carpaţii constituie mediul de viaţă pentru populaţia locală şi fiind conştiente de contribuţia populaţiei locale la dezvoltarea socială, culturală şi economică durabilă şi pentru păstrarea cunoştinţelor tradiţionale în Carpaţi,
cunoscând importanţa cooperării subregionale pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în contextul procesului "un mediu pentru Europa",
recunoscând experienţa câştigată în cadrul Convenţiei pentru protecţia Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de succes pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă a regiunilor montane, oferind o bază solidă pentru noi iniţiative de colaborare şi pentru întărirea cooperării între statele Alpine şi Carpatice,
fiind conştiente de faptul că eforturile de protejare, menţinere şi administrare durabilă a resurselor naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de către o singură ţară şi necesită cooperare regională, precum şi de valoarea sporită a cooperării transfrontiere pentru asigurarea coerenţei ecologice,
au convenit asupra celor ce urmează:
1.Convenţia se referă la regiunea Carpaţi (denumită în continuare Carpaţi) care va fi definită de Conferinţa părţilor.
2.Fiecare parte contractantă poate extinde aplicarea prezentei convenţii şi a protocoalelor la aceasta la părţi adiţionale din teritoriul lor naţional, prin transmiterea către depozitar a unei declaraţii, cu condiţia ca aceasta să fie necesară pentru implementarea prevederilor prezentei convenţii.
1.Părţile vor urmări realizarea unei politici cuprinzătoare şi vor coopera pentru păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, printre altele şi în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii, întăririi economiei şi comunităţilor locale şi conservării valorilor naturale şi moştenirii culturale.
2.Pentru atingerea obiectivului la care se face referire în paragraful 1, părţile vor lua măsuri corespunzătoare în domeniile prevăzute în art. 4-13 din prezenta convenţie, prin promovarea:
a)principiilor precauţiei şi prevenirii;
b)principiului "poluatorul plăteşte";
c)participării publicului şi implicării factorilor interesaţi;
d)cooperării transfrontiere;
e)gospodăririi şi planificării integrate a resurselor terestre şi de apă;
f)unei abordări programatice; şi g) unei abordări ecosistemice.
3.Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta convenţie şi pentru asigurarea implementării lor, părţile pot, dacă este necesar, să elaboreze şi să adopte protocoale.
Părţile trebuie să promoveze gospodărirea integrată a resurselor terestre, astfel cum este definită în cap. 10 din Agenda 21, prin dezvoltarea şi implementarea instrumentelor potrivite, cum ar fi planurile de gospodărire integrată, referitoare la domeniile prezentei convenţii.
1.Părţile vor urmări să realizeze politici având ca scop conservarea, utilizarea durabilă şi refacerea diversităţii biologice şi a peisajelor în Carpaţi. Părţile trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei şi utilizării durabile a habitatelor naturale şi seminaturale, a continuităţii şi conectivităţii acestora şi a speciilor de floră şi faună care sunt caracteristice regiunii, în special pentru protecţia speciilor ameninţate, a speciilor endemice Carpaţilor şi a carnivorelor mari.
2.Părţile vor promova susţinerea adecvată a habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate şi vor susţine dezvoltarea şi implementarea planurilor de gospodărire relevante.
3.Părţile vor urmări aplicarea măsurilor de prevenire a introducerii speciilor străine şi eliberării organismelor modificate genetic ce ameninţă ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea lor.
4.Părţile vor dezvolta şi/sau promova sisteme de monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor şi habitatelor, vor coordona cercetarea ştiinţifică şi interconectarea lor.
5.Părţile vor coopera în realizarea Reţelei ecologice carpatice ca parte constitutivă a Reţelei ecologice paneuropene, în stabilirea şi sprijinirea Reţelei carpatice pentru arii protejate, precum şi pentru îmbunătăţirea conservării şi gestionării durabile în afara ariilor protejate.
6.Părţile vor lua măsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montană, silvicultura montană, gospodărirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia, industria şi activităţile miniere.
1.Părţile vor urmări politicile de planificare a teritoriului în vederea dezvoltării durabile a Carpaţilor, care vor lua în considerare condiţiile ecologice şi socioeconomice specifice Carpaţilor şi ecosistemelor montane ale acestora, furnizând beneficii pentru comunităţile locale.
2.Părţile vor avea ca scop coordonarea pentru planificarea teritoriului în zonele de frontieră, prin dezvoltarea programelor şi politicilor de planificare teritorială transfrontiere şi/sau regionale, îmbunătăţind şi sprijinind cooperarea dintre instituţiile relevante regionale şi locale din Carpaţi.
3.În dezvoltarea acestor politici şi programe de planificare a teritoriului, o atenţie specială trebuie acordată, printre altele:
a)transportului transfrontalier, infrastructurii şi serviciilor de telecomunicaţii şi energie;
b)conservării şi utilizării durabile a resurselor naturale;
c)planificării coerente a localităţilor şi a teritoriului din zonele de graniţă;
d)prevenirii impactului transfrontalier al poluării;
e)planificării integrate a utilizării terenului şi evaluărilor impactului asupra mediului.
Luând în considerare particularităţile hidrologice, biologice, ecologice şi alte particularităţi ale bazinelor râurilor de munte, părţile:
a)vor lua măsuri adecvate pentru promovarea politicilor care integrează utilizarea durabilă a resurselor de apă cu planificarea utilizării terenurilor şi vor urmări aplicarea de politici şi planuri bazate pe o abordare integrată a administrării bazinelor râurilor, recunoscând importanţa gestionării prevenirii şi controlului poluării şi inundaţiilor, şi reducerea fragmentării habitatelor de apă;
b)vor dezvolta politici care au ca scop gospodărirea durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, asigurând o aprovizionare adecvată cu apă de suprafaţă şi subterană de bună calitate, necesară pentru utilizarea durabilă, echilibrată şi echitabilă a resursei şi o canalizare şi tratare adecvată a reziduurilor de apă;
c)vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apă, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane, precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede şi a ecosistemelor de zone umede şi protejarea împotriva efectelor dăunătoare naturale şi antropice, cum ar fi inundaţiile şi poluarea accidentală a apei;
d)vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau comun de măsuri, activităţi şi avertizare timpurie privind impactul transfrontier asupra regimului apelor, al inundaţiilor şi al poluării accidentale a apei, precum şi cooperarea în prevenirea şi reducerea daunelor şi acordarea de asistenţă în lucrările de restaurare.
1.Părţile vor menţine organizarea modului tradiţional de cultivare a terenurilor, într-o manieră durabilă, şi vor lua măsuri adecvate pentru planificarea şi implementarea politicilor agricole, ţinând cont de necesitatea protecţiei ecosistemelor şi a peisajelor montane, de importanţa diversităţii biologice şi de condiţiile specifice mai puţin favorabile din zona montană.
2.Părţile vor urmări aplicarea de politici care au ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanţă crucială în Carpaţi, întărind integrarea preocupărilor de mediu în politicile agricole şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de importanţa ecologică ridicată a ecosistemelor montane din Carpaţi, cum ar fi păşunile naturale şi seminaturale, ca parte a reţelelor ecologice şi a utilizării tradiţionale a peisajelor şi terenurilor.
3.Părţile vor urmări politici care au ca scop promovarea şi sprijinirea utilizării instrumentelor şi programelor compatibile cu principiile de administrare forestieră durabilă, internaţional acceptate.
4.Părţile vor aplica practicile de management durabil forestier montan în Carpaţi, ţinând cont de multiplele funcţii ecologice ale pădurilor, de importanţa ecologică ridicată a ecosistemelor montane carpatice, precum şi de condiţiile mai puţin favorabile din pădurile montane.
5.Părţile vor urmări politici care au ca scop desemnarea ariilor naturale protejate, în special păduri virgine în număr şi mărime suficiente, cu scopul de a restricţiona sau adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de conservare.
6.Părţile vor promova practici privind măsuri forestiere şi agricole favorabile mediului, asigurând o retenţie corespunzătoare a precipitaţiilor în munţi în vederea asigurării unei mai bune preveniri a inundaţiilor şi a creşterii siguranţei vieţii şi bunurilor.
1.Părţile vor urmări politici durabile de transport şi de planificare şi dezvoltare a infrastructurii, care vor ţine cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în biodiversitate şi a celor de importanţă internaţională, a protecţiei biodiversităţii şi peisajelor şi a zonelor cu importanţă turistică deosebită.
2.Părţile vor urmări să coopereze în vederea dezvoltării politicilor de transport durabil care furnizează beneficii pentru mobilitatea şi accesul în Carpaţi, minimizând în acelaşi timp efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, peisajelor, plantelor, animalelor şi habitatelor acestora şi încorporând cerinţele de administrare a transportului durabil în toate etapele de planificare a transportului în Carpaţi.
3.În zonele sensibile din punctul de vedere al mediului, părţile vor coopera în vederea dezvoltării modelelor de transport favorabile mediului.
1.Părţile vor lua măsuri pentru a promova turismul durabil în Carpaţi, în beneficiul populaţiilor locale, pe baza patrimoniului excepţional cultural, peisagistic şi natural al Carpaţilor, şi vor spori cooperarea în acest scop.
2.Părţile vor urmări dezvoltarea politicilor ce au ca scop promovarea cooperării transfrontiere în vederea facilitării dezvoltării turismului durabil, precum planuri de gospodărire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic şi ariile protejate transfrontiere sau de lângă frontieră.
1.Părţile vor urmări promovarea tehnologiilor de producţie mai curate, în vederea prevenirii accidentelor industriale, acţionării în caz de accident şi remedierii în mod adecvat a consecinţelor acestora, precum şi în vederea păstrării sănătăţii oamenilor şi a ecosistemelor montane.
2.Părţile vor urma politici menite să introducă metode de producţie, distribuţie şi folosire a energiei, care să minimizeze efectele adverse asupra biodiversităţii şi peisajelor, incluzând folosirea surselor regenerabile de energie şi a măsurilor de conservare a energiei, după caz.
3.Părţile vor contribui la reducerea impactului exploatărilor de minereuri asupra mediului şi vor asigura supravegherea adecvată a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor şi practicilor de minerit.
Părţile vor urma politici care vizează promovarea şi protecţia patrimoniului cultural şi a cunoştinţelor tradiţionale ale populaţiei locale, a producerii şi comerţului de mărfuri locale, obiecte artizanale şi de artă. Părţile vor urmări păstrarea arhitecturii tradiţionale specifice, a modului de utilizare a terenurilor, a raselor locale de animale domestice şi a varietăţilor de plante cultivate şi utilizarea durabilă a plantelor sălbatice în Carpaţi.
1.Părţile vor aplica, acolo unde este necesar, evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu şi evaluări strategice de mediu, ţinând cont de specificul ecosistemelor munţilor Carpaţi, şi vor lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier în Carpaţi, evaluând impactul acestora asupra mediului, pentru a se evita efectele dăunătoare transfrontiere.
2.Părţile vor elabora politici, utilizând datele de monitorizare şi evaluare existente, în scopul promovării:
a)cooperării pentru realizarea activităţilor de cercetare şi pentru evaluările ştiinţifice în Carpaţi;
b)programelor comune sau complementare de monitorizare, inclusiv monitorizarea sistematică a mediului;
c)standardizării, complementarităţii şi comparabilităţii metodelor de cercetare şi activităţilor de achiziţie a datelor;
d)armonizării şi dezvoltării indicatorilor sociali, economici şi de mediu, existenţi şi noi;
e)unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor de mediu antropice şi naturale;
f)unui sistem informaţional accesibil tuturor părţilor.
1.Părţile vor urma politici menite să crească gradul de conştientizare pentru protecţia mediului şi să îmbunătăţească accesul publicului la informaţii privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, prin promovarea de programe de educaţie specifice în domeniu.
2.Părţile vor urma politicile privind garantarea participării publicului la luarea deciziilor privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor şi pentru implementarea prezentei convenţii.
1.Conferinţa părţilor (denumită în continuare Conferinţa) este în acest fel stabilită.
2.Conferinţa va discuta probleme comune ale părţilor şi va lua deciziile necesare pentru promovarea implementării efective a prezentei convenţii. În particular, aceasta:
a)va revizui şi va sprijini în mod regulat implementarea prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b)va adopta amendamente la prezenta convenţie, în conformitate cu art. 19;
c)va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în conformitate cu art. 18;
d)va nominaliza preşedintele său şi va stabili grupul executiv pentru activitatea dintre sesiuni, după cum este necesar şi în conformitate cu regulile de procedură stabilite;
e)va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri de lucru tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei convenţii, revizuind în mod regulat rapoartele acestora şi acordându-le consultanţă;
f)va aproba pentru activităţile sale un program de lucru, reguli financiare şi bugetul necesar, inclusiv pentru organismele subsidiare şi secretariat, şi va realiza aranjamentele necesare pentru finanţarea acestora, în conformitate cu art. 17;
g)va adopta regulile de procedură;
h)va adopta sau recomanda măsuri pentru realizarea obiectivelor prevăzute în art. 2-13;
i)dacă este cazul, va căuta să coopereze cu organisme sau agenţii competente, naţionale ori internaţionale, guvernamentale sau nonguvernamentale, şi va promova şi întări relaţiile cu alte convenţii relevante, căutând să evite dublarea eforturilor; şi j) va exercita acele funcţii care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii.
3.Prima sesiune a Conferinţei va fi convocată nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii. Sesiunile ordinare vor fi ţinute la fiecare 3 ani, în cazul în care Conferinţa nu hotărăşte altfel.
4.Sesiunile extraordinare ale Conferinţei vor fi convocate oricând se va decide fie de către Conferinţă în sesiune ordinară, fie la solicitarea scrisă a oricărei părţi, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la data la care solicitarea a fost comunicată părţilor de către secretariat, să fie susţinută de cel puţin o treime din numărul părţilor.
5.Părţile pot decide să accepte ca observatori la întrunirile ordinare şi extraordinare ale Conferinţei:
a)orice alt stat;
b)orice organizaţie naţională guvernamentală sau nonguvernamentală ale cărei activităţi sunt în legătură cu prezenta convenţie.
Condiţiile pentru admiterea şi participarea observatorilor vor fi stabilite în regulile de procedură.
Aceşti observatori pot prezenta orice observaţie sau raport relevant pentru obiectivele prezentei convenţii.
6.Conferinţa va lua deciziile prin consens.
1.Un secretariat este stabilit prin prezenta convenţie.
2.Funcţiile acestuia vor fi:
a)să elaboreze planuri pentru sesiunile Conferinţei şi să furnizeze serviciile solicitate;
b)să compileze şi să transmită rapoartele înaintate către acesta;
c)să-şi coordoneze activităţile cu cele ale secretariatelor altor instituţii internaţionale şi convenţii relevante;
d)să pregătească rapoarte privind exercitarea funcţiilor sale conform prevederilor prezentei convenţii şi ale protocoalelor acesteia, inclusiv rapoarte financiare, şi să le prezinte Conferinţei;
e)să faciliteze cercetarea, comunicarea şi schimbul de informaţii în probleme ce privesc prezenta convenţie; şi f) să îndeplinească alte funcţii de secretariat, care pot fi stabilite de Conferinţă.
Organismele subsidiare, inclusiv grupurile tematice de lucru stabilite în concordanţă cu art. 14 paragraful 2 lit. e), vor furniza Conferinţei, dacă este necesar, asistenţă tehnică, informaţii şi consultanţă asupra problemelor specifice legate de protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor.
Fiecare parte va contribui la bugetul total al prezentei convenţii în conformitate cu scala de contribuţie determinată de Conferinţă.
1.Oricare parte poate propune protocoale la prezenta convenţie.
2.Proiectele protocoalelor vor fi prezentate tuturor părţilor prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfăşurării sesiunii Conferinţei, cu prilejul căreia vor fi luate în considerare.
3.Protocoalele vor fi adoptate şi semnate cu prilejul sesiunilor conferinţelor. Intrarea în vigoare, amendarea şi retragerea din protocoale vor fi făcute mutatis mutandis în conformitate cu art. 19, art. 21 paragrafele 2-4 şi art. 22 din prezenta convenţie. Numai o parte la prezenta convenţie poate deveni parte la protocoale.
1.Orice parte poate propune amendamente la prezenta convenţie.
2.Amendamentele propuse trebuie prezentate tuturor părţilor la prezenta convenţie, prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfăşurării sesiunii Conferinţei, cu prilejul căreia vor fi luate în considerare.
3.Conferinţa va adopta amendamentele propuse prin consens.
4.Amendamentele la prezenta convenţie vor fi supuse ratificării, aprobării sau acceptării. Amendamentele vor intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare sau acceptare. După aceea, amendamentele vor intra în vigoare pentru orice altă parte, în cea de-a nouăzecea zi de la data depunerii de către acestea a instrumentelor de ratificare, acceptare, aderare sau aprobare.
Părţile vor soluţiona diferendele apărute din interpretarea sau implementarea prevederilor prezentei convenţii, prin negocieri sau prin alte mijloace de soluţionare a diferendelor, în concordanţă cu legile internaţionale.
1.Prezenta convenţie va fi deschisă spre semnare la depozitar începând de la 22 mai 2003 până la 22 mai 2004.
2.Prezenta convenţie va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării şi va fi deschisă pentru aderare oricărei părţi care nu a semnat-o. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare şi aderare la aceasta vor fi depozitate la depozitar.
3.Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
4.Prezenta convenţie va intra în vigoare pentru orice altă parte în cea de-a nouăzecea zi de la data depozitării instrumentului de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
Orice parte poate să denunţe prezenta convenţie prin intermediul unei notificări scrise adresate depozitarului. Denunţarea va deveni efectivă în cea de-a 180-a zi de la data primirii notificării de către depozitar.
1.Depozitarul prezentei convenţii va fi Guvernul Ucrainei.
2.Depozitarul va notifica toate celelalte părţi asupra:
a)oricărei semnături a prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b)depozitării oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
c)datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii, a protocoalelor sale sau a amendamentelor şi asupra datei de intrare în vigoare pentru fiecare parte;
d)oricărei notificări de denunţare a prezentei convenţii sau protocoalelor sale şi asupra datei la care denunţarea devine efectivă pentru o anumită parte;
e)depozitării oricărei declaraţii conform art. 1 paragraful 2.
Adoptată la Kiev, Ucraina, la 22 mai 2003, în limba engleză, în original.
Originalul prezentei convenţii va fi depozitat la depozitar, care va distribui copii legalizate fiecărei părţi.
Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au semnat prezenta convenţie.
Pentru Guvernul Republicii Cehe, Libor Ambrozek, ministrul mediului, Republica Cehă (semnat la 23 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Ungare, Miklos Persanyi, ministrul mediului, Republica Ungară (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Polone, Marek Ziolkovski, ambasador plenipotenţiar al Republicii Polone (semnat la 25 noiembrie 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul României, Petru Lificiu, ministrul apelor şi protecţiei mediului, România (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Consiliul Miniştrilor din Serbia şi Muntenegru, Andjelka Mihajlov, ministrul mediului şi resurselor naturale, Serbia şi Muntenegru (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Slovace, Laszlo Miklos, ministrul mediului, Republica Slovacă (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Ucrainei, Vasyl Shevchuk, ministrul mediului şi resurselor naturale, Ucraina (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Harta ariei de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor pe teritoriul României
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.