Statut
Statut din 1995
Statutul profesiei de avocat
- Emitent
- Uniunea Avocaților din România - Consiliul Uniunii
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 237 din 17 octombrie 1995
Textul actului · 199 de articole
100%
Statutul profesiei de avocat
În temeiul art. 58 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta prezentul statut.
Exercitarea profesiei de avocat este supusă Constituţiei, legii, statutului profesiei, convenţiilor internaţionale la care România este parte şi regulilor eticii profesionale.
Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator sa acţioneze pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
Libertatea şi independenta profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie, în temeiul legii şi al prezentului statut.
Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate.
În exercitarea dreptului sau de a asista şi de a reprezenta persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndrituit sa folosească oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apărare prevăzute la art. 3 din lege.
Avocatul îndeplineşte o misiune socială, pusă în slujba adevărului şi a justiţiei.
În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autorităţilor publice sau a altor persoane fizice sau juridice.
Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
Avocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzătoare prevederilor legale şi crezului sau profesional.
Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută la art. 8 din lege, este absolută şi nelimitată în timp. Ea se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, asociaţilor, colaboratorilor şi avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalţi avocaţi. Nici o presiune a unei autorităţi publice nu-l poate obliga pe avocat sa divulge secretul profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
Păstrarea secretului profesional de către colaboratorii ori angajaţii avocatului este o obligaţie a avocatului, precum şi a conducerii baroului în care aceştia activează, în măsura în care angajaţii baroului iau cunoştinţa de aceste secrete pe calea unor sesizări ori prin orice alte mijloace.
Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusa de acesta în condiţiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuita.
Avocatul trebuie să depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul nu poate acţiona decît în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Avocatul este dator să-şi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod corect şi cu întreaga diligenta.
În cazul în care avocatul se afla în imposibilitatea de a-şi exercită atribuţiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului sau.
Dacă exista conflict de interese, avocatul nu poate fi decît apărătorul unei singure părţi.
Angajarea unui nou client nu poate fi facuta, dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.
Dispoziţiile alin. 1 sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat.
Înainte de a angaja o cauza, avocatul are obligaţia sa informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implica, comunicindu-i totodată scutirile legale de care poate beneficia.
În raporturile cu instanţele judecătoreşti şi cu celelalte autorităţi publice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament civilizat şi loial.
Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare conform art. 7 din lege, organizind în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea avocaţilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaţilor şi respectarea stricta a deontologiei şi disciplinei profesionale.
Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România au obligaţia sa acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi a onoarei corpului de avocaţi.
Avocatul este liber sa opteze şi să-şi schimbe opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.
Avocatul nu poate activa concomitent în una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 5 şi în biroul de avocaţi prevăzuţi la art. 76 alin. 3 din lege.
Dacă pentru o formă de exercitare a profesiei este necesară aprobarea consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea forma numai după obţinerea aprobării.
Avocatul este obligat sa anunţe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei.
În cabinetul individual îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi definitivi şi stagiari. Aceştia au calitatea de avocaţi colaboratori sau de avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.
Avocatul titular al cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în interiorul profesiei.
Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională.
Avocatul colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei pot lucra şi într-un alt cabinet sau societate civilă profesională, dar numai în aceeaşi calitate şi sub condiţia obţinerii acordului scris al avocaţilor titulari sau coordonatori ai celor două forme de exercitare a profesiei în care vor activa concomitent.
Ei sunt obligaţi sa anunţe de îndată, în scris, pe decanul baroului.
Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în interiorul profesiei ia cunoştinţa, fiind interzisă prestarea oricărui serviciu profesional pentru părţi cu interese contrare.
Contractele de muncă şi convenţiile de colaborare se încheie în forma scrisă între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societăţii civile profesionale şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate menţiunile prevăzute în modelul care constituie anexa nr. I, respectiv anexa nr. II la prezentul statut.
Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.
Avocaţii din cabinetele grupate care acorda asistenţa juridică unor clienţi cu interese contrare au obligaţia sa anunţe de îndată aceasta situaţie tuturor titularilor cabinetelor grupate şi sa ia măsuri de asigurare a secretului profesional atât faţă de ceilalţi avocaţi, cît şi faţă de personalul angajat.
Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în forma scrisă, conform modelului care constituie anexa nr. III la prezentul statut.
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restringe drepturile avocaţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare.
Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.
Un asociat nu poate accepta o cauza sau un client, dacă unul dintre asociaţii săi se opune în mod justificat.
Convenţia de asociere se încheie, în forma scrisă, între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi va cuprinde, în mod obligatoriu, toate menţiunile din modelul care constituie anexa nr. IV la prezentul statut.
Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi asociaţi care contribuie în natura şi/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.
Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmînd a fi îndeplinite de către oricare dintre avocaţii desemnaţi de conducerea societăţii civile profesionale, fără a se cere opţiunea clientului.
Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în forma scrisă între avocaţii asociaţi, cu respectarea modelului care constituie anexele nr. V şi VI la prezentul statut.
Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale;
b)titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afară formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c)avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeaşi calitate, în doua forme de exercitare a profesiei;
d)avocatul colaborator poate avea clientela personală. El îşi poate rezerva dreptul asupra onorariilor aferente cauzelor personale în condiţiile stabilite prin contractul de colaborare;
e)obligaţia de a comunică de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cît şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate şi societăţilor civile profesionale;
f)toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei urmează a fi rezolvate pe cale amiabila, cu sprijinul celorlalţi avocaţi care fac parte din respectiva forma de exercitare a profesiei;
g)în caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabila, avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile;
h)dacă nici concilierea nu stinge litigiul dintre părţi, ele sunt obligate sa recurgă la arbitrajul prevăzut în art. 340 - 370 din Codul de procedură civilă, arbitrii putind fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie.
În cazul în care părţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna trei avocaţi din barou, dintre care părţile vor alege un arbitru. Dacă părţile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia, cauza va fi soluţionată de tribunalul arbitral compus din toţi cei trei avocaţi desemnaţi de decan;
i)oficiul de arbitrare este gratuit.
Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare intemeiata.
Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar.
Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semnează de către toţi asociaţii şi se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copia de pe convenţia de asociere.
Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit art. 48 alin. 2 lit. i) şi j) din lege.
Cererea poate fi respinsă numai în cazul în care convenţia de asociere sau statutul societăţii civile profesionale nu cuprinde toate menţiunile prevăzute în anexele la prezentul statut sau conţine dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei.
Împotriva soluţiei consiliului baroului orice persoană interesată poate formula plîngere la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România.
În cazul în care soluţia consiliului baroului nu respecta prevederile legale sau ale statutului profesiei, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România poate sesiza Comisia permanenta în vederea anulării acesteia.
Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripţia căruia doreşte să-şi exercite profesia. Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)elementele actului de identitate şi organul emitent;
d)indicarea diplomei care atesta calitatea de licenţiat în drept sau a titlului ştiinţific de doctor în drept;
e)menţionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutirea de examen sau cu scutirea de stagiu;
f)declaraţia expresă a solicitantului că nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute în art. 11 din lege;
g)declaraţia expresă a solicitantului că nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege, ori ca înţelege sa renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzută la art. 21 alin. 2 din lege;
h)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să-şi exercite profesia;
i)declaraţia expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmînd ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.
Cererea va fi însoţită de acte ce dovedesc împrejurările sus-menţionate, depuse în copii certificate de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor ataşa:
–copia de pe certificatul de naştere;
–copiile de pe diplomele de studii ori de pe titlurile ştiinţifice;
–certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
–copii de pe actele de identitate şi de pe actele de stare civilă;
–certificat medical privind starea de sănătate, eliberat de policlinica judeteana sau a municipiului Bucureşti în a carei raza teritorială domiciliază solicitantul;
–certificat, eliberat de baroul în care petiţionarul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinară şi cauzele încetării calităţii de avocat;
–doua fotografii (format buletin de identitate).
Cetăţenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de facultăţi juridice din alte tari, vor depune şi dovada echivalării diplomelor în condiţiile legii.
O copie de pe cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.
Afişarea se constata prin proces-verbal.
În timp de 10 zile de la afişarea cererii, orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicind motivele şi aratind împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.
În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul va desemna un avocat-raportor, care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.
Raportorul va fi un avocat membru al consiliului sau fost membru al consiliului baroului.
Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de statut pentru primirea în profesia de avocat.
În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii.
În cel mult 10 zile de la depunerea raportului, consiliul baroului verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de statut pentru primirea în profesie a solicitantului, soluţionează eventualele opoziţii şi întocmeşte un aviz motivat care urmează a fi înaintat, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
Decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor din România privind primirea în profesie se comunică petentului şi baroului respectiv.
Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată.
Cel primit în profesia de avocat se va înscrie în barou cu respectarea dispoziţiilor art. 18 şi ale art. 21 alin. 2 din lege.
Avocatul membru al unui barou din alta ţara poate solicita înscrierea într-un barou român unde urmează să îşi stabilească sediul profesional, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 10 din lege şi ale convenţiei de reciprocitate, încheiată între Uniunea Avocaţilor din România şi organizaţia profesională din ţara lui.
Convenţia de reciprocitate va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele clauze:
a)avocatul străin poate exercita profesia în România numai în asociere cu unul sau mai mulţi avocaţi români;
b)avocatul străin nu poate presta asistenţa juridică în cadrul unei societăţi comerciale sau asociaţii nepatrimoniale din România;
c)onorariile pentru asistenţa juridică în cauzele pe care avocatul străin le are în România vor fi înregistrate şi plătite integral în cadrul formei de exercitare a profesiei în care avocatul străin figurează în tabloul baroului român.
Cererea de înscriere în baroul român trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în art. 27 din statut, la care se adauga o atestare din partea baroului din ţara respectiva privind calitatea de membru cu drept de exercitare a profesiei şi situaţia sa disciplinară.
Condiţiile de asociere cu avocaţii români, taxele de înscriere în baroul român şi contribuţia la formarea bugetului baroului vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate.
Consiliile barourilor vor face verificări pentru depistarea persoanelor care îndeplinesc activităţi avocatiale în România, fie neautorizat, fie în cadrul reprezentantelor comerciale, societăţilor comerciale sau asociaţiilor fără scop lucrativ, şi vor lua măsuri corespunzătoare prevederilor art. 22 sau 78 din lege, comunicând de îndată cazurile depistate conducerii Uniunii Avocaţilor din România.
În aplicarea art. 11 din lege, cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cît şi pe întreaga durata a exercitării acesteia.
În termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, membrii barourilor, care se găsesc într-unul dintre cazurile prevăzute în art. 11 din lege, sunt obligaţi să prezinte decanatelor hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia sau prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi.
Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti respective şi vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispoziţiile art. 11 din lege, dispunind, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat potrivit art. 23 lit. e) din lege.
Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauza, precum şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia se verifica starea de nedemnitate.
Avocatul în cauza şi preşedintele Uniunii Avocaţilor din România pot ataca decizia consiliului baroului conform art. 51 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.
Decizia de încetare a calităţii de avocat devine executorie după soluţionarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
Decizia de menţinere în profesie poate fi modificată de Consiliul Avocaţilor din România.
Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în art. 12 din lege.
Incompatibilitatea prevăzută în art. 12 lit. a) din lege operează pentru avocatul care este sau devine salariat în afară profesiei.
Nu este incompatibil avocatul salarizat pentru activitatea depusa în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute în art. 5 din lege.
În cadrul birourilor de avocaţi prevăzute în art. 76 alin. 3 din lege avocatul nu poate fi salarizat.
Contractul de muncă al avocatului salarizat în cadrul profesiei intră în vigoare după ce a fost avizat de către consiliul baroului.
Avocatul salarizat în interiorul profesiei îşi păstrează independenta profesională în activităţile ce îi sunt încredinţate, subordonarea faţă de persoana care l-a angajat limitându-se la condiţiile sale de muncă. El nu poate avea clientela personală, iar în exercitarea profesiei trebuie să menţioneze cabinetul individual, cabinetele asociate sau societatea civilă profesională pentru care lucrează.
Contribuţiile profesionale ale avocatului salarizat către barou, Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurări a Avocaţilor se reţin şi se vărsa de către persoana care l-a angajat.
Litigiile intervenite în legătură cu contractul de muncă al avocatului salarizat în interiorul profesiei se soluţionează conform art. 23 din prezentul statut.
Incompatibilitatea prevăzută la art. 12 lit. c) din lege priveşte exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operaţiune comercială care îi angajează răspunderea.
Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:
a)faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b)calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditat într-o societate comercială în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni;
c)calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;
d)calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni.
Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau pe acţiuni sau membru în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni.
Incompatibilităţile prevăzute la art. 12 din lege se constata de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.
Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sa încunoştiinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa pe tabloul avocaţilor incompatibili.
Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege.
În aplicarea art. 21 din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.
Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedica luarea măsurii.
Potrivit art. 14 din lege, dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen.
Examenul de primire în profesie se organizează anual, în trimestrul IV, la Bucureşti, comisia de examinare fiind formată din cadre didactice universitare, sub preşedinţia unui membru al Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 58 alin. 1 lit. c) din lege.
Regulamentul şi tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puţin 3 luni înainte de data examenului şi vor putea fi consultate de cei interesaţi.
Data examenului va fi anunţată cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.
Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripţia căruia doreşte să-şi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 27 din prezentul statut. Cererea va fi depusa cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigaţiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.
După expirarea termenului de înscriere, consiliul baroului este obligat sa înainteze Uniunii Avocaţilor din România lista candidaţilor înscrişi şi dosarele acestora, pe măsura ce a avizat cererile, dar cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului.
Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România.
Rezultatele examenului vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, care, după caz, va dispune primirea în profesie şi va comunică barourilor respective lista candidaţilor admişi, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou.
Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual, urmînd procedura avizării de către barou şi a acordării scutirii de examen de către Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în baza art. 60 alin. 2 lit. d) din lege, după ascultarea solicitantului.
Decizia Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competenţa consiliului uniunii, conform art. 58 lit. g) din lege.
Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat şi are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.
Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.
Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor stagiari.
Stagiul se suspenda în condiţiile art. 15 alin. 3 din lege. Suspendarea stagiului se dispune de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.
Consiliul baroului, la cerere, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult un an pentru avocaţii stagiari care se remarca în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a notarilor semestriale.
Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul doreşte să-şi exercite profesia. La aceasta se vor anexa:
a)actele care atesta media generală obţinută în perioada facultăţii, calculată pe baza mediilor anuale şi a notelor obţinute la examenul de diploma şi la examenul de licenţă;
b)recomandarea a doi avocaţi definitivi din barou care sprijină cererea de primire în profesie ca avocat stagiar, dintre care unul garantează îndrumarea profesională efectivă pe întreaga perioadă a stagiului.
Cererea de primire a profesie ca avocat stagiar se soluţionează cu respectarea regulilor generale prevăzute în secţiunea I a prezentului capitol, cu excepţia avocatului care solicită primirea în profesie conform art. 14 lit. b) din lege.
Avocatul stagiar este înscris în tabloul avocaţilor stagiari, mentionindu-se perioada în care stagiul se suspenda.
Avocatul stagiar îşi efectuează stagiul sub îndrumarea unui avocat definitiv.
Consiliul baroului organizează şi supraveghează îndrumarea avocaţilor stagiari.
Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale şi statutare privitoare la profesia de avocat. Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
a)să-şi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să-şi însuşească tehnica de practica avocaţială;
b)sa participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocatiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
c)se efectueze lucrările avocatiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţa judiciară al baroului;
d)sa participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
e)sa desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi sa anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.
Abaterile avocaţilor stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancţionează disciplinar.
Conferinţele de stagiu reprezintă forma de pregătire profesională a avocaţilor stagiari şi sunt organizate lunar de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România.
Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocatiale scrise, dezbateri de spete.
Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor indrumatori.
Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rindul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.
Prezenta la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.
La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avîndu-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenta la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.
Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţa judiciară al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.
Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.
Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţa judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.
Avocatul stagiar are dreptul de a depune concluzii la judecătorii şi de a acorda asistenţa juridică la toate autorităţile prevăzute de lege, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestaţii şi memorii.
Avocatul stagiar îşi desfăşoară activitatea în baza împuternicirii date de avocatul îndrumător sau de serviciul de asistenţa judiciară al baroului.
După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenţa judiciară, precum şi a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.
Avizul va fi înaintat Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.
Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual, în trimestrul IV, la Bucureşti.
Comisia de examen este formată din avocaţi definitivi cu reputaţie profesională şi este desemnată de Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art. 58 lit. c) din lege. Preşedintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România.
Regulamentul şi tematica de examen vor fi comunicate barourilor până cel tirziu la data de 1 martie a fiecărui an.
Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
După promovarea examenului, candidatul dobîndeşte titlul de avocat definitiv şi va fi înscris în tabloul avocaţilor definitivi.
Avocatul care, anterior primirii în profesie, a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani dobîndeşte, potrivit art. 16 din lege, calitatea de avocat definitiv.
Constatarea acestei calităţi va fi menţionată în decizia de primire în profesie emisă de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în baza actelor depuse de solicitant.
Prin funcţii juridice, în sensul art. 16 din lege, se înţelege funcţiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultăţii şi după susţinerea examenului de stat ori a examenului de licenţă.
Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele la care au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Art. 16 alin. 2 din lege se referă la instanţa ca instituţie juridică reglementată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi nu la secţiile din cadrul aceleiaşi instanţe.
În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcţionat ca magistrat la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţa în parte şi se calculează de la data încetării activităţii la instanţa respectiva.
Foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţa juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcţionat. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 69 din prezentul statut.
În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliţie a funcţionat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele cît şi organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 69 din statut.
Interdicţia prevăzută la art. 17 din lege priveşte instanţa de judecată în sensul art. 69 din prezentul statut şi, respectiv, toate organele de urmărire penală care ţin de parchetul la care lucrează ruda, soţul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv.
Avocatul care nu respecta interdicţiile prevăzute la art. 16 alin. 2 şi la art. 17 din lege va fi, de îndată, convocat la consiliul baroului şi, după ascultarea sa, în cazul confirmării abaterii, va fi sesizată Comisia de disciplina.
La începutul fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.
Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi.
Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi partea a doua a tabloului se comunică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din lege, cel tirziu până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. Acesta se reactualizează lunar.
Refuzul înscrierii în tablou se contesta la consiliul baroului. Împotriva deciziei consiliului baroului se face plîngere la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 5 zile de la data comunicării sale.
Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 18 din lege. Jurămîntul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, atât de către avocaţii nou-înscrişi în barou, cît şi de către avocaţii în activitate.
În aplicarea art. 22 din lege, consiliul baroului este obligat sa desemneze avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţa juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.
Consiliul baroului, ori de cîte ori va avea informaţii cu privire la persoanele care acorda nelegal asistenţa juridică, va sesiza parchetul competent.
Încetarea calităţii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţa radierea celui în cauza din tabloul avocaţilor.
Avocatul care renunţa la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să-şi lichideze toate cauzele şi să-şi asigure substituirea, prezentind baroului lista cu cauzele nelichidate şi indicind numele avocaţilor care le vor prelua.
În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.
În cazul prevăzut la art. 23 lit. c) din lege, avocatul pensionar va putea cere primirea în profesie.
Dispoziţiile art. 51 din prezentul statut se vor aplica corespunzător.
Exerciţiul profesiei de avocat se suspenda:
a)în caz de incompatibilitate, conform dispoziţiilor art. 24 lit. a) şi ale art. 12 din lege;
b)în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa, conform dispoziţiilor art. 24 lit. b) din lege.
Calitatea de avocat poate fi suspendată:
a)prin decizie a consiliului baroului în cazul prevăzut la art. 24 lit. c) din lege;
b)în cazul în care împotriva avocatului se desfăşoară o acţiune de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Avocatul este dator sa încunoştiinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea calităţii de avocat, sub sancţiunile prevăzute de lege pentru abateri disciplinare.
Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea calităţii de avocat. Consiliul baroului decide după ascultarea avocatului în cauza.
Decizia consiliului baroului, în cazurile prevăzute la art. 82 lit. a) şi b) din statut, este executorie. Despre aceasta se va face menţiune în tabloul avocaţilor.
Împotriva deciziei baroului se face contestaţie la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia suspenda executarea în cazurile prevăzute la art. 83 din prezentul statut.
La cererea celui în cauza, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunii din tablou.
Avocatul suspendat care continua sa exercite profesia este supus prevederilor art. 22 din lege.
Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca de la data luării măsurii să-şi asigure substituirea în cauzele în curs de soluţionare.
Avocatul care, din motive justificate, solicita transferarea sa într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului la care doreşte să se transfere.
Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul, certificat eliberat ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se afla în curs de judecată penală sau disciplinară şi ca a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, Casa de Asigurări a Avocaţilor şi Uniunea Avocaţilor din România.
Consiliul baroului de la care se solicita transferul va aviza cererea, pe care o va inainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita transferul.
Consiliul baroului la care se solicita transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui ce solicita transferul, înaintat de baroul de la care se solicita transferul o dată cu certificatul menţionat în articolul precedent.
Consiliul baroului va face, după caz, aplicarea dispoziţiilor art. 48 lit. h) din lege.
Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
În mod similar vor fi soluţionate şi cererile de detaşare, dosarul profesional fiind păstrat, pe durata detaşării, de către baroul la care avocatul este înscris.
În perioada detaşării, taxele şi contribuţiile profesionale se achită la baroul la care avocatul a fost detaşat.
Avocatul înscris în tablou are dreptul sa exercite toate activităţile specifice profesiei, prevăzute la art. 2 alin. 3, la art. 3 şi la art. 25 alin. 1 din lege.
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţa juridică încheiat, în forma scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
Modelul contractului este cuprins în anexa nr. VIII la prezentul statut.
Contractul de asistenţa prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. IX la prezentul statut.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului sau.
Onorariul se stabileşte prin negociere, pornind de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
Avocatul nu este obligat să justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul.
Onorariul se stabileşte pentru fiecare serviciu profesional în parte.
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile şi cheltuielile vor fi soluţionate potrivit art. 27 alin. 2 din lege.
Consiliul baroului va delega un consilier care va invita pe avocat şi pe clientul acestuia şi după ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluţionarea contestaţiei sau a reclamaţiei.
Decizia consiliului baroului poate fi atacată cu plîngere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România.
Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societăţile civile profesionale au dreptul să-şi stabilească sediul profesional în circumscripţia baroului din care fac parte.
Avocatul poate să-şi exercite activitatea în spaţiile vizitate şi avizate de consiliul baroului.
Consiliul baroului nu poate obliga pe avocat să-şi stabilească definitiv sediul profesional într-o anumită localitate, cu excepţia cazului prevăzut la art. 31 alin. 2 din lege.
Avocatul are dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripţiile barourilor din care nu face parte.
Aprobarea pentru înfiinţarea acestor sedii secundare se da de către consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie să menţioneze: vechimea în profesie, titlul ştiinţific, poziţia din tabloul avocaţilor din baroul în raza căruia se afla sediul principal, adresa unde urmează să se deschidă sediul secundar, forma de desfăşurare a activităţii profesionale şi motivul deschiderii sediului secundar.
Împotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plîngere la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicare.
În cazul aprobării funcţionarii sediului secundar, avocatul respectiv va achită taxa de înscriere şi de contribuţie la bugetul baroului, separat de taxele plătite la baroul unde are sediul principal.
În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai în sediul profesional avizat de consiliul baroului. El are obligaţia să se opună la percheziţionarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacă percheziţia nu este efectuată de către procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop şi confirmat în scris de primul-procuror al parchetului de pe lângă tribunal.
În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziţiei, avocatul este obligat sa anunţe pe decanul baroului despre aceasta.
Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional. El poate fi situat şi în locuinta avocatului.
Avocatul este îndreptăţit sa refuze contactul cu clientul sau în prezenta organului de urmărire penală sau de cercetare penală sau a oricărui organ al statului, precum şi în cazul în care exista un sistem de control al contactului cu clientul.
În aplicarea art. 33 din lege, plîngerea prealabilă privind punerea în mişcare a acţiunii penale se exercită independent de sesizarea îndreptată la consiliul baroului, în cazul când autorul faptei este un avocat.
Independent de acţiunea penală, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului şi va trimite în judecata disciplinară pe avocatul împotriva căruia exista probe ca a savirsit fapta.
Cabinetul individual, cabinetele asociate şi societatea civilă profesională deţin ştampila care se aplică pe actele eliberate de acestea. Modelul, forma şi dimensiunea ştampilei sunt cele prevăzute în anexa nr. X la prezentul statut.
În afară de ştampila, actele avocatului poarta antet tipărit, care conţine: numele şi prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, telex) şi forma de exercitare a profesiei.
Avocaţii pot utiliza parafa care să cuprindă menţiunile din alineatul precedent.
Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul şi sentimentul de cofraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acestuia.
Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională şi în viaţa privată.
Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, inclusiv pe cele din oficiu, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi sa manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea serviciului încredinţat.
Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată, sa pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis sa folosească expresii care ar putea jigni completul de judecată, pe ceilalţi avocaţi sau părţile din proces.
Ori de cîte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat să depună note de şedinţa sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă sau la cererea instanţei de judecată.
Avocatul are obligaţia sa acorde asistenţa juridică în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau când exercita profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 din lege.
În aplicarea dispoziţiilor art. 36 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sa participe la şedinţele acestora.
Avocatul are obligaţia sa participe la activităţile profesionale stabilite de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţa prin convocare sau anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.
Absenta nejustificată constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat sa folosească, drept mijloc de proba, copii de pe actele care i-au fost încredinţate de client, păstrând actele originale pentru a le prezenta la cererea instanţei.
La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale, care i-au fost încredinţate, persoanei de la care le-a primit.
Avocatul este obligat să depună toate diligenţele necesare pentru realizarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat.
Contractul dintre avocat şi client poate fi denunţat prin acordul ambelor părţi.
Părţile pot denunta unilateral contractul de asistenţa juridică în conformitate cu prevederile expres menţionate în contract.
În cazurile prevăzute de alineatul precedent, avocatul va incasa onorariul în măsura serviciilor prestate.
În cazul în care avocatul este împiedicat sa îndeplinească serviciul avocatial, el va asigura substituirea.
Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse.
În aplicarea art. 37 din lege, avocatul este obligat sa achite, în termenul stabilit, contribuţiile sale la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaţilor din România şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Contribuţia avocatului la bugetul baroului va fi stabilită de consiliul baroului şi va consta într-o sumă fixa, care se achită lunar.
Baroul va incasa contribuţia avocatului pentru Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurări a Avocaţilor, pe care o va vira, de îndată, în contul acestora.
Avocatul este obligat sa poarte roba, în condiţiile art. 40 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XII la prezentul statut.
Avocatul va purta insigna.
Portul insignei este obligatoriu şi în cazurile în care legea nu obliga purtarea robei.
Modelul insignei este prevăzut în anexa nr. XI la prezentul statut.
Avocatul care foloseşte procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, săvârşeşte o abatere disciplinară grava.
Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama cu scopul dobândirii de clientela.
Este permis formelor de exercitare a profesiei sa plaseze o firma, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care îşi au sediul şi, după caz, la intrarea în apartamentul în care îşi desfăşoară activitatea.
Pot fi date anunţuri în toate anuarele profesionale privind înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, numele şi specializarea avocaţilor care le compun.
Pot fi date doua anunţuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbării acestuia sau modificării formei de exercitare a profesiei.
Dacă anunţul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm.
Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară.
Avocatul este dator să-şi decline calitatea şi identitatea în faţa autorităţilor şi a altor avocaţi cu care intră în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.
Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat sa-l informeze pe decanul baroului, care va media soluţionarea pe cale amiabila.
Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţa decanului baroului, de către avocat, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
Avocatul este obligat sa ţină următoarele evidente:
a)contractele de asistenţa juridică;
b)registrul de evidenta a contractelor încheiate cu clienţii săi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XIII la prezentul statut;
c)registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, potrivit anexei nr. XIV la prezentul statut;
d)evidentele cerute de legislaţia fiscală.
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia cheltuielilor efectuate în cauza acestuia.
Independenta profesiei, autonomia baroului şi exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ştirbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autorităţilor publice.
Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul şi decanul.
ART 121
Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
Nu pot participa la şedinţele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancţiuni disciplinare care atrage o astfel de consecinţa.
Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţa din luna ianuarie a fiecărui an.
Organizarea adunării generală, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.
Neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage răspunderea disciplinară.
O dată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
Ordinea de zi va fi supusă adunării generale spre aprobare prin vot deschis.
Înscrierile la cuvint se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul prin care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b)anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c)numărul membrilor prezenţi;
d)componenta prezidiului adunării generale;
e)ordinea de zi votată de adunarea generală;
f)luarile de cuvint;
g)hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h)orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
Procesul-verbal va purta semnatura membrilor prezidiului adunării generale.
Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului şi organelor Uniunii Avocaţilor din România.
Adunarea generală adopta hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, dacă nu încalcă prevederile legii sau ale statutului profesiei de avocat.
Adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.
Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tablou, după cum urmează:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi; b) 7 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 100 de avocaţi; c) 9 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 200 de avocaţi; d) 11 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 500 de avocaţi;
e)între 11 şi 15 consilieri pentru barourile cu peste 500 de avocaţi.
Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.
În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi consilierii.
Consiliul baroului se întruneşte în şedinţa cel puţin o dată pe luna la sediul baroului.
Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţa. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele Uniunii Avocaţilor din România.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adopta hotărâri şi da avize.
Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele Uniunii Avocaţilor din România.
Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.
Decanul va incerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.
Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.
Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului.
Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.
Toţi membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaţilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afară uniunii.
Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanenta şi preşedintele.
Congresul este organul suprem de conducere cu cea mai larga reprezentare, în componenta prevăzută la art. 54 alin. 1 din lege.
Hotărârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
Anual, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România convoacă congresul ordinar.
La cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al barourilor, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va convoca congresul extraordinar.
Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării congresului, precum şi ordinea de zi a acestuia.
Lucrările congresului sunt conduse de către preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales cu vot deschis.
Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 123 din prezentul statut aplicindu-se corespunzător.
Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis.
Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votati "pentru" este mai mare decît numărul funcţiilor pentru care se candidează.
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de cîte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, de către Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România.
Conducerea şedinţelor Consiliului Uniunii Avocaţilor din România revine preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, asistat de către vicepreşedinţi şi de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului uniunii.
Prevederile art. 123 din prezentul statut se vor aplica corespunzător.
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adopta decizii. La cererea majorităţii barourilor, deciziile consiliului pot fi atacate cu plîngere care va fi soluţionată de către Congresul avocaţilor în prima sa şedinţa.
Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România se întruneşte înaintea şedinţelor consiliului uniunii şi ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui uniunii.
Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a Uniunii Avocaţilor din România. Şedinţele comisiei permanente sunt conduse de preşedintele uniunii.
În desfăşurarea activităţii curente, comisia permanenta emite avize şi adopta decizii şi dispoziţii. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
Plîngerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul statut.
Organul competent să soluţioneze plîngerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluţionarea plingerii.
Barourile vor organiza serviciile de asistenţa judiciară, care vor funcţiona pe lângă fiecare instanţa de judecată şi organ de urmărire penală din circumscripţia lor.
Asistenţa judiciară va fi coordonata de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţionează o instanţa de judecată.
Serviciile de asistenţa judiciară vor asigura şi apărarea gratuita, în cazurile prevăzute de art. 63 alin. 2 din lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.
Acordarea asistenţei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanţei, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administraţiei publice locale, adresată serviciului de asistenţa judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.
Acesta desemnează avocatul care urmează sa acorde asistenţa judiciară şi care nu poate refuza aceasta sarcina decît pentru motive întemeiate.
Avocatul desemnat urmează să-şi îndeplinească însărcinarea în condiţiile prevăzute la art. 34 din lege.
Obligaţiile avocatului desemnat din oficiu încetează în momentul în care în cauza se prezintă un avocat ales.
Avocatul care acorda asistenţa judiciară din oficiu are dreptul de a incasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Avocaţilor din România, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor.
Serviciile de asistenţa judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile asigurate de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecătoreşti, conform art. 32 din lege.
Asistenţa judiciară gratuita poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte ca a fost obţinută fără prezentarea stării materiale reale a părţii ori dacă aceasta stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris şi ale Uniunii Avocaţilor din România sau care este de natura a prejudicia onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 68 din lege.
Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.
Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
Consiliile barourilor sunt obligate sa ţină evidenta sancţiunilor aplicate fiecărui avocat şi sa comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
Instanţele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplina a baroului;
b)Comisia Superioară de Disciplina;
c)Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în plenul sau, constituit conform art. 67 alin. 3 din lege.Secţiunea a II-a Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare
În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 44 lit. b) şi c) din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.
Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.
Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un preşedinte, ales de către membrii acesteia.
Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplineşte funcţia de grefier al comisiei de disciplina, calitate în care păstrează, tine evidentele şi efectuează lucrările necesare desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.
Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplina se suporta de către barou.
Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanţa, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România.
Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidentelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt în sarcina preşedintelui.
În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţionează Comisia Superioară de Disciplina, independenta de organele de conducere ale uniunii prevăzute la art. 53 lit. b), c) şi d) din lege.
Comisia Superioară de Disciplina este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cîte un reprezentant ale de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.
Membrii Comisiei Superioare de Disciplina se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.
Comisia Superioară de Disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaţilor.
Comisia Superioară de Disciplina judeca:
a)ca instanţa de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România şi ale decanilor;
b)ca instanţa de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplina ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 şi 2 din lege.
Comisia Superioară de Disciplina îşi organizează, îşi tine evidentele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de către comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei Superioare de Disciplina.
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanţa disciplinară, în plenul sau, mai puţin cel în cauza, judeca recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia Superioară de Disciplina, ca instanţa de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 69 alin. 1 şi 2 din lege.
Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de comisia permanenta a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanţa disciplinară în condiţiile alineatului precedent.
Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.
Plîngerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar, incompatibil sau retras din profesie, plîngerea se adresează baroului în care avocatul a fost înscris în tablou.
Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 65 alin. 2 şi 3 din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţa.
Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plîngere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 66 alin. 2 din lege, plîngerea sau sesizarea va fi înaintată, de îndată, Comisiei permanente a Uniunii Avocaţilor din România.
Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.
Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaţilor din România sau a unui decan se efectuează de către preşedintele uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.
Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judeca de către consiliul baroului, în absenta consilierului recuzat.
Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul profesional al acestuia şi după încunoştinţarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţa a conţinutului plingerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.
Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedica desfăşurarea anchetei.
În cursul cercetărilor consilierul delegat va asculta persoana care a formulat plîngerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.
După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plingerii sau sesizării.
Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia. Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.
După efectuarea anchetei disciplinare, consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, avocatului cercetat şi persoanei care a făcut plîngerea. Dacă se decide exercitarea acţiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.
Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului.
Prevederile privitoare la cercetarea şi anchetarea abaterii disciplinare se aplică, în mod corespunzător, în situaţiile în care sunt incidente prevederile art. 66 alin. 2 din lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 66 alin. 3 din lege.
Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspenda, urmînd a fi reluată după soluţionarea cauzei.
Pe perioada suspendării, cursul termenului prevăzut la art. 66 alin. 4 din lege este întrerupt.
Preşedintele comisiei de disciplina va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei ce a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.
Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În faţa instanţei disciplinare avocatul se va infatisa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
Şedinţele instanţei disciplinare sunt secrete.
Lucrările şedinţelor se consemnează în încheieri.
Lipsa părţilor citate nu împiedica judecata. Instanţa disciplinară se va pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauza.
Instanţa disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.
Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.
Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunică baroului în tabloul căruia este înscris avocatul şi Uniunii Avocaţilor din România.
Decizia privind aplicarea sancţiunilor disciplinare ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică avocatului în cauza, decanului baroului în care avocatul este înscris şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România.
Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 69 alin. 2 din lege şi împotriva deciziei disciplinare se înregistrează la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaţilor din România.
Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.
Avocaţii înscrişi în barouri cu drept de exerciţiu al profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale au sistem propriu de asigurări sociale şi sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Casa de Asigurări a Avocaţilor este organizată şi funcţionează în cadrul Uniunii Avocaţilor din România, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
Casa de Asigurări a Avocaţilor stabileşte şi acorda membrilor săi, în condiţiile legii sale de organizare, pensii şi ajutoare sociale.
Fondurile Casei de Asigurări a Avocaţilor se constituie din:
a)contribuţia lunară a fiecărui avocat cu drept de exerciţiu al profesiei, în cota procentuală percepută asupra sumelor încasate cu titlu de onorarii;
b)primirea unor sume provenite din excedentul bugetar al barourilor în condiţiile art. 45 alin. 2 lit. d) din lege;
c)venituri realizate în condiţiile art. 73 din lege.
Cota prevăzută la alin. 1 lit. a) din prezentul articol se stabileşte de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, la propunerea Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor, şi se aplică astfel:
a)asupra onorariilor efectiv încasate de titularul cabinetului individual după deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor şi a remuneraţiilor cuvenite avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei;
b)asupra totalului onorariilor încasate de la clientela proprie şi prin retrocedare potrivit contractului (contractelor) de colaborare, în cazul avocaţilor colaboratori;
c)asupra onorariilor efective încasate de societatea civilă profesională, după deducerea onorariilor retrocedate colaboratorilor şi a remuneraţiilor cuvenite avocaţilor salarizaţi în interiorul profesiei, proporţional cu cota de participare la împărţirea veniturilor prevăzută în contractul de asociere, în cazul avocaţilor asociaţi în societăţi civile profesionale ori în cabinete asociate;
d)asupra remuneraţiilor brute, în cazul avocatului salarizat în interiorul profesiei.
Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor se va efectua în contul sau la casieria baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii următoare perioadei pentru care se face plata.
Depăşirea termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurări a Avocaţilor, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, fără a putea depăşi suma datorată.
Barourile vor vira de îndată Casei de Asigurări a Avocaţilor contribuţiile încasate şi vor tine evidenta acestora.
Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 48 lit. n) din lege, cu respectarea procedurii prealabile prevăzute de lege.
Consiliul Casei de Asigurări a Avocaţilor va sesiza baroul în cazurile în care intirzierea plăţii este mai mare de 3 luni.
La cererea Casei de Asigurări a Avocaţilor, avocatul este obligat sa informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor acesteia, indicind valoarea lunară a onorariilor asupra cărora a aplicat cota procentuală de contribuţie şi dovezile de achitare a contribuţiei lunare.
În aplicarea dispoziţiilor art. 37 din lege, consiliul baroului stabileşte şi încasează taxe pentru:
a)înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie [art. 58 lit. g) din lege];
b)reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale;
c)reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;
d)transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxa ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transfera;
e)înfiinţarea, pe raza baroului, a unui sediu profesional secundar.
Limitele maxime şi scutirile de plată a taxelor prevăzute în prezentul articol se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
Comisia permanenta a Uniunii Avocaţilor din România stabileşte şi încasează taxe pentru:
a)primirea în profesie cu scutire de examen [art. 60 lit. d) din lege];
b)înscrierea la examenul de intrare în profesie;
c)înscrierea la examenul de definitivat.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a statutului profesiei, fiecare avocat va inregistra la decanatul baroului cererea prevăzută în anexa nr. XV la prezentul statut, însoţită de documentele corespunzătoare.
Consiliile barourilor sunt obligate sa ia măsuri corespunzătoare asigurării bunei funcţionari a birourilor de avocaţi care îşi continua activitatea conform art. 76 alin. 3 din lege.
Actualele consilii ale barourilor care au un număr mai mare de membri decît cel prevăzut în statut, ori ai căror membri nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesie prevăzute în statut, îşi vor continua activitatea până la expirarea mandatului.
Interdicţiile cu privire la exercitarea profesiei, stabilite anterior publicării în Monitorul Oficial al României a legii, îşi încetează efectele, urmînd a se face aplicarea prevederilor art. 16 alin. 2 din lege.
Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înţelege Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Anexele I - VII şi X - XV se comunică barourilor.
Prezentul statut a fost adoptat în şedinţa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România din 30 septembrie 1995 şi intră în vigoare la data de 1 noiembrie 1995.
Preşedintele Uniunii Avocaţilor din România,
avocat Victor Anagnoste
Baroul ........................
Forma de exercitare a profesiei
(.............................)
CONTRACT DE ASISTENŢA JURIDICĂ
Nr. ........... Data ...........
Încheiat între:
1.(Forma de exercitare a profesiei) ............. prin avocat ........., pe de o parte, şi
2.Domnul (doamna) .................., domiciliat(a) în .................... în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.) ........., pe de altă parte.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale statutului profesiei, părţile convin următoarele:
1.1 Obiectul contractului îl reprezintă ..................... ...........................................................................................................................................................
(după caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea de acte, cereri şi alte cai de atac, forme de executare, precum şi orice alte activităţi prevăzute de Legea nr. 51/1995), pentru clientul .........., domiciliat în .......................................... .................................................................... ....................................................................
2.1 Onorariul se fixează în cuantum de ........................ lei, cu următoarele eşalonări de plată ..........................
3.1 Cheltuielile aferente activităţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plată onorariului.
4.1 Părţile convin ca prezentului contract sa i se aplice dispoziţiile Legii nr. 51/1995 şi ale statutului profesiei de avocat.
4.2 Raporturile dintre părţi nu pot fi dovedite decît cu prezentul contract.
4.3 Clientul atesta exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizează avocatului şi îşi exprima acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conform informaţiilor pe care le-a furnizat.
4.4 Părţile convin ca prezentul contract sa reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, urmînd a se proceda la executarea silită fără somaţie şi fără acordarea vreunui termen de garanţie.
4.5 Îndeplinirea obligaţiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilă profesională) se realizează de către avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul acestuia.
4.6 Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract.
4.7 Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea şi interpretarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj prevăzute de lege şi de statut.
.............................................................
.............................................................
Încheiat la ................................................., astăzi ........., în ...... exemplare originale, ambele părţi atestind ca se afla în posesia cîte unui exemplar.
(Forma de exercitare
a profesiei) Client,
prin ....................... prin .............
Actul de identitate ......
...........................
Baroul ..........
Forma de exercitare a profesiei
( ............................)
ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ
Domnul (doamna) avocat ......... se împuterniceşte de către ...............
......................................................
în baza contractului de asistenţa juridică nr. ..... din ...........,
sa exercite activităţile prevăzute în art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în faţa .............................................................................. ..............................................................................
Client
.................
(semnatura)
Atestat identitatea părţii
conform art. 3 din Legea nr. 51/1995
Avocat
..............................
(semnatura şi ştampila)
Data ...........................
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.