privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare
I. Dispoziţii generale
Prezenta metodologie reglementează procedura de fundamentare, elaborare, evaluare, avizare şi aprobare a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, ca părţi componente ale curriculumului naţional.
În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a)curriculum, în sens larg, reprezintă ansamblul structurat al proceselor şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar; în sens restrâns, cuprinde ansamblul coerent al documentelor de tip reglator care descriu un parcurs de învăţare pe care şcoala îl oferă elevului;
b)curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar; acesta cuprinde un set de documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia socială;
c)planul-cadru de învăţământ este un document de tip reglator, instrument de bază în promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional, care stabileşte diferenţiat - în funcţie de nivelul de şcolarizare, forma de învăţământ şi, după caz, filiera, profilul, specializarea/calificarea - disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii studiate de către elevi în şcoală, numărul de ore pe săptămână alocat fiecăreia/fiecăruia dintre acestea, precum şi numărul de ore alocat disciplinelor/domeniilor de studiu/modulelor de pregătire opţionale;
d)programa şcolară reprezintă un document de tip reglator, care stabileşte, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire, oferta educaţională corelată cu bugetul de timp şi statutul precizat prin planul-cadru; din perspectivă funcţională, programa este un instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileşte oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat, în termeni de finalităţi urmărite, elemente de bază ale conţinuturilor teoretice, experimentale şi aplicative, recomandări metodologice pentru orientarea procesului didactic şi pentru evaluare;
e)trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în mod obligatoriu de elevi în funcţie de nivelul de şcolaritate, anul de studiu, filieră, profil şi specializare; TC asigură egalitatea de şanse la educaţie pentru toţi elevii;
f)curriculum diferenţiat (CD) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă în mod obligatoriu de toţi elevii în funcţie de profiluri şi specializări/calificări; CD constă într-un pachet de discipline/module cu alocări orare aferente, diferenţiate pe profiluri şi pe specializări/calificări;
g)curriculumul la decizia şcolii (CDS) şi curriculumul în dezvoltare locală (CDL) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.
II. Fundamentarea elaborării şi aprobării curriculumului naţional din învăţământul preuniversitar
Organizarea curriculumului naţional se bazează pe principii de politică educaţională şi de construcţie curriculară, situate la confluenţa factorilor psihologici, pedagogici, epistemologici şi socioeconomici.
(1)Proiectarea şi dezvoltarea curriculumului naţional respectă următoarele repere:
a)realizarea finalităţilor educaţiei;
b)asigurarea accesului egal la educaţie;
c)garantarea dreptului la educaţie diferenţiată şi personalizată.
(2)Procesul de elaborare şi aprobare a curriculumului naţional are, de asemenea, în vedere:
a)îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei educaţionale a întregului sistem de învăţământ şi formare profesională la nivel naţional, regional şi local;
b)asigurarea măsurilor specifice de suport educaţional pentru grupurile dezavantajate;
c)asigurarea flexibilităţii rutelor educaţionale;
d)asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu recomandările europene în vigoare;
e)stimularea educaţiei permanente.
(1)Curriculumul naţional aplicat în învăţământul preuniversitar se elaborează în conformitate cu următoarele categorii de nevoi:
a)nevoile specifice de dezvoltare personală şi integrare socială a elevilor;
b)nevoile pieţei forţei de muncă;
c)nevoile comunităţii;
d)nevoile specifice societăţii cunoaşterii.
(2)Pentru învăţământul profesional şi tehnic, nevoile care stau la baza elaborării curriculumului sunt identificate prin standardul de pregătire profesională.
(3)Curriculumul naţional aplicat în învăţământul preuniversitar este centrat pe scopuri specifice corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ.
(4)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea cognitivă, senzorio-motorie, socioafectivă şi pe dezvoltarea capacităţii de învăţare a copilului.
(5)Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe domenii de competenţe-cheie care conturează profilul de formare al elevului; pentru facilitarea tranziţiei de la învăţământul preşcolar la învăţământul primar, curriculumul naţional pentru clasa pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea competenţelor-cheie.
(6)Curriculumul naţional pentru învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.
(7)Curriculumul naţional pentru învăţământul profesional este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de domeniul de pregătire profesională şi de calificare.
(8)Curriculumul naţional pentru învăţământul postliceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de domeniul de pregătire profesională şi de calificare.
III. Elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ
Elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ se realizează în mai multe etape:
a)se constituie grupul de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, numit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale; din componenţa grupului fac parte reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, denumit în continuare MEN, şi ai Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, denumit în continuare ISE, reprezentanţi ai altor instituţii şi organisme abilitate ale MEN şi alţi specialişti în domeniul educaţiei/formării profesionale;
b)se constituie comisia de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ, cu rol consultativ, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale; din componenţa comisiei fac parte experţi cu responsabilităţi în elaborarea şi aprobarea curriculumului şi experţi recunoscuţi în domeniul educaţiei/formării profesionale;
c)grupul de lucru elaborează, la solicitarea MEN, proiecte de planuri-cadru pentru învăţământul preuniversitar;
d)proiectele de planuri-cadru de învăţământ sunt puse în dezbatere publică;
e)proiectele de planuri-cadru de învăţământ elaborate iniţial sunt modificate şi completate de către grupul de lucru, prin integrarea propunerilor relevante şi constructive;
f)comisia de validare analizează proiectele revizuite de planuri-cadru de învăţământ şi le validează din punct de vedere ştiinţific;
g)proiectele revizuite ale planurilor-cadru de învăţământ sunt avizate de ISE;
h)proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul profesional, liceal tehnologic şi postliceal sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi sunt avizate şi de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, denumit în continuare CNDIPT;
i)proiectele de planuri-cadru de învăţământ, avizate de ISE şi, după caz, de CNDIPT sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Procedura de elaborare şi aprobare a planurilor-cadru de învăţământ include următoarele prevederi speciale:
a)proiectele de planuri-cadru pentru alternativele educaţionale sunt redactate de reprezentanţi ai acestora, sunt supuse discuţiei grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, constituit conform art. 6 lit. a), sunt avizate de Comisia Naţională pentru Alternative Educaţionale, denumită în continuare CNAE, de către ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
b)proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul teologic sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai fiecărui cult în parte, sunt avizate de ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
c)proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar sunt redactate de către reprezentanţi ai grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ în colaborare cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN, sunt avizate de ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
d)proiectele de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se elaborează de către un grup de lucru format din reprezentanţi ai MApN/Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI/Ministerului Justiţiei, denumit în continuare MJ, şi sunt avizate de MEN.
IV. Elaborarea şi aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu şi, respectiv, modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar
(1)Elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu şi, respectiv, modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar se realizează de grupuri de lucru constituite conform prezentei metodologii.
(2)Grupurile de lucru sunt constituite de către inspectori generali din MEN - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, denumită în continuare DGEIPTV, şi Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, denumită în continuare DGILM, şi de către reprezentanţi ai ISE/CNDIPT, pe baza unei proceduri specifice.
(3)Grupurile de lucru sunt constituite din profesori de specialitate şi alţi experţi în domeniu şi au un număr de 3-7 membri, în funcţie de disciplina de studiu/modulul de pregătire/calificare; inspectorii generali din MEN, reprezentanţii ISE şi ai Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, denumit în continuare CNEE, şi, după caz, ai CNDIPT sunt membri de drept în grupurile de lucru.
(4)Din grupurile de lucru care elaborează programe şcolare pentru învăţământ special, învăţământ pentru tineri şi copii din centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri şi învăţământ de tip "A doua şansă" pot face parte specialişti, practicieni cu experienţă relevantă în cadrul instituţiilor care furnizează aceste tipuri de programe educaţionale.
(5)Criteriile de selecţie a membrilor grupurilor de lucru vizează: experienţa în domeniul proiectării, aplicării şi/sau evaluării de curriculum - curriculum naţional, curriculum la decizia şcolii; realizări în domenii conexe - participarea la proiecte educaţionale, de cercetare sau de inovare, cu relevanţă pentru domeniul curriculum.
(6)Componenţa grupurilor de lucru este aprobată de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar din MEN şi, respectiv, de secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor, în cazul grupurilor de lucru care elaborează proiectele de programe şcolare specifice pentru învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(7)Convocarea grupurilor de lucru se realizează la propunerea inspectorilor generali din MEN şi a reprezentanţilor ISE/CNDIPT, cu aprobarea directorului general al DGEITPV/DGILM şi a directorilor celor două instituţii, precum şi a secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar.
(1)Grupurile de lucru constituite elaborează proiecte de programe şcolare, asigurând calitatea documentelor curriculare, prin raportarea la criterii de calitate, pe parcursul procesului de elaborare şi prin autoevaluare, la final.
(2)Proiectele de programe şcolare sunt elaborate în limba română. Proiectele de programe şcolare specifice pentru învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează în limba maternă şi se traduc în limba română.
(3)Grupurile de lucru au responsabilitatea de a asigura coerenţa programelor şcolare la nivelul fiecărei arii curriculare şi la nivelul fiecărei etape de şcolaritate, sub coordonarea ştiinţifică a ISE/CNDIPT şi a MEN.
(4)Proiectele de programe şcolare sunt dezbătute şi avizate în comisiile naţionale de specialitate, înfiinţate şi organizate de MEN; avizul acestora este consultativ.
(5)Proiectele de programe şcolare avizate de comisiile naţionale de specialitate sunt puse, după caz, în dezbaterea specialiştilor şi a practicienilor din domeniu.
(6)Proiectele de programe şcolare sunt revizuite/completate de către fiecare grup de lucru, pornind de la observaţiile/propunerile formulate în etapele anterioare.
(7)Proiectele de programe şcolare sunt supuse analizei, în vederea avizării, în cadrul ISE/CNDIPT; analiza se finalizează după cum urmează:
a)proiectele de programe şcolare sunt avizate şi înaintate către MEN, în vederea aprobării prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
b)în cazuri justificate, proiectele de programe şcolare nu sunt avizate în această etapă, fiind trimise din nou grupului/grupurilor de lucru, pentru analiză; grupul/grupurile de lucru analizează argumentele care întemeiază neacordarea avizului şi soluţionează problemele semnalate; proiectele de programe şcolare rezultate din activitatea grupului/grupurilor de lucru necesită un nou aviz al Comisiei naţionale de specialitate, după care sunt trimise către ISE/CNDIPT, în vederea avizării.
(8)Proiectele de programe şcolare sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(9)Procesul de elaborare-dezbatere-aprobare a programelor şcolare este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Procedura de elaborare şi aprobare a programelor şcolare include următoarele prevederi speciale:
a)proiectele de programe şcolare pentru alternativele educaţionale sunt elaborate de reprezentanţi ai alternativelor educaţionale, sunt avizate de CNAE şi ISE şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
b)proiectele de programe şcolare pentru învăţământul teologic sunt elaborate de către MEN, prin grupul de lucru constituit, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
c)proiectele de programe şcolare pentru disciplinele de specialitate militară sunt elaborate de către MApN, MAI, MJ şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
V. Elaborarea şi aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu opţionale şi, respectiv, pentru modulele de pregătire din învăţământul preuniversitar
(1)La nivelul planurilor-cadru de învăţământ, CDS/CDL se exprimă prin numărul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.
(2)CDS cuprinde discipline/domenii de studiu/module de pregătire opţionale ofertate la nivel naţional şi discipline/domenii de studiu/module de pregătire opţionale ofertate la nivelul unităţilor de învăţământ.
(3)CDL cuprinde modulele de pregătire ofertate la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, în colaborare cu operatorii economici parteneri, în scopul adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii de la nivel naţional, regional, judeţean sau local.
Stabilirea CDS/CDL se fundamentează prin:
a)realizarea unei analize de nevoi, la nivelul elevilor înscrişi în unitatea de învăţământ;
b)evaluarea disponibilităţii resurselor umane şi materiale existente în unitatea de învăţământ;
c)realizarea unei analize a nevoilor şi a oportunităţilor specifice contextului cultural, social şi economic local.
(1)Disciplinele/Domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale ofertate la nivel naţional pot fi propuse de MEN, ISE, CNDIPT, inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, precum şi de alte organizaţii cu experienţă în domeniul educaţiei.
(2)Proiectele de programe şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale propuse pentru oferta naţională trebuie să respecte criteriile de calitate stabilite de MEN printr-o procedură specifică.
(3)Proiectele de programe şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale propuse pentru oferta naţională trebuie însoţite de o notă de fundamentare referitoare la relevanţa propunerii pentru nevoile elevilor şi la eventuale experienţe de pilotare la nivel local.
(1)Proiectele de programe şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale propuse pentru oferta naţională de către inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, precum şi de alte organizaţii cu experienţă în domeniul educaţiei se depun la registratura MEN.
(2)Pentru fiecare proiect de programă şcolară, experţii ISE/CNDIPT şi inspectorii de specialitate ai MEN verifică îndeplinirea criteriilor de calitate şi elaborează un raport de expertiză.
(3)În situaţia respectării criteriilor de calitate, proiectul de programă şcolară este înaintat Comisiei naţionale de specialitate, însoţit de raportul de expertiză.
(4)În cazul neîndeplinirii criteriilor de calitate, ISE/CNDIPT transmite propunătorului raportul de expertiză, însoţit, după caz, de recomandări de îmbunătăţire.
(5)Comisiile naţionale de specialitate analizează şi dau avizul consultativ proiectelor de programe şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale propuse pentru oferta naţională.
(6)ISE/CNDIPT avizează programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale propuse pentru oferta naţională şi le înaintează MEN spre aprobare prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(1)Disciplinele/Domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ:
a)asigură diversificarea activităţilor de învăţare, în funcţie de nevoile şi de aspiraţiile elevilor;
b)pot fi derivate din oricare dintre disciplinele de învăţământ, constituindu-se astfel într-o ofertă educaţională care răspunde interesului elevilor pentru un anumit domeniu de studiu;
c)pot introduce un nou obiect de studiu, în afara celor prevăzute în TC, structurat în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
(2)Proiectarea curriculumului elaborat în şcoală are ca repere:
a)interesele elevilor;
b)resursele umane şi materiale ale şcolii;
c)nevoile şi specificul comunităţii locale.
(3)Elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ respectă structura specifică programelor şcolare din curriculumul naţional pentru respectivul nivel de studiu.
(1)Stabilirea CDS se realizează, în mod descentralizat, de către fiecare unitate de învăţământ, în fiecare an şcolar, pentru anul şcolar următor.
(2)Oferta de curriculum la decizia şcolii este avizată de Consiliul profesoral şi este ulterior aprobată de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(1)Cadrele didactice elaborează programele şcolare pentru discipline/domenii de studiu, respectiv module de pregătire opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
(2)Consiliul de administraţie înaintează către inspectoratul şcolar setul de programe şcolare pentru discipline/domenii de studiu, respectiv module de pregătire opţionale elaborate la nivelul şcolii şi solicită un aviz ştiinţific.
(3)După obţinerea avizul ştiinţific din partea inspectoratului şcolar are loc aprobarea în Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ a programelor şcolare pentru discipline/domenii de studiu opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ ce se vor studia în anul şcolar următor.
(4)În cazul în care o programă şcolară nu primeşte avizul ştiinţific din partea inspectoratului şcolar, aceasta poate fi refăcută de către autor, pe baza recomandărilor primite din partea inspectorului şcolar.
(5)În situaţia indicată la alin. (4), autorul poate solicita sprijin din partea responsabilului catedrei/comisiei metodice pentru revizuirea programei şcolare ofertate; procedura este reluată până la obţinerea avizului ştiinţific din partea inspectoratului şcolar.
Programele şcolare pentru CDL ofertate la nivelul unităţii de învăţământ profesional şi tehnic:
a)sunt elaborate pe baza standardelor de pregătire profesională;
b)sunt avizate de Comisia metodică a ariei curriculare tehnologii din unitatea de învăţământ, de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi de Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social/operatorii economici parteneri ai unităţii de învăţământ;
c)sunt aprobate de Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
VI. Evaluarea documentelor de curriculum naţional
(1)Evaluarea calităţii curriculumului proiectat urmăreşte aprecierea valorii documentelor curriculare, în scopul perfecţionării acestora.
(2)Evaluarea calităţii curriculumului proiectat se realizează atât la nivelul fiecărui grup de lucru, cât şi pe parcursul etapelor de aprobare a curriculumului.
(1)Evaluarea planurilor-cadru se va face după un set de criterii, care se referă la fundamentarea teoretico-metodologică, relevanţă, funcţionalitate şi fezabilitate.
(2)Setul de criterii este stabilit de ISE şi este transmis grupurilor de lucru, anterior procesului de elaborare a planurilor-cadru.
(3)Setul de criterii menţionat la alin. (2) se completează, în cazul învăţământului profesional şi tehnic, cu criterii specifice, elaborate de CNDIPT.
(1)Evaluarea programelor şcolare se va face după criterii care vizează relevanţa, coerenţa şi aplicabilitatea.
(2)Setul de criterii este stabilit de ISE şi este transmis grupurilor de lucru, anterior procesului de elaborare a programelor şcolare.
(3)Setul de criterii menţionat la alin. (2) se completează, în cazul învăţământului profesional şi tehnic, cu criterii specifice, elaborate de CNDIPT.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
