Lege nr. 638 din 8 august 1946

MIHAI I,

Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala, Rege al României,

La toţi de faţa şi viitori, sănătate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Minelor şi Petrolului, cu Nr. 5.421 din 24 Mai 1946,

Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1.106 din 1946,

Am decretat şi decretam:

Capitolul 1

Articolul 1

Producţia, prelucrarea şi circulaţia metalelor preţioase, - aurul, argintul şi platina, în orice stare sau forma, - este permisă numai în limitele şi condiţiunile legii de faţa.

Articolul 2

Prin producţia metalelor preţioase se înţelege orice operaţie de extracţie a metalelor preţioase, precum şi orice tratament al minereului, în scopul de a obţine unul din aceste metale preţioase.

Prin circulaţia metalelor preţioase se înţelege, orice vindere, cumpărare, depunere sau primire de gaj, lasare sau primire în depozit, schimb, export şi orice schimbare de proprietate sau posesiune, cu titlul gratuit sau oneros, precum şi transportul, săvîrşite sau încercate, fie personal, fie prin persoane interpuse.

Prin transport se înţelege atît transportul cu act juridic, cat şi transportul cu act material făcut, fie de proprietar, fie de alte persoane, indiferent de actul juridic, în baza căruia se face transportul material.

Articolul 3

Pentru producţia şi circulaţia metalelor preţioase, astfel cum sînt definite de art. 2 al prezentului decret-lege, este necesară autorizaţia prealabilă scrisă a Băncii Naţionale.

Obiectele fabricate din metale preţioase rămîn şi sub aplicarea legii pentru înfiinţarea controlului asupra obiectelor fabricate din metale preţioase, din 15 Februarie 1905, cu modificările la zi, în măsura în care dispoziţiunile acesteia nu sînt contrazise prin prezentul decret-lege.

Articolul 4

În executarea dreptului de preemţiune, conferit Statului Roman de art. 71 din legea minelor, Banca Naţionala a României este autorizata să execute operaţiunile de cumpărare a metalelor preţioase, precum şi controlul productiunii şi circulatiunii metalelor preţioase, potrivit dispoziţiunilor decretului de faţa.

Articolul 5

Gajurile în aur sau monete de aur, în orice stare sau forma, constituite înainte de 19 August 1936, trebuiesc declarate prin scrisoare recomandată sediului Băncii Naţionale a României, cel mai apropiat, iar în termen de 60 zile dela publicarea prezentului decret-lege, obiectul gajului trebuie constituit depozit la Banca Naţionala a României pînă la lichidare şi lichidat în termen de 90 zile dela aceeaşi dată, avizandu-se în scris Banca Naţionala a României despre operaţiunea de lichidare.

Persoanele fizice sau juridice, care sînt obligate prin dispoziţiunile prezentului decret-lege la înregistrarea metalelor preţioase în registrele speciale primite dela Banca Naţionala a României, sînt obligate a declara Băncii Naţionale a României, sub luare de dovada, la sediul sau central sau la sediile sale din provincie, aurul, în orice formă, care intră în prevederile prezentului decret-lege şi pe care îl au în proprietate sau posesiune, cu orice titlu, precum şi al persoanelor cu care locuiesc împreună.

Aceasta declaraţie va fi facuta în termen de 60 zile dela publicarea prezentului decret-lege în Monitorul Oficial.

La aceeaşi declaraţie sînt obligate persoanele fizice şi juridice, prevăzute mai sus, care vor dobândi cu orice titlu asemenea aur, după publicarea prezentului decret-lege.

În asemenea cazuri, declaraţia va trebui să fie facuta în termen de 15 zile dela dobândirea aurului.

Cei care, în viitor vor cere asemenea registre dela Banca Naţionala a României, sînt obligaţi ca, odată cu cererea de registre, să depună la Banca Naţionala a României şi declaraţia de mai sus.

Articolul 6

Nu sînt supuse aplicatiunii prezentului decret-lege, decât în cazurile prevăzute expres, obiectele prelucrate din metale preţioase, care servesc uzului propriu şi anume: obiectele de arta, tacamurile, bijuteriile, obiectele, destinate cultelor religioase, lucrările dentare, lucrările chirurgicale, substantele chimice şi farmaceutice, afară de cazurile cînd se dovedesc ca acestea au fost fabricate, cumpărate, sau deţinute cu orice titlu, în scopul de a eluda legea.

Aceasta enumerare, este limitativa.

Articolul 7

Monetele de aur gaurite, desfigurate sau rupte, insirate în forma de salba, montate ca bijuterie, ca obiecte de podoaba sau oricum altfel, cad sub dispoziţiunile decretului-lege de faţa.

De asemenea, galbenii austriaci, sau alte categorii de monete, cu însuşirile galbenilor austriaci, intră în categoria monetelor de aur şi sînt supuse obligaţiunii prezentului decret-lege.

Portul salbelor, cerceilor sau altor bijuterii sau podoabe confectionate din monete de aur este permis numai proprietarilor şi membrilor familiilor lor, purtate ca podoabe în orice loc.

Circulaţia metalelor preţioase asa cum este definită de art. 2, alin. 2, se aplică şi salbelor cat şi oricăror categorii de monete, chiar dacă sînt sub forma de bijuterii, cu excepţia celor prevăzute mai jos:

a)Mahmudele, icusarii, medaliile de aur, precum şi orice moneda de aur batuta înainte de anul 1800, care sînt asimilate cu bijuteriile;

b)Medaliile jubiliare, emise pe baza legii Nr. 656 din 1914.

Circulaţia lor în ţara este supusă aceluiaşi regim ca şi bijuteriile.

Articolul 8

Exploatatorii de metale preţioase sînt obligaţi sa înregistreze chiar în ziua extragerii în registrele speciale., eliberate şi ţinute potrivit indicatiunilor Băncii Naţionale a României, metalele preţioase obţinute din exploatare.

Metalele preţioase vor fi păstrate sau transportate totdeauna cu autorizaţia de transport respectiva, data de Banca Naţionala a României şi numai pe traseul arătat în autorizaţie.

Pentru exploatările mici, autorizaţia din carnetul registru este valabilă. Este interzis exploatatorilor a transporta alt aur decât acela extras din minele proprii.

Pentru exploatările mari este necesar autorizaţie specială.

Transportul concentratelor aurifere la uzinele de prelucrare se face fără autorizaţie.

de asemenea, bijutierii şi atelierele de prelucrarea metalelor preţioase sînt obligaţi ca, înainte de a începe vreo operaţiune care ar avea de scop extragerea metalelor preţioase din pilituri, resturi, etc., sa anunţe Banca Naţionala, care, prin organele sale va controla operaţiunea şi vor fi obligaţi sa înregistreze în registrul special cantitatea extrasa.

Banca Naţionala a României poate retrage registrele eliberate ce conţin şi autorizaţia de transport, acolo unde va aprecia ca este cazul, inlocuindu-l cu registrul destinat numai înregistrării producţiei, în care caz exploatatorul va trebui sa ceara autorizaţie specială de transport pentru fiecare caz în parte.

Articolul 9

Păstrarea în depozit sau cu orice alt titlu de către oricine, fie particular, comerciant sau exploatator, fără autorizarea B.N.R., a metalelor preţioase sub orice formă: metalică, amalgam, nisip, minereu bogat, aur ars, topit, metal fin sau aliaj cu alte metale, este interzisă sub sancţiunile prevăzute de art. 42.

Metalele preţioase extrase vor fi vândute Băncii Naţionale a României, care este obligată a le cumpara în condiţiunile decretului-lege de faţa, în termen de 15 zile dela extragere, afară de cazul cînd exploatatorii au aprobare scrisă dela Banca Naţionala a României pentru prelungirea termenului de predare sau poseda instalaţii proprii de afinare. În acest din urmă caz, Banca Naţionala a României, după ce va consulta şi pe exploatatorii respectivi, va fixa termenul înăuntrul căruia exploatatorii sînt obligaţi sa vândă Băncii Naţionale metalele preţioase după afinare.

Banca Naţionala a României este obligată a cumpara şi indreptatita a receptiona aurul şi argintul ce i se preda pe baza analizelor făcute în laboratorul sau sau în cadrul conventiunilor intervenite între Banca Naţionala şi exploatator.

În cazul cînd nu exista convenţie între Banca Naţionala a României şi producător neînţelegerile între părţi privind analizele de recepţie vor fi înlocuite prin arbitraj.

Articolul 10

Instalatiunile de afinare, cuptoarele pentru topirea metalelor preţioase, cat şi orice alte instalatiuni de amalgamare sau de topire a acestor metale, nu pot funcţiona decât cu autorizaţiunea Ministerului Minelor şi Petrolului şi în scopurile specificate în aceasta autorizaţie. Ele trebuiesc declarate Băncii Naţionale a României în termen de 60 zile dela apariţia acestei legi sau dela data obţinerii autorizaţiei de funcţionare dela Ministerul Minelor şi Petrolului.

Articolul 11

Cuptoarele sau instalatiunile de topire chiar primitive, care vor funcţiona fără autorizaţie sau neanuntate Ministerului Minelor şi Petrolului, vor fi imediat închise de organele Băncii Naţionale a României sau ale Ministerului Minelor şi Petrolului, iar proprietarii vor suferi sancţiunile prevăzute de prezentul decret-lege la art. 42 şi urm. Cei ce vor topi sau prelucra în orice mod metale preţioase fără sa posede autorizaţiile respective sau registrele B.N.R., vor suferi sancţiunile prevăzute de art. 42 şi urm.

Articolul 12

Topirea aurului în stare de praf, nisip ars sau topit, se face fie în cuptoarele autorizate conform dispoziţiunilor de mai sus, fie în cuptoarele B.N.R. Operaţiunea de topire se va face numai cu încunoştiinţarea prealabilă a predatorului.

În ceea ce priveşte cuptoarele B.N.R., neprezentarea predatorului în ziua ce i s'a comunicat, nu împiedica topirea anunţată.

Numai întreprinderile care au obţinut autorizaţia scrisă a Băncii Naţionale a României, pot preda acestei bănci aurul topit în alte cuptoare decât acelea ale Băncii Naţionale a României sau afiliat, în cazul condiţiunilor stabilite în autorizaţiunile sau convenţiunile scrise.

Ministerul Minelor şi Petrolului, sesizat de Banca Naţionala a României, poate retrage autorizaţiile de funcţionare a cuptoarelor sau a instalatiunilor de topire, cat şi cele de afinare a aurului.

Ministerul Minelor şi Petrolului este obligat să se pronunţe în termen de 15 zile dela sesizarea sa din partea Băncii Naţionale a României.

Banca Naţionala a României, în baza deciziei Miniterului Minelor şi Petrolului, prin care acesta retrage autorizaţiunea de funcţionare a unui cuptor sau a unei instalatiuni de topire sau afinare, le poate închide, aplicând sigiliul.

Articolul 13

Nimeni nu poate exercita comerţul de metale preţioase sub orice formă, cu excepţia obiectelor precizate de art. 6 şi 7, lit. a şi b şi nu poate lucra sau prelucra, sub orice formă astfel de metale, chiar proprietate proprie şi fără scop de comercializare, numai dacă poseda registre vizate sau parafate de B.N.R şi cu respectarea înregistrărilor în aceste registre.

Banca Naţionala a României poate refuza motivat eliberarea registrelor, acolo unde apreciază că nu sînt utile sau prejudiciază interesele Statului. Ea are dreptul sa retragă motivat registrele vizate. Prin acestea, comerciantul sau meseriaşul căruia i s'au retras aceste registre, pierde dreptul de a exercita comerţul cu aur, argint şi platina.

Hotărîrile Băncii Naţionale a României pot fi reformate de către comisiunea prevăzută la art. 49, la cererea celor interesaţi.

Articolul 14

Numai posesorii registrului Băncii Naţionale a României au dreptul sa afiseze prin firme sau publicaţiuni în ziare reclame privitoare la comerţul lor cu metale preţioase, altele decât cele exceptate la art. 6 şi 7, litera a şi b.

Articolul 15

Proprietarii de ateliere pentru prelucrarea metalelor preţioase, precum şi comercianţii de metale preţioase sînt obligaţi a inregistra în registrele ţinute conform dispoziţiunilor Băncii Naţionale a României şi vizate de către aceasta, toate operaţiunile făcute cu metale preţioase sau cu obiectele lucrate din ele.

Înregistrarea în registrele eliberate de Banca Naţionala a României se face în acelaşi timp cu intrarea sau ieşirea metalelor preţioase.

Articolul 16

Proprietarii de ateliere pentru prelucrarea metalelor preţioase cu firme înscrise sau meseriaşii bijutieri cu carnet de mester bijutier şi autorizaţii de funcţionare în cadrul legilor, care reglementează meseria de bijutier, pot exercita comerţul lor cu aur, argint şi platina provenite fie din bijuterii şi obiecte vechi, fie din achizitiuni autorizate înscrise de Banca Naţionala a României, cu respectarea înregistrărilor prevăzute în articolul precedent.

Articolul 17

Dentistii, medicii, farmaciştii şi chimistii, cu autorizatiuni de funcţionare în regula, eliberate de autorităţile competente, fără ca aceste autorităţi să le fi retras sau anulat între timp, pot dobândi în cadrul decretului-lege de faţa, aurul argintul şi platina necesare exerciţiului profesiunii lor, cu îndatorirea de a inregistra metalele preţioase dobândite şi modul de întrebuinţare în registrele speciale, vizate şi parafate de Banca Naţionala a României.

Articolul 18

Banca Naţionala a României este autorizata sa verifice contabil şi tehnic oricînd, printr'un delegat al său, respectarea dispoziţiunilor din acest decret-lege.

Capitolul 2

Articolul 19

Orice angajat al unei întreprinderi de metale preţioase este obligat să se supună la toate măsurile de control a producţiei şi circulaţiei metalelor preţioase, prevăzute de acest decret-lege şi de regulamentul de control al producţiei de aur aprobate de Ministerul Minelor şi Petrolului, întreprinderilor producătoare, precum şi regulamentelor şi normelor interne de funcţionare ale acestor întreprinderi, aprobate de Ministerul Minelor şi Petrolului, cu avizul Comisiunii prevăzute la art. 48.

Cei ce vor contraveni dispoziţiunilor de mai sus din acest articol, se vor pedepsi cu închisoare politieneasca dela 15 zile la 3 luni şi cu amendă dela 50.000-500.000 lei.

Articolul 20

Personalul oricărei întreprinderi de metale preţioase este obligat a se supune la controlul organelor întreprinderii, control ce poate merge pînă la percheziţia corporală, în condiţiunile fixate de regulamentele de serviciu ale întreprinderii aprobate, conform art. 19 de mai sus.

Cercetarea corporală se va putea face şi prin metoda radioscopica sau alte metode ştiinţifice, aprobate de Ministerul Sănătăţii.

Articolul 21

Nerespectarea de către salariatul unei întreprinderi producătoare de metale preţioase a vreuneia din dispoziţiunile decretului-lege de faţa, sau a normelor întreprinderii pentru controlul producţiei şi circulaţiei metalelor preţioase, aprobate conform dispoziţiunilor de mai sus, constitue o culpa grava din partea angajatului, culpa care indreptateste întreprinderea sa denunţe imediat contractul de muncă, fără a mai cere avizul prealabil sau aprobarea vreunei autorităţi sau asociaţiuni profesionale şi aceasta, independent de constatarea şi aplicarea sancţiunilor penale, arătate în prezentul decret-lege.

Salariatul concediat se poate adresa instanţelor prevăzute de legea jurisdictiilor muncii, care vor putea, în caz ca se dovedeşte ca concedierea a fost abuzivă, fie sa reintegreze pe salariat în funcţiunea avută, fie să-i acorde despăgubirile ce va aprecia.

Articolul 22

Prin contractele individuale şi colective de muncă, precum şi prin deciziuni de arbitraj date în materie de conflicte de muncă, nu se poate deroga dela dispoziţiunile cuprinse în prezentul decret-lege.

Articolul 23

Metalele preţioase furate din mine sau din instalatiunile de prelucrare şi care constituesc corp delict, vor fi supuse analizei, la cel mai apropiat laborator autorizat, în timp de 12 ore dela găsirea lui, rezultatul analizei inaintandu-se parchetului, odată cu procesul-verbal de constatarea infracţiunii.

Articolul 24

Aceste corpuri delicte vor fi predate B.N.R., care va plati pagubasului contravaloarea lor calculată la preţul oficial, plus primele economice respective şi aceasta, după transarea definitivă a pricinii penale.

B.N.R. va retine din aceasta contravaloare cuantumul primelor cuvenite denuntatorului şi constatatorului, atunci cînd denuntatorul este altă persoană decât aceea a pagubasului şi dacă constatatorul nu a fost direct sesizat de pagubas, caz în care acesta nu are drept la prima.

Articolul 25

Banca Naţionala a României va controla producţia aurifera, prelucrarea şi circulatiunea metalelor preţioase, prin organele sale de control, care sînt investite cu calitatea de ofiţer de poliţie judiciară.

Pentru poliţia metalelor preţioase, pe lîngă fiecare întreprindere miniera aurifera, Ministerul Afacerilor Interne va înfiinţa la propunerea Comisiunii prevăzută de art. 49, secţiuni de poliţie judiciară, precum şi secţiuni speciale de jandarmi.

Plata acestui personal se va face la nevoe, prin credite extraordinare.

Membrii acestei politii speciale, cat şi jandarmii, vor putea fi înlocuiţi, la cererea motivată a întreprinderii, cu alt personal de către ministerul Afacerilor Interne.

Competinţa teritorială de instrumentare a acestor ofiţeri de poliţie judiciară, în ce privesc infracţiunile la prezentul decret-lege, este nelimitată.

B.N.R. va delega un controlor al său la fiecare întreprindere, unde se vor înfiinţa astfel de organe speciale de poliţie şi jandarmerie.

Organele speciale de poliţie şi jandarmerie vor executa misiunea lor într'o colaborare strânsă cu controlul B.N.R. şi cu organele întreprinderii, pe lîngă care funcţionează şi vor supraveghea în acelaşi timp şi respectarea dispoziţiunilor poliţieneşti din regulamentul de control al producţiei de aur aprobat de Ministerul Minelor şi Petrolului, întreprinderile producătoare respective, precum şi regulamentelor şi normelor interne de funcţionare ale acestuia, aprobate de Ministerul Minelor şi Petrolului, cu avizul Comisiunii, prevăzută la art. 49.

Capitolul 3

Articolul 26

Reclamatiunile şi denunturile privitoare la infracţiunile legii de faţa, se cercetează, iar rezultatele se constata potrivit dispoziţiunilor codului de procedura penală, cu derogarile de mai jos.

Aceste infracţiuni se constata şi prin procese-verbale, adresate de ofiţerii de poliţie judiciară, chiar în afară de circumscripţia lor, precum şi de personalul B.N.R., delegat în acest scop, sau de organele vamale sau poliţieneşti, care sînt îndatorate a da concursul lor organelor B.N.R.

Prin derogare dela dispoziţiunile art. 249 pr. pen. primul procuror al tribunalului sau judecătorul de instrucţie, la cererea scrisă, verbală sau telefonica a organelor B.N.R., sau a întreprinderilor miniere, pot da autorizatiuni scrise sau prin nota telefonica ofiţerilor de poliţie judiciară, ca în comunele rurale să facă perchezitiuni domiciliare, chiar în contra voinţei aceluia ce o locuieşte, la orice ora din zi sau din noapte.

În aceste cazuri, organele de poliţie judiciară, vor trebui să fie asistate de un delegat al B.N.R. sau al întreprinderii miniere care a cerut percheziţia, precum şi de 2 martori şi aceasta, sub pedeapsa de nulitate.

Pentru constatarea infracţiunilor, organele de constatare pot lua interogatorii presupusilor infractori şi audia martori putându-i cita în acest scop.

Infracţiunile constatate de organele poliţieneşti şi vamale vor fi semnalate sub sancţiune disciplinară, în termen de 24 ore dela constatare, sediul Băncii Naţionale a României cel mai apropiat, căruia i se vor remite în acelaşi timp copii de pe procesul-verbal de constatare şi declaraţiile luate, precum şi metalele preţioase în pachet, sigilat de organele constatatoare, în prezenta infractorului sau a 2 martori.

Organele B.N.R., delegate cu controlul aplicării dispoziţiunilor prezentului decret-lege, în exercitarea atributiunilor lor, au calitatea de ofiţer al poliţiei judiciare.

Articolul 27

Cercetările în aceasta materie se pot face şi în zilele de sarbatori legale.

Articolul 28

Procesele-verbale de infracţiuni la decretul-lege de faţa sînt crezute pînă la înscrierea în fals, cînd constata fapte materiale flagrante, iar în celelalte cazuri, pînă la proba contrarie.

Ele nu vor putea fi anulate de instanţele judecătoreşti, pentru servicii de forma, decât cînd prezenta lege dispune expres nulitatea.

Pe baza lor, Ministerul public va deschide acţiune publică.

Prin derogare dela art. 144 din codul pr. pen., declaraţiile infractorilor date în faţa organelor de constatare, fac dovada deplina împotriva lor, pînă la proba contrarie.

Articolul 29

Instanţa competenţa pentru a judeca infracţiunile prevăzute de decretul-lege de faţa, este tribunalul de judeţ al locului unde s'a comis infracţiunea.

Acesta va judeca de urgenta şi cu precădere, fără dreptul de opoziţie, cu drept de apel la Curtea de Apel şi cu recurs la înaltă Curte de Casaţie.

În procesele născute în baza decretului-lege de faţa, instanţele nu pot da, fără motivare specială, termene mai mari de 30 zile.

Ele se judeca de tribunale şi de Curţi, chiar în timpul vacantelor judecătoreşti. Absenta martorilor nu poate împiedica judecarea infracţiunii, dacă instanţa de judecată găseşte ca are destule elemente de convingere.

Acestor procese li se aplică dispoziţiunile legii pentru apărarea patrimoniului public, în măsura în care nu sînt contrarii legii de faţa.

Articolul 30

În toate procesele ce se judeca conform prezentului decret-lege. Banca Naţionala a României va fi citata din oficiu ca parte civilă, atît în nume propriu cat şi ca mandatara a Statului Roman, putând susţine şi latura penală în faţa instanţelor de judecată şi aceasta, chiar şi în cazul cînd nu s'a constituit în termen şi formal parte civilă.

Articolul 31

În cauzele trimise spre cercetare judecătorului de instrucţie, instructia va trebui să fie terminată în cel mult 30 zile.

În cazuri excepţionale, Camera de punere sub acuzare poate autoriza o prelungire.

Termenul de judecată se va fixa în cel mult 15 zile dela primirea dosarului la grefa tribunalului.

Dosarele vor fi trimise instanţelor superioare, în caz de apel şi recurs, în termen de cel mult 20 zile dela pronunţarea hotărîrii.

Articolul 32

Cînd instructia sau judecata ar avea nevoie de părerea unor experţi, aceştia pot fi citaţi cu procedura prevăzută de art. 388 din procedura penală, pentru martori.

Atît organele de instrucţie cat şi cele de judecată pot cere expertului oridecateori cauza permite şi în vederea accelerarii judecaţii numai un raport verbal, care va fi consemnat de grefierul respectiv, după procedura întrebuinţată la audierea martorilor.

Articolul 33

În procesele care se judeca conform prezentului decret-lege, odată ce procedura a fost completa faţă de inculpat la unul din termenele de judecată, ea va fi considerată ca atare şi la toate termenele următoare, afară de cazul cînd inculpatul ar fi arestat.

Articolul 34

Pentru lipsa de apărare, procesul nu poate fi amânat decât o singură dată în faţa unei instanţe.

Articolul 35

Atît timp cat inculpatului nu i s'a luat interogatoriul, se va emite împotriva lui, pe lîngă citaţie şi un mandat de aducere, fără ca eventuala neemitere sau îndeplinire a mandatului de aducere să fie considerat ca viciu de procedura.

Articolul 36

Facerea expertizei constitue pentru experţii numiţi din oficiu public obligatoriu.

Cînd procesul se amana din cauza unei expertize nedepuse la timp sau din neprezentarea martorilor sau experţilor chemaţi pentru explicaţiuni, fără justificare prin petiţie şi dovezi depuse la dosar înainte de termenul de înfăţişare, instanţa va aplica maximul amenzilor prevăzute de art. 160 şi 166 din codul proc. pen. şi se vor lua şi celelalte măsuri prevăzute acolo. Atît martorii cat şi experţii vor fi condamnaţi şi la cheltuieli cauzate de amânarea procesului.

Justificarea se va putea face şi ulterior, conform art. 160, alin. final din codul de procedura penală, numai dacă împiedicarea a fost de asa natura, încît nu a putut fi justificată înainte de termenul de judecată.

În cazul cînd s'a aplicat faţă de experţi măsura prevăzută în primul alineat al acestui articol, tribunalul poate, fie sa schimbe pe experţi, fie sa dea un termen scurt, pentru depunerea expertizei. La acest nou termen, dacă expertiza nu este depusa, se va pronunţa împotriva expertului o amenda dela 50.000-100.000 lei.

Articolul 37

În cazul în care procesul nu se poate judeca din lipsa de procedura sau din orice alta cauza i se constată că aceasta amânare este datorată culpei unui funcţionar, instanţa va aplica acestui funcţionar a amenda de la 10.000-50.000 lei, condamnandu-l totodată şi la plata tuturor cheltuielilor ocazionate părţilor sau Statului din aceasta amânare.

Articolul 38

În cazul în care unul sau mai mulţi martori sau experţi se prezintă şi procesul se amana din alte cauze, iar procedura este completa, martorii sau experţii vor fi audiati chiar în lipsa părţilor.

Instanţa va amana procesul pentru ascultarea celorlalţi martori sau experţi, numai dacă constata ca soluţionarea lui nu poate fi data numai pe baza audierilor făcute.

Articolul 39

Cînd inculpatul este în stare de libertate, instanţa care pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, chiar nedefinitiva, mai mare de 6 luni, poate dispune prin aceeaşi hotărîre arestarea preventivă a inculpatului condamnat.

Articolul 40

Partea civilă va putea face apel şi recurs pentru aplicarea pedepsei.

Banca Naţionala a României, în calitate de parte civilă, prin derogare dela dispoziţiunile art. 448 din procedura penală, poate exercita în toate cazurile căile de atac prevăzute de acest articol. Căile de atac exercitate de Banca Naţionala a României investesc instanţa cu dreptul de a se putea pronunţa şi asupra pedepsei, chiar şi în cazul cînd Ministerul public nu a atacat hotărîrea.

De asemenea, prin derogare dela art. 224, alin. 4 din codul de proc. pen., în cazul cînd s'a adresat în cauza un proces-verbal de infracţiune la prezentul decret-lege, Ministerul public dacă nu trimite cauza direct instanţei competente pentru judecare, o va trimite judecătorului de instrucţie cu rechizitoriul introductiv, neputând decide singur clasarea pricinei.

În contra ordonanţei definitive data de judecătorul de instrucţie, Banca Naţionala a României poate uza de toate căile de atac prevăzute de procedura penală, atît pentru partea civilă cat şi pentru Ministerul public.

Articolul 41

În toate infracţiunile la decretul-lege de faţa, sechestrul provizoriu prevăzut de art. 120 şi 121 din codul de proc. pen. va fi ordonat de Ministerul public, de judecătorul de instrucţie sau de instanţele de judecată, la cererea părţii civile.

Capitolul 4

Articolul 42

Infractorii la dispoziţiunile decretului-lege de faţa se pedepsesc cu închisoare dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă penală dela 100.000 - 10.000.000 lei, iar metalele preţioase găsite se confisca în folosul Statului sau se restituie pagubasului contravaloarea lor, în cazul şi în condiţiunile prevăzute de art. 24 din prezentul decret-lege.

Pentru pedepsele ce se vor aplica conform prezentului decret-lege, nu se va putea acorda în nici un caz suspendarea executării pedepsei sau aplicarea amenzii, fără pedeapsa privată de libertate.

În cazul unei condamnări, exploatatorii de mine vor pierde şi dreptul de exploatare miniera şi vor fi excluşi dela dobândirea în viitor a oricăror a oricăror drepturi miniere, iar comercianţii vor pierde dreptul de a mai face operaţiuni cu metale preţioase.

În caz de aplicarea circumstanţelor atenuante, instanţa este obligată sa motiveze existenta lor şi nu va putea cobori pedeapsa sub 2 luni închisoare corecţională şi 100.000 lei amenda.

În caz de recidiva şi în cazul cînd infracţiunile la decretul-lege de faţa, sînt comise de organele însărcinate cu aplicarea acestui decret-lege, precum şi de personalul însărcinat de întreprinderi cu controlul producţiei, se aplică o pedeapsă dela 3-5 ani închisoare corecţională şi o amenda dela 1.000.000 - 20.000.000 lei, fără a se putea aplica circumstanţe atenuante.

Exportul sau tentativa de a exporta metale preţioase fără autorizaţiile legale, se pedepsesc cu aceeaşi pedeapsa, fără circumstanţe atenuante.

Articolul 43

Cînd vreuna din infracţiunile la decretul-lege de faţa a fost săvîrşită de reprezentanţii unei persoane juridice, lucrand în numele şi în interesul ei, aceasta va fi obligată la plata unei amenzi civile dela 500.000-30.000.000 lei.

Aceasta sancţiune se va pronunţa de instanţa de judecată, odată cu condamnarea infractorilor, persoane fizice, care au lucrat în numele şi în interesul ei.

Persoana juridică se va cita prin reprezentanţii săi legali, fără a fi nevoe să se desemneze şi numele acestora.

Articolul 44

În caz de condamnare, cu excepţia prevăzută în art. 24 din acest decret-lege, instanţa va pronunţa în mod obligatoriu confiscarea în folosul Statului a valorilor care au format obiectul infracţiunii şi a tuturor mijloacelor care au ajutat la comiterea infracţiunii.

În cazul cînd aceasta confiscare nu poate fi pronunţată din cauza ca valorile nu s'au găsit în posesia infractorilor sau din orice cauza, nu pot fi confiscate în folosul Statului, Statul îşi va valorifica prin mandatara sa legală Banca Naţionala a României, drepturile de parte civilă, pentru suma egala cu de 4 ori echivalentul în lei a obiectului infracţiunii.

Metalele preţioase confiscate vor fi lichidate pentru Stat de Banca Naţionala a României, la preţul oficial, plus prima maxima de producţie la micii producători.

Banca Naţionala a României va retine din preţul aurului 25 la suta pentru cheltuielile sale de urmărire şi 50 la suta, pentru a fi distribuite drept prime:

25 la suta denuntatorului şi 25 la suta constatatorului, afară de cazul cînd agenţii constatatori sînt funcţionari ai B.N.R., sau membri ai corpului judecătoresc, în care caz, prima cuvenită lor se va vărsa la fonduri pentru Poliţia Aurului din B.N.R.

În cazul furturilor de aur, cota de 25 la suta cuvenită constatatorilor şi denuntatorilor va fi calculată la preţul de baza al aurului, plus prima economică corespunzătoare primită de producătorul pagubas, care va plati aceste prime.

Cînd nu exista denuntator, cota de 25 la suta se retine tot de B.N.R. pentru acoperirea cheltuielilor provocate de urmărirea infracţiunilor la legea de faţa.

În cazul cînd constatatorii specifică în procesul-verbal ca exista denuntator acoperit, prima cuvenită denuntatorului se va plati tot în mana constatatorului.

Articolul 45

Denuntatorii a căror calitate rezultă dintr'un denunţ scris şi semnat, sau din orice alte indicatiuni precise care conduc la descoperirea infracţiunilor, vor primi şi o cota de 25 la suta din sumele provenite din încasarea amenzilor, precum şi din cele rezultate din confiscarile şi despăgubirile civile pronunţate de instanţele judecătoreşti.

Articolul 46

Tentativa, tăinuirea, instigarea şi complicitatea se pedepsesc cu aceeaşi pedeapsa ca şi infracţiunea săvîrşită.

Articolul 47

Acei care cumpara aur metalic de mina sau minereu fără autorizaţia B.N.R., se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 2-5 ani şi cu amendă dela 1.000.000-10.000.000 lei, fără a se putea aplica circumstanţe uşurătoare sau suspendarea pedepsei.

Judecarea acestora se va face sub stare de arest.

Articolul 48

Pentru amenzile pronunţate contra persoanelor fizice, se aplică art. 64 din codul penal.

Capitolul 5

Articolul 49

La Ministerul Minelor şi Petrolului, pe lîngă Direcţiunea Minelor se va institui prin deciziune o comisiune permanenta care se va ocupa cu organizarea, coordonarea şi aplicarea măsurilor, avînd de obiect combaterea infracţiunilor prevăzute de prezenta lege, precum şi alte atributiuni date de ei prin legea de faţa sau prin alte legi ori regulamente.

La sesizarea ei de către B.N.R., Uniunea Sindicatelor Miniere, Uniunea Industriilor Miniere sau a Ministerului Minelor şi Petrolului, Comisiunea va da deciziuni de interpretare a dispoziţiunilor legii de faţa, interpretare obligatorie şi pentru instanţele judecătoreşti.

De asemenea, Comisiunea îşi va da avizul asupra tuturor chestiunilor ce-i vor fi supuse de către Ministerul Minelor şi Petrolului.

Comisiunea se va compune din 9 membri şi anume:

a)Directorul minelor din Ministerul Minelor şi Petrolului b) Un magistrat, membru al Curţii de Apel Bucureşti;

c)Un delegat al Presedintiei Consiliului de Miniştri;

d)Şeful Serviciului Aurului B.N.R.;

e)Un avocat din Serviciul Contencios al B.N.R., desemnat de B.N.R.;

f)Un delegat al Uniunii Sindicatelor Miniere;

g)Un delegat al Ministerului Muncii;

h)Un delegat al Uniunii Industriilor Miniere;

i)Un delegat al Directiunii Generale a Poliţiei din Ministerul Afacerilor Interne.

Comisiunea va lucra valabil, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu condiţiunea ca deciziile sau avizele ei să fie date cu majoritate de 5 voturi.

Secretarul general, cum şi personalul secretariatului Comisiunii vor fi desemnaţi din personalul Direcţiei Minelor, prin deciziunea de instituire a comisiunii.

Membrii comisiunii, secretarul general şi personalul secretariatului vor fi numiţi, pe termen de 2 ani şi vor primi o indemnizaţie fixa lunară, stabilită prin deciziune ministerială şi care va fi plătită de B.N.R. din fondul Poliţiei Aurului, prin derogare dela legile şi dispoziţiunile în vigoare.

În deciziunea de numire se vor prevedea şi supleanţii pentru fiecare membru al comisiunii.

Articolul 50

Toate dispoziţiunile cuprinse în prezentul decret-lege sînt de ordine publică.

Articolul 51

Sînt scutite de orice impozite, timbre sau taxe către Stat sau comuna, acţiunile şi actele de procedura făcute de B.N.R., în baza prezentului decret-lege, precum şi publicaţiunile, actele şi operaţiunile încheiate de B.N.R., cu privire la metalele preţioase, prevăzute în decretul-lege de faţa.

Primele distribuite, conform art. 44 şi 45, precum şi orice cheltuieli făcute în aplicarea prezentului decret-lege, de asemenea, sînt scutite de orice impozite, taxe şi timbre către Stat sau comuna.

Articolul 52

Dispoziţiunile decretului pentru controlul circulaţiei metalelor preţioase Nr. 1.907 din 12 August 1936, cu modificările şi completările aduse prin decretul-lege din 12 Septemvrie 1938, cum şi orice alte dispoziţiuni contrare decretului de faţa, din orice legi şi regulamente sînt şi rămîn abrogate.

Dat în Bucureşti la 8 August 1946.

MIHAI

Ministrul minelor şi petrolului,

Ing. Tudor Ionescu

Nr. 2.488.

Raportul d-lui ministru al minelor şi petrolului către M.S. Regele

Sire,

Circulaţia metalelor preţioase este supusă unui control reglementat de o lege care se constată că azi nu mai corespunde, din cauza ca în ultimul timp, evaziunile de aur au luat o proporţie ingrijoratoare, ceea ce aduce Statului pagube însemnate.

A fost astfel nevoe de o noua legiferare în care să se prevadă diferitele infracţiuni, măsurile de control şi de prevenire a evaziunilor şi în consecinţa, sancţiuni gradate, potrivit cu gravitatea infracţiunilor.

Toate aceste măsuri sînt prevăzute în alăturatul decret-lege, pe care îl supun înaltei aprobări şi semnături a Maiestatii Voastre.

Sînt cu cel mai profund respect,

Sire,

al Maiestatii Voastre,

prea plecat şi prea supus servitor,

Ministrul minelor şi petrolului,

Ing. Tudor Ionescu

Nr. 5.421.

1946 Mai 24

───────────────