privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră
Notă Aprobat prin ORDINUL nr. 459/78/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 8 iulie 2019.
REGULAMENT
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră
1.Regulamentul-scop, obiective, obiect de reglementare, definiri de termeni specifici utilizaţi
1.1.Cadrul general privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră
Art. 1. (1) Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
(2)Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă aprobată prin Legea nr.453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia Internaţională a Marilor Baraje (I.C.O.L.D.), Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi în publicaţii de specialitate.
(3)În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)Fenomenele meteorologice periculoase cu impact asupra stării hidrologice (fenomene hidrometeorologice) - sunt forme de manifestare violentă a vremii ce pot provoca, pe termen mediu şi lung, pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant. Fenomenele hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică care fac obiectul prezentului regulament sunt următoarele:
(i)- precipitaţii importante cantitativ (care pot avea şi caracter torenţial);
(ii)- temperaturi care conduc la topirea bruscă a zăpezii; (iii)- furtuni marine;
(iv)- variaţii rapide ale temperaturii aerului, în perioada de iarnă şi primăvară, care pot provoca poduri şi blocaje de gheaţă pe cursurile de apă;
(v)- deficit de precipitaţii lichide şi/sau solide asociat cu temperaturi maxime extreme (care determină şi seceta hidrologică).
b)inundaţia - reprezintă acoperirea temporară a unui teren cu apă provenită din revărsarea cursurilor de apă, din ploile abundente sau topirea bruscă a zăpezii, din accidente la construcţii
hidrotehnice (rupere) şi care prin amploarea, intensitatea şi durata sa are impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice.
creşteri rapide, uneori extraordinare, ale nivelului apei şi implicit ale debitului, până la atingerea unui maxim, după care urmează scăderea, parametrii revenind la valorile normale de scurgere.
Deşi antrenează volume foarte mari de apă, viiturile se deosebesc de faza de „ape mari" a regimului hidrologic prin intervalul scurt de manifestare. Acestea se produc adesea pe fondul perioadelor cu ape mari, dar pot avea loc şi la niveluri/debite scăzute, ca urmare a unor ploi torenţiale foarte intense sau a topirii bruşte a zăpezii.
c)viiturile - reprezintă momente de vârf în evoluţia scurgerii apei unui râu caracterizate prin
d)viituri rapide - sunt viituri cu timp de creştere de până la 6-9 ore şi care se produc în general, în bazine hidrografice cu suprafeţe mai mici de 500 kmp, dar nu mai mari de 2000 kmp.
e)formaţiuni torenţiale - sunt cursuri de apă temporare care se formează pe suprafeţele înclinate ale terenului în urma unor ploi abundente sau a topirii bruşte a zăpezii şi produc eroziuni rapide de suprafaţă şi adâncime, cu transport semnificativ de sedimente.
f)seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafaţă, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toţi utilizatorii autorizaţi.
g)furtuni marine - sunt fenomene meteorologice la care intensitatea vântului depăşeşte 8 grade pe Scara Beaufort.
h)eroziune costieră - reprezintă retragerea generalizată a ţărmului mării, în special în aval de construcţiile hidrotehnice, inclusiv acvatoriile portuare. Este determinată de:
(i)- pierderea unor cantităţi importante de sedimente dirijate pe timp de furtună spre larg, scoase astfel din circuitul costier (proces determinat de creşterea pantei subacvatice pe fondul unui aport de sedimente drastic diminuat);
(ii)- modificarea granulometriei acestora (scăderea de sedimente grosiere este mai accentuată decât a sedimentelor fine);
(iii)- reducerea cantităţii de nisip biogen din cauza reducerii biodiversităţii din mediul marin;
(iv)- intensificarea regimurilor furtunilor în ultimele decenii;
(v)- tendinţa ridicării nivelului mării.
i)construcţii hidrotehnice
(i)- sunt construcţii cu rol de utilizare a apei, a energiei hidraulice şi de apărare împotriva inundaţiilor;
sau
(ii)- sunt construcţiile inginereşti care fac parte integrantă din amenajările hidrotehnice, alături de alte construcţii, echipamente şi instalaţii cu caracter mecanic sau electric.
j)lucrare hidrotehnică cu rol de apărare împotriva inundaţiilor - este orice construcţie hidrotehnică având o structură realizată din materiale pământoase, anrocamente, beton ori alte materiale, dispusă pe un curs de apă sau la ţărmul mării, cu scopul protejării împotriva inundaţiilor a unor localităţi, a unor obiective socio-economice sau terenuri, lucrarea cu rol de apărare împotriva inundaţiilor este compusă din construcţia hidrotehnică propriu-zisă, terenul de fundare, zona de protecţie, construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente.
Construcţiile hidrotehnice care fac obiectul prezentului regulament sunt barajele şi digurile.
k)incident construcţie hidrotehnică - este un eveniment de importanţă redusă, cu manifestare locală, remediabil fără afectarea funcţionalităţii construcţiei.
l)accident construcţie hidrotehnică - este un eveniment important, care poate degenera în avarie şi care poate fi remediat prin scoaterea temporară din exploatare sau prin exploatarea cu restricţii în cazul barajelor.
m)avarie construcţie hidrotehnică - este un eveniment grav, cu pierderea controlului asupra exploatării şi a funcţionalităţii acesteia, care poate degenera în rupere totală şi care implică refacerea unor elemente de bază a structurii cu scoaterea din exploatare pe perioade îndelungate.
n)rupere construcţie hidrotehnică - este o avarie cu cedarea frontului de barare însoţită de pierderea necontrolată a apei din lacul de acumulare, respectiv revărsarea cursului de apă în incinta îndiguită, cu efecte grave pentru zona apărată.
o)zăpor - sunt îngrămădiri de sloiuri de gheaţă care se formează pe timpul îngheţului sau dezgheţului unui sector de râu, îndeosebi în zone mendrate, în secţiuni mai înguste ce constituie obstacole pe cursul de apă, din cauza cărora se produc creşteri de nivel cu risc de inundaţii.
p)poluare accidentală - reprezintă alterarea bruscă de natură fizică, chimică, biologică, bacteriologică a apei, ca urmare a unor accidente, avarii, neglijenţe sau a unor dezastre naturale, în urma cărora apa devine improprie folosirii de către utilizatori. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale, bazinale, trasfrontaliere) asupra resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu posibile repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei din zonele afectate. Poluarea majoră induce modificarea semnificativă, pe termen lung, a resursei de apă ce pot avea efecte asupra biodiversităţii acvatice şi asupra stării de sănătate a populaţiei din zonele afectate.
q)situaţie de urgenţă - este un eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
r)intrare în dispozitiv - implică după caz, în funcţie de situaţia şi evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase, următoarele acţiuni principale:
(i)- activarea centrului operativ pentru situaţii de urgenţă;
(ii)- consemn la domiciliu/asigurarea permanenţei la locul de muncă/suplimentarea personalului;
(iii)- analiza mijloacelor şi forţelor de intervenţie;
(iv)- asigurarea fluxului informaţional;
(v)- analiza posibilităţii relocării forţelor şi mijloacelor de intervenţie.
s)managementul situaţiei de urgenţă - reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.
ş) monitorizarea situaţiei de urgenţă - reprezintă procesul de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă.
t)amploarea situaţiei de urgenţă - este mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii.
ţ) starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă - reprezintă un complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenta ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu.
u)intensitatea situaţiei de urgenţă - este viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate.
v)starea de alertă - implică aplicarea imediată a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitarea şi înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă.
Starea de alertă se declară:
(i)- la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Speciale Urgenţă cu acordul prim-ministrului;
(ii)- la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu acordul ministrului afacerilor interne (ca vicepreşedinte al ComitetuluiNaţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă);
(iii)- la nivel local de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă cu acordul prefectului (ca preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă).
(iv)la nivelul municipiului Bucureşti, de către Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului afacerilor interne .
w)starea de urgenţă - reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
(i)existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
( ii) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
Starea de urgenţă se instituie de către preşedinte, prin decret. Aceasta se poate institui pe o periodă de maxim 30 de zile. În cazul calamităţilor responsabilităţile şi atribuţiile autorităţilor locale sunt preluate de către Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia.
x)intervenţia operativă - reprezintă acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile
y)gestionarea situaţiilor de urgenţă - reprezintă identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc care fac obiectul prezentului regulament - este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.
Art. 2. Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare de către structurile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de tipurile de risc menţionate la art.4, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificarile si completarile ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
Art. 3. Obiectivele gestionării situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc ce fac obiectul prezentului regulament, vizează:
a. stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire şi pregătire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment, refacere/reabilitare pentru restabilirea stării de normalitate în situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezenului regulament;
b. stabilirea în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităţilor ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice;
c. pregătirea personalului entităţilor participante la gestionarea riscului precum şi a mijloacelor de intervenţie, conform atribuţiilor stabilite pe tip de risc şi domenii de acţiune;
d. asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
e. prevenirea populaţiei şi menţinerea încrederii acesteia în instituţiile cu rol de gestionare a situaţiilor de urgenţă ;
f. salvarea şi protejarea vieţilor omeneşti;
g. protejarea proprietăţii şi a mediului înconjurător în măsura în care este posibil;
h. revenirea la starea de normalitate prin aplicarea măsurilor de refacere-reabilitare.
1.2.Tipurile de risc care fac obiectul regulamentului şi riscurile asociate
Art. 4. (1) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.557/2016, art.4, alin.(1):
a. autoritate responsabilă cu rol principal reprezintă entitatea având competenţe şi capabilităţi care integrează şi coordonează acţiunile desfăşurate pentru asigurarea managementului tipurilor de risc;
b. autoritate responsabilă cu rol secundar reprezintă entitatea care deţine competenţe şi capabilităţi adecvate pentru sprijinul autorităţilor responsabile cu rol principal în asigurarea managementului tipurilor de risc.
(2)Ministerul Apelor şi Pădurilor, înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu atribuţii aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, este autoritate responsabilă cu rol principal pentru următoarele tipuri de risc, definite conform Anexei 1 din Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, care fac obiectul prezentului regulament şi pe care le gestionează prin Administraţia Naţională "Apele Române":
1.Tipul de risc: Inundaţii
Riscuri asociate:
a. Inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a
blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri, material lemnos), barări artificiale create de animale, alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zapadă, fiecare dintre acestea având ca efect blocarea albiei, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi;
b. Inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c. Inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundaţii din ape interne pe terenurile agricole, în incinte de desecare);
d. Inundaţii provocate de furtuni marine cu impact asupra zonei litorale.
2.Tipul de risc: Temperaturi minime extreme (fenomene de iarnă periculoase pe cursurile de apă)
Riscuri asociate:
a. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor);
b. Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre (rol secundar asigurat de Ministerul Transporturilor).
3.Tipul de risc: Secetă
Riscuri asociate: Secetă hidrologică (deficit de apă la sursă din cauza unei secete prelungite).
4.Tipul de risc: Poluarea accidentală a cursurilor de apă
Riscuri asociate:
a)Poluări accidentale care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă;
b)Poluări accidentale cu impact major tranfrontalier;
c)Poluări accidentale ale cursurilor de apă;
d)Poluări marine accidentale în zona costieră.
Art. 5. Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a)viaţa oamenilor şi bunurile acestora, precum şi viaţa animalelor;
b)obiectivele sociale, administrative, culturale şi de patrimoniu;
c)obiective economice (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agro-zootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d)barajele, digurile şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în cazul producerii de incidente/avarii/accidente;
e)căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f)mediul natural (ecosisteme acvatice şi terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor, altele).
1.3.Atribuţiile tuturor autorităţilor/instituţiilor şi structurilor operative implicate în acţiunile de prevenire, pregătire, răspuns (coordonare operaţională şi măsuri de sprijin, până la restabilirea stării provizorii de normalitate), evaluare/investigare posteveniment şi refacere/reabilitare (acţiuni derulate până la revenirea la starea de normalitate)
Art. 6. (1) Managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, constau în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea,
evacuarea şi adăpostirea populaţiei şi animalelor, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.
(2)Măsurile menţionate la alin.(1) constituie o obligaţie pentru toate autorităţile responsabile pe aceste tipuri de risc şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide şi copiilor.
(3)Autorităţile responsabile, pe tipurile de risc sunt:
a)autorităţile şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora;
b)autorităţile administraţiei publice locale;
c)operatorii economici titulari de autorizaţie.
(4)Autorităţile responsabile asigură managementul tipului de risc repartizat pe următoarele domenii de acţiune:
a)prevenire - ansamblul acţiunilor desfăşurate de autorităţile responsabile, care vizează identificarea, evaluarea şi reducerea riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă, în scopul protejării vieţii, mediului şi bunurilor împotriva efectelor negative ale acestora;
b)pregătire - ansamblul de măsuri şi acţiuni prealabile, subsumate activităţilor de prevenire şi răspuns, cu caracter permanent, desfăşurate de autorităţile responsabile;
c)răspuns - ansamblul acţiunilor desfăşurate de autorităţile responsabile pentru planificarea, organizarea, coordonarea şi conducerea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale situaţiei de urgenţă, până la restabilirea stării provizorii de normalitate;
d)investigare/evaluare post-eveniment - ansamblul acţiunilor desfăşurate de autorităţile responsabile pentru stabilirea şi cuantificarea efectelor, cauzelor şi circumstanţelor care au determinat producerea situaţiei de urgenţă sau evenimente asociate acesteia;
e)refacere/reabilitare - ansamblul măsurilor şi acţiunilor planificate, prioritizate şi desfăşurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea stării de normalitate.
Art.7. (1) Ministerul Apelor şi Pădurilor este autoritatea responsabilă principală pentru managementul riscurilor generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, poduri şi baraje de gheaţă pe apă, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.
(2)Autorităţile responsabile şi domeniile de acţiune pentru aceste tipuri de risc sunt următoarele:
1.Tipul de risc: Inundaţii
A. Riscul asociat: Inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), barări artificiale create de animale, alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zapadă, fiecare dintre acestea având ca efect blocarea albiei, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi.
Autorităţi responsabile cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne.
Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării.
b)Răspuns:
(i)Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne;
(ii)Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i)Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii)Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
B. Riscul asociat: Inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţii hidrotehnice;
Autorităţi responsabile cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei
Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a ) Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării.
b ) Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c ) Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
C. Riscul asociat: Inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundaţii din ape interne pe terenuri agricole, în incinte de desecare)
Autorităţi responsabile cu rol secundar: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării.
b)Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c ) Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
D. Riscul asociat: Inundaţii provocate de furtuni marine cu impact asupra zonei litorale
Autoritate responsabilă cu rol principal: Ministerul Apelor şi Pădurilor; Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii.
b)Răspuns:
(i).Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
2.Tipul de risc: Temperaturi minime extreme
A. Riscul asociat: Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor) Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Apelor şi Pădurilor Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii.
b)Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,
alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Transporturilor, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
B. Riscul asociat: Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Transporturilor; Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii.
b)Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Tranporturilor, Ministerul Afacerilor Interne
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale,Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c. Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Transporturilor, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
3.Tipul de risc: Secetă
Riscul asociat: Secetă hidrologică
Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Apelor şi Pădurilor; Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a)Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării.
b)Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Afacerilor Interne;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
c)Refacere/Reabilitare:
(i.) Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
4.Tipul de risc: Poluarea accidentală ale cursurilor de apă
A. Riscul asociat: Poluări accidentale care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă
Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a. Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii.
a. Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
B. Riscul asociat: Poluări accidentale ale cursurilor de apă cu impact major transfrontalier Autorităţi responsabile cu rol secundar: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor. Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a. Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii.
b. Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c. Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
C. Riscul asociat: Poluări accidentale ale cursurilor de apă
Autoritate responsabilă cu rol secundar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a. Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii.
b. Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;
(ii). Misiuni de sprijin: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
D. Riscul asociat: Poluări marine accidentale în zona costieră
Autorităţi responsabile cu rol secundar: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Autorităţi responsabile pe domenii de acţiune:
a. Prevenire: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Sănătăţii.
b. Răspuns:
(i). Coordonare operaţională: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor;
(ii). Misiuni de sprijin: Autoritatea Navală Română, Ministerul Transporturilor/ Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale RADIONAV, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), Ministerul Afacerilor Interne, alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă.
c)Refacere/Reabilitare:
(i). Investigare/Evaluare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Public, autorităţile administraţiei publice locale;
(ii). Restabilirea stării de normalitate: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie.
Art. 8. Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi diguri, precum şi de alte construcţii hidrotehnice (Administraţia Naţională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorităţi locale, agenţi economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele socio- economice, administrative, culturale şi de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi:
a)să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu echipamente de măsurare şi monitorizare necesare pentru urmărirea comportării în timp a acestora;
b)să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor de exploatare aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, Planurilor de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, Planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje;
c)în perioade de ape mari să asigure cu prioritate funcţia de atenuarea a viiturilor, conform prevederilor regulamentelor de exploatare;
d)la ultima acumulare dintr-o amenajare în cascadă, să fie prevazută funcţia de compensare şi regularizare a debitelor din sectorul aval, prin evacuarea unor debite corelate cu prevederile regulamentelor de exploatare, pentru protecţia albiei. Responsabilitatea refacerii malurilor şi albiei minore afectate, de exploatare a amenajărilor hidrotehnice, în perioade de calm hidrologic, revine deţinătorului lucrării de barare sau a folosinţei hidroenergetice din cauza căreia s-a produs degradarea albiei minore, pe toata lungimea afectată, conform prevederilor art. 34 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
e)să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate în aval de baraje (până în localitatea unde unda de viitură se atenuează sub Cota de Inundaţie şi să asigure în caz de pericol iminent împreună cu Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean alarmarea populaţiei şi a obiectivelor socio-economice din zona de risc creată.
Modul de acţionare al sistemelor de avertizare - alarmare se face după cum urmează:
(i)la atingerea în mod brusc a pragului de pericol sau în caz de avarie/accident la baraj, decizia de alarmare a populaţiei şi a obiectivelor socio-economice prin acţionarea sirenelor proprii ale deţinătorului barajului sau autoritatilor publice locale se ia fără consultarea în prealabil a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a Grupului de Suport Tehnic şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
(ii)la atingerea pragului de pericol, după trecerea prin pragurile de atenţie sau alertă, decizia de alarmare a populaţiei şi a obiectivelor socio-economice prin acţionarea sirenelor proprii ale deţinătorului se ia de către preşedintele Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, dupa caz, confom prevederilor legale.
f)să supravegheze continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice şi să urmărească aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi să ia măsurile preventive care se impun;
g)să execute lucrări de intervenţie provizorii în regim de urgenţă, la malurile şi la albiile cursurilor de apă precum şi la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor de orice fel (inclusiv diguri sau baraje din materiale locale) pentru limitarea sau diminuarea eroziunilor, colmatărilor şi deteriorărilor de orice fel, în zonele în care sunt în pericol iminent locuinţe, obiective socio- economice, elemente de infrastructură, inclusiv căi de comunicaţie rutieră şi feroviară sau lucrări hidrotehnice în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii acestora;
h)să anunţe obiectivele social-economice din zona potenţial a fi afectată, precum şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;
i)să asigure funcţionarea fluxului informaţional-decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;
j)să întocmescă şi să transmită rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament.
Art. 9. (1) Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţiali poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale.
(2)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, limitarea poluării şi informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor, Agenţia pentru Protecţia
Mediului şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cheltuielile aferente acestor acţiuni, precum şi cele necesare refacerii zonei afectate sunt suportate de poluator, conform principiului
poluatorul plăteşte.
(3)Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să verifice informaţiile privind o poluare accidentală a apelor, să identifice poluantul şi cauzele poluării.
În caz de poluări accidentale, Sistemele de Gospodărire a Apelor/Administraţiile Bazinale de Apă avertizează imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.
1.4 Identificarea documentelor de referinţă/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipurilor de risc
Art. 10. Legilslaţia specifică gestionării tipurilor de risc care fac obiectul prezentului regulament este următoarea:
a)Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare;
b)Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare;
c)Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d)Legea nr. 191 din 2 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor;
e)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă aprobată cu modificări prin Legea nr.453/2004;
f)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", aprobată prin Legea nr.404/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
g)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2005, cu modificări şi completări ulterioare prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.1/2014 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 precum şi prin Legea nr.170/2015;
h)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, aprobată prin Legea nr.18/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
i)Hotărârea Guvernului nr.371/1993 privind acordarea în prima intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale;
j)Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesita protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare;
k)Hotărârea Guvernului nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
l)Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare;
m)Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;
n)Hotărârea Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare, cu modificările şi completările ulterioare ;
o)Hotărârea Guvernului nr.846/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;
p)Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea şi funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare ;
q)Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică;
r)Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;
s)Ordinul comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 1/217/182/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină;
t)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;
u)Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;
v)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
w)Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.1259/2006 pentru aprobarea normei privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
x)Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 3403/245/2012 pentru aprobarea procedurii de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;
y)Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice, ministrului afacerilor interne şi ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 330/44/2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică;
``) Ordinul ministrului afacerilor interne nr.202/2016 pentru aprobarea Structurii-cadru a regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
aa) Decizia Consiliului 2001/792/CE, Euratom din 23 octombrie 2001 pentru înfiinţarea unui Mecanism Comunitar de facilitare a întăririi cooperării intervenţiilor de asistenţă de protecţie civilă;
bb) Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii;
cc) Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii şi de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom şi 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei.
dd) Concepţia Naţională de Răspuns la Inundaţii, îregistrată cu nr. 1510/OP/2017, elaborată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi avizată de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, conform prevederilor HG 557/2016, privind managementul tipurilor de risc.
1.5 Definirea pragurilor de apărare, a nivelurilor de urgenţă şi a nivelurilor de gravitate, în funcţie de tipurile de risc care fac obiectul regulamentului; (explicaţii privind clasificările utilizate, competenţe de clasificare, notificare şi comunicare către alte autorităţi)
Art. 11. (1) Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei situaţii care diferă între ele prin gradul de pericol asociat. Sunt declanşate la atingerea unor mărimi critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene hidrometeorologice
periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice, secetă hidrologică, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluările marine în zona costieră). Cele trei situaţii sunt următoarele:
a)Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol dar necesită o vigilenţă sporită prin:
(i)îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale, frecvenţa fiind stabilită de catre Serviciul Prognoze Bazinale Hidrologie şi Hidrogeologie din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, în conformitate cu instrucţiunile şi procedurile în vigoare (exemplu: creşterea nivelurilor pe cursul de apă peste cota de atenţie - C.A./Faza I de apărare pe zonele îndiguite ale cursurilor de apă);
(ii)monitorizarea sporită a construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari, valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal fără ca starea de exploatare în condiţii de siguranţă să fie modificată;
(iii)deplasarea în teren pentru constatarea şi validarea fenomenului de poluare accidentală pe cursurile de apă.
b)Situaţia de alertă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol cu un grad de intensitate mare, pot produce pagube sociale şi economice însemnate (exemple: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă peste cota de inundaţie - C.I./Faza a II-a, modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare a barajelor, creşterea intensităţii precipitaţiilor, perioade prelungite de secetă şi scăderea debitului la sursă, modificări semnificative ale caracteristicilor fizice ale resursei de apă faţă de momentul anterior producerii fenomenului şi/sau identificarea de mortalitate piscicolă etc). Declanşarea situaţiei de alertă conduce la:
(i)activităţi menite să limiteze şi să diminueze efectele negative ale fenomenului;
(ii)activităţi pregătitoare, în eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c)Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor (exemple: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă peste cota de pericol - C.P./Faza a III-a, modificări în structura barajelor ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei, creşterea intensităţii precipitaţiilor, perioade prelungite de secetă şi scăderea în continuare a debitului la sursă, existenţa în aval a obiectivelor de alimentare cu apă a populaţiei). Este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (avertizarea şi alarmarea populaţiei, evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile, supraînălţarea şi consolidarea digurilor etc);
Trecerea şi revenirea de la o stare la alta sunt determinate de evoluţia fenomenelor.
(2)Intrarea în dispozitiv, sau altă denumire asimilată procedurilor specifice, se realizează la declanşarea situaţiei de atenţie;
(3)Activităţile specifice operaţiunii de intrarea în dispozitiv se realizează în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei instituţii responsabile de gestionarea riscurilor.
(1)Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a)mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b)mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice fac parte din reţeaua naţională de hidrologie.
(2)Mărimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
a)Faza I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
b)Faza a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
c)Faza a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,2 m - 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secţiunile staţiilor hidrometrice:
a)cota de atenţie - C.A. - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;
b)cota de inundaţie - C.I. - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea primului obiectiv;
c)cota de pericol - C.P. - nivelul la care pot fi necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulări fazele I, a II-a şi a III-a de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi de debitul afluent şi se calculează de proiectant/expert în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (N.N.R.) şi Nivel maxim de exploatare (N.M.E.), stabilite şi prin regulamentele de exploatare.
D. Pentru comportarea barajelor pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv în funcţie de:
a)nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte Nivelul Normal de Retenţie (N.N.R.);
b)atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei. Valorile limită în comportarea construcţiei sunt:
a)pragul de atenţie - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depăşesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie modificată;
b)pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia spre forme incipiente de cedare;
c)pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcţiei.
E. Pentru precipitaţiile măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice, sunt stabilite următoarele praguri la atingerea cărora se trasmit informări de precipitaţii:
a)pragul de atenţie - precipitaţii care totalizează cantităţi de 15 l/mp in maxim 3 ore;
b)pragul de alertă - precipitaţii care totalizează 25 l/mp in maxim 6 ore;
c)pragul de pericol - precipitaţii care totalizează 25 l/mp/1 oră şi care pot produce creşteri bruşte de niveluri pe cursurile de apă, curgeri intense de strat de apă pe versanţi.
La depăşirea acestor praguri de precipitaţii se transmit valorile înregistrate de către personalul de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" conform fluxului informaţional intern.
F. În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
a)faza I - atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile curg pe cursul de apă şi apar mici îngrămădiri;
b)faza a II-a - atunci când sloiurile de gheaţă se aglomerează şi cresc nivelurile în amonte;
c)faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin curgerea sloiurilor în aval ca urmare a cedării zăporului.
G. În cazul pericolului de inundaţii produse, pe terenurile agricole, de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (inundaţii din ape interne) se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
a)pragul de atenţie - apariţia fenomenului de băltire pe o suprafaţă de minim 30% din suprafaţa totală a terenului potenţial a fi afectat;
b)pragul de avertizare - apa stagnează în zona inundată până la 72 de ore şi are o lamă până la 0,5 m;
c)pragul de avertizare/pericol - apa stagnează in zona inundată mai mult de 72 de ore şi are o lamă mai mare de 0,5 m.
H. În cazul pericolului de inundaţii produse de furtuni marine, fenomene meteorologice periculoase cu impact asupra zonei litorale avertizările vor fi emise de către Direcţia Hidrografică Maritimă (pentru furtuni marine) şi Administraţia Naţională de Meteorologie (pentru vânt).
Art. 13. (1) În caz de secetă hidrologică, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apă pe baza planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă.
(2)Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizaţi în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă reprezintă valorile limită admisibile (standardele de calitate relevante) ale indicatorilor de calitatea apei care caracterizează starea de calitate a corpului de apă în perioada anterioară producerii fenomenului de poluare accidentală conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 14. (1) Pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
a)faza normală - corespunzătoare situaţiilor când în toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie-avertizare sau la limită egal cu acesta (debitul de atenţie reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor cantitative înmulţit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);
b)faza de atenţie/avertizare - corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie-avertizare , dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta (Qat □ Q □ QN) sau când volumul existent în lacuri permite asigurarea folosinţelor pentru un număr mai mare de 50 zile;
c)faza de restricţii - corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar (Q □ QN) sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosinţelor pentru un număr mai mic de 50 de zile.
QN- debitul minim necesar în secţiunile de control pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ.
(2)Regimul privind restricţiile de apă în situaţii de urgenţă generate de secetă hidrologică:
a)în prima etapă se reduc debitele pentru irigaţii;
b)în a doua etapă se reduc debitele pentru amenajările piscicole;
c)în a treia etapă se restricţionează treptat debitele pentru folosinţele industriale;
d)în a patra etapă numai în situaţii deosebite se introduc restricţii intermitente în alimentarea cu apă a populaţiei.
(3)Pentru obiectivele importante, în perioadele de secetă, structurile Administraţiei Naţionale "Apele Române", de comun acord cu beneficiarii (folosinţele industriale), întocmesc un program de restricţii, program ce va cuprinde debitele de funcţionare a folosinţei pe trepte caracteristice de restricţionare a alimentării cu apă în situaţii de deficite de apă la sursă (funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă, procesul de producţie etc.). Acest program de restricţii face parte din Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
a)Treapta I se diminuează sau se sistează activităţile auxiliare sau de producţie mai puţin importante pe perioade scurte de timp;
b)Treapta a-II-a în cadrul unor secţii de producţie se opresc instalaţiile tehnologice care nu realizează un randament maxim;
c)Treapta a-III-a şi alte secţii; selectarea secţiilor şi a liniilor tehnologice este la latitudinea beneficiarului de apă pentru fiecare treaptă de restricţionare, funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă şi a procesului de producţie al utilizatorului, acesta fiind cel ce selectează secţiile sau liniile tehnologice.
Art. 15. (1) Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare în caz de inundaţii se stabilesc odată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte. Orice modificare se realizează la solicitarea Administraţiei Bazinale de Apă cu avizul Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, şi aprobarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu actualizarea acestora în planurile de apărare de la toate nivelurile.
(2)Mărimile caracteristice pentru asigurarea cerinţelor de apă ale folosinţelor se stabilesc prin planurile de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare.
Art. 16. (1) Procedura de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice este stabilită prin Ordinul comun al conducătorilor autorităţilor publice centrale în domeniul apelor, mediului şi afacerilor interne.
(2)Procedura de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor hidrologice este prezentată în Anexa 5 la prezentul regulament.
(3)Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocaburi şi alte substanţe dăunătoare, cu modificările şi completările ulterioare, în caz de poluare marină cu hidrocarburi se disting trei clase de poluare:
a)poluare marină minoră - nivel 1 - mai puţin de 7 tone de hidrocarburi descărcate;
b)poluare marină medie - nivel 2 - între 7 şi 700 tone de hidrocarburi descărcate;
c)poluare marină majoră - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi descărcate sau care este asimilată situaţiei de alertă.
1.6 Clasificarea zonelor şi stabilirea limitelor/distanţelor pentru care se asigură măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă, în funcţie de tipul de risc produs
Art. 17. Aria de acoperire şi măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă pentru riscurile care fac obiectul prezentului regulament ale autorităţilor responsabile sunt conforme cu prevederile legislaţie specice şi regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii.
2.1.Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră
Art. 18. (1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă (organizare şi responsabilităţi principale) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră.
(2)Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) - are componenţa şi atribuţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare.
(Art. 19. Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor
Componenţa nominală şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare se aprobă prin Ordin al conducatorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
(1)în conformitate cu prevederile Ordinului conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă şi a Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă cu activitate permanentă, acesta are următoarea componenţă:
a)preşedinte: ministrul apelor şi pădurilor;
b)vicepreşedinţi: secretarii de stat cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă;
c)membrii: persoane cu funcţii de conducere şi experţi din aparatul propriu al ministerului şi din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gopodărire a Apelor, Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA;
d)consultanţi: reprezentanţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţiei Naţionale de Imbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A., unităţilor de învăţământ superior şi unităţilor de proiectare convocaţi la solicitarea preşedintelui Comitetului Ministerial.
(2)Conform prevederilor Ordinului conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă, acesta are următoarele atribuţii principale:
a)analizează situaţia şi evoluţia fenomenelor având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, poluări marine în zona costieră şi starea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, adoptă hotărâri şi stabilesc măsuri în domeniile de competenţă ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi limitarea pagubelor materiale. Hotărârile adoptate în cadrul Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă sunt comunicate operativ structurilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă create, precum şi mass-media;
b)Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă informează prin orice mijloace de comunicare (telefon, fax, e-mail etc.) Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă asupra evoluţiei şi efectelor evenimentelor şi asupra măsurilor luate şi măsurilor necesare pentru limitarea efectelor acestora;
c)evaluează situaţia şi propune Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;
d)analizează şi aprobă, după caz, propunerile Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă privind inundarea dirijată a unor terenuri precum şi a incintelor îndiguite, prin realizarea unor breşe în corpul digurilor, indiferent de deţinător pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/poldere/zone de inundare dirijată), precum şi în vederea evacuării apelor acumulate în incinte în timpul inundaţiilor;
e)analizează solicitările Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă privind alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului în vederea refacerii obiectivelor afectate de inundaţii sau pentru despăgubirea proprietarilor terenurilor inundate dirijat şi propune iniţierea proiectelor de Hotărâre de Guvern;
f)stabileşte planul anual de acţiuni ale Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului operativ în vederea prevenirii şi limitării efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţiile hidrotehnice, poluărilor accidentale;
g)analizează şi avizează instrucţiuni şi normative specifice referitoare la prevenirea, intervenţia operativă şi înlăturarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
h)urmăreşte respectarea convenţiilor internaţionale în domeniul managementului riscului la inundaţii, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
i)organizează anual, exerciţii de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale, pe bazine hidrografice şi judeţe, interbazinale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare- alarmare a populaţiei, precum şi a modului în care administraţia publică locală, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi utilizatorii de apă cunosc atribuţiile ce le revin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
j)organizează acţiunile de control a modului în care sunt întreţinute cursurile de apă permanente şi nepermanente în localităţi, întreţinute şi realizate sanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundaţiilor;
k)organizează şi participă la acţiunile anuale de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, de pe râurile interioare, de la Dunăre şi din zonele de interes comun de pe râurile ce traversează sau formează frontiera de stat, şi propune măsurile şi responabilităţile necesare pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a acestora;
l)aprobă Planurile judeţene şi bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, poluări marine, programele, regulamentele, măsurile adoptate, protocoalele şi proiectele de acte normative.
Art. 20. Comitetele Judeţene/ Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă
(1)Sunt constituite prin ordin al prefectului şi se compun din:
a)Preşedinte: prefectul judeţului/Municipiului Bucureşti;
b)Vicepreşedinţi:
(i)preşedintele Consiliului Judeţean;
(ii)inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei;
c)Secretariatul tehnic permanent este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
d)membrii: şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;
e)consultanţi, după caz.
(2)Au următoarele atribuţii principale:
a)informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa producerii acestora;
b)evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c)analizează referatul tehnic întocmit de către Grupul de Suport Tehnic pentru realizarea unor breşe în corpul digurilor, indiferent de deţinător, pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari sau de accidente la construcţii hidrotehnice, precum şi în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundaţiilor;
d)analizează şi, după caz, adoptă hotărâri cu propuneri de realizare a unor breşe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundaţiilor sau pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari sau de accidente la construcţii hidrotehnice. Propunerea de realizare a breşelor se va transmite Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi la Administraţia Naţională „Apele Române". Breşa se realizează numai dupa obţinerea aprobării Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor. Hotărârea pentru propunerea de inundare dirijată va conţine, în principal, următoarele informaţii:
(i ) denumirea cursului de apă, amplasamentul pe cursul de apă;
(ii)localitatea, judeţul;
(iii)secţiunea cu localizarea în care urmează să se execute breşa (km. dig), dimensiunea aproximativă (estimată) a acesteia în metri şi data propusă a se va efectua;
(iv)deţinătorul lucrării hidrotehnice;
(v)justificarea necesităţii şi scopul practicării breşei inclusiv efectele posibile în cazul în care nu s-ar practica breşa;
(vi ) măsuri recomandate a fi luate pentru diminuarea pagubelor pe terenul ce urmează a fi inundat (evacuare oameni, animale, depozite de substanţe potenţial poluatoare, executare de diguri pentru protecţia zonelor locuite);
(vii)enumerarea pagubelor potenţiale - obiective socio – economice, deţinătorii terenurilor agricole cultivat/necultivat; suprafaţa terenurilor agricole, culturi existente şi stadiul lor de vegetaţie; amenajări hidroameliorative, alte obiective, (se vor menţiona deţinătorii tuturor obiectivelor pentru care se vor acorda despăgubiri potrivit legii).
Hotărârea va avea în anexă planul de situaţie cu amplasamentul propus pentru execuţia breşei şi zonele potenţial inundabile ca urmare a executării breşei.
e)declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul judeţului, în mai multe localităţi din judeţ sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, în zonele afectate.
f)analizează şi avizează Planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
g)informează Comitetul Naţional asupra măsurilor dispuse şi realizate, îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege;
h)aprobă prin hotărâri, iniţierea demersurilor pentru realizarea, în regim de urgenţă, a unor lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, luarea unor măsuri de sprijinire a populaţiei sinistrate pentru refacerea locuinţelor avariate ori distruse din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului şi asigurarea mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de acţiunile de apărare impotriva inundaţiilor;
i)solicită sprijinul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă atunci când amploarea situaţiei depăşeşte capacitatea de intervenţie locală, ori atunci când sunt necesare anumite materiale şi mijloace de intervenţie care nu sunt disponibile la nivel judeţean;
j)participă la exerciţii de simulare a producerii de inundaţii, de accidente la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de risc, exerciţii organizate de Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al autorităţii publice centrale din domeniul gospodăririi apelor.
(3)Persoanele din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii principale:
A. Prefectul, în calitate sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
a)stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
b)dispune preşedinţilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă ca la primirea atenţionărilor/avertizărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă să instituie serviciul de permanenţă la toate primăriile din zonele de risc;
c)dispune informarea populaţiei, prin intermediul sistemului de avertizare - alarmare şi mijloacelor media locale, cu privire la activităţile prioritare pe care trebuie să le desfăşoare;
d)analizează informaţiile primite de la Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă referitoare la derularea evenimentelor şi la măsurile întreprinse;
e)dispune activarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, organizează, şi coordonează, cu sprijinul tehnic al specialiştilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, toate acţiunile de intervenţie operativă la nivelul judeţului;
f)dispune instituţiilor reprezentate în Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să asigure mijloacele şi forţele de intervenţie suplimentare în sprijinul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, atunci când capacitatea acestora de intervenţie este depăşită;
g)dispune, la recomandarea specialiştilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, concentrarea mijloacelor şi forţelor de intervenţie în zonele critice;
h)înaintează Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Administraţiei Naţionale „Apele Române", hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu propunerea de realizare a unor breşe în corpul digurilor, indiferent de deţinător pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/poldere/zone de inundare dirijată) precum şi în vederea evacuării apelor acumulate în incinte în timpul inundaţiilor, pe baza referatului tehnic de specialitate întocmit de Grupul de Suport Tehnic şi solicită aprobarea pentru execuţia acestora;
i)dispune filialelor teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare asigurarea funcţionării la capacitate a staţiilor de pompare pentru desecare, precum şi folosirea unor mijloace suplimentare de evacuare a apei din incintele îndiguite cu asigurarea fondurilor necesare conform prevederilor legislatiei in vigoare;
j)analizează capacităţile de intervenţie, stabilind priorităţile de acţiune pentru evacuarea apei în situaţia în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită punerea în aplicare a planurilor de cooperare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
k)coordonează, prin Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, acţiunile de evacuare conform Planurilor de evacuare;
l)emite ordine de evacuare şi primire/repartiţie la solicitările preşedinţilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă;
m)când situaţia impune, dispune încetarea furnizării energiei electrice, gazelor naturale şi agentului termic;
n)dispune modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricţie a consumului de apă şi alimente în zonele afectate;
o)dispune identificarea posibilităţilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate;
p)dispune organizarea distribuirii apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare;
q)dispune aplicarea măsurilor de prim ajutor medical şi sanitar - epidemice necesare prevenirii epidemiilor;
r)dispune identificarea locurilor de adăpostire a animalelor evacuate, asigurarea hranei şi apei, asigurarea asistenţei sanitar - veterinare;
s)dispune direcţionarea spre taberele de sinistraţi a formaţiunilor şi mijloacelor de acordare a primului ajutor medical;
ş) dispune organizarea activităţilor de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute;
t)dispune anunţarea unităţii de neutralizare cu care Consiliul Judeţean/Consiliul general al Muncipiului Bucureşti are încheiat un contract, cu privire la decesul unor animale pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau a unei subdiviziuni administrativ-teritoriale a Municipiului Bucureşti şi ducerea la îndeplinire a măsurile ce se impun conform prevederilor legale;
ţ) dispune rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în conformitate cu prevederile Legii nr.132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public cu modificările şi completările ulterioare;
u)dispune pregătirea populaţiei, în vederea conştientizării asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi a măsurilor proprii de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
v)numeşte prin ordin comisia alcătuită din specialişti pentru evaluarea estimativă a pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase care fac obiectul prezentului regulament;
w)dispune prin ordin evaluarea de către specialişti a pagubelor produse de inundarea dirijată şi face propuneri de despăgubire a persoanelor fizice şi juridice care au suferit prejudicii;
x)aprobă rapoartele de sinteză întocmite conform Anexei nr. 9 la prezentul regulament;
y)avizează procesele verbale de calamităţi elaborate de deţinătorii de lucrări în vederea fundamentării actelor normative pentru alocarea, în regim de urgenţă, a fondurilor necesare refacerii construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri sau asigurării unor surse suplimentare de alimentare cu apă conform Anexelor nr. 10 şi 10a la prezentul regulament;
``) solicită Consiliului Judeţean, fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru realizarea, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice de interes local, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
aa) solicită Consiliului Judeţean fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu materiale şi mijloace specifice intervenţiei la inundaţii/aglomerări de gheţuri şi accidente la construcţii hidrotehnice ;
ab) propune alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat, pentru combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor în cazul în care bugetele locale sunt insuficiente;
ac) aprobă Planurile judeţene si locale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră şi dispune postarea extraselor din aceste planuri, din care au fost excluse informaţiile confidenţiale, pe pagina de internet a Instituţiei Prefectului, autorităţilor locale, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, altor structuri implicate;
ad) dispune verificarea întocmirii de către toţi operatorii economici-utilizatori de apă a "Programului de resticţii în alimentarea cu apă în caz de secetă“, conform prevederilor ordinului pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
ae) dispune măsuri pentru raţionalizarea consumului de apă în localităţile potenţial a fi afectate în caz de secetă hidrologică şi poluări accidentale ale cursurilor de apă;
af) solicită Administraţiei Bazinale de Apă identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă - identificarea zonelor în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele cele mai critice;
ae) dispune operatorilor economici luarea măsurilor pentru limitarea pierderilor de apă şi pentru pregătirea instalaţiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă;
ag) dispune Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi operatorilor economici specializaţi asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi animalelor, prin transportul acesteia cu cisterna sau cu alte mijloace;
ah) dispune operatorilor economici poluatori ai cursurilor de apă luarea măsurilor pentru limitarea şi diminuarea efectelor negative ale poluării accidentale pe cursurile de apă.
B. Preşedintele Consiliului Judeţean, în calitate sa de Vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
a)propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă;
b)asigură anual fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale precum şi spaţii de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
c)asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice din administrare proprie şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor şi instalarea de sisteme acustice de alarmare civilă a populaţiei în fiecare sat în situaţii de urgenţă;
d)dispune verificarea anuală a modului de achiziţie, depozitare şi gestionare a materialelor şi mijloacelor de intervenţii constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
e)desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase, conform Anexei 11 la regulament;
f)la solicitarea prefectului adresată preşedintelui Consiliului Judeţean, Consiliul Judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare pentru adoptarea de măsuri imediate în vederea prevenirii, limitării sau înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice.
C. Inspectorul şef, în calitate de Vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
a)este comandantul acţiunii la nivel judeţean sau, după caz, comandant al intervenţiei;
b)propune activarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei; c)coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi dispune suplimentarea acestora, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă.
D. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor/Inginerul Şef, în calitate de Comandant al Intervenţiei, pentru lucrările/intervenţiile în regim de urgenţă şi operare a infrastructurii de gospodărire a apelor:
a)este comandant al intervenţiei pentru forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
b)coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă unităţilor de gospodărire a apelor şi dispune suplimentarea acestora, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă.
Art. 21. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă
(1)Se compun din:
a)Preşedinte: primarul;
b)Vicepreşedinţi: viceprimarii;
c)Secretar: secretarul Unităţii Administrativ Teritoriale;
d)membrii: reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii (şeful Poliţiei locale, unităţi medicale şi sanitar - veterinare, reprezentanţi ai unităţilor de învăţământ, biserică, şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, alţii), din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi conducători/reprezentanţi ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potenţial a fi afectaţi sau care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;
(2)Au următoarele atribuţii principale:
a)informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti şi centrul operativ al Sistemului de Gospodarire a Apelor, cu privire la stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b)evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor, informând operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform fluxului informaţional - operativ - decizional;
c)declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale.
d)analizează şi avizează Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e)folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea şi/sau alarmarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice şi la poluari accidentale pe cursurile de apă , aşa cum sunt ele delimitate în Planurile locale de apărare;
f)iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor şi podeţelor, formaţiunilor torenţiale, cursurilor mici de apă, văilor nepermanente, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;
g)asigură participarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
h)iau măsuri de localizare a apelor revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi dirijarea acestora în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;
i)asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.
(3)Persoanele din cadrul Comitetului Local au următoarele atribuţii principale:
A. Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:
a)asigură introducerea hărţilor de risc la inundaţii în Planurile de Urbanism General (P.U.G.);
b)nu eliberează autorizaţii de construire pentru noi construcţii, în zonele de risc la inundaţii;
c)informează populaţia cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor pentru situaţii de dezastre naturale şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;
d)asigură personalul şi condiţiile necesare pentru instituirea serviciului de permanenţă, instituie, la ordinul prefectului sau din proprie iniţiativă serviciul de permanenţă la sediul primăriei, în condiţiile stabilite de reglementările specifice în vigoare şi verifică modul de îndeplinire al acestui serviciu;
e)asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
f)dispune agentului de inundaţii organizarea periodică a unor acţiuni de conştientizare a populaţiei asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru diminuarea pagubelor;
g)asigură, prin agentul de inundaţii şi/sau secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea Planului local de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, afişarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informaţiile confidenţiale, pe pagina de internet a instituţiei şi la sediul primăriei;
h)solicită Consiliului Judeţean/Local, fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, asigurarea unui spaţiu de depozitare corespunzător, precum şi fonduri pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice din administrare proprie şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
i)dispune realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;
j)dispune agentului de inundaţii afişarea în locuri publice a semnificaţiei codurilor de culori pentru avertizările meteorologice şi hidrologice, semnificaţia semnalelor de alarmare acustică a populaţiei şi a planurilor de situaţie cu delimitarea zonelor potenţial inundabile cu probabilităţile de depăşire de 1% , 0,1% sau inundate la viituri istorice semnificative cu amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile şi zonele de evacuare, conform Planului local de apărare şi limita maximă a undei de rupere cu timpul minim de propagare până la localitate şi obiectivele cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă în zona unităţii administrativ - teritoriale, conform Planului de acţiune în caz de accident la baraj, după caz;
k)sprijină unităţile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice şi pluviometrelor, (permite montarea pluviometrelor pe terenuri aflate în administrarea primăriei, accesul pentru realizarea citirilor şi măsurătorilor şi dispune măsuri pentru menţinerea în stare de funcţiune a acestora);
l)organizează anual, şi ori de câte ori este nevoie, instruiri ale membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă asupra atribuţiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea populaţiei din satele aparţinătoare comunei;
m)la primirea atenţionărilor/avertizărilor meteorogice şi hidrologice, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă, convoacă în şedinţe extraordinare Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, ori de câte ori situaţia o impune;
n)pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ordin al prefectului la nivelul unităţii administrativ - teritoriale şi cele prevăzute în planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, Planul de evacuare, schema organizării avertizării şi alarmării populaţiei;
o)ţine permanent legătura cu Sistemul de Gospodarire a Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean cu privire la evoluţia situaţiei din teren;
p)dispune şi asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc, evacuarea populaţiei, animalelor şi a bunurilor, conform Planului de evacuare în situaţii de urgenţă;
q)dispune deţinătorilor de iazuri piscicole şi ai celorlalte acumulari mici, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, luarea măsurilor pentru evitarea unor eventuale accidente la acestea (asigurarea funcţionării corespunzatoare a evacuatorilor);
r)dispune măsuri de avertizare/alarmare a populaţiei şi a obiectivelor din zonele de risc la inundaţii, de pe raza unităţii administrativ - teritoriale, inclusiv în cazul producerii accidentelor la construcţii hidrotehnice;
s)dispune acţionarea echipamentelor de alarmare şi transmiterea semnalului "alarmă la dezastre" către populaţie;
ş) anunţă populaţia, prin intermediul posturilor locale de radio şi televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la activităţile prioritare care trebuie întreprinse;
t)asigură obţinerea acordului deţinătorilor de teren pentru inundare dirijată a unor zone stabilte împreună cu specialiştii din cadrul Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (Grupul de Suport Tehnic, alţii);
ţ) dispune participarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
u)dispune Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă măsurile de prevenire a avarierii sau distrugerii cu intenţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor executate provizoriu;
v)solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă analiza oportunităţii realizării unor breşe de evacuare a apei (dinspre incinta aparată către emisar);
w)solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă suplimentarea forţelor, materialelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie la nivel local;
x)asigură accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie pe cursurile de apă şi zonele de protecţie ale acestora, la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (inclusiv în zona de protecţie), pentru realizarea măsurilor preventive, operative de intervenţie şi de reabilitare;
y)conduce acţiunile de evacuare cu sprijinul autorităţilor competente (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, Poliţie, Jandarmerie);
``) dispune activarea Centrului de Conducere şi Coordonare a Evacuării (C.C.C.E.);
aa) stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
ab) asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forţelor de ordine;
ac) asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistenţă medicală şi identifică noi posibilităţi de cazare temporară a persoanelor sinistrate;
ad ) asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate;
ae) organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;
af) solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării şi aplicarea măsurilor sanitar-epidemice în zonele afectate;
ag) organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute; ah) dispune anunţarea unităţii de neutralizare cu care Consiliul Judeţean/Consiliul general al Muncipiului Bucureşti are încheiat un contract, cu privire la decesul unor animale pe raza unităţii administrativ-teritoriale sau a unei subdiviziuni administrativ-teritoriale a Municipiului Bucureşti şi ducerea la îndeplinire a măsurile ce se impun conform prevederilor legale;
ai) asigură, prin agentul de inundaţii şi secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă, precum şi întocmirea şi transmiterea în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai mult de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ) potrivit prevederilor anexei nr. 8 la prezentul regulament. Rapoartele operative vor fi transmise către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;
aj) dispune verificarea întocmirii de către toţi operatorii economici-utilizatori de apă a "Programului de restricţii în alimentarea cu apă în caz de secetă", conform prevederilor ordinului pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare ;
ak) stabileşte măsuri pentru raţionalizarea consumului de apă pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale, prin limitarea volumelor de apă folosite pentru udatul străzilor şi al spaţiilor verzi;
al) solicită operatorilor economici luarea măsurilor pentru limitarea pierderilor de apă şi pentru pregătirea instalaţiilor de alimentare de rezervă din apa subterană sau din alte surse de apă, precum şi pentru limitarea şi diminuarea efectelor negative ale poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
am) solicită Administraţiei Bazinale de Apă identificarea unor surse suplimentare de alimentare cu apă - identificarea zonelor în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă potabilă în zonele cele mai critice;
an) dispune informarea populaţiei prin intermediul posturilor locale de radio şi televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la restricţiile instituite şi măsurile prioritare ce trebuie întreprinse în caz de secetă hidrologică sau poluare accidentală a cursurilor de apă de pe raza unităţii administrativ - teritoriale;
ao) dispune verificarea modului în care populaţia şi operatorii economici respectă măsurile prioritare şi de restricţie stabilite în caz de secetă hidrologică sau poluare accidentală a cursurilor de apă;
ap) solicită ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi a altor operatori economici pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi animalelor prin transportul cu cisterna sau a altor mijloace în situaţii de urgenţă;
aq) asigură întocmirea Proceselor verbale de calamităţi în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populaţie în perioadele de secetă hidrologică (conform Anexei 10a);
ar) avizează procesele verbale referitoare la cantităţile de materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate, întocmite de comisiile de specialitate ale conducătorului unităţii care le-a deţinut sau le-a pus la dispoziţia structurilor participante la acţiunile de apărare.
B. Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă
a)are următoarele atribuţii principale:
(i)întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar; ( ii) planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;
( iii) asigură respectarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare; ( iv) organizează activitatea de prevenire;
( v) verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare;
( vi) conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite;
(vii)întocmeşte rapoartele de intervenţie.
b)îndeplineşte funcţia de agent de inundaţii la nivelul unităţii administrativ teritoriale conform prevederilor Ordinului comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 330/44/2178/2013.
Agentul de inundaţii
a)funcţia de agent de inundaţii s-a înfiinţat conform prevederilor pct. 5.2.1.c din Hotărârea Guvernului nr.846/2010, Stategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;
b)agentul de inundaţii este numit prin dispoziţie/decizie a primarului;
c)are următoarele atribuţii principale:
(i)colaborează permanent cu agentul hidrotehnic din cadrul unităţii de gospodărire a apelor (Sistem de Gospodărire a Apelor, Sistem Hidrotehnic Independent) pentru
aspecte privind starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare şi a cursurilor de apă de pe raza unităţii administrative - teritoriale;
( ii) asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
(iii)asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea şi transmiterea rapoartelor operative în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai mult de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ) potrivit prevederilor anexei nr. 8 la prezentul regulament. Rapoartele operative se trasmit către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră, din judeţ;
(iv)asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă , întocmirea Planului local de apărare împotriva inundaţiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;
(v)asigură întocmirea periodică a unor acţiuni de constientizare a populaţiei asupra riscului pe care-l prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru diminuarea pagubelor;
(vi)asigură afişarea în locuri publice a extraselor din Planul local de apărare (planul de situaţie al localităţii cu delimitarea zonelor potenţial inundabile cu probabilitatile de depăşire de 1% şi 0,1% sau inundate la viiturile istorice semnificative, cu amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile şi zonele de evacuare), a semnificaţiei codurilor de culori pentru avertizările meteorologice şi hidrologice şi a semnalelor de alarmare acustică a populaţiei;
(vii ) asigură afişarea în locuri publice a extraselor din Planul de acţiune în caz de accident la barajul situat în amonte de unitatea administrativ - teritorială (planul de situaţie cu delimitarea zonei de inundabilitate, timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, înălţimea maximă a lamei de apă pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale, amplasamentul sirenelor, căile şi zonele de evacuare) transmis de către Sistemul de Gospodărire a Apelor .
b)Centrele operaţionale/operative (organizare şi responsabilităţi principale)
Art. 22. (1)Centrul Naţional de Conducere Integrată, C.N.C.I. din cadrul Ministerului Afacerilor Interne îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 10 din H.G. nr. 1152/2014.
(2)Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, (CNCCI ) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.181/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 23. Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
Asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 24. Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean
(1)În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1492/ 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
(2)Atribuţiile Centrului Operaţional sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare menţionată la alin.(1).
Art. 25. Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor Componenţa nominală şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare se aprobă prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
(1)Se compune din:
a)Şef centru operativ;
b)Personal specializat pe tipuri de risc specifice:
-(i) pentru inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă interioare şi secetă hidrologică;
-(ii) pentru poluări accidentale pe fluviul Dunărea şi Marea Neagră;
-(iii) pentru incendii de pădure în fondul forestier;
c)Comunicare mass-media;
d)Personal care asigură activitatea permanentă.
(2)Centrul operativ îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)sintetizează informaţii privind situaţia şi evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, a poluărilor accidentale pe cursurile de apă, efectele acestora, măsurile întreprinse şi măsurile necesare pentru diminuarea şi înlăturarea lor şi le transmite structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă;
b)asigură transmiterea operativă a atenţionărilor/avertizărilor hidrologice şi meteorologice elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi respectiv, Administraţia Naţională de Meteorologie, la Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, la Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi la Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă;
c)îndrumă, verifică, avizează şi urmăreşte elaborarea/modificarea/actualizarea după caz, a Planurilor judeţene şi bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră;
d)verifică şi avizează Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă;
e)controlează modul de întocmire a Planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră;
f)organizează anual, exerciţii de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale, pe bazine hidrografice şi judeţe, interbazinale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare- alarmare a populaţiei, precum şi a modului în care administraţia publică locală, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi utilizatorii de apă cunosc atribuţiile ce le revin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
g)organizează acţiunile de control a modului în care sunt întreţinute cursurile de apă permanente şi nepermanente în localităţi, întreţinute şi realizate sanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundaţiilor;
h)organizează şi participă la acţiunile anuale de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, de pe râurile interioare, de la Dunăre şi din zonele de interes comun de pe râurile ce traversează sau formează frontiera de stat, şi propune măsurile şi responabilităţile necesare pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a acestora;
i)verifică periodic modul de constituire, de completare şi de depozitare a stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie operativă la inundaţii, de către deţinătorii de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
j)organizează, periodic, instruiri ale personalului implicat în activitatea de management al riscului specific din cadrul unităţilor aflate în subordonarea şi coordonarea ministerului;
k)participă la activităţile de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluări accidentale pe Marea Neagră şi pe Dunăre;
l)asigură funcţionarea Unităţii de Comunicaţii din cadrul Centrului Principal Internaţional de Alarmare a Poluărilor Accidentale pe Dunăre (P.I.A.C.) din România, partea a Sistemului de Alarmare pentru Poluări Accidentale din bazinul Dunării;
m)participă în subcomisiile pe domenii, din cadrul Comisiilor mixte-hidrotehnice, la elaborarea, actualizarea şi aplicarea prevederilor regulamentelor bilaterale ce privesc activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, schimbul de informaţii hidrometeorologice, poluări accidentale, precum şi la exerciţiile de simulare organizate în acest sens pe Dunăre şi râuri transfrontaliere;
n)colaborează cu Centrele operative din ministerele care îndeplinesc funcţii de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.
Art. 26. Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", din cadrul sediului central şi unităţilor aflate în subordine
Componenţa nominală şi atribuţiile Centrelor operative se aprobă prin Decizia conducătorului instituţiei/directorii unităţilor din subordine.
(1)Se compun din:
a)la sediul central:
–(i) Şef Centru Operativ;
–(ii) Membri: persoane cu funcţii de conducere din aparatul propriu;
b)personal specializat pe tipuri de risc specifice:
–(i) pentru inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă interioare şi secetă hidrologică;
–(ii) pentru poluări accidentale pe fluviul Dunărea şi Marea Neagră;
–(iii) personalul care asigură activitatea permanentă (din cadrul Dispeceratului).
c)La unităţile din subordine:
–(i) Şef Centru Operativ;
–(ii) personal specializat pe tipuri de risc specifice:
–(iii) pentru inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale şi secetă hidrologică;
–(iv) pentru poluări accidentale pe fluviul Dunărea şi Marea Neagră;
–(v) personalul care asigură activitatea permanentă (din cadrul Dispeceratului).
(2)Au următoarele atribuţii:
a)analizează situaţia şi dispun măsuri privind evoluţia şi gestionarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, poluări marine în zona costieră şi starea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Măsurile adoptate sunt comunicate operativ unităţilor din subordine;
b)la nivel central informează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor asupra evoluţiei, efectelor evenimentelor şi măsurilor dispuse necesare pentru limitarea şi diminuarea efectelor negative ale evenimentelor;
c)dispune, în perioade de ape mari, cu informarea prealabilă a Centrului Operativ pentru Siuaţiii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea coordonată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
d)analizează, avizează şi propune spre aprobare autorităţii publice centrale în domeniul apelor metodologia de evaluare a pagubelor produse la construcţiile hidrotehnice afectate;
e)colectează, sintetizează informaţiile şi prelucrează datele privind situaţia şi evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, a poluărilor accidentale pe cursurile de apă, măsurile întreprinse şi cele necesare pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor negative şi le transmite Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor;
f)asigură transmiterea operativă a informărilor/atenţionărilor/avertizărilor privind fenomenele hidrologice periculoase imediate elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţe, la Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi la structurile cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă către Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, la nivelul similar de organizare conform schemei fluxului informaţional- decizional;
g)coordonează şi participă, în funcţie de nivelul de organizare, la toate acţiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice, coordonează exploatarea coordonată a acumulărilor în condiţii de ape mari, indiferent de deţinător;
h)în funcţie de nivelul de organizare asigură elaborarea/revizuirea/completarea şi avizarea/aprobarea Planurilor judeţene şi bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetei hidrologice, incidentelor/accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine, pe care le propune spre aprobare Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor;
i)asigură elaborarea Planurilor de acţiune în caz de accidente la baraje, prin institute de specialitate, le verifică, le avizează şi le înaintează căte Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor;
j)îndrumă la solicitarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi verifică, la nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor, modul de întocmire a Planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetei hidrologice, incidentelor/accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine în zona costieră;
k)organizează exerciţii de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale (altele decât cele dispuse de către autoritatea centrală în domeniul apelor) la nivelul judeţelor, bazinelor hidrografice precum şi exerciţii interbazinale, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic şi a modului în care structurile din subordine intervin în situaţii de urgenţă generate de riscurile
specifice, cu aprobarea Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor;
l)organizează şi participă, prin compartimentele de inspecţia apelor, la acţiunile de control a modului în care sunt întreţinute cursurile de apă permanente şi nepermanente în localităţi, sanţurile şi rigolele de colectare şi scurgere a apelor pluviale, lucrările de traversare a cursurilor de apă, precum şi a modului cum sunt respectate prevederile actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor de către agenţii economici care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor minerale din cursurile de apă şi deţinătorii/administratorii de acumulări (din categoriile de importanţă C şi D), în vederea diminuării şi limitării efectelor negative ale inundaţiilor;
m)participă, la toate nivelurile, la acţiunile anuale de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, de pe râurile interioare, de la Dunăre şi din zonele de interes comun de pe râurile ce traversează sau formează frontiera de stat, şi propun măsurile şi responabilităţi necesare pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a acestora;
n)participă la activităţile de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluări accidentale pe Marea Neagră şi pe Dunăre.
Art. 27. Alte centre operative cu activitate permanentă/temporară
(1)Centrele operative cu activitate permanentă se constituie şi funcţionează în cadrul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă nominalizate în anexa 5 din Hotărârea Guvernului nr.557/2016 privind gestionarea riscurilor.
(2)Centrele operative cu activitate temporară se constituie şi funcţionează la celelalte ministere şi instituţii publice centrale cu atribuţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă precum şi în municipii, oraşe şi comune.
(3)au următoarele atribuţii principale:
a)centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
b)monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratule pentru Situaţii de Urgenţă şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;
c)urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi mentinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
e)centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f)gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
g)îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă;
h)întocmesc şi transmit la Inspectoratulul pentru Situaţii de Urgenţă şi Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor de pe raza judeţului, procese verbale de calamitate conform Anexei 10.
Art. 28. Celula de urgenţă a operatorului economic
(1)reprezintă organismul constituit, la nivelul societăţilor comerciale (operatorilor economici) prin dispoziţia scrisă a directorului şi sub conducerea sa, din specialişti ai societăţii respective cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă;
(2)are următoarele atribuţii principale:
a)identifică şi gestionează tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unităţii;
b)stabileşte metode şi procedee specifice de protecţie a salariaţilor, precum şi a bunurilor materiale proprii;
c)pe timpul situaţiilor de urgenţă asigură mijloacele financiare şi materiale necesare construirii, amenajării, întreţinerii: punctelor de comandă (de conducere), a adăposturilor de protecţie civilă, a sistemului de înştiinţare-alarmare, mijloacelor de protecţie, intervenţie.
d)stabileşte modul de adaptare şi folosire a mijloacelor tehnice si utilajelor proprii pe timpul situaţiilor de urgenţă pentru nevoi de protecţie civilă;
e)informează oportun Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean (centrul operaţional) şi celelalte organisme cu responsabilităţi în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă despre producerea unei situaţii de urgenţă în cadrul unităţii;
f)evaluează situaţiile de urgenţă produse, stabilind măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;
g)organizează şi asigură evacuarea salariaţilor şi a bunurilor materiale proprii în situaţii speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop.
c)Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră
Art. 29. (1) În cadrul fiecărui Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se constituie şi funcţionează Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, format din specialişti cooptaţi, din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu de la nivelul judeţului. Acesta este condus de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor;
(2)Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, este numit prin ordinul prefectului şi este alcătuit din reprezentanţi ai Adminsitraţiei Bazinale de Apă/Sistemului de Gospodărire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent, Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Unităţii teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Sucursalei Hidroelectrica S.A., Directiei Silvice, Gărzii Forestiere, Căpităniei Zonale a Autorităţii Navale Române, unităţilor din subordinea - Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale, Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, Administraţiei Canalelor Navigabile, altor deţinători de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi Centrului Meteorologic Regional/Staţiei meteorologice, alţi reprezentanţi din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, de la nivelul judeţului;
(3)Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (numit în continuare Grupul de Suport Tehnic), are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură, prin şeful Grupului de Suport Tehnic elaborarea/completarea de către Sistemul de Gospodărire a Apelor a Planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă
şi poluări marine în zona costieră, prin corelarea Planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă, a Planurilor de apărare ale Sistemelor Hidrotehnice din judeţ, a Planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare, precum şi a Planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)coordonează tehnic, la nivel judeţean, acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră, aplicând prevederile din planurile judeţene de apărare şi asigurând legăturile cu Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţiile Bazinale de Apă şi Comitetele Judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
c)asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru includerea, de către Consiliul Judeţean/Consiliile Locale, în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităţilor;
d)întocmeşte referatul tehnic de specialitate, pe care îl înaintează Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin care propune realizarea unor breşe în corpul digurilor, indiferent de deţinător, pentru inundarea dirijată a unor terenuri în perioade de ape mari (acumulări nepermanente/ poldere/zone de inundare dirijată), precum şi în vederea evacuării apelor acumulate în incinte în timpul inundaţiilor. Pe baza referatului Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va analiza şi va decide oportunitatea aprobării acestuia, ulterior va solicita către Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, aprobarea realizarii breşei;
e)asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean/al Municipiului Bucureşti, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, a rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor conform Anexelor nr. 8 şi 9 la prezentul regulament;
f)asigură, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean, a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea autorităţilor administraţiei publice locale şi conştientizarea populaţiei asupra riscului la inundaţii;
g)asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
h)participă prin reprezentanţii săi, în comisia stabilită de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, în conformitate cu Anexa 11 la prezentul regulament;
i)asigură, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor şi alţi deţinători de construcţii hidrotehnice, elaborarea Proceselor verbale de calamităţi pentru construcţii hidrotehnice avariate de viituri sau pentru surse suplimentare de alimentare cu apă şi transmiterea lor pentru centralizare la Administraţia Bazinală de Apă şi la Administraţia Naţională "Apele Române", în conformitate cu Anexa 10 la prezentul regulament.
2.2.Responsabilităţile tuturor structurilor din cadrul autorităţilor publice centrale, a celor din subordinea/coordonarea ori de sub autoritatea acesteia, respectiv a structurilor teritoriale, autorităţilor locale, operatorilor economici şi persoanelor fizice care au responsabilităţi directe ori care asigură sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acţiune
Art. 30. Ministerul Apelor şi Pădurilor are următoarele atribuţii:
a)elaborează şi urmăreşte implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;
b)face anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, la nivelul unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române", precum şi pentru executarea de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigurarea surselor de apă şi refacerea lucrărilor afectate de viituri, din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române";
c)coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi pentru asigurarea surselor de apă;
d)coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi a poluărilor marine în zona costieră; asigură informarea cu date şi prognoze/atenţionari/avertizări hidrologice a Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi a altor factori interesaţi;
e)iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul managementul riscului la inundaţii, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine în zona costieră precum şi reglementări în aplicarea acestora şi controlează modul în care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f)asigură, prin Administraţia Naţională "Apele Române", realizarea bazelor de date privind inventarierea pagubelor, utilizează şi decide asupra furnizării informaţiilor relevante către alte ministere şi instituţii;
g)cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine în zona costieră;
h)asigură, împreună cu Ministerul Transporturilor şi Ministerul Afacerilor Interne, ca autorităţi responsabile cu rol secundar, coordonarea acţiunilor de intervenţie în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă cu impact transfrontalier;
i)asigură, împreună cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca autorităţi responsabile cu rol secundar, coordonarea acţiunilor de intervenţie în caz de poluări accidentale marine în zona costieră;
j)asigură funcţionarea ,,punctului focal naţional" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;
k)îndeplineşte atribuţii conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi, cu modificările şi completările ulterioare;
l)asigură funcţionarea Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă cu activitate permanentă;
m)asigură suportul financiar necesar continuării acţiunilor de intervenţie, inclusiv a acţiunilor pentru refacerea provizorie a funcţionalităţii infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor;
n)participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice conform domeniului de competenţă;
o)coordonează elaborarea planurilor bazinale, judeţene, locale de apărare împotriva inundaţiilor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă
hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costierăşi a Planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Art. 31. Administraţia Naţională „Apele Române" are următoarele atribuţii:
a)asigură implementarea Strategia naţională de management al riscului la inundaţii şi asigură coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetei hidrologice, precum şi a incidentelor/accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;
b)coordonează, prin Departamentul Managementul Resurselor de Apă, activitatea de cunoaştere a resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
c)întocmeşte, prin Administraţiile Bazinale de Apă, Planurile bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică (include sectiunea de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare) precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;
d)asigură, prin Administraţiile Bazinale de Apă, elaborarea Planurilor de acţiune în caz de accidente la barajele din administrare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
e)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea Planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră;
f)acordă, la cerere, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică pentru întocmirea planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră;
g)întocmeşte, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine in zona costieră pentru sistemele hidrotehnice din administrare;
h)asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din administrare;
i)asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare;
j)asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;
k)asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale pe cursurile de apă, din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare;
l)propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;
m)asigură şi coordonează schimbul de date atât la nivel naţional cât şi local prin subunităţile Administraţiei Naţionale "Apele Române";
n)asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, conducerea Grupurilor de Suport Tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice menţionate la art.4 din prezentul regulament, constituite în cadrul Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
o)asigură coordonarea tehnică de specialitate a acţiunilor preventive şi de intervenţie la nivel de bazin hidrografic şi de judeţ prin Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă constituite la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române", Administraţiilor Bazinale de Apă şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor;
r)Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române", Administraţiilor Bazinale de Apă şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor sunt alcătuite în conformitate cu prevederile art.25;
r)organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor de exploatare a agregatelor minerale, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
s)asigură exploatarea coordonată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi folosirea apei în perioade deficitare, urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;
ş) dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin exploatarea coordonată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor;
t)asigură fluxul informaţional în toate situaţiile, precum si raportările specifice către autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
ţ) transmite zilnic situaţia lacurilor de acumulare şi a construcţiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioadele de ape mari şi în perioadele deficitare, pregoliri ale acumulărilor permanente şi umpleri ale acumulărilor nepermanente pentru a corela situaţia hidrologică din bazin cu exploatarea construcţiilor hidrotehnice;
u)informează, când este cazul, asupra situaţiilor periculoase la construcţiile hidrotehnice (depăşirea pragurilor critice la aparate de măsură şi control, infiltraţii, alunecări de taluzuri, blocări de vane, alte date), măsurile luate la obiective, precum şi pe cele de avertizare în aval;
v)asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor primite de la Administraţiile Bazinale de Apă, la obiectivele hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, conform Anexei 6 la prezentul regulament, precum şi a cantităţilor de precipitaţii înregistrate la posturile pluviometrice din administrare, menţionate ca posturi avertizoare în planurile de apărare;
w)participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea Comitetelor locale în caz de producere a accidentelor la construcţii hidrotehnice şi a poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
x)asigură forţele şi mijloacele de intervenţie operative atât prin Formaţiile de intervenţie rapidă/Centrele de Intervenţie rapidă precum şi prin sistemele hidrotehnice şi formaţiile de exploatare;
y)asigură personalul de intervenţie necesar pentru intervenţii complexe şi de lungă durată (cu respectarea timpului de odihnă) cu asigurarea continuităţii intervenţiei;
``) participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea acţiunilor de apărare pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile navigabile şi cu Comitetele judeţene;
aa) pregătesc documentaţiile necesare pentru alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, alte fonduri, în vederea
aducerii construcţiilor hidrotehnice afectate la parametrii proiectaţi, pe care le înaintează la Ministerul Apelor şi Pădurilor, şi asigură refacerea acestora;
ab) asigură prin unităţile din subordine intervenţiile pe cursurile de apă (cu excepţia fluviului Dunărea) în caz de poduri şi baraje de gheaţă, în colaborare cu Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene;
ac) asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor, prin Serviciile de prognoză de la nivel bazinal şi Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice, privitoare la inundaţii, gheţuri, secetă hidrologică;
ad) ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi;
ae) participă la instruirea reprezentanţilor administraţiei publice locale şi pregătirea populaţiei, prin exerciţii periodice de simulare;
af) identifică, evaluează şi verifică aspectele legate de poluările marine şi organizează intervenţia operativă;
ag) asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul Ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Apelor şi Pădurilor;
ah) asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
ai) monitorizează evoluţia undei poluante şi asigură prin laboratoarele sale de calitatea apei, determinarea naturii şi concentraţiei poluantului/poluanţilor specifici tipului de poluare;
aj) participă la stabilirea cauzelor care au determinat poluarea, la evaluarea efectelor precum şi la celelalte acţiuni desfăşurate în zona sa de competenţă, pentru intervenţia în caz de poluare, pe fluviul Dunărea şi râurile interioare;
ak) centralizează, realizează si administrează bazele de date pentru inventarierea pagubelor pentru toate tipurile de inundaţii în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016;
al) participă la evaluarea fizică şi valorică a pagubelor înregistrate conform domeniului de competenţă;
am) asigură suportul financiar necesar continuării acţiunilor de intervenţie, inclusiv a actiunilor pentru refacerea provizorie a functionalităţii infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor;
an) asigură implementarea măsurilor propuse în Planul de Management al Riscului la Inundaţii, elaborarea documentaţiilor necesare accesării forndurilor externe pentru realizarea acestora;
ao) participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice conform domeniului de competenţă.
Art. 32. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor are următoarele atribuţii:
a)elaborează informări, prognoze şi atenţionări/avertizări cu privire la situaţia hidrologică şi le transmite autorităţilor cu responsabilităţi în gestionarea riscului la inundaţii conform fluxului informaţional prevăzut în Anexele 6A şi 6B la prezentul regulament;
b)asigură funcţionarea, în condiţii de siguranţă, a reţelei naţionale de măsurători hidrologice proprii;
c)asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice;
d)participă la elaborarea metodologii specifice pentru implementarea Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii.
Art. 33. Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA are următoarele atribuţii:
a)asigură plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi gospodărirea acestora în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice;
b)asigură înfiinţarea plantaţiilor cu rol antierozional pe versanţi, pe terenurile preluate în vederea ameliorării prin împădurire, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatării acestora şi atenuarea scurgerii apelor pluviale;
c)asigură îndepărtarea materialului lemnos şi a resturilor rezultate în urma exploatării lemnului, de pe malurile cursurilor de apă, a torenţilor şi de pe versanţi pentru a preveni blocarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, de pe terenurile din fondul forestier proprietate publică a statului, aflate în administrare:
d)execută lucrări de corectare a torenţilor pe terenurile din fondul forestier proprietate publica a statului, aflate în administrare şi asigura întreţinerea acestora, utilizând alocaţii de la bugetul de stat, în vederea diminuării pagubelor produse de scurgerile de pe versanţi;
e)participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de combatere a efectelor inundaţiilor produse pe teritoriul zonelor aflate în administrare;
f)permite accesul unităţilor de gospodărire a apelor către albiile cursurilor de apă şi cuvetelor lacurilor pentru întreţinere, îndepărtarea materialului lemnos pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apei şi intervenţie operativă;
g)supraveghează activităţile de exploatare a materialului lemnos din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrare;
h)impune operatorilor economici care exploatează material lemnos din zona dig - mal următoarele:
(i)realizarea traversării digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, cu utilaje şi echipamente grele, în vederea executării lucrărilor silvice în fondul forestier, doar prin locuri special amenajate în acest scop şi numai cu obţinerea în prealabil a acordului scris al unităţilor de gospodărire a apelor;
(ii)în cazul în care nu există alt drum de acces, transportul materialului lemnos pe coronamentul digului până la rampele de acces se face numai pe baza acordului scris al unităţilor de gospodărire a apelor;
(iii)interzicerea traversării digurilor de apărare împotriva inundaţiilor în timpul precipitaţiilor şi în perioadele imediat următoare înregistrării acestora, a transportului peste dig a masei lemnoase în contact cu solul (prin târârea acesteia) şi a exploatării masei lemnoase fără luarea de măsuri pentru regenerarea acesteia;
i)pune la dispoziţie atunci când i se solicită, în condiţiile legii, materialul lemnos (fascine, pari, altele) pentru efectuarea de lucrări provizorii pe cursurile de apă şi la construcţiile hidrotehnice în caz de situaţii de urgenţă;
j)asigură gospodărirea pădurilor din zonele de deal şi de munte, precum şi a perdelelor forestiere din zona dig-mal, proprietate publică a statului aflate în administrare, în scopul reducerii/diminuării efectelor negative ale inundaţiilor provenite din scurgeri de pe versanţi, combaterii eroziunii solului şi protecţiei lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (diguri);
k)asigură elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici, a rapoartelor de sinteză, precum şi a proceselor verbale de calamitate la lucrările hidrotehnice din administrare după caz, conform machetelor prevăzute în Anexele 8, 9 şi 10, la prezentul regulament.
Art. 34. Garda Forestieră are următoarele atribuţii:
a)coordonează gestionarea evidenţelor pe ocoale silvice, localităţi, proprietari şi deţinători, a terenurilor cu destinaţie forestieră şi a terenurilor cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, pe categorii de folosinţă, precum şi a titlurilor de proprietate;
b)verifică gospodărirea pădurilor din zonele de deal şi de munte, precum şi a perdelelor forestiere din zona dig-mal, altele decât cele aflate în domeniul public al statului, în scopul reducerii/diminuării efectelor negative ale inundaţiilor provenite din scurgeri de pe versanţi, combaterii eroziunii solului şi protecţiei lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (diguri);
c)asigură şi răspunde de ţinerea evidenţei, pe fiecare proprietate, a suprafeţelor de pădure defrişate legal, potrivit legii;
d)efectuează acţiuni de control la operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare, eepozitare, prelucrare, comercializare de materiale lemnoase;
f)efectuează periodic acţiuni de inspecţie şi control în fondul forestier naţional, indiferent de deţinător.
Art. 35. Ocoalele silvice de regim au următoarele atribuţii:
a)asigură plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi gospodărirea acestora în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice;
b)asigură înfiinţarea plantaţiilor cu rol antierozional pe versanţi, pe terenurile preluate în vederea ameliorării prin împădurire, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatării acestora şi atenuarea scurgerii apelor pluviale;
c)asigură îndepărtarea materialului lemnos şi a resturilor rezultate în urma exploatării lemnului, de pe malurile cursurilor de apă, a torenţilor şi de pe versanţi pentru a preveni blocarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, de pe terenurile din fondul forestier aflate în administrare;
d)execută lucrări de corectare a torenţilor pe terenurile din fondul forestier aflate în administrare şi asigura întreţinerea acestora, în vederea diminuării pagubelor produse de scurgerile de pe versanţi;
e)participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de combatere a efectelor inundaţiilor produse pe teritoriul zonelor aflate în administrare;
f)permite accesul unităţilor de gospodărire a apelor către albiile cursurilor de apă şi cuvetelor lacurilor pentru întreţinere, îndepărtarea materialului lemnos pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apei şi intervenţie operativă;
g)supraveghează activităţile de exploatare a materialului lemnos din pădurile proprietate publică a statului aflate în administrare, iar transportul acestuia pe coronamentul digului, în cazul în care nu există alt drum de acces, până la rampele de acces se face numai pe baza acordului scris al unităţilor de gospodărire a apelor;
h)pune la dispoziţie atunci când se solicită, în condiţiile legii, materialul lemnos (fascine, pari, etc.) pentru efectuarea de lucrări provizorii pe cursurile de apă şi la construcţiile hidrotehnice în caz de situaţii de urgenţă;
i)asigură gospodărirea pădurilor din zonele de deal şi de munte, precum şi a perdelelor forestiere din zona dig-mal, aflate în administrare, în scopul reducerii/diminuării efectelor negative ale inundaţiilor provenite din scurgeri de pe versanţi, combaterii eroziunii solului şi protecţiei lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare (diguri);
j)asigură elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform modelului din Anexa nr. 8 la regulament pe perioada situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici şi a rapoartelor de sinteză conform modelului din Anexa 9 precum şi a proceselor verbale de calamitate la lucrările hidrotehnice din administrare conform modelului din Anexa nr. 10 (după caz), la prezentul regulament;
Art. 36. Ministerul Afacerilor Interne
(1)Îndeplineşte, potrivit competenţelor, următoarele atribuţii:
a)asigură prin Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă propriu participarea structurilor ministerului la îndeplinirea funcţiilor de sprijin potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;
b)coordonează activităţile şi măsurile operaţionale ale ministerelor şi a altor organismelor guvernamentale, cu atribuţii în managementul intervenţiei în cazul producerii inundaţiilor;
c)coordonează primirea de asistenţă din partea altor state şi organizaţii internaţionale precum şi forţele şi resursele primite;
d)informează Guvernul României despre consecinţele produse de manifestarea inundaţiilor;
e)asigură comandantul acţiunii la nivel naţional prin secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.
(2)Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă are atribuţii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, până la internarea în spital;
(3)Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:
a)monitorizarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;
b)conducerea şi coordonarea structurilor proprii, activarea şi operaţionalizarea CNCCI, potrivit dispoziţiei Secretarului de stat Şef al DSU;
c)centralizarea datelor şi informaţiilor privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase transmise de Grupurile de Suport Tehnic (rapoarte operative), toate forţele şi mijloacele participante la intervenţie (Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională
„Apele Române", Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, alte instituţii implicate) prin dispeceratul Centrului operaţional naţional sau, după caz grupa operativă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
d)participarea la şedinţele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor în calitate de consultant;
e)asigurarea schimbului de date şi informaţii cu Centrele operative ale componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
f)asigurarea pregătirii şi menţinerii în stare operativă a formaţiunilor proprii de intervenţie, conform planurilor de acţiune aprobate;
g)elaborarea propunerilor privind protecţia şi salvarea persoanelor afectate şi aplicarea măsurilor pentru eliminarea consecinţelor;
h)participarea la exerciţiile de simulare a producerii de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, organizate de către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Apelor şi Pădurilor pe bazine hidrografice şi judeţe pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, precum şi a modului în care administraţia publică locală, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi utilizatorii de apă cunosc atribuţiile ce le revin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice;
i)coordonarea derulării programelor naţionale de pregătire a populaţiei şi de instruire a administraţiei publice locale în domeniul apărării împotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase;
j)îndrumarea, controlul şi coordonarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă;
k)asigurarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;
l)participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii şi accidente la constructii hidrotehnice pe domeniul de competenţă;
m)participă la realizarea bazelor de date pentru inventarierea pagubelor pentru toate tipurile de inundatii in conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii;
n)participă la elaborarea din timp, în stare de normalitate, în colaborare cu Structurile Teritoriale pentru Probleme Speciale şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, precum şi cu celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale
de Urgenţă, a „Planului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru conducere şi cooperare pe durata situaţiilor de urgenţă" în vederea definirii aspectelor tehnice şi organizatorice, cu testarea prealabilă a planului în cadrul exerciţiilor.
(4)Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene/Bucureşti-Ilfov au următoarele atribuţii:
a)transmit prognozele, înştiinţările, atenţionările şi avertizările privind riscul producerii de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase şi poluări accidentale pe cursurile de apă la localităţile potenţial afectabile şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrul operativ al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la Centrele Meteorologice Regionale;
b)coordonează realizarea sistemelor de avertizare şi alarmare a populaţiei în localităţi şi verificarea stării funcţionale a acestora;
c)verifică periodic, în teren, împreună cu specialişti din cadrul unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române" a modului de aplicare a măsurilor de prevenire a riscului la inundaţii şi de limitare a efectelor acestora, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici;
d)verifică nivelul de pregătire a structurilor de management şi intervenţie constituite la nivelul localităţilor, instituţiilor publice şi operatorilor economici din zonele de risc;
e)elaborează programele de pregătire a populaţiei şi a Serviciilor voluntare şi private, pentru protecţia şi intervenţia în cazul inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
f)instruiesc periodic primarii şi consilierii locali asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene hidrometeorologice periculoase;
g)asigură intervenţia operativă pentru salvarea persoanelor, animalelor şi bunurilor surprinse de inundaţii;
h)participă la înlăturarea efectelor inundaţiilor, gheţurilor pe cursurile de apă, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine în zona costieră;
i)pun la dispoziţia Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale conduse de Sistemele de Gospodărire a Apelor, în timp real, rapoartele operative transmise de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
j)participă la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate de secetă hidrologică sau poluări accidentale ale surselor de apă;
k)participă la evaluarea fizică şi valorică a pagubelor înregistrate în cadrul comisiilor constituite prin ordin al prefectului;
l)controlează modul de întocmire a planurilor şi organizarea acţiunii de evacuare a populaţiei;
m)urmăreşte desfăşurarea acţiunilor de înştiinţare şi informare a publicului în zonele afectate sau posibil a fi afectate;
m)participă la exerciţiile de simulare a inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, organizate anual de Ministerul Apelor şi Pădurilor, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, precum şi pentru instruirea reprezentanţilor administraţiei publice şi conştientizarea populaţiei asupra riscului şi măsurilor ce se întreprind în situaţii de urgenţă;
n)îndeplinesc atribuţii conform Hotărârii Guvernului nr.1593/2002 în cazul poluării marine cu hidrocarburi, prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă ale judeţelor Tulcea şi Constanţa;
o)asigură căutarea şi salvarea persoanelor dispărute ca urmare a inundaţiilor.
(5)Structurile Poliţiei Române, potrivit competenţelor ce le revin, au următoarele atribuţii:
a)stabilesc şi transmit căile de acces ce pot fi utilizate de forţele specializate de intervenţie;
b)execută controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor, dirijează circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creată şi participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central şi local, şi după caz aplică măsurile de interzicere a circulaţiei;
c)organizează sistemele de pază generală din localităţi, stabileşte măsuri pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi operatorilor economici importanţi şi verifică funcţionarea pazei acestora;
d)participă în condiţiile legii, împreună cu alte unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apărării Naţionale, unităţi de protecţie civilă şi alte organe prevăzute de lege, la activităţile de salvare a persoanelor şi bunurilor periclitate precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de tipurile de risc specific;
e)participă împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean la căutarea şi identificarea pesoanelor dispărute/decedate ca urmare a inundaţiilor;
f)participă, alături de alte structuri cu atribuţii în domeniu, la asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică;
g)planifică şi pregătesc resursele proprii în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;
h)participă la mobilizarea populaţiei aptă de muncă a mijloacelor de transport şi tehnice, în vederea folosirii lor în acţiunile de intervenţie;
i)îndeplinesc atribuţii conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 pentru aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Structurile Jandarmeriei Române, au următoarele atribuţii potrivit competenţelor:
a)participă la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor;
b)participă, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace de intervenţie, al persoanelor evacuate şi al altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;
c)asigură măsurile de ordine publică şi de protecţie a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situaţii de urgenţă şi restabilirea ordinii publice în zona afectată şi în imediata vecinătate a acesteia;
d)planifică şi pregătesc resursele proprii;
e)participă la asigurarea protecţiei transporturilor cu ajutoare umanitare;
f)participă cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul unităţilor de gospodărire a apelor;
g)îndeplinesc atribuţiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale
a)elaborează şi propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru achiziţionarea stocurilor de urgenţă, finanţarea putând fi asigurată şi din credite externe angajate de Guvern, în condiţiile legii;
b)elaborează şi propune Guvernului, spre aprobare, prin Ministerul Afacerilor Interne, programe anuale pentru constituirea, reîntregirea sau preschimbarea sortimentelor stocurilor rezerve de stat de produse şi materii prime cu finanţare în condiţiile legii;
c)elaborează norme metodologice, proceduri şi instrucţiuni privind activitatea de administrare a rezervelor de stat, aprobate prin ordin al preşedintelui Administraţiei Naţionale;
d)administrează stocurile de produse rezerve de stat, stocurile intangibile, cele de conjunctură, de urgenţă şi cele devenite disponibile;
e)stabileşte şi aprobă dispunerea stocurilor pe unităţi teritoriale subordonate şi spaţiile de depozitare ale acestora;
7.1.Aparatul central are următoarele atribuţii:
de stat păstrate în spaţiile de depozitare proprii sau ale operatorilor economici.
f)îndrumă activităţile de recepţie, depozitare, conservare şi de livrare a produselor din rezervele
7.2.Structurile Teritoriale pentru Probleme Speciale au următoarele atribuţii:
a)asigură apa şi hrana pentru persoanele din zonele afectate:
(i)în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz, autorităţile administratiei publice locale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în condiţiile aprobării legale a intervenţiilor operative cu produse din rezerva de stat;
(ii)ulterior primelor 72 de ore până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă.
b)îndeplineşte funcţia de secretariat tehnic al comisiei mixte de rechiziţii;
c)elaborează proiectul Planului de rechiziţii şi prestări de servicii în interes public al judeţului/municipiului Bucureşti;
d)verifică periodic, împreună cu Centrul Militar Judeţean, existentul şi starea tehnică a bunurilor rechiziţionabile la operatorii economici din judeţ/municipiul Bucureşti;
e)prezintă propuneri prefectului privind asigurarea mijloacelor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor unor evenimente (calamităţi naturale, dezastre, etc) gestionate în regimul situaţiilor de urgenţă. În acest scop ţine permanent actualizată baza de date privind resursele existente în judeţ;
f)şeful Structurii Teritoriale pentru Probleme Speciale este membru în comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă.
(8)Inspectoratul General de Aviaţie are următoarele atribuţii:
a)planifică şi pregătesc resursele şi serviciile în vederea îndeplinirii misiunilor de specialitate;
b)asigură logistica intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente;
c)participă în cadrul unor misiuni de recunoaştere la monitorizarea efectelor situaţiilor de urgenţă, a evoluţiei situaţiei operative şi a pagubelor produse;
d)participă la acţiunile de căutare şi salvare a persoanelor;
e)asigură evacuarea sau, după caz, transportul pe calea aerului a/al persoanelor şi/sau bunurilor periclitate;
f)asigură, atunci când situaţia o impune, evacuarea pe calea aerului a persoanelor rănite;
g)asigură transportul, în timp oportun, al persoanelor desemnate să conducă şi să coordoneze acţiunile de intervenţie;
h)asigură transportul materialelor de primă necesitate în zonele izolate.
Art. 37. Ministerul Mediului
(1)Garda Naţională de Mediu are următoarele atribuţii:
a)participă la verificarea periodică a stării de salubrizare a cursurilor de apă şi funcţionarea balastierelor, cu respectarea condiţiilor din punct de vedere al protecţiei mediului, şi aplică sancţiuni conform prevederilor legale;
b)controlează activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ asupra mediului cauzate de produse petroliere, sau de alte substante periculoase, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;
c)participă la identificarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluări ale cursurilor de apa, în condiţiile legii;
d)participă la stabilirea cauzelor poluării asupra apelor şi aplică sancţiunile prevăzute de lege, putând dispune, în condiţiile legii, încetarea şi/sau suspendarea unor activităţi pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populaţiei sau când se constată depăşirea limitelor admise ale concentraţiilor poluanţilor.
(2)Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are următoarele atribuţii:
a)supraveghează activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substanţe periculoase, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;
b)identifică amplasamente pentru depozitarea temporară a hidrocarburilor recuperate, altele decât cele organizate;
c)participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea cursurilor de apă.
Art. 38. Administraţia Naţională de Meteorologie are următoarele atribuţii:
a)elaborează prognozele, prognozele speciale, informările, atenţionările şi avertizările la scară naţională privitoare la fenomene meteorologice periculoase (precipitaţii importante cantitativ care pot avea şi caracter torenţial) şi le transmite la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă din cadrul Ministerului Apelor si Padurilor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române", Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Ministerul Mediului şi la mass-media;
b)transmite informările, atenţionările şi avertizările meteorologice la scară regională emise de Centrele Meteorologice Regionale în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase (precipitaţii importante cantitativ care pot avea şi caracter torenţial) către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Administraţiile Bazinale de Apă si Sistemele de Gospodarire a Apelor aferente, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene/al Municipiului Bucureşti, pentru înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice locale, avertizarea şi/sau alarmarea populaţiei în timp util şi managementul lucrărilor hidrotehnice;
c)asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători meteorologice;
d)stabileşte pragurile pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase şi fluxul de elaborare şi transmitere a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor privind fenomenele meteorologice periculoase;
e)transmite cantităţile de precipitaţii înregistrate de reţeaua naţională de măsurători meteorologice către Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, Administraţiilor Bazinale de Apă şi Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
Art. 39. Ministerul Transporturilor are următoarele atribuţii:
a)asigură prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere refacerea autostrăzilor, drumurilor naţionale, a podurilor şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aferente din administrare, afectate de viituri;
b)asigură întreţinerea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii din administrare cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Administraţia Canalelor Navigabile S.A., alţii);
c)asigură prin instituţiile din subordine secţiunea optimă de scurgere a apei la podurile aflate in administrarea sa eliminarea podurilor sau barajelor de gheaţă (zăpor) sau a plutitorilor, inclusiv pe cursurile navigabile;
d)asigură, acolo unde este posibil, prin instituţiile din subordine/sub autoritate, realizarea de lucrări temporare de traversare a cursurilor de apă, pentru accesul in localitatile izolate, până la demararea investitiilor de refacere;
e)asigură acţiunile preventive şi de intervenţie la infrastructura aflată în administrare;
f)stabileşte, împreună cu operatorii economici specializaţi navele care participă la acţiunile de spargere a gheţii pe Dunăre şi asigură intervenţia operativă, pe baza situaţiei şi prognozei hidrologice elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;
g)asigură schimbul de date şi informaţii cu Centrele operative pentru situaţii de urgenţă ale componentelor sitemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă;
h)dispune unităţilor care administrează porturile şi căile navigabile transmiterea citirilor de la staţiile hidrometrice proprii la Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi Administraţiilor Bazinale de Apă;
i)asigură coordonarea şi intervenţia cu mijloace plutitoare specializate în situaţii de poluări accidentale cu hidrocarburi a fluviului Dunărea şi a altor căi navigabile;
j)prin instituţiile desemnate (Autoritatea Navală Română, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (A.R.S.V.O.M.), Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale RADIONAV S.A., Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa), îndeplineşte atribuţii conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 privind aprobarea Planului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi, cu modificările şi completările ulterioare
k)Autoritatea Navală Română prin Căpitaniile Zonale efectuează controlul navelor în vederea prevenirii poluării apelor şi urmăreşte respectarea de către nave a normelor de protecţie a mediului în zonele de jurisdicţie, constată şi aplică contravenţiile privind poluarea apelor de către nave, colaborează la soluţionarea cazurilor de poluare cu autorităţile competente şi propune măsuri în vederea limitării şi diminuării acestora, ţine evidenţa navelor care au recidive sau crează probleme deosebite din punctul de vedere al pericolului de poluare, urmăreşte respectarea normelor prevăzute în Convenţiile Internaţionale de către unităţile specializate în activitatea de depoluare, preluare a reziduurilor;
l)participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii şi accidente la constructii hidrotehnice pe domeniul de competenţă, participă în comisiile mixte numite de prefecţi pentru evaluarea pagubelor pe domeniul de competenţă;
m)asigură controlul circulaţiei in zonele afectate, potrivit domeniului de competenţă, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;
n)transportul resurselor necesare pentru intervenţie la obiectivele aflate în competenţă Ministerului Transporturilor şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă potrivit legii prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;
o)asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie şi a altor resurse, potrivit legii, prin entităţile aflate în subordinea /sub autoritatea sa;
n)asigură întocmirea rapoartelor operative pe timpul producerii viiturilor privind modul de comportare al amenajărilor hidrotehnice din administrare şi transmiterea acestora conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;
p)unităţile din subordinea/sub autoritatea sa, care au în administrare infrastructură cu rol de apărare împotriva inundaţiilor sau care au responsabilităţi în combaterea efectelor poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi căile navigabile, întocmesc Planuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
r)asigură accesul în spaţiul aerian al României a aeronavelor cu ajutoare umanitare;
s)sprijină, prin unităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa, unităţile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice în sectiunea podurilor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor.
Art. 40. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
(1)Aparatul central ministerial are următoarele atribuţii:
a)sprijină Consiliile judeţene în elaborarea şi actualizarea hărţilor de risc la inundaţii la nivelul localităţilor şi verifică respectarea regimului de construire în zonele inundabile;
b)asigură funcţionarea Comitetului Ministerial şi a Centrului operativ, potrivit Regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;
c)participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acţionare, pe plan central şi local,
d)asigură transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă;
e)participă prin instituţiile din subordine la evaluarea fizică şi valorică a pagubelor înregistrate pe domeniul de competenţă;
f)participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii şi accidente la construcţii hidrotehnice pe domeniul de competenţă;
g)urmăreşte efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate: nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă.
(2)Inspectoratul de Stat în Construcţii are următoarele atribuţii:
a)cooperează în domeniile de activitate specifice, cu autoriţăile administraţiei publice centrale, cu alte instituţii cu atribuţii de control, cu instituţii publice sau private;
b)verifică la proprietarii, administratorii şi utilizatorii de construcţii respectarea reglementărilor privind urmărirea în exploatare a construcţiilor în cazurile când aceasta este stabilită prin proiecte şi reglementări tehnice, în condiţiile legii;
c)dispune proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea riscurilor privind siguranţa vieţii oamenilor, în condiţiile legii, după caz:
(i)efectuarea de expertize tehnice la construcţii, indiferent de forma de proprietate şi de destinaţia acestora, atunci când în urma inspecţiei se concluzionează astfel;
(ii)încetarea utilizării construcţiilor după producerea unor accidente tehnice sau dezastre când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viaţa cetăţenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale;
d)urmăreşte respectarea reglementărilor tehnice privind modul de tratare a accidentelor tehnice produse la construcţii, cauzate de fenomene sau calamităţi naturale (inundaţii) sau provocate prin acţiuni ale omului (deficienţe de proiectare şi/sau execuţie) cu repercusiuni defavorabile asupra stării de siguranţă a construcţiilor;
e)participă, conform prevederilor art.15.2, lit. i din Hotărârea Guvernului nr.557/2016, la evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în prima urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public (Inspectoratul de Stat în Construcţii, Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii, autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile din subordine şi/sau coordonare);
f)participă în comisiile mixte numite de prefecţi, pentru evaluarea pagubelor produse la construcţiile afectate de inundaţii.
Art. 41. Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti
au următoarele atribuţii:
a)asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice din administrare proprie şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor şi a lucrărilor hidrotehnice sau de artă (conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
b)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile podurilor şi podeţelor şi participă la eliminarea podurilor sau barajelor de gheaţă (zăpor);
c)sprijină unităţile de gospodărire a apelor în montarea mirelor hidrometrice şi pluviometrelor, (permit montarea pluviometrelor pe terenuri aflate în administrarea proprie, montarea mirelor în sectiunea podurilor aflate în administrarea proprie, accesul pentru realizarea citirilor şi măsurătorilor şi dispun măsuri pentru menţinerea în stare de funcţiune a acestora);
d)facilitează circulaţia pe infrastructura de drumuri şi poduri din administrarea proprie, prin scutirea de taxe pentru vehiculele care efectuează transporturi şi vehicule specializate, deţinute sau utilizate de către Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv alte instituţii cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament, care se deplasează pentru acţiunile de prevenire, intervenţie şi eliminare a efectelor inundaţiilor, a incidentelor/accidentelor la construcţii hidrotehnice, poluărilor accidentale pe cursurile de apă
şi poluări marine în zona costieră, şi de reconstrucţie şi reabilitare a obiectivelor afectate, pentru executarea unor lucrări provizorii în regim de urgenţă.
Art. 42. (1) Ministerul Energiei are următoarele atribuţii:
a)asigură, prin unităţile, regiile, companiile şi societăţile naţionale din coordonare şi de sub autoritate, precum şi prin alţi operatori economici, remedierea avariilor survenite în sistemului electro-energetic naţional, precum şi în reţelele de gaze naturale, potrivit priorităţilor stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă;
b)stabileşte prin companiile şi societăţile naţionale din coordonare şi de sub autoritate care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice şi/sau periculoase, măsurile de prevenire a agravării consecinţelor accidentelor produse, gradul de pericol pentru elementele expuse şi măsurile de intervenţie adecvate;
c)monitorizează prin companiile şi societăţile naţionale din coordonare, şi de sub autoritate gestionarea riscurilor de accident chimic sau de explozie;
d)asigură prin companiile miniere din coordonare exploatarea în condiţii de siguranţă a iazurilor de decantare, haldelor de steril şi a altor sisteme posibil poluatoare în caz de situaţii de urgenţă.
(2)prin Hidroelectrica S.A., are următoarele atribuţii:
a)asigură exploatarea în condiţii de ape mari a tuturor acumulărilor din administrare conform prevederilor art.63 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Situaţia pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condiţiilor de forţă majoră sau caz fortuit, în funcţie de situaţie, pentru contractele cu Administraţia Naţională "Apele Române"/terţi aflate în derulare;
b)asigură dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatura hidrometrică şi meteorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri şi evacuării debitelor de viitură, precum şi comunicarea la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă şi la Comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, a datelor de la staţiile hidrometrice aparţinând unităţilor proprii şi, respectiv, a informaţiilor privind manevrele care pot conduce la creşterea periculoasă a debitelor şi nivelurilor în aval de baraje;
c)asigură instalarea sistemelor de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor situate în aval de barajele proprii (până în localitatea unde unda de viitură se atenuează sub Cota de Inundatie), în cazuri de avariere, descărcare accidentală sau rupere, conform prevederilor din Anexa nr. 7 la prezentul regulament şi să asigure în caz de pericol iminent, împreuna cu Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, alarmarea populaţiei şi a obiectivelor socio-economice din zona de risc creată;
d)asigură dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, ţinând cont de specificul amenajărilor;
e)asigură întocmirea rapoartelor operative pe timpul producerii viiturilor privind modul de comportare al amenajărilor hidrotehnice din administrare (volume de apă atenuate, manevre efectuate, debite maxime evacuate, pagube produse amenajărilor) şi transmiterea acestora conform Anexei nr. 8 precum şi a proceselor verbale de calamitate pentru construcţiile proprii conform Anexei 10, la prezentul regulament şi transmiterea acestora conform fluxului informaţional la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi la dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor;
f)asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor a sistemelor hidrotehnice proprii şi înaintarea lor spre verificare şi aprobare, conform Anexei nr. 2 la prezentul regulament;
g)asigură întocmirea planurilor de acţiune în caz de accidente la barajele din administrare, şi înaintarea lor spre aprobare conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament;
h)asigură participarea cu forţe şi mijloace de intervenţie operativă pentru combaterea poluărilor accidentale în zona lacurilor de acumulare ale centralelor hidroelectrice din administrare, precum şi colectarea plutitorilor din zona frontului de barare al lucrărilor din administrare;
i)asigură participarea la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea accidentală în zona sa de competenţă;
j)participă la realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice conform domeniului de competenţă;
k)participă în comisiile mixte numite de prefecţi, pentru evaluarea pagubelor produse la construcţiile afectate de inundaţii conform domeniului de competenţă.
a)coordonează activitatea de monitorizare postimplementare a programelor de închidere a minelor, refacerea mediului şi regenerare socio-economică;
b)avizează planul de închidere şi ecologizare a minelor care sunt propuse la închidere, precum şi proiectele tehnice de execuţie a lucrărilor de conservare, închidere a minelor şi reabilitare a mediului, pentru minele aparţinând companiilor/societăţilor naţionale miniere;
c)angajează executarea lucrărilor de conservare, închidere a minelor, reabilitare a mediului şi monitorizare postînchidere pentru minele închise prin hotărâri ale Guvernului.
Art. 43. Ministerul Economiei are următoarele atribuţii:
Art. 44. Ministerul Apărării Naţionale
(1)Statul Major al Forţelor Terestre are următoarele atribuţii:
a)participarea cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
b)participă la activităţi de evacuare a populaţiei;
c)sprijină distribuirea unor materiale de primă necesitate către populaţia afectată, inclusiv la acordarea asistenţei medicale specializate;
d)asigură transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă specifice.
(2)Statul Major al Forţelor Navale are următoarele atribuţii:
a)observarea, centralizarea şi transmiterea informaţiilor privind poluarea accidentală la Administraţia Naţională „Apele Române" sau la Administraţia Canalelor Navigabile;
b)participarea cu forţe şi mijloace de intervenţie pentru combaterea poluării cu hidrocarburi.
(3)Direcţia Hidrografică Maritimă prin Secţia Meteorologie Marină are următoarele atribuţii:
a)realizeaza supravegherea meteorologică maritimă permanentă şi prognozarea vremii, inclusiv furtuni marine, în zonele de responsabilitate şi de interes ale Forţelor Navale, în scopul siguranţei navigaţiei;
b)exploatează, întreţine şi dezvoltă Sistemul Meteorologic Integrat Naţional al Forţelor Navale (S.I.M.I.N.-F.N.) şi Reţeaua de Supraveghere Meteorologică Maritimă a Forţelor Navale (R.S.M.M.-F.N.), formată din staţii meteorologice automate costiere şi navale.
Art. 45. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
(1)Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare are următoarele atribuţii:
a)asigură întreţinerea sistemelor de desecare, inclusiv refacerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din administrare, afectate de viituri;
b)în situaţii de urgenţă generate de inundaţii asigură funcţionarea sistemelor de desecare pentru evacuarea apei în exces în vederea prevenirii inundării localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare precum şi pentru prevenirea accidentelor la construcţiile hidrotehnice conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, cu modificările şi completările ulterioare;
c)asigură participarea la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pentru Sistemele hidroameliorative de la Dunăre şi râuri interioare;
d)asigură funcţionarea sistemelor de irigaţii în perioadele cu secetă prelungită, în strictă corelare cu Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
e)asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii solului;
f)asigură întreţinerea lucrărilor aflate în administrarea Agenţiei amplasate pe cursurile de apă;
g)transmite rapoarte operative către Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Centrul operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean în cazul afectării lucrărilor proprii sau la atingerea Fazei de atenţie/Fazei de avertizare/Fazei de pericol pentru inundaţii din ape interne/băltiri din amenajările hidroameliorative din administrare, conform Regulamentelor de exploatare proprii;
h)dispune, în perioade de ape mari, măsuri obligatorii în legătură cu exploatarea în condiţii de siguranţă în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare. Situaţia pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condiţiilor de forţă majoră sau caz fortuit, funcţie de situaţie, pentru contractele cu terţi aflate în derulare.
(2)Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are următoarele atribuţii:
a)aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a colectivităţilor de animale şi evaluează riscurile de epizootii şi zoonoze;
b)asigură legătura şi transmiterea datelor privind gradul de contaminare al materiilor prime şi produselor de origine animală şi vegetală:
(3)Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune, în perioade de ape mari, măsuri obligatorii în legătură cu exploatarea în condiţii de siguranţă în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare. Situaţia pregolirii acumulărilor pentru atenuarea viiturilor este asimilată condiţiilor de forţă majoră sau caz fortuit, funcţie de situaţie, pentru contractele cu terţi aflate în derulare.
(4)Toate instituţiile din subordine participă pe domeniul de competenţă:
a)în comisiile mixte numite de prefecţi la evaluarea fizică şi valorică a pagubelor;
b)pentru realizarea metodologiilor şi normativelor pentru evaluarea pagubelor produse de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice.
Art. 46. Ministerul Sănătăţii îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)evaluează riscul pentru populaţie şi dispune măsuri pentru prevenire, limitare şi combatere a îmbolnăvi cauzate de inundaţii;
b)asigură medicamente şi instrumentar medical pentru acordarea asistenţei medicale persoanelor afectate, evacuate, sinistrate;
c)aplică măsuri pentru stabilizare şi triaj medical, transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice pentru persoanele afectate;
d)pune la nevoie în aplicare măsurile stabilite pentru suplimentarea capacităţii de spitalizare şi tratament precum şi pentru suplimentarea personalului medical şi auxiliar;
e)verifică apa potabilă şi hrana preparată pentru persoanele sinistrate sau evacuate;
f)participă prin instituţiile din subordine la evaluarea pagubelor înregistrate (număr persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos) pe domeniul de competenţă;
g)efectuează studii epidemiologice privind efectele pe termen lung în caz de inundaţii majore.
Art. 47. Ministerul Educaţiei Naţionale are următoarele atribuţii:
a)asigură utilizarea spaţiilor din administrarea proprie sau a autorităţilor administraţiei publice locale , săli de sport, stadioane, patinoare, sau schimbarea destinaţiei acestora pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate;
b)emite actele de autoritate privind întreruperea sau reorganizarea procesului de învăţământ;
c)participă la acţiuni de informare şi educare preventivă în domeniul situaţiilor de urgenţă a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.
Art. 48. Ministerul Afacerilor Externe are următoarele atribuţii:
a)asigură fluxul informaţional în relaţia cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România privind situaţiile cetăţenilor străini afectaţi;
b)participă - la solicitarea punctului naţional de contact - Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă/Ministerul Afacerilor Interne, pentru facilitarea asistenţei internaţionale, ca funcţie de sprijin, în cadrul Mecanismului Uniunii de Protecţie Civilă.
Art. 49. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale are următoarele atribuţii:
a)solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice punerea la dispoziţie a serviciilor de comunicaţii necesare asigurării fluxului informaţional-decizional între punctele de conducere din componenţa Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi forţele de intervenţie implicate în acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă;
b)solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice restabilirea operativă a reţelelor de comunicaţii în zonele afectate;
c)solicită Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii disponibilitatea frecvenţelor din domeniul neguvernamental;
d)ia măsuri specifice pentru ca operatorii să-şi protejeze amplasamentele proprii şi să asigure serviciile pentru populaţia din zonele afectate;
e)colaborează cu toate structurile specializate, pentru asigurarea continuităţii serviciilor de comunicaţii electronice în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;
f)asigură, prin Poşta Română, condiţiile tehnice şi operaţionale pentru buna funcţionare a serviciilor poştale.
Art. 50. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale are următoarele atribuţii:
a)participă, conform competenţelor, la elaborarea din timp, în stare de normalitate, în cooperare cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a "Planului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru conducere şi cooperare pe durata situaţiilor de urgenţă", în vederea definirii aspectelor tehnice şi organizatorice, cu testarea prealabilă a planului în cadrul exerciţiilor;
b)asigură cu prioritate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pe timpul gestionării situaţiei de urgenţă, servicii securizate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, la nivel de transport sau acces, în regim fix, nomadic şi de mobilitate, utilizând tehnologii terestre sau satelitare, astfel:
(i)servicii de voce în reţelele telefonice speciale (S, TO) şi de cooperare IC şi în platforma comună TETRA;
(ii)servicii de date în reţelele permanente fixe, create adhoc, precum şi în platforma comună TETRA;
(iii)servicii video în reţele de videoconferinţă proprii existente sau realizate conform solicitărilor.
c)organizează şi coordonează, conform solicitărilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă/Ministerul Afacerilor Interne, intrarea în funcţiune a dispozitivelor temporare de telecomunicaţii speciale şi tehnologia informaţiei pentru conducere şi cooperare, care funcţionează pe timpul situaţiei de urgenţă pe infrastructura din administrare;
d)asigură funcţionarea serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi a serviciilor de securitate asociate acestora, din administrarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, pentru informarea, înştiinţarea şi avertizarea autorităţilor gestionare de riscuri;
e)asigură, la cerere şi în funcţie de resursele aflate la dispoziţie, suplimentarea serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, speciale şi de cooperare pentru Ministerul Afacerilor Interne şi/sau alte autorităţi implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă;
f)cooperează cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în vederea stabilirii resurselor suplimentare de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pe care trebuie să le asigure, cu prioritate, operatorii publici de comunicaţii electronice şi agenţii economici care administrează astfel de resurse;
g)asigură funcţionarea continuă şi la parametrii a reţelelor speciale şi de cooperare, precum şi a comunicaţiilor de urgenţă în Serviciului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă - 112;
h)organizează şi asigură logistica intervenţiei pentru reabilitarea reţelelor şi serviciilor integrate de voce-date-video administrate în zonele afectate.
Art. 51. Ministerul Public are ca atribuţie principală, cercetarea şi dispunerea măsurilor legale ce se impun în cazul suspiciunii rezonabile de săvârşire a unor fapte penale ce au cauzat sau favorizat producerea unor situaţii de urgenţă sau în cazul decesului unor persoane pe timpul situaţiilor de urgenţă.
Art. 52. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are următoarele atribuţii:
a)asigură evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu;
b)asigură evacuarea bunurilor de patrimoniu şi/sau a valorilor de tezaur;
c)asigură acordarea asistenţei religioase prin confesiunile religioase legal constituite.
Art. 53. (1) Persoanele juridice îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundaţii sau accidente la construcţii hidrotehnice din administrare şi le supun spre avizare şi aprobare conform Anexei nr. 1 din prezentul regulament;
b)constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale, conform Normativului - cadru, şi le menţin în stare operativă;
c)organizează alarmarea salariaţilor proprii pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d)respectă normele şi normativele specifice privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă;
e)întocmesc scheme de organizare a avertizării şi alarmării salariaţilor proprii în caz de pericol şi asigură menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de comunicaţii, înştiinţare, avertizare şi alarmare, aflate în dotare;
f)ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale şi pun la dispoziţia Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă datele necesare şi, pe baza unor convenţii, mijloacele deţinute pentru intervenţii în situaţiile de urgenţă manifestate pe plan local;
g)asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări (inclusiv pentru evacuarea apei în exces de pe terenurile proprii) şi servicii de interes public în situaţii de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă , în baza planurilor de apărare proprii şi a Hotărârilor Comitetelor Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
h)asigură intervenţia operativă pentru stoparea fenomenului de poluare accidentală produsă de unităţile proprii, neutralizarea poluantului şi aducerea zonei afectate la stadiul iniţial.
i)asigură sprijin (materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor) în situaţii de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
(2)Persoanele juridice asigură din surse proprii fondurile necesare finanţării activităţilor prevăzute la alin. (1).
Art. 54. Persoanele fizice au următoarele atribuţii:
a)sunt obligate să îşi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale şi să participe, potrivit legii, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale la activităţile organizate în acest scop;
b)să permită în situaţii de urgenţă accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;
c)să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate;
d)în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, persoanele fizice sunt obligate să participe, potrivit legii, la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitate şi să se conformeze măsurilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.
Art. 55. În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice din cauza viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.
Art. 56. În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
3.1.Identificarea/evaluarea şi controlul riscurilor şi pericolelor
Art. 57. (1) Prezentul articol utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Metodologia de evaluare unitară a riscurilor şi de integrare a evaluărilor de risc sectoriale elaborată în cadrul proiectului "Evaluarea Riscurilor de Dezastre la Nivel Naţional, din cadrul Programului Operaţional „Capacitate Administrativă" 2014-2020, Axa prioritară - 1.
(2)Evaluarea riscurilor:
a. Riscul - este estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane, daune materiale şi daune de mediu, daune sociale şi psihologice, pe o perioadă de referinţă, respectiv viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de eveniment de risc.
Riscul este exprimat matematic conform următoarei formule:
Risc = Probabilitatea de apariţie a evenimentului x Impact
b. Probabilitate - reprezintă posibilitatea ca un hazard să se producă într-un orizont de timp prestabilit, luând în considerare informaţiile disponibile;
c. Impactul - reprezintă efectele negative ale unui hazard, exprimate în termeni de impact asupra populaţiei, economic şi de mediu, şi impact social şi psihologic;
d. Hazardul - este un proces sau fenomen periculos, substanţă, activitate umană sau situaţie care poate cauza pierderea de vieţi omeneşti, răni, sau genera alt impact asupra sănătăţii, daune aduse proprietăţilor, pierderi ale mijloacelor de trai şi serviciilor, perturbări sociale şi economice sau daune asupra mediului. Hazardul poate fi clasificat în 2 tipuri: hazard natural şi hazard antropic;
e. Evaluarea riscului - este procesul de identificare, de analiză şi estimare a riscurilor, în vederea determinării acceptabilităţii riscului;
f. Analiza riscului - este procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc;
g. Estimarea riscului - este procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc cu criteriile de risc pentru a determina dacă riscul şi intensitatea sunt acceptabile sau tolerabile;
h. Risc acceptabil - reprezintă nivelul pierderilor potenţiale pe care o societate sau o comunitate le consideră suportabile, date fiind condiţiile specifice sociale, economice, politice, culturale, tehnice şi de mediu.
Conform matricei riscurilor, impactul este situat pe o axă verticală, iar probabilitatea pe o axă orizontală. Sunt reprezentate scorurile agregate ale impactului şi probabilităţii unui anumit scenariu şi modalitatea în care scorurile determină poziţia scenariului pe matricea riscurilor.
Scalele matricei riscurilor sunt utilizate în faza evaluării probabilităţii şi impactului, permiţând evaluarea celor două elemente menţionate anterior. Această scară, în funcţie de combinarea celor 5 intervale ale probabilităţii şi impactului pentru fiecare scenariu, furnizează rezultate referitoare la dimensiunea riscului. Este o scară ce generează 4 clasificări ale riscurilor: risc scăzut, risc mediu, risc ridicat, risc foarte ridicat.
Matricea riscurilor
| Foarte mare |
|---|
| Mare |
| Mediu |
| Mic |
| Foarte mic |
5
Impact
4
3
2
1
1 2 3 4 5
Probabilitate
| Scăzută | Scăzută- Medie | Medie | Medie- Ridicată | Ridicată |
Legendă
Risc scăzut Risc mediu Risc ridicat
Risc foarte ridicat
Figura 1 Exemplu de matrice a riscurilor
Probabilitatea producerii evenimentului se măsoară pe o scară cu 5 intervale (1 - scăzut; 5
–ridicat).
Se realizează matrici distincte de risc pentru fiecare tip de impact/criteriu de impact: impact asupra populaţiei, impact economic şi de mediu, impact social şi psihologic.
i. Impact asupra populaţiei - reprezintă un tip de impact care se referă la numărul deceselor, numărul persoanelor rănite, precum şi numărul persoanelor evacuate şi persoanelor izolate.
k. Impactul economic şi de mediu:
(i)impactul economic se referă la cuantificarea totalităţii pierderilor materiale şi economice generate de producerea fenomenului de risc, exprimate în euro şi procent din produsul intern brut;
(ii)impactul asupra mediului se referă la suprafaţa afectată în urma manifestării evenimentului de risc, exprimat ca produs între suprafaţa afectată, numărul de specii şi numărul de ani necesari refacerii.
l. Impactul social şi psihologic se referă la efectele asupra stabilităţii sociale şi ia în considerare întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii cauzate de evenimente de risc, precum şi impactul psihologic asupra cetăţenilor.
Acestea vor fi reprezentate pe matricea riscurilor datorită faptului că sunt măsurate prin scale diferite, exprimate în indicatori diferiţi, permiţând astfel o mai facilă comparare.
Scara probabilităţii
| Scara probabilităţii | Interval de timp |
|---|---|
| 1 Scăzută | categoria 1 - evenimentele care pot apărea o dată la 1000 de ani sau mai mult |
| 2 Scăzută-Medie | categoria 2 - evenimentele care pot apărea între 100 şi 1000 de ani |
| 3 Medie | categoria 3 - evenimentele care pot apărea între 10 şi 100 de ani |
| 4 Medie-Ridicată | categoria 4 - evenimentele care pot apărea între 1 şi 10 ani |
| 5 Ridicată | categoria 5 - evenimentele care pot apărea de mai multe ori pe an |
Art. 58. Pentru controlul riscurilor sunt identificate măsuri generale care tratează managementul fiecărui tip de risc după cum umează :
a)Măsuri cu aplicabilitate la nivel naţional - reprezintă acele măsuri care stau la baza construirii unui cadru organizaţional adecvat pentru realizarea unui management integrat al riscului, deziderat care depinde de implicarea tuturor autorităţilor responsabile şi de folosirea eficientă a resurselor disponibile;
b)Măsuri cu aplicabilitate la nivel de bazin hidrografic - reprezintă acele soluţii organizatorice şi tehnice al căror efect vizează îmbunătăţirea managementului riscului la nivelul întregului spaţiu hidrografic, sunt măsuri îndeosebi de planificare, supraveghere şi optimizare a gestionarii riscului.
3.2.Evidenţierea generică a tipologiei surselor de risc
Art. 59 . Clasificarea tipurilor de risc din punct de vedere al tipologiei surselor de risc din domeniul de aplicabilitate al prezentului regulament este următoarea:
a)Risc natural (inundaţii, secetă hidrologică, temperaturi minime extreme care generează poduri şi baraje de gheaţă pe apă - zăpor);
b)Risc biologic (urmările negative asupra colectivităţilor de oameni, animale şi asupra plantelor, cauzate de îmbolnăviri);
c)Risc tehnologic (incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, poluări marine în zona costieră).
3.3.Măsurile şi acţiunile preventive
a)Organizarea fluxului informaţional-decizional;
b)Verificarea, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
c)Realizarea de obiective noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
d)Împădurirea/reîmpădurirea unor suprafeţe de teren în scopul reducerii riscului de producere a inundaţiilor;
e)Controlul îndeplinirii obligaţiilor legale privind apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă de către autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici şi deţinătorii de lucrări hidrotehnice;
f)Monitorizarea factorilor de risc.
Art. 60. - Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informaţional-decizional definit în Planurile de apărare şi în Anexa 13 din prezentul regulament, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
Art. 61. (1) Sistemul informaţional la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române" este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizaţionale, astfel:
a)Nivelul 4 - nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia Staţiilor Hidrologice). Staţiile hidrometrice transmit datele necesare pentru diagnoză şi prognoză (nivel, precipitaţii solide/lichide, nivel, echivalent în apă al stratului de zăpadă, temperatură aer, temperatură apă, fenomene de iarna pe cursul de apa), precum şi orice altă apariţie a unor fenomene hidrometeorologice periculoase către unităţile colectoare (Staţia Hidrologică, Dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie, Dispeceratul Administraţiei Bazinale de Apă), conform fluxului informaţional;
b)Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Staţia Hidrologică), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă. Datele hidrologice (niveluri, precipitaţii) se colectează la nivelul Staţiilor Hidrologice, acestea având atribuţiuni de prelucrare primară a datelor şi transmiterea lor către nivelul de decizie superior - Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie;
c)Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrului/Serviciului Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă. Serviciul de Prognoză Bazinală coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor Staţiilor Hidrologice (implicit a statiilor hidrometrice), validând şi transmiţând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrul de prognoză bazinală care se identifică la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă cu Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie împreună cu compartimentul Dispecerat identifică şi declanşează, când este cazul, starea de alertă hidrologică la bazinele/subbazinele hidrografice informând conducerea de intrarea în starea de alertă hidrologică. La intrarea în starea de alertă hidrologică, Serviciul Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie dispune toate măsurile necesare obţinerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările şi prognozele elaborate;
d)Nivelul 1 - nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române" şi Ministerului Apelor şi Pădurilor unde se colectează toate informaţiile/datele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, acestea fiind transmise mai departe, conform fluxului informaţional - decizional
către toate Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă de la nivel naţional implicate în managementul situaţiilor de urgenţă.
Schema raportului informaţie-decizie pentru cele patru niveluri ale fluxului informaţional - decizional este următoarea:
(date
Prin intermediul acestui sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid
hidrologice, date privind poluări accidentale, incidente/accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.).
Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfăşurării unor evenimente - tip, colapsuri etc.
Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă de compartimentele Dispecerat si Prognoză Bazinală Hidrologie Hidrogeologie (hidrologie) unde se colectează toate informaţiile/datele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea şi monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei Administraţii Bazinale de Apă.
Pe perioada situaţiilor de urgenţă, între nivelurile de decizie 2 (Administraţiile Bazinale de Apă) şi 1 (Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor) există o conlucrare permanentă privind datele şi informaţiile referitoare la fenomenele hidrometeorologice periculoase şi evoluţia acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cu un grad de precizie cât mai ridicat.
(2)Sistemul informaţional al Administraţiei Naţionale "Apele Române" asigură următoarele funcţii:
a)Colectarea informaţiilor şi datelor;
b)Procesarea informaţiilor şi datelor;
c)Transmiterea informaţiilor şi datelor;
d)Stocarea informaţiilor şi datelor;
e)Diseminarea informaţiilor şi datelor.
Art. 62. (1) În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, date şi măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere a apei.
(2)Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, aparţinând altor deţinători decât Administraţia Naţională „Apele Române", vor fi efectuate doar după obţinerea aprobării dispeceratelor bazinale din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române".
(3)Transmiterea acestor informaţii/date constituie o obligaţie a unităţilor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător, şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, aprobată prin planurile de apărare respective.
Art. 63. Conţinutul şi semnificaţia mesajelor de informare, atenţionare şi avertizare meteorologică şi hidrologică în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională sau regională sunt stabilite prin Ordinul comun al conducătorilor autorităţilor publice centrale în domeniul apelor, mediului şi afacerilor interne pentru aprobarea procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice.
Art. 64. Deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice (hidrometrice, debitmetrice), conform actelor de reglementare (avize, autorizaţii, notificări) emise de Administraţia Naţională "Apele Române" necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
Art. 65. (1) Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile meteorologice şi hidrologice la Comitetele Ministeriale, Judeţene şi Locale şi la instituţiile nominalizate cu responsabilităţi în gestionarea tipurilor de risc care fac obiectul prezentului regulament se stabilesc mijloacele de comunicaţii ce vor fi utilizate în acest sens.
(2)La judeţe, permanenţa va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gopodărire a Apelor/Administratiilor Bazinale de Apă. La municipii, oraşe şi comune permanenţa se asigură prin grija primarului pe baza unui grafic stabilit, iar la obiectivele socio - economice periclitate prin grija conducătorilor acestora pe baza unui grafic stabilit pe baza informaţiilor primite de Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă.
(3)Pentru asigurarea fluxului informaţional-decizional între Comitetele Judeţene şi Locale, pot fi folosite şi mijloacele de comunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor militare şi alte mijloace de comunicaţii disponibile.
(4)Pentru asigurarea fluxului informaţional-decizonal în timpul intervenţiei operative în situaţii de urgenţă generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unităţile care deţin aceste construcţii, Planuri de acţiune în caz de accidente la baraje, conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament.
Art. 66. În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontaliere, sistemul informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional pentru Centrul Internaţional Principal de Alarmare (P.I.A.C.), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile interioare sistemul informaţional este organizat conform sistemului de alarmare S.A.P.A.-
ROM şi prevederilor planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
Art. 67. În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informaţional este asigurat şi funcţionează conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002, în caz de poluare marină în zona costieră cu hidrocarburi, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 68. (1) Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor efectua verificări periodice conform reglementărilor de urmărire a comportării construcţiilor în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale corespunzătoare ale acestora, verificări privind starea tehnică şi funcţională a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor conform programului stabilit de autoritatea publică centrală în domeniul apelor.
(2)Se va verifica funcţionalitatea echipamentelor hidroelectromecanice, a aparaturii de măsură şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de comunicaţii şi a surselor de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică. De asemenea, se vor verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului - cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate şi se vor stabili şi se vor lua măsurile ce se impun în aceste direcţii.
3.4.Existenţa elementelor de infrastructură critică specifice
Art. 69. Atribuţiile autorităţilor publice responsabile din domeniul protecţiei infrastructurilor critice şi elementele de infrastructură critică sunt identificate şi stabilite conform prevederilor legislaţiei in vigoare care reglementează activitatea în acest domeniu.
3.5.Reglementări specifice pe linia prevenirii situaţiilor de urgenţă şi competenţa de emitere a acestora
Elaborarea/Revizuirea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă.
Art. 70 (1) Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentaţii tehnice care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective potenţial a fi afectate, de către Comitetele Judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române", pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc şi se aprobă o dată la 4 ani şi se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce priveşte:
a)componenţa schemei de organizare în cazul situaţiilor de urgenţă;
b)adresele, numerele de telefon, fax;
c)modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;
d)modificări ale cotelor de apărare.
(2)Conţinutul planurilor de apărare şi modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1 - 4 la prezentul regulament.
(3)Modificările operate în Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică; incidente/accidente la construcţii hidrotehnice; poluări accidentale pe cursurile de apă sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit un exemplar al planului sau o copie după acesta.
Art. 71. (1) Planurile de acţiune în caz de accidente la baraje se întocmesc, se avizează şi se aprobă conform prevederilor Anexei nr. 7 la prezentul regulament. Aceste planuri se actualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la obiective şi la dotările cu mijloace de avertizare-alarmare şi de intervenţie.
(2)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenţă, se corelează cu elementele aferente din planurile de acţiune în caz de accidente la baraje.
Art.72. (1) Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Administraţiile Bazinale de Apă după consultarea utilizatorilor autorizaţi, se avizează de către Administraţia Naţională „Apele Române" şi Comitetele de Bazin şi se aprobă de către conducătorul autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
(2)Metodologia de elaborare a planurilor de restricţii este reglementată prin Ordinul conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
Art. 73. (1) Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă se întocmesc, la nivel bazinal, de către Administraţiile Bazinale de Apă şi de către persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale.
(2)Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare se aprobă prin Ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.
Art. 74. Conţinutul planurilor de apărare va fi luat în considerare la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
4.1.Resurse umane, materiale şi financiare necesare pentru desfăşurarea acţiunilor detaliate potrivit funcţiilor de sprijin
Art. 75 - Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii hidrotehnice au obligaţia să participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
Art. 76. (1) Comitetele Locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, precum şi operatorii economici potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective, limitarea şi diminuarea efectelor negative ale poluărilor accidentale pe cursurile de apă, cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea.
(2)Conducătorii structurilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-
cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, Anexa nr. 12 la prezentul regulament. În cazul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, activităţile prevăzute la alin. (1) se efectuează prin intermediul Serviciilor voluntare, iar în cazul operatorilor economici prin grija Serviciilor private pentru situaţii de urgenţă constituite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Afacerilor Interne nr.96/2016.
Art. 77. Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă au obligaţia să sprijine Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă cu forţe şi mijloace la dispoziţie sau contractate, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
Art. 78. Autorităţile publice de la nivel central, judeţean şi local au obligaţia prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare finanţării acţiunilor de intervenţie operativă şi stocului de materiale şi mijloace de intervenţie.
4.2.Pregătirea personalului de conducere şi a celui de suport a deciziei
Art. 79. (1) Pregătirea personalului autorităţilor responsabile se face în concordanţă cu responsabilităţile ce le revin în vederea asigurării unei planificări, organizări şi conduceri a activităţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, la un nivel corespunzător gestionării tipurilor de risc şi situaţiilor de urgenţă potenţiale;
(2)De asemenea, prin pregătire se urmăreşte determinarea asumării unui tip de comportament circumscris eficienţei culturii preventive prin conştientizarea factorilor decidenţi cu privire la riscurile generatoare de situaţii de urgenţă, a modului de protecţie şi intervenţie în cazul producerii acestora;
(3)Identificarea resurselor umane, materiale şi financiare disponibile şi corelarea procesului de decizie cu potenţialul determinat de acestea în scopul eficientizării intervenţiei în cazul unei situaţii de urgenţă, este un al obiectiv al pregătirii.
4.3.Pregătirea personalului de intervenţie
Art. 80. (1) Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă vor fi instruite de către specialişti din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi al Grupului de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică; incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.
(2)Pregătirea şi instruirea Serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, formaţiilor şi echipelor de intervenţie operativă, se realizează pe baza planurilor de pregătire anuale şi lunare, pe teme şi exerciţii specifice riscului la inundaţii şi poluări accidentale.
(3)Operaţionalizarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă şi perfecţionarea deprinderilor necesare personalului din cadrul serviciilor private pentru situaţii de urgenţă se realizează în scopul menţinerii acestora la un nivel de pregătire corespunzător asigurării unor intervenţii eficiente în sectoarele de competenţă, verificarea modului de planificare, conducere şi materializare practică a exerciţiilor, aplicaţiilor şi altor activităţi de pregătire.
4.4.Pregătirea resurselor necesare acţiunilor de intervenţie
Art. 81. Pregătirea resurselor necesare acţiunilor de intervenţie se realizează prin asigurarea stocului minim necesar stabilit conform anexei nr.12 la prezentul regulament şi a operativităţii bazei materiale, tehnicii utilizate în intervenţia operativă şi a lucrărilor de intervenţii.
4.5 Reglementări specifice pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă
Art. 82. (1) Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează pe baza planurilor în care sunt menţionate categoriile de personal care fac obiectul acţiunilor prevăzute pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă, formele şi metodele utilizate în procesul de pregătire, precum şi periodicitatea acestora, avizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de preşedinţii Comitetelor pentru situaţii de urgenţă, potrivit legii.
(2)Activităţile de pregătire se planifică, se organizează şi se realizează de către toate autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă nominalizate prin HG nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
Domeniul de acţiune răspuns este reprezentat de acţiunile de intervenţie operativă organizate şi realizate conform Concepţiei Naţionale de Răspuns în caz de inundaţii.
5.1.Coordonarea operaţională
5.1.1.Structuri de suport a deciziei la nivel naţional, judeţean şi local
a)Modul de funcţionare la rutină şi modul de completare cu personal pe timpul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită/dezastrelor
Art. 83. (1) Centrul Naţional de Conducere Integrată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (C.N.C.I), Centrele operative pentru situaţii de urgenţă, constituite la nivelul autorităţii publice centrale în domeniul apelor, respectiv la toate structurile organizatorice din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Centrele Operaţionale din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene/Bucureşti-Ilfov precum şi structurile cu atribuţii de monitorizare a factorilor de risc din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Mediului au activitate permanentă.
(2)În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau, după caz, următoarele măsuri:
a)se întrunesc în şedinţă extraordinară Comitetele Ministeriale pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi cele locale, după caz;
b)se activează Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) şi centrele judeţene/ Bucureşti-Ilfov pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei;
c)la nivelul primăriilor se dispune asigurarea permanenţei imediat după primirea avertizărilor meteorologice şi hidrologice;
d)la nivelul operatorilor economici implicaţi, deţinători de lucrări hidrotehnice cu rol de apărarea împotriva inundaţiilor se activează celulele de urgenţă şi se asigură permanenţa pe toată perioada vizată de avertizările meteorologice şi hidrologice.
b)Modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituite la nivel strategic
Art. 84. Pentru managementul integrat sunt constituite următoarele centre de conducere şi coordonare a intervenţiei (centre de comandă), ca structuri de suport decizional pentru comandantul acţiunii:
a)Centrul Naţional de Conducere Integrată - reprezintă structura operativă cu activitate permanentă destinată realizării managementului integrat al situaţiilor speciale şi de criză, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1152/2014;
b)Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei din localitatea Ciolpani - cu activitate temporară, pentru acţiuni care impun implicarea tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă abilitate (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţieie Publice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei), dupa caz cu participarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul de Stat în Construcţii, alte structuri şi agenţii neguvernamentale;
c)Centrele judeţene de coordonare şi conducere a intervenţiei în locaţiile stabilite de Comitetele Judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă sunt compuse din personal al tuturor instituţiilor care fac parte din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi este aparatul de lucru al acestuia.
c)Organizare de principiu pe timpul dezastrelor
Art. 85. Pentru îndeplinirea misiunilor specifice componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă acţionează, la nivel central/local, după caz, potrivit domeniului de competenţă, la ordinul sau, după caz, la solicitarea:
a)prim - ministrului Guvernului, în calitate de coordonator al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;
b)ministrului afacerilor interne, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;
c)şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în calitate de comandant al acţiunii la nivel naţional;
d)preşedinţilor comitetelor ministeriale pentru situaţii de urgenţă, organizate şi activate la ministere şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale;
e)preşedinţilor comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă;
f)comandantului acţiunii la nivel judeţean/al Bucureşti-Ilfov;
g)şefului Grupului de Suport Tehnic;
h)preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;
(i)conducere/comandă
Art. 86 (1) Comandanţii acţiunii/intervenţiei sunt desemnaţi conform prevederilor legale în vigoare:
(2)Coordonarea unitară a măsurilor cu caracter tehnic se realizează de către Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţii centrale în domeniul apelor;
(ii)informaţii şi dispecerat
Art. 87. Fluxul informaţional-decizional se desfăşoară conform prevederilor capitolului 3.3. din prezentul regulament.
(iii)operaţii privind planificarea misiunilor şi resurselor, evacuarea, asistenţa şi relaţiile internaţionale, resursele umane
Art. 88. (1) Resursele umane şi materiale necesare functionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se asigură prin intermediul autorităţilor si instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, care au responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament.
(2)În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursele umane şi materiale necesare se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.
(3)Ordonatorii principali de credite asigură coordonarea şi funcţionarea structurilor din subordine şi după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă - urgenţă la dispoziţia Guvernului.
(4)Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(5)Evacuarea în cazul situaţiilor de urgenţă este prevazută de Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.
(6)În domeniul asistenţei internaţionale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este punct naţional de contact cu structurile similare ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) şi Uniunii Europene (U.E).
(iv)logistică
Art. 89 (1) Fiecare componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă asigură organizarea şi dotarea structurilor proprii potrivit normelor proprii şi prevederilor Planului de Asigurare cu Resurse Umane Materiale şi Financiare.
(2)În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umană şi materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.
(3)Ordonatorii principali de credite asigură fondurile necesare funcţionării structurilor din subordine - coordonare şi după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă- urgenţă la dispoziţia Guvernului.
(v)informare publică
Art. 90. (1) Producerea integrată şi unitară a mesajului public guvernamental este atributul Guvernului.
(2)La nivel naţional comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor de Interne la care se adaugă contribuţia tuturor instituţiilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit competenţelor.
(3)La nivel judeţean, comunicarea publică prin Vocea Unică este stabilită de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
(vi ) comunicaţii şi informatică
Art. 91 (1) Fiecare componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă asigură dotarea structurilor proprii potrivit normelor proprii şi prevederilor Planului de Asigurare cu Resurse Umane Materiale şi Financiare.
(2)În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umana si materială necesară dotării cu echipamentele necesare asigurării componentei comunicaţii şi informatică se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.
(vii)suport tehnic
Art. 92 (1) Suportul tehnic este asigurat conform, art. 28 şi art. 85 din prezentul regulament.
(2)În situaţia producerii unor inundaţii, în funcţie de amploarea şi intesitatea acestora, se activează următoarele structuri decizionale, suport decizie şi de intervenţie:
| NIVEL NAŢIONAL | ||
|---|---|---|
| DECIZIE | SUPORT DECIZIE | INTERVENŢIE |
| -Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (D.S.U. şi I.G.S.U.) | ||
| NIVEL JUDEŢEAN/ZONAL | ||
| DECIZIE | SUPORT DECIZIE | INTERVENŢIE |
| -Comandantul acţiunii | ||
–Preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă
–Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (C.N.S.S.U.)
–Comitetele Ministeriale pentru Situaţii de Urgenţă (C.M.S.U.)
–Comandantul acţiunii
–Platformă coordonare operaţională
–Platformă naţională de reducere a riscului la dezastre
–Centrul Operaţional de Comandă al Guvernului (C.O.C.G.)
–Direcţia Generală Management Operaţional (DGMO) - Centrul Naţional de Conducere Integrată (C.N.C.I.)
–Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (C.N.C.C.I.)
–Comitetele Ministeriale pentru Situaţii de Urgenţă (C.M.S.U.)
–Comandantul Acţiunii
–Punctul Operativ Avansat
–Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (U.S.I.S.U.) - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
–Prefectul judeţului
–Comitetul Judeţean/ municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (C.J.S.U./C.M.B.S.U.)
–Şeful Grupului de Suport Tehnic
–Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei
–Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean
–Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă ale Administratia Nationala "Apele Romane"/Administraţiei Bazinale de Apă/ Sistemului de Gospodărire a Apelor (C.O.S.U. ANAR/ A.B.A./S.G.A.)
–Comandantul Acţiunii
–Comandanţii Intervenţiei
–Punctul Operativ Avansat
–Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) structuri intervenţie
–Inspectoratul General de Aviaţie (I.G.Av.)
–alte Structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;
–Administratia Nationala
| "Apele Romane"/Administraţia Bazinală de Apă/Sistemul de Gospodărire a Apelor (ANAR/A.B.A./S.G.A.) - alte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă | ||
| NIVEL LOCAL | ||
| DECIZIE | SUPORT DECIZIE | INTERVENŢIE |
| - Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă cu activitate temporară (COSU) | (A.B.A./S.G.A.) | |
–Primarul
–Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (C.L.S.U.)
–Comandanţii intervenţiei
–Punctul Operativ Avansat
–Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă structuri intervenţie
–ServiciulVoluntar pentru Situaţii de Urgenţă/Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă (S.V.S.U./S.P.S.U.)
–Unitatea de Primiri Urgenţe/ Serviciul de Ambulanţă Judeţean (U.P.U./S.A.J.)
–SALVAMONT
–alte Structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;
–Administraţia Bazinală de Apă/Sistemul de Gospodărire a Apelor
–alte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
5.1.2.Structuri de intervenţie la nivel naţional/regional, judeţean şi local
a)Monitorizarea situaţiei operative şi arhitectura fluxului informaţional la nivel naţional, judeţean şi local
Art. 93. Fluxul informaţional -decizional este organizat pentru realizarea schimbului de date şi informaţii înainte şi pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie pe orizontală, respectiv verticală pe cele trei paliere de răspuns stabilite Naţional/Judeţean-zonal/Local, conform Anexei nr.13 la prezentul regulament.
b)Asigurarea legăturilor de comunicaţii
Art. 94 (1) Pentru realizarea subsistemului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei în situaţia producerii inundaţiilor de amploare şi intensitate deosebită sunt stabilite următoarele responsabilităţi:
a)responsabilităţile privind asigurarea funcţionării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei din domeniul public şi pentru autorităţile statului - Ministerul Comunicaţiilor şi Societatăţii Informaţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi celelalte autorităţi componente ale Sistemului de Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională;
b)responsabilităţile privind asigurarea serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, speciale şi de cooperare - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
c)responsabilităţile privind refacerea operativă a sistemelor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei distruse/avariate - ministerele, instituţiile şi autorităţile, conform competenţelor legale în domeniu, precum şi operatorii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice;
d)conducătorilor instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea tipurilor de risc ce fac obiectul prezentului regulament pentru dotarea cu tehnică şi materiale de comunicaţii, în vederea asigurării legăturilor pentru conducere şi cooperare.
(2)Legăturile de comunicaţii la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Administraţiei Naţionale „Apele Române" sunt bazate pe Reţeaua Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.).
5.1.3.Identificarea unei situaţii de urgenţă, notificarea şi activarea răspunsului
Art. 95. (1) Tipurile de risc/situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament sunt consemnate la art. 4;
(2)Nivelurile de gravitate şi mărimile caracteristice pentru situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament se regăsesc la art. 11 ...16;
(3)Fluxul informaţional - decizional este prevazut în Anexa nr.13 la prezentul regulament şi este organizat pe cele trei paliere de răspuns Naţional/Judeţean - zonal/Local;
(4)În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umană şi materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entităţile cu care sunt încheiate contracte cadru de prestări servicii şi/sau lucrări.
5.1.4.Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc
Art. 96 (1) Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă Judeţe/Bucureşti-Ilfov.
(2)Înstiinţarea reprezintă activitatea de transmitere de către autoritaţile administraţiei publice centale şi locale, după caz, a informaţiilor autorizate referitoare la producerea unor situaţii de urgenţă.
(3)Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor referitoare la iminenţa de producere sau producere a unor situaţii de urgenţă.
(4)Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de trasmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, după caz, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.
5) La solicitarea presedinţilor Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.
Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă se realizează conform prevederilor legale în vigoare.
5.1.5.Implementarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a situaţiilor de urgenţă, pe etape, potrivit specificului tipului de risc
Art. 97 (1) Realizarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a situaţiilor de urgenţă, pe etape, potrivit specificului tipurilor de risc, la care prezentul regulament face referire, se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc şi atribuţiilor autorităţilor responsabile de managementul riscului la inundaţii privind activităţile specifice care sunt îndeplinite în cadrul funcţiilor de sprijin;
(2)Măsurile de sănătate şi securitate a muncii pentru personalul de intervenţie vizează următoarele aspecte:
a)cunoaşterea şi aplicarea normelor de sănătate şi securitate pe timpul lucrului;
b)asigurarea şi utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie;
c)asigurarea unor timpi minimi de odihnă pentru personalul ce desfăşoară activităţi de lungă durată în condiţii deosebit de grele pentru asigurarea continuităţii intervenţiei;
d)asigurarea şi cunoaşterea modului de folosire a truselor de prim ajutor, cunoaşterea regulilor de acordare a primului ajutor.
Art. 98. (1) Nevoile de asistenţă medicală sunt solicitate structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Sănătăţii care trimit echipaje SMURD şi echipaje ale Serviciului de ambulanţă la faţa locului pentru acordarea primului ajutor de urgenţă ;
(2)Toate acţiunile de prim ajutor, triaj, asistenţă medicală, decontaminare, accesul, paza şi securitatea zonei de risc, limitarea factorilor generatori de risc, se desfăşoară în cadrul funcţiilor de sprijin conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
5.1.6.Solicitarea de asistenţă internaţională
Art. 99. În situaţia în care este necesară primirea de asistenţă internaţională se procedează astfel:
a)Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă înaintează conducerii Ministerului Afacerilor Interne cererea de asistenţă internaţională, propunând specialitatea detaşamentelor şi numărul lor, mijloacele şi materialele necesare, punctele de trecere a frontierei, altele;
b)Ministerul Afacerilor Interne informează Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenţă şi ulterior Guvernul, în vederea luării deciziei privind solicitarea şi modul în care se solicită - în ordinea priorităţilor - bilateral sau prin intermediul organizaţiilor Uniunii Europene (U.E.)/Centrul de coordonare a răspunsului în situaţii de urgenţă (E.R.C.C.), ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.)/Centrul Euro - Atlantic de coordonare a răspunsului la dezastre (E.A.D.R.C.C.) şi Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.)/Oficiul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (U.N.-O.C.H.A.);
c)transmiterea cererii către U.E./E.R.C.; N.A.T.O./E.A.D.R.C.C.;
d)primirea răspunsului de la U.E./E.R.C.; N.A.T.O./E.A.D.R.C.C. sau de la statele cu care România are relaţii bilaterale;
e)transmiterea acceptului/refuzului asistenţei internaţionale pe linie bilaterală-direct părţii ofertante, informând instituţia (organizaţia) internaţională căreia i-a fost transmisă solicitarea;
f)organizarea primirii asistenţei internaţionale: organizarea trecerii frontierei, organizarea punctelor de primire, stabilirea locaţiilor, depozitelor pentru materiale, translatori pentru echipele de intervenţie, utilaj greu la dispoziţie, organizarea dispozitivului de siguranţă etc.;
g)organizarea defluirii echipelor internaţionale, la terminarea intervenţiei.
5.1.7.Restabilirea stării provizorii de normalitate
Art.100 (1) Restabilirea stării provizorii de normalitate se consideră a fi realizată la finalizarea acţiunilor de răspuns constând în intervenţia operativă materializată prin asigurarea măsurilor de protecţie a vieţii şi continuitatea funcţionării comunităţii;
(2)La momentul restabilirii stării provizorii de normalitate încetează exercitarea atribuţiilor specifice comandantului acţiunii/ comandanţilor intervenţiei;
(3)Restabilirea stării provizorii de normalitate se continuă cu acţiuni de investigare/evaluare post-eveniment şi refacere/reabilitare derulate sub coordonarea fiecărei autorităţi responsabile.
5.2.Măsuri de sprijin
Art. 101. Autorităţile responsabile cu rol principal de la nivelul administraţiei publice centrale elaborează Registrul de capabilităţi asociate funcţiei de sprijin repartizate, pentru toate tipurile de risc prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.557/2016.
Art. 102. (1) Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la nivel bazinal;
(2)Forţele şi mijloacele de intervenţie sunt prevăzute în Registrul de capabilităţi şi în planurile de apărare la nivel judeţean şi local.
6.1.Stabilirea autorităţilor şi structurilor implicate în constatarea pagubelor înregistrate şi transpunerea valorică a acestora, potrivit unei metodologii unitare specifice tipului de risc
Art. 103. Personalul din cadrul autorităţilor si structurilor implicate în constatarea şi evaluarea pagubelor pe timpul manifestării tipurilor de risc sunt desemnate, prin ordin/dispoziţie, pentru fiecare eveniment generator de situaţie de urgenţă, de către preşedinţii Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă.
6.2.Identificarea acţiunilor/măsurilor ce se impun pentru fiecare autoritate implicată, în scopul estimării pagubelor
Art. 104. (1) Deţinătorii de construcţii hidrotehnice materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de viituri pe baza Proceselor verbale de calamităţi, conform Anexei nr. 10 la prezentul regulament.
(2)Propunerile de refacere a construcţiilor, altele decât cele hidrotehnice, grav avariate de viituri, se fac pe baza "Proceselor verbale privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase", întocmite de comisii mixte de specialişti în domeniu, desemnate în baza ordinului prefectului, conform Anexei nr. 11 la prezentul regulament.
(3)La sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii, secetă hidrologică, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, Comitetele judeţene şi al Municipiului Bucureşti întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conţinutului stabilit în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.
6.3.Identificarea structurilor care asigură experţi în acţiunile de estimare a pagubelor
Art. 105. Toate autorităţile responsabile, cu rol principal şi secundar, conlucrează pentru gestionarea tipurilor de risc şi a riscurilor asociate, în elaborarea unei metodologii unitare la nivel naţional de evaluare a pagubelor pe domeniile de competenţă specifice (elaborare standarde de cost).
(1)Constatarea efectelor/pagubelor, pentru fiecare dintre riscurile asociate, pe timpul manifestării fenomenelor hidrometeorologice periculoase, se realizează la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă precum şi a deţinătorilor/administratorilor de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate şi se materializează în rapoarte operative întocmite conform prevederilor Anexei 8 la prezentul Regulament.
(2)Rapoartele operative se transmit, prin grija primarului/conducătorului unităţii afectate, în termen de maxim 24 ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), la Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă competent teritorial şi la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Sistemului de Gospodărire a Apelor.
(3)Rapoartele operative la nivel judeţean se întocmesc de către Grupul de Suport Tehnic, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, pe baza rapoartelor operative primite de la nivel local; Art. 107.
(1)La momentul restabilirii stării de normalitate, în funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, va numi, prin ordin, comisia de specialitate pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, pe domeniile de competenţă ale instituţiilor cu responsabilităţi în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (construcţii civile/ industriale/ hidrotehnice, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti, altele) şi coordonatorul acesteia.
(2)Din această comisie vor face parte reprezentanţi ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (reprezentant al Instituţiei Prefectului), Consiliului Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, Inspectoratului Judeţean în Construcţii, Direcţiei Agricole, Secţiilor de Drumuri Naţionale, Direcţiilor Silvice, operatorilor serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, electricitate, gaze naturale, comunicaţii, Sucursalei S.C. Hidroelectrica S.A., Filialei Teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Filialei Teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţiei Bazinale de Apă/Sistemului de Gospodarire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent, Căpităniei Zonale a Autorităţii Navale Române, unităţilor din subordinea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale, Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, Administraţiei Canalelor Navigabile, după caz, responsabilitatea acestora fiind stabilită în funcţie de domeniul de competenţă a instituţiei respective. Comisia de evaluare a pagubelor va fi coordonată de un reprezentant numit prin ordin al prefectului.
(3)Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor întocmeşte procese verbale, conform prevederilor anexelor 10 şi 11 la prezentul regulament, prin validarea şi centralizarea datelor conţinute în rapoartele operative întocmite la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi evaluarea acestora.
(4)Persoanele nominalizate în comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor produse au obligaţia asumării, pe baza experienţei şi a cunoştinţelor tehnice/profesionale deţinute, a Proceselor Verbale conform anexelor 10 şi 11 la prezentul regulament.
Art. 108. Pe baza Proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor se întocmeşte Raportul de sinteză, conform prevederilor Anexei 9 la prezentul regulament.
6.4.Menţionarea structurilor care asigură experţi în stabilirea măsurilor de primă urgenţă necesare restabilirii stării provizorii de normalitate
Art. 109. Structurile care asigură personalul tehnic de specialitate în vederea stabilirii măsurilor tehnice specifice de limitare şi diminuarea a efectelor negative produse de evenimente, necesare restabilirii stării provizorii de normalitate:
a)Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă;
b)Centrul Naţional de Conducere Integrată;
c)Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei;
d)Comitetele Ministeriale pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţilor publice centrale responsabile de gestionarea tipurilor de risc;
e)Centrul operativ al Administraţiei Naţionale "Apele Române";
f)Comitetele Judeţene/Locale pentru Situaţii de Urgenţă ;
g)Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţilor publice judeţene, locale şi instituţiile cu atribuţii;
h)Celulele de urgenţă ale operatorilor economici cu responsabilităţi conform prezentului regulament.
Art. 110. După încheierea evenimentului, în vederea restabilirii situaţiei normale, Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti şi locale şi operatorii economici specializaţi realizează, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a)repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;
b)continuarea aplicării măsurilor sanitar-epidemice necesare;
c)stabilirea măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;
d)refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor;
e)refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
f)repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;
g)repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h)sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;
i)demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
7.1.Repunerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi publice (instalaţii de alimentare cu apă, energie, gaze)
Art. 111. Presupune gestionarea informaţiilor referitoare la reţelele de utilităţi (canal, apă, energie, gaze, altele) precum şi alocarea de forţe specializate şi coordonarea acestora pentru realizarea lucrărilor specifice.
Rol principal:
a)asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgenţă, refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei.
Rol secundar:
b)nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile administraţiei publice locale.
7.2.Repunerea în funcţiune a reţelelor de comunicaţii şi a infrastructurilor afectate
Art.112. Măsurile de repunere în funcţiune la nivel local, judeţean şi/sau naţional sunt în principal :
a)refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii folosit de Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (A.N.C.O.M.) şi operatorii publici de comunicaţii;
b)refacerea operativă a sistemului de comunicaţii speciale din administrare: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
7.3.Stabilirea, implementarea şi aplicarea măsurilor sanitar-epidemice
Art. 113. Pachetul de măsuri şi acţiuni necesare prevenirii şi combaterii efectelor provocate în rândul populaţiei (îmbolnăvirilor) cu caracter antiepidemic, urmăresc:
a)izolarea şi, după caz, înlăturarea surselor de infecţie: oameni sau animale bolnave, alimente sau apa contaminate;
b)controlul vectorilor de transmitere a infecţiei.
Rol principal:
c)acordarea asistenţei medicale: Ministerul Sănătăţii prin unităţile sanitare din subordine, inclusiv cele aparţinând autorităţilor publice locale.
7.4.Executarea depoluării
Art. 114. Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de structurile de intervenţie pentru efectuarea depoluării mediului (apa) şi tehnicii de intervenţie.
Rol secundar:
a)depoluarea apelor interioare: agenţii poluatori, Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române";
b)depoluarea fluviului Dunărea în context transfrontalier: agenţii poluatori, Ministerul Transporturilor prin operatorii economici, regii autonome şi companii naţionale responsabile cu navigaţia, Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române" (pentru produse şi derivate petroliere);
c)depoluarea marină la Marea Neagră: Ministerul Transporturilor, prin Agenţia Navală Române şi Agenţia Română de Salvarea a Vieţii Omeneşti pe Mare, operatori economici, regii autonome şi companii naţionale aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi Ministerul Cercetării şi Inovării, prin institutele de cercetare de specialitate;
d)depoluarea în zona costieră: Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor, prin Agenţia Navală Române, Agenţia Română de Salvarea a Vieţii Omeneşti pe Mare (numai până la o adâncime de
2m) şi operatorii economici de profil, Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor prin Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin autorităţile publice judeţene şi locale;
e)efectuarea depoluării: Ministerele Economiei şi Energiei, prin operatorii economici de specialitate, Ministerul Transporturilor, prin structurile aflate în subordonare/coordonarea/sub autoritate, pentru obiectivele aflate în administrare, Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", pentru obiectivele aflate în administrare;
f)supravegherea gradului de poluare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau Garda Naţională de Mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor, agenţii poluatori;
g)g)supravegherea gradului de poluare, evaluarea efectelor şi depoluarea, în caz de poluare marină şi costieră: Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau Garda Naţională de Mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,prin autorităţile publice judeţene şi locale;
h)supravegherea gradului de poluare, evaluarea efectelor şi depoluarea surselor de apă potabilă: Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică şi alte instituţii responsabile conform legislaţiei.
7.5.Reluarea activităţii obiectivelor social-economice afectate
Art.115. Autorităţile, instituţiile şi structurile care deţin/administrează obiective social- economice au obligaţia luării măsurilor pentru realuarea activităţilor în timpul cel mai scurt.
7.6.Sprijinul populaţiei pentru refacerea proprietăţilor avariate sau distruse
Art. 116. Se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor precum şi din fondul de rezervă al guvernului.
7.7.Acordarea asistenţei psihologice, sociale şi religioase populaţiei afectate
Art. 117. Vizează solicitarea privind asistenţa socială, psihologică şi religioasă pentru populaţia afectată.
Rol principal:
a)asigurarea ajutorului de acest tip: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin autorităţile publice judeţene şi locale.
b)Rol secundar:
c)organizarea punctelor de informare a populaţiei: Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile publice judeţene şi locale;
d)centralizarea informaţiilor privind necesarul ajutorului de acest tip: Ministerul Afacerilor Interne;
e)asigurarea morgilor temporare şi a terenurilor necesare pentru înhumare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin autorităţile publice judeţene şi locale;
f)evaluarea şi emiterea de măsuri de prevenţie privind impactul psiho-social în caz de urgenţă: Ministerul Sănătăţii, prin structurile din subordine.
7.8.Termenele de emitere şi competenţele autorităţilor şi instituţiilor în elaborarea şi promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgenţă, respectiv de aprobare a programelor de refacere
Art. 118 (1) Promovarea şi finanţarea acţiunilor şi măsurilor urgente de intervenţie în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale sau a celor care menţin starea de pericol iminent pentru locuinţe, obiective socio-economice şi infrastructura de gospodărire a apelor vor avea la bază procesele verbale încheiate în conformitate cu prevederile Anexelor 9, 10, 10 a şi/sau 11 la prezentul Regulament.
(2)Termenele de emitere şi competenţele autorităţilor şi instituţiilor în elaborarea şi promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgenţă, respectiv de aprobare a programelor de refacere sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
8.1.Aspecte referitoare la răspunderea privind aplicarea regulamentului
Art. 119. La intrarea în vigoare a prezentului regulament, planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă întocmite la nivel local, de sistem hidrotehnic, judeţean şi bazinal aflate în vigoare îşi păstrează valabilitatea pe perioada pentru care au fost elaborate, denumirea acestor planuri se asimilează cu cea prevăzută în regulament.
8.2.Precizări privind anexele asociate regulamentului, precum şi termenele de completare/actualizare a acestora
Art. 120 (1) Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al Comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă este prevăzut în Anexa 1;
(2)Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în Anexa 2;
(3)Conţinutul planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, este prevăzut în Anexa 3;
(4)Conţinutul planului bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de către Administraţiile Bazinale de Apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române", este prevăzut în Anexa 4;
(5)Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor emise de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, este prevăzut în Anexa 5;
(6)Fluxul informaţional operativ pentru transmiterea atenţionărilor şi avertizărilor hidrologice la scară naţională precum şi a celor imediate este prevăzut în Anexa 6a şi respectiv Anexa 6b;
(7)Conţinutul planului de acţiune în caz de accident la baraj, este prevăzut în Anexa 7 la prezentul regulament;
(8)Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în Anexa nr. 8;
(9)Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa 9;
(10)Situaţia cheltuielilor de intervenţie la situaţii de urgenţă este prevăzută în Anexa 9a;
(11)Conţinutul Procesului verbal de calamităţi la construcţii hidrotehnice este prevăzut în Anexa 10;
(12)Conţinutul procesului verbal de calamităţi pentru surse suplimentare de alimentare cu apă este prevăzut în Anexa 10a;
(13)Conţinutul Procesului Verbal privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase este prevăzut în Anexa 11;
(14)Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa 12;
(15)Anexa 13 privind Schema fluxului informational - decizional.
Art. 121 Anexele 1 - 13 fac parte integrantă din prezentul regulament.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă
al Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă (Municipale, Orăşeneşti, Comunale după caz)
Art. 1. - Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă municipale, orăşeneşti şi comunale întocmesc, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române", Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, care au următorul conţinut:
Parte scrisă :
a)dispoziţia primarului de constituire/actualizare a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă;
b)dispoziţia primarului de constituire/actualizare a Centrului operativ cu activitate temporară;
c)hotărârea Consiliului local de înfiinţare/actualizare a Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă;
d)dispoziţia primarului pentru atribuirea funcţiei de „agent de inundaţii" şefului Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;
e)componenţa nominală a Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, care să conţină: e1) numele şi prenumele;
e2) unităţile la care sunt încadraţi; e3) funcţia în cadrul unităţii;
e4) funcţia în cadrul comitetului;
e5) adresele unităţilor în care sunt încadraţi;
e6) numere de telefon (fix şi mobil) de serviciu; e7) numere fax de serviciu;
e8) adrese de e-mail de serviciu.
f)componenţa nominală a centrului operativ cu activitate temporară, cu aceeaşi structură tabelară prevăzută la pct. e);
g)numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanenţei (primărie, poliţie, alte date de contact utile) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
h)componenţa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;
i)tabelul cu forţele şi mijloacele de intervenţie existente atât la nivelul primăriei cât şi cele existente la unităţile aflate pe teritoriul administrativ al municipiului, oraşului sau comunei, care să conţină nr. curent, formaţii de intervenţii (număr de echipe şi număr de persoane), mijloace şi utilaje de intervenţie (număr şi denumire) unitatea care le pune la dispoziţie, semnătura şi ştampila unităţii; se vor anexa convenţiile de prestări servicii cu unităţile respective;
j)tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls, prezentat în format digital şi imprimat), care să conţină:
j1) judeţul;
j2) denumirea localităţii aparţinătoare; j3) codul SIRUTA al localităţii;
j4) sursele de risc, respectiv: curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente), scurgeri de pe versanţi, torenţi, accident la dig/baraj a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii, zone afectate de exces de umiditate (băltiri, ape interne), incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare/cauzele inundării (revărsare
râuri/pâraie/văi nepermanente/torenţi, scurgeri de pe versanţi, blocaje gheţuri/plutitori, băltiri, ape interne, accidente dig/baraj, incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare, alte cauze); j5) codul cadastral pentru cursurile de apă cadastrate considerate sursă de risc;
j6) datele de contact: număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliţie, şcoală, alte date de contact utile;
j7) amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
j8) mărimile de apărare avertizoare (COTA DE ATENŢIE - C.A.; COTA DE INUNDAŢIE - C.I.; COTA DE PERICOL - C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
j9) denumirea/amplasamentul staţiei hidrometrice locale ;
j10) mărimile de apărare locale (COTA DE ATENŢIE - C.A.; COTA DE INUNDAŢIE - C.I.; COTA DE PERICOL - C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
j11) timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective;
j12) obiectivele aflate în zona de risc la inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice (se completează pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în parte): nr. - case, anexe, obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective culturale, km căi de comunicaţie (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri agricole şi forestiere, străzi, căi ferate), km - reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, ha - terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;
j13) lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă şi pe fiecare sat (denumire, deţinător, caracteristici tehnice, puncte critice: eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
j14) probabilităţile de depăşire asociate debitelor caracteristice de calcul/de tranzitare actuale ale construcţiilor hidrotehnice existente, cu valorile debitelor aferente;
j15) în partea de jos a paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare ;
k)măsurile preventive şi operative ce se întreprind la nivel local:
k1) măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizărilor meteorologice şi hidrologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local - responsabilităţi pentru acţionarea sistemelor de avertizare şi pentru avertizarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor; k2) măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (C.A.), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la gheţuri;
k3) măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (C.I.), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la gheţuri;
k4) măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (C.P.), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la gheţuri;
k5) măsuri la ieşirea din dispozitivul de apărare.
l)tabelul cu pragurile de precipitaţii măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice, pentru care se emit informări;
m)tabelul cu semnificaţia codurilor de culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice şi meteorologice;
n)punctele critice: lista podurilor şi podeţelor cu secţiuni de scurgere subdimensionate la care se asigură supravegherea permanentă pe timpul apelor mari;
o)tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor operative de intervenţie (cod conform Normativului-cadru, denumirea materialelor şi mijloacelor de intervenţie, U.M., necesar, existent, deficit);
p)secţiunea Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare, propriu unităţii administrativ - teritoriale:
p1) principalii utilizatori de apă ce reprezintă surse potenţiale semnificative de poluări accidentale;
p2) inventarul surselor potenţial poluatoare, traversări cursuri de apă, sonde petroliere, depozite, etc;
p3) principalele folosinţe de apă care pot fi afectate în caz de poluări accidentale;
p4) lista unităţilor care acordă sprijin în caz de poluări accidentale produse pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale;
p5) măsurile generale şi specifice pentru protecţia populaţiei;
q)secţiunea Plan de prevenire şi combatere a secetei hidrologice:
q1) inventarul sistemelor de captare a resursei de apă (centralizat, sistem necentralizat)< q2) inventarul principalilor utilizatori de apă: industrie, piscicultură, agricultură;
q3) măsurile pentru raţionalizarea consumului de apă pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale;
q4) măsurile generale şi specifice pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi a animalelor.
Parte desenată:
r)schema fluxului informaţional - operativ - decizional pentru apărare împotriva inundaţiilor, şi fenomenelor hidrometeorologice având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă;
s)profilul transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica Cotele de apărare şi Fazele de apărare la diguri;
ş) planul de situaţie al localităţii, cu curbe de nivel, la scara 1:5.000 sau 1:25.000, cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile pe hărţi distincte (cu probabilitatea de depăşire de 10%, 1% şi 0,1% sau inundate la viiturile istorice semnificative) din revărsări de cursuri de apă şi localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanţi, amplasarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu punctele critice ale acestora, mire locale şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicaţie, a zonele cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a traseelor şi zonelor de evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor.
Art. 2. Pentru obiectivele izolate cum sunt şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol, alte obiective potenţial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de deşeuri se vor întocmi planuri de apărare, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă pe raza căruia se află obiectivul şi va fi aprobat de şeful Grupului de Suport Tehnic.
Art. 3. Pentru localităţile situate în aval de barajele mari, aşa cum sunt definite la art. 1 din Anexa nr. 7 la prezentul regulament, planul de apărare împotriva inundaţiilor va conţine elemente strict necesare extrase din planul de acţiune în caz de accident la baraj, date relevante din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă), precum şi căile de evacuare şi zonele de evacuare în caz de accident la baraj.
Art. 4. (1) Planurile de apărare ale Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, sunt întocmite de către Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă cu asistenţa tehnică şi sub coordonarea Sistemului de Gospodărire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent care administrează bazinele/sub-bazinele hidrografice situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
(2)Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent acordă asistenţă tehnică Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, la cererea acestora.
Art. 5. Se asigură afişarea în locuri publice a extraselor din Planurile locale de apărare (planul de situaţie al localităţii, conţinut în plan, cu delimitarea zonelor potenţial inundabile cu probabilitatea de depăşire 1% şi 0,1%, sau inundate la viiturile istorice semnificative, amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căile de evacuare şi zonele de evacuare, semnificaţia codurilor de culori);
Art. 6. (1) Planul de apărare împotriva inundaţiilor; fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:
a)se avizează de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic în judeţul respectiv şi de inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
b)se aprobă de către Primarul unităţii administrativ-teritoriale, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă;
c)se aprobă de către prefect în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Se întocmeşte în 3 exemplare originale:
a)1 exemplar se păstrează la sediul primăriei;
b)prin grija primarilor, 1 exemplar se transmite la Sistemul de Gospodărire a Apelor;
c)1 exemplar la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean.
Fiecare exemplar al Planului va conţine obligatoriu şi documentaţia în format electronic.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente sau accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă al Sistemului Hidrotehnic
Art. 1. Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul Hidroelectrica S.A. (Uzinele Hidroelectrica), Sistemele de desecare din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, de către alte sisteme organizate pe construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de către deţinătorii de acumulări din categoriile de importanţă C şi D care nu îndeplinesc condiţiile necesare întocmirii unui Plan de acţiune în caz de accident la baraj, având următorul conţinut-cadru adaptat la condiţiile specifice.
Parte scrisă:
a)decizia conducătorului unităţii pentru stabilirea Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă;
b)componenţa nominală a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă constituit la nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica
S.A sau altor operatori economici, care va conţine: nr. curent, numele şi prenumele, funcţia în cadrul unităţii, telefon (fix şi mobil) de serviciu, fax, adresa de e-mail de serviciu;
c)tabelul cu permanenţa în caz de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă, cu aceeaşi structură tabelară prevăzută la pct. b.;
d)tabelul - tip cu elementele construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor cu următorul conţinut:
d1) denumirea lucrării; d2) cursul de apă;
d3) bazinul hidrografic; d4) codul cadastral;
d5) judeţul;
d6) unitatea administrativ - teritorială/localităţile în care este amplasată lucrarea; d7) denumirea incintei apărate - după caz;
d8) localizarea în coordonate Stereo 70 (X, Y- capăt amonte amonte, capăt aval); d9) caracteristicile principale:
i)tipul digului/barajului;
ii) dig: lungime, înălţime medie, lăţime la coronament;
iii) baraj: nivel normal de retenţie (N.N.R.) şi volumul la nivelul normal de retenţie, cota coronament, nivel maxim de exploatare şi volum maxim de exploatare, volum de atenuare;
iv) caracteristicile uvrajelor, debitul maxim evacuat;
v)probabilităţile, debitele şi nivelurile de calcul, de verificare şi reale;
vi) debitele şi nivelurile maxime înregistrate;
vii) anul punerii în funcţiune;
d10) datele de contact: număr de telefon (fix şi mobil), fax, radio-telefon, adresele de e-mail unde se asigură fluxul informaţional;
d11) denumirea staţiei hidrometrice avertizoare, amplasamentul şi coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului acesteia;
d12) cota „0" miră avertizoare; d13) sistemul de referinţă;
d14) mărimile caracteristice de apărare avertizoare: COTA DE ATENŢIE - C.A., COTA DE INUNDAŢIE - C.I., COTA DE PERICOL - C.P., Faze la diguri;
d15) denumirea staţiei hidrometrice locale, amplasamentul şi coordonatele Stereo 70 - X,Y- ale amplasamenului acesteia;
d16) cota „0" miră locală; d17) sistemul de referinţă;
d18) mărimile caracteristice de apărare locale: COTA DE ATENŢIE - C.A., COTA DE INUNDAŢIE n) C.I., COTA DE PERICOL - C.P., Faze de apărare la diguri şi baraje;
d19) timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective;
d20) punctele critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor, stabilită prin măsurători): lucrări de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor şi infiltraţiilor, eroziuni de mal care pot pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecţie sau cu plantaţii tinere, zone sub cota proiectată, canale de desecare colmatate, staţii de pompare nefuncţionale, altele;
d21) suprafaţa apărată estimată;
d22) obiectivele aflate în zona de risc accidente la construcţii hidrotehnice (se completează pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în parte): nr. case, nr. anexe, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective culturale, căi de comunicaţie (drumuri nationale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri agricole şi forestiere, străzi, căi ferate), reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;
d23) istoricul evenimente înregistrate;
e)tabelul cu pragurile de precipitaţii măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice, pentru care se emit informări;
f)tabelul cu semnificaţia codurilor de culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice şi meteorologice;
g)tabelul cuprinzând măsuri şi mijloace pentru apărarea împotriva inundaţiilor la lucrările hidrotehnice, ce conţine:
g1) măsurile de observare şi intervenţie operativă la depăşirea fiecăreia din mărimile COTĂ DE ATENŢIE - C.A., COTĂ DE INUNDAŢIE - C.I., COTĂ DE PERICOL - C.P. şi
Fazelor de apărare la diguri şi baraje, fazelor de apărare împotriva inundaţiilor prin aglomerarea gheţurilor;
g2) formaţii şi mijloace de intervenţie operativă proprii sistemului hidrotehnic/sistem hidroenergetic/desecare: pentru intervenţie operativă la construcţii hidrotehnice, staţii de pompare şi canale pentru desecare. După caz, se va specifica operatorul economic cu care s-a încheiat contract pentru intervenţie operativă;
g3) regulile principale de exploatare la ape mari pentru acumulări permanente şi nepermanente;
g4) responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;
h)anexa cu descrierea pe scurt a modului de execuţie a lucrărilor provizorii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor ce se realizează pe timpul apelor mari (supraînălţarea digurilor/barajelor, diguri iepureşti, lucrări pentru combaterea infiltraţiilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz, altele);
i)tabelul cu materialele şi mijloacele de apărare (necesar, existent şi de completat), locul de depozitare şi gestionare a acestora;
j)Planurile de apărare împotriva inundaţiilor şi accidente la construcţii hidrotehnice ale amenajărilor hidrotehnice de la Dunăre vor conţine şi elementele legate de amenajările pentru desecare (suprafeţe apărate, tipul de evacuare - gravitaţional sau prin pompare, caracteristicile staţiilor de pompare şi canalelor principale de evacuare, caracteristicile acumulărilor nepermanente existente în incinte şi modul lor de funcţionare, caracteristicile derivaţiilor, rolul
lor şi modul de funcţionare). Pentru Dunăre, planurile de apărare vor conţine cu prioritate corelaţiile dintre mirele avertizoare din porturi şi mirele locale de la cantoane.
Parte desenată:
k)schema fluxului informaţional - operativ - decizional al sistemului;
j)profilele transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (nivelul normal de retenţie - N.N.R., faze de apărare, niveluri de calcul şi de verificare, niveluri maxime înregistrate, cote descărcător de ape mari, prize, goliri de fund etc.);
l)profilele longitudinale şi transversale prin diguri cu cote coronament proiectat şi existent, niveluri corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta şi în exteriorul incintei, niveluri maxime înregistrate, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltraţiilor, zone lipsite de perdele de protecţie, eroziuni active de mal), mire locale cu cota „0" a acestora, cantoane, rampe, staţii de pompare, anul executării profilelor. Acestea se vor realiza în sistemul de referinţă national Marea Neagră 75;
m)cheile limnimetrice pentru descărcătorii de suprafaţă, pentru golirile de fund (pentru acumulările permanente şi nepermanente frontale, poldere), la mirele avertizoare şi locale, grafice de corelaţie între acestea;
m)planurile de situaţie distincte cu benzile inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 0,1%, 1%, 10%, iar în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime înregistrate (scara 1:25.000), inclusiv în format digital;
n)harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare, a sediilor de exploatare, a staţiilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice şi meteorologice zonale şi locale şi planurile în format GIS, cel puţin la scara 1:25.000;
o)secţiunea de plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Extras din planul bazinal de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
p)secţiunea de plan de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. Extras din planul bazinal de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Art. 2. (1) Planul de apărare împotriva inundaţiilor; fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică; incidente/accidente la construcţii hidrotehnice; poluări accidentale pe cursurile de apă al sistemului hidrotehnic:
a)se semnează de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent/Sucursalei Hidrocentrale/Unităţii de Administrare din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare pentru sistemele de desecare şi amenajările hidrotehnice de la Dunăre;
b)se avizează de către directorul Administraţiei Bazinale de Apă si Filialei Teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare/Hidroelectrica S.A./alţii, după caz);
c)se aprobă de către prefect în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Se întocmeşte în 3 exemplare originale:
a)1 exemplar se păstrează la sediul Sistemului Hidrotehnic;
b)1 exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent/Sucursala Hidrocentrale/Unitatea de Administrare din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare/alţii, dupa caz;
c)1 exemplar la unitatea ierarhic superioară, după caz.
Fiecare exemplar al Planului va conţine obligatoriu şi documentaţia în format electronic.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI JUDEŢEAN
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă
al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Art. 1. (1) Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă reprezintă o sinteză a Planurilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, ale obiectivelor izolate, ale acumulărilor din categoriile de importanţă C şi D şi a Planurilor sistemelor hidrotehnice.
(2)Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale Planurilor locale aprobate de către preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi va avea următorul conţinut:
Parte scrisă:
a)ordinul prefectului de constituire/actualizare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a Grupului de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
b)componenţa nominală a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a Grupului de Suport Tehnic, sub forma unui tabel care va conţine:
b1) numele şi prenumele;
b2) unităţile la care sunt încadraţi/funcţiile în cadrul unităţilor;
b3) funcţiile în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau Grupului de Suport Tehnic;
b4) numere de telefoane (fixe şi mobile) de serviciu; b5) numere fax de serviciu;
b6) adresele unităţilor în care sunt încadraţi; b7) adresele de e-mail de serviciu;
c)tabelul nominal cu principalii membri ai Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (primar, viceprimar, secretar, şeful Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenţă, directorul unităţii de invaţamânt, seful postului de Poliţie Locală) şi datele de contact ale acestora sub forma tabelului prezentat anterior;
d)un scurt memoriu de prezentare a judeţului (caracterizare fizico-geografică, regim meteorologic şi hidrologic cu descrierea pe scurt a principalelor bazine hidrografice la nivel de judeţ, scurt istoric şi descriere a viiturilor principale cu menţionarea cotelor de apărare de la staţiile hidrometrice şi niveluri maxime înregistrate şi localităţile afectate conform tabelului, menţionându-se zonele despădurite unde se produc scurgeri violente de pe versanţi, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensităţi excepţionale, debite maxime istorice înregistrate pe cursurile de apă din judeţ).
În tabel se prezintă caracteristicile principalelor viituri: d1) evenimentul (perioada);
d2) sursa de risc: curs de apă (cursurile pe care s-au inregistrat evenimente-râuri, pâraie locale, văi nepermanente), scurgeri de pe versanţi, torenţi, accident dig/baraj ce au condus la inundarea localităţilor/cauzele inundării (revărsare râuri/pâraie/văi nepermanente/torenţi, scurgeri de pe versanţi, blocaje gheţuri/plutitori, accidente dig/baraj, alte cauze);
d3) codul cadastral pentru cursurile de apă cadastrate pe care s-a produs evenimentul; denumirea/amplasamentul staţiei hidrometrice/ post pluviometric
d4) mărimile de apărare locale (COTA DE ATENŢIE - C.A., COTA DE INUNDAŢIE - C.I., COTA DE PERICOL - C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
d5) frecvenţa producerii evenimentului;
d6) nivelul şi debitul maxim înregistrate/ precipitaţii maxime inregistrate;
d7) localităţile şi obiectivele afectate (se completează pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare localitatea în parte): nr. case, anexe, obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, d8) obiective culturale; km căi de comunicaţie (drumuri naţionale, drumuri judeţeane, drumuri comunale, drumuri agricole şi forestiere, străzi, căi ferate) ; km. reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, ha terenuri agricole, păduri, zone protejate; surse de poluare; nr. construcţii hidrotehnice (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului);
d9) observaţii: factori favorizanţi producerii evenimentului (defrişări masive, blocaje gheţuri, plutitori, secţiune de curgere redusă etc) ;
e)tabelul cu staţiile hidrometrice din sistemul naţional şi mirele de exploatare/ape mari (din vârf de bazin spre vărsare) care să cuprindă: denumirea staţiei avertizoare, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul staţiei -Sistemul de Gospodărire a Apelor/Staţia Hidrologică, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află staţia, tipul staţiei (clasică/automată), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), cotă"0" miră, sistemul de referinţă, cota de atenţie - C.A.(cm), QCA(mc/s) , cota de inundaţie - C.I.(cm), QCI (mc/s) şi cota de pericol - C.P.(cm), QCP (mc/s) la staţia avertizoare, denumirea staţiei locale, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonate stereo 70 - X/Y, deţinător staţie - Sistem de Gospodărire a Apelor/Staţie Hidrologică, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află staţia, tipul staţiei (clasică/automată), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), curs de apă, cod cadastral, cota"0" miră, sistemul de referinţă, cota de atenţie - C.A.(cm), QCA(mc/s) , cota de inundaţie - C.I.(cm), QCI (mc/s) şi cota de pericol - C.P.(cm), QCP (mc/s) la staţia locală, timpul de propagare, Hmaxim istoric (cm), Qmaxim istoric (mc/s) , data înregistrării Hmaxim/Qmaxim istoric, debitele cu probabilitatea de depăşire (0,1%, 1%, 10%), obiectivele pentru care au fost stabilite mărimile de apărare;
f)tabelul cu posturile pluviometrice care să cuprindă: denumirea postului, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul postului, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află postul, tipul postului (clasic/automat), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), mijloacele de comunicaţii (automat, telefon - număr, staţii radio, altele), unitatea la care se raportează, obiectivele avertizate;
g)tabelul cu staţiile meteorologice care să cuprindă: denumirea postului sau staţiei meteorologice, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul postului sau staţiei, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află postul sau staţia meteorologică, tipul postului sau staţiei (clasic/automat), tipul transmisiei (1-zilnică, 2-extraordinară), mijloacele de comunicare, unitatea la care se raportează, obiectivele avertizate;
h)tabelul cu măsurile la nivel judeţean în care se vor prezenta distinct măsurile preventive şi de pregătire, măsuri operative de intervenţie la fiecare din mărimile caracteristice de apărare, măsuri după ieşirea din dispozitiv şi zonele stabilite pentru inundare dirijată în situaţii deosebite;
i)tabelele cu descrierea următoarelor elemente:
i1) diguri: denumirea digului, cursul de apă, codul cadastral, poziţionarea digului, judeţul, amplasamentul U.A.T./localitatea, deţinătorul, lungimea (km), lăţimea coronamentului (m), înălţimea medie (m), denumirea staţiei hidometrice avertizoare, cotă "0" miră; sistemul de referinţă, FI (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), FII (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), FIII (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), denumirea staţiei hidrometrice locale, cotă "0" miră; sistemul de referinţă, FI (cm)
/(H (cm),Q (mc/s)), FII (cm) /(H (cm),Q (mc/s)), FIII (cm) /(H (cm),Q (mc/s)), Hmaxim
(cm)/Qmaxim istoric (mc/s)/data înregistrării, probabilităţile de depăşire asociate debitelor caracteristice de calcul/de tranzitare actuale ale construcţiilor hidrotehnice existente (unde sunt disponibile) - cu valorile debitelor aferente, suprafaţa apărată estimată, anul P.I.F.;
i2) zone critice diguri: cursul de apă, codul cadastral, judeţul, deţinătorul, eroziuni, zone sub cota proiectată, subtraversări, zone lipsite de perdele de protecţie, grifoane, alte categorii, numărul accidentelor/incidentelor, istoricul evenimentelor înregistrate;
i3) zone critice cursuri de apă (cursuri de apă neamenajate, amenajate cu excepţia zonelor îndiguite): cursul de apă, codul cadastral, km.amonte - km.aval, denumirea lucrării - după caz, judeţul, unitatea administrativ - teritorială/localitatea, descrierea punctului critic; propunere de refacere, istoricul evenimentelor înregistrate;
i4) acumulări permanente frontale (indiferent de deţinător): denumirea barajului/acumulării, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul - unitatea administrativ - teritorială/ localitatea, deţinătorul, tipul barajului*, înalţimea barajului (m), categoria de importanţă, clasa de importanţă, Qcalcul/Qverificare (mc/s), nivelul normal de retenţie - N.N.R. (m.d.M.), volumul la N.N.R. (milioane mc), suprafaţa la N.N.R. (ha), nivelul maxim de exploatare (m.d.M.), volumul total N.M.E. (milioane mc), volumul de atenuare (milioane mc), Faza I (cm), Faza II (cm), Faza III (cm), Qmaxim evacuat la N.N.R.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.N.R. -deversor (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E. - deversor (mc/s), capacitatea de tranzitare actuală a albiei în aval de baraj (mc/s), folosinţe**, localităţi afectabile (în conformitate cu prevederile Planurilor de acţiune în caz de accident la baraj), anul P.I.F.;
*tip baraj: A baraj de beton în arc sau de greutate arcuit, G baraj de beton de greutate, C baraj de beton cu contraforţi, AA baraj din anrocamanete etanşat cu argile, AM baraj din anrocamente etanţat cu mască amonte, PO baraj de pământ omogen, PA baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin), PM baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu, SS stavilar cu stavile de suprafaţă, SBB stăvilar cu baraj de închidere de beton, SBML stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale;
** folosinţe: V apărare împotriva inundaţiilor, I irigaţii, H hidroenergie, P piscicultură, A alimentări cu apă, R agrement (recreere), X alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate;
i5) acumulări nepermanente frontale: denumirea barajului/acumulării, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul-unitatea administrativ-teritorială/localitatea, deţinătorul, tipul barajului*, înălţimea barajului (m), volumul total (volumul de atenuare)-(milioane mc), Qmaxim evacuat la N.N.R.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.N.R. -deversor (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E. - deversor (mc/s), numar intrări în funcţiune, localităţi afectabile; anul P.I.F.;
* tip baraj: PO baraj de pământ omogen, PA baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin), PM baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu, SS stăvilar cu stavilă de suprafaţă; i6) noduri hidrotehnice: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul şi tipul echipamentelor hidromecanice, Qmaxime derivate (mc/s); anul P.I.F.;
i7) staţii de pompare: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, amplasamentul - km. curs de apă, judeţul, unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul pompelor, tipul pompelor, Qinstalat (mc/s), puterea instalată (kW); folosinţa (irigaţii/desecare/drenaj/alimentare cu apă, altele), anul P.I.F.;
i8) prize de apă: denumirea, folosinţa, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul/tipul echipamentului hidromecanic, Q instalat (mc/s); anul P.I.F.;
i9) derivaţii de ape mari: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, cursul de apă în care derivă, codul cadastral, lungimea (m), debitele instalate (mc/s), debitele reale derivate (mc/s), deţinătorul; anul P.I.F.; i10) poldere: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul - unitatea administrativ-teritorială/localitatea, tipul digului (lateral, de contur), lungimea (m), înălţimea digului (m), cota admisiei pe deversor, suprafaţa totală polder (ha), volumul total (volumul de atenuare) mii mc, deţinătorul; anul P.I.F.;
i11) regularizări: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul-unitatea administrativ-teritorială/localitatea, lungimea (km), km.curs de apă amonte - km. curs de apă aval, clasa de importanţă, probabilităţile de depăşire asociate debitelor caracteristice de calcul/de tranzitare actuale ale lucrării (unde sunt disponibile) cu valorile debitelor aferente, anul PIF;
i12) suprafeţe propuse pentru inundare dirijată estimate (altele decât polderele): denumirea incintei, zona inundată dirijată, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, suprafaţa estimată (ha), înălţimea medie a digului (m), localităţile apărate, obiectivele existente în incintă, justificare, istoricul evenimentelor; i13) zonele identificate pentru protecţia cu diguri iepureşti/mobile - cu înălţimea de 1m:
denumire dig/zonă neamenajată pentru protecţie obiectiv, curs de apă, cod cadastral, judeţ, amplasament U.A.T./localitate, căi de acces în zonă, lungime cale de acces, obiective apărate, deţinător/administrator obiectiv;
i14) cheile limnimetrice pentru descărcătorii de suprafaţă, pentru golirile de fund (pentru acumulările permanente şi nepermanente frontale, poldere), la mirele avertizoare şi locale, grafice de corelaţie între acestea.
j)tabelul cuprinzând elementele tehnice de apărare ale Comitetelor locale, care să cuprindă: j1) judeţul;
j2) denumirea unităţii administrativ - teritoriale/localităţiî aparţinătoare;
j3) codul SIRUTA al unităţii administrativ - teritoriale/localităţi aparţinătoare;
j4) sursele de risc, respectiv: curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente), scurgeri de pe versanţi, torenţi, accident la dig/baraj a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii, zone afectate de exces de umiditate (băltiri, ape interne), incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare/cauzele inundării (revărsare râuri/pâraie/văi nepermanente/torenţi, scurgeri de pe versanţi, blocaje gheţuri/plutitori, băltiri, ape interne, accidente dig/baraj, incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare, alte cauze); j5) codul cadastral pentru cursurile de apă cadastrate considerate sursă de risc;
j6) datele de contact: număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliţie, şcoală, alte date de contact utile;
j7) amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
j8) mărimile de apărare avertizoare (COTA DE ATENŢIE - C.A.; COTA DE INUNDAŢIE - C.I.; COTA DE PERICOL - C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
j9) denumirea/amplasamentul staţiei hidrometrice locale;
j10) mărimile de apărare locale (COTA DE ATENŢIE - C.A., COTA DE INUNDAŢIE - C.I., COTA DE PERICOL - C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
j11) timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective;
j12) obiectivele aflate în zona de risc la inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice (se completează pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în parte): nr. case, anexe, obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective cultural, km căi de comunicaţie (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri agricole şi forestiere, străzi, căi ferate), km reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, ha terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;
j13) lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă şi pe fiecare sat (denumire, deţinător, caracteristici tehnice, puncte critice: eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
j14) probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul/reale ale construcţiilor hidrotehnice existente, cu valorile debitelor aferente;
j15) în partea de jos a paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare;
k)tabelul cu pragurile de precipitaţii măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice, pentru care se emit informări;
l)tabelul cu semnificaţia codurilor de culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice şi meteorologice;
m)tabelul cuprinzând forţele de intervenţie disponibile la nivelul Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul, fax, e-mail, tip utilaj sau mijloc, număr), întocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, pe baza datelor furnizate de la nivelul localităţilor şi a altor entităţi care asigură funcţii de sprijin;
n)tabelul cuprinzând mijloacele de intervenţie disponibile la nivelul Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu indicarea unităţii care le deţine (adresa, telefonul, fax, e-mail), întocmit de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, pe baza datelor furnizate de la nivelul localităţilor şi a altor entităţi care asigură funcţii de sprijin;
o)tabelul cuprinzând stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeţului, obţinut prin însumarea stocurilor existente la unităţile deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare şi la Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă;
p)tabelul curpinzând mijloacele de alarmare existente al nivel judeţean (obiective hidrotehnice şi Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă);
q)secţiunea de plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Extras din planul bazinal de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
r)secţiunea de plan de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. Extras din planul bazinal de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.
Parte desenată:
s)schema fluxului informaţional - operativ - decizional pentru judeţ, care să cuprindă: Administaţia Naţională de Meteorologie, Centrele Meteorologice Regionale, Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, Sucursalele Hidroelectrica S.A., Filialele Teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Comitetele locale cu legăturile între acestea şi Grupul de Suport Tehnic din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi alte instituţii cu atribuţii în gestionarea tipurilor de risc specifice prezentului regulament. Schema va cuprinde şi legătura cu Comitetul Ministerial şi Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu Comitetele judeţene învecinate, precum şi, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine;
ş) planurile de situaţie distincte cu benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 0,1/%, 1% , 10%, şi/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul în care s-a produs inundaţia), cu amplasarea localităţilor, obiectivelor importante, construcţiilor hidrotehnice existente, staţiilor hidrometrice, mirelor locale, sediilor sistemelor hidrotehnice şi a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliată pentru zona localităţilor şi a obiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijată se vor menţiona: suprafaţa (ha), denumirea digulului, deţinatorul/administratorul digului, înălţimea medie a digului, obiectivele potenţial inundabile din incintă detinator/administrator;
t)profilele longitudinale şi transversale prin diguri şi baraje, care vor conţine: nivelul coronamentului proiectat (anul în care s-a realizat proiectarea) şi existent (anul în care s-a
realizat măsurătoarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse şi data la care s-au înregistrat, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltraţii, zonele lipsite de perdele de protecţie, zonele cu eroziuni active de mal, rampele), cota terenului în incinta şi în exteriorul incintei, mirele cu cota „0" a mirei, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, cantoanele, staţiile de pompare, anul execuţiei profilelor toate raportate în sistemul de referinţă naţional în format electronic;
ţ) harta judeţului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale numerotate conform tabelului cu date caracteristice, amplasarea construcţiilor hidrotehnice şi a obiectivelor socio-economice, a staţiilor hidrometrice, a staţiilor meteorologice, posturilor pluviometrice.
Art. 2. (1) Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă:
a)se elaborează de către Sistemul de Gopodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic în judeţ;
b)se avizează de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, de către şeful Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, de către secretarul de stat pentru ape din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor;
c)se aprobă de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi de preşedintele Consiliului Judeţean în calitate de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de ministrul apelor şi pădurilor în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Se întocmeşte în 5 exemplare originale din care:
a)1 exemplar se păstrează la Ministerul Apelor şi Pădurilor;
b)1 exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
c)1 exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor;
d)1 exemplar la Administraţia Bazinală de Apă;
e)1 exemplar la Administraţia Naţională „Apele Române".
Fiecare exemplar al Planului va conţine obligatoriu şi documentaţia în format electronic.
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI BAZINAL
de apărare împotriva inundaţiilor; fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră
Art. 1. - Planul de apărare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea Planurilor judeţene, a Planurilor de apărare ale sistemelor hidrotehnice şi pe baza Regulamentului de exploatare coordonată a amenajărilor din bazinul hidrografic în condiţii de ape mari şi va avea următorul conţinut:
a)descrierea bazinului hidrografic (amplasare, limita bazinelor hidrografice şi a sub-bazinelor, densitatea reţelei hidrografice, numărul şi lungimea cursurilor de apă cadastrate, cursurile de apă principale cu: lungimea cursului şi suprafaţa bazinului de recepţie şi a afluenţilor de ordinul I, tipul de acoperire a terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane şi localităţile, drumurile, podurile, căile ferate, lucrările hidrotehnice, staţiile şi posturile hidrometrice, pluviometrice şi meteorologice, descrierea reliefului);
b)tabelul nominal cuprinzând membrii Centrului Operativ pentru Situaţii de Ugenţă al Administraţiei Bazinale de Apă, cu adresa, telefonul de serviciu şi de la domiciliu (fix şi mobil), adresa de e-mail;
c)tabelul nominal cuprinzând componenţa Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi a Grupurilor de Suport Tehnic - din bazinul respectiv - cuprinzând numele şi prenumele persoanei care face parte din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau Grupului de Suport Tehnic; unitatea în care este încadrat/funcţia în cadrul unităţii; funcţia în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau Grupului de Suport Tehnic; numere de telefon (fixe şi mobile) de serviciu; numere fax de serviciu; adresa unităţii în care sunt încadraţi; adresele de e-mail de serviciu; astfel încât să se asigure în toate condiţiile comunicarea prognozelor şi avertizărilor la comitetele judeţene;
d)tabelul nominal cuprinzând principalii membri ai Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă - din bazinul respectiv (defalcat pe judete) - mijloacele de telecomunicaţii (telefon fix şi mobil) ale primarului, viceprimarului, secretarului, şefului Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, astfel încât să se asigure în toate condiţiile comunicarea prognozelor şi avertizărilor la Comitetele judeţene;
e)tabelul cu mijloacele de comunicaţie existente la Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, Unităţilor Teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Hidroelectrica S.A., ceilalţi deţinători de construcţii cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
f)tabelul cu staţiile hidrometrice din sistemul naţional şi mirele de exploatare/ape mari (din vârf de bazin spre vărsare) care să cuprindă: denumirea staţiei avertizoare, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul staţiei - Sistemul de Gospodărire a Apelor/Staţia Hidrologică, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află staţia, tipul staţiei (clasică/automată), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), cursul de apă, codul cadastral, cotă"0" miră, sistemul de referinţă, cota de atenţie/QCA, cota de inundaţie/QCI şi cota de pericol/QCP la staţia avertizoare, denumirea staţiei locale, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul staţiei - Sistemul de Gospodărire a Apelor/Staţia Hidrologică, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află staţia, tipul staţiei (clasică/automată), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), curs de apă, cod cadastral, cotă"0" miră, sistemul de
referinţă, cota de atenţie/ QCA, cota de inundaţie/ QCI şi cota de pericol/ QCP la staţia locală, timpul de propagare, Hmaxim istoric, Qmaxim istoric, data Hmaxim/Qmaxim istoric, debitele cu probabilitatea de depăşire (0,1%, 1%, 10%), obiectivele pentru care au fost stabilite mărimile de apărare;
g)tabelul cu posturile pluviometrice care să cuprindă: denumirea postului, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul postului, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află postul, tipul postului (clasic/automat), tipul transmisiei (zilnică, extraordinară), mijloacele de comunicaţii (automat, telefon - număr, staţii radio, altele), unitatea la care se raportează, obiectivele avertizate;
h)tabelul cu staţiile meteorologice din judeţ care să cuprindă: denumirea postului sau staţiei meteorologice, judeţul, amplasamentul (unitatea administrativ-teritorială/localitatea), coordonatele stereo 70 - X/Y, deţinătorul postului sau staţiei, Sistemul de Gospodărire a Apelor/Sistemul Hidrotehnic Independent pe raza căruia se află postul sau staţia meteorologică, tipul postului sau staţiei (clasic/automat), tipul transmisiei (1-zilnică, 2-extraordinară, 3-zilnică la cantoane, alte unităţi), mijloacele de comunicare, unitatea la care se raportează, obiectivele avertizate;
j)tabelul cu pragurile de precipitaţii măsurate, care pot avea impact asupra stării hidrologice, pentru care se emit informări;
k)tabelul cu semnificaţia codurilor de culori pentru atenţionări şi avertizări hidrologice şi meteorologice;
l)regulile de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricţiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menţionate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumulărilor permanente şi nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deţinător, corelate cu probabilităţile de depăşire ale digurilor, reguli de exploatare la gheţuri). Se vor indica restricţiile în funcţionarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum şi funcţionarea derivaţiilor existente;
m)extrasele din regulamentele privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursurile de apă ce formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum şi din regulamentele privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice din zonele de frontieră;
n)tabelul cu obiectivele inundabile care să cuprindă: n1) judeţul;
n2) denumirea unităţii administrativ-teritoriale/localităţile aparţinătoare; n3) codul SIRUTA unitate administrativ-teritorială/localităţi;
n4) sursele de risc, respectiv: curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii-râuri, pâraie locale, văi nepermanente), scurgeri de pe versanţi, torenţi, accident la dig/baraj a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii, zone afectate de exces de umiditate (băltiri, ape interne), incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare/cauzele inundării (revărsare râuri/pâraie/văi nepermanente/torenţi, scurgeri de pe versanţi, blocaje gheţuri/plutitori, băltiri, ape interne, accidente dig/baraj, incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare, alte cauze); n5) codul cadastral pentru cursurile de apă cadastrate considerate sursă de risc;
n6) datele de contact: număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliţie, şcoală;
n7) amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
n8) mărimile de apărare avertizoare (COTĂ DE ATENŢIE-C.A.; COTĂ DE INUNDAŢIE- C.I.; COTĂ DE PERICOL-C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
n9) denumirea/amplasamentul staţiei hidrometrice locale;
n10) mărimile de apărare locale (COTĂ DE ATENŢIE-C.A.; COTĂ DE INUNDAŢIE-C.I.; COTĂ DE PERICOL-C.P.; faze de apărare pentru sectoare îndiguite);
n11) timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică avertizoare până la obiective;
n12) obiectivele aflate în zona de risc la inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice (se completează pentru fiecare sursă de risc şi pentru fiecare sat în parte): nr. case, nr. anexe, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective culturale, km căi de comunicaţie (drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri agricole şi forestiere, străzi, căi ferate), km reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, ha terenuri agricole, păduri; zone protejate, surse de poluare;
n13) lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de apă şi pe fiecare sat (denumire, deţinător, caracteristici tehnice, puncte critice: eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
n14) probabilităţile de depăşire asociate debitelor de calcul/de tranzitare actuale ale construcţiilor hidrotehnice existente, cu valorile debitelor aferente, unde sunt disponibile; n15) în partea de jos a paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare.
o)tabelele cu descrierea următoarelor elemente:
o1) diguri: denumirea digului, cursul de apă, codul cadastral, poziţionarea digului, judeţul, amplasamentul - unitatea administrativ - teritorială/localitatea, deţinătorul, lungimea (km), lăţimea coronamentului (m), înălţimea medie (m), denumirea staţiei hidometrice avertizoare, cotă "0" miră; sistemul de referinţă, FI (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), FII (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), FIII (cm)/(H (cm),Q (mc/s)), denumirea staţiei hidrometrice locale, cotă "0" miră; sistemul de referinţă, FI (cm) /(H (cm),Q (mc/s)), FII (cm) /(H (cm),Q (mc/s)), FIII (cm) /(H (cm),Q (mc/s)), Hmaxim (cm)/Qmaxim istoric (mc/s)/data înregistrării, probabilităţile de depăşire asociate debitelor caracteristice de calcul/de tranzitare actuale ale construcţiilor hidrotehnice existente (unde sunt disponibile) - cu valorile debitelor aferente, suprafaţa apărată estimată, anul P.I.F.;
o2) zone critice diguri: cursul de apă, codul cadastral, judeţul, deţinătorul, eroziuni, zone sub cota proiectată, subtraversări, zone lipsite de perdele de protecţie, grifoane, alte categorii, numărul accidentelor/incidentelor, istoricul evenimentelor înregistrate;
o3) zone critice cursuri de apă (cursuri de apă neamenajate, amenajate cu excepţia zonelor îndiguite): cursul de apă, codul cadastral, km.amonte - km.aval, denumirea lucrării - după caz, judeţul, unitatea administrativ - teritorială/localitatea, descrierea punctului critic; propunere de refacere, istoricul evenimentelor înregistrate;
o4) zone critice pe cursuri de apă cu pericol de blocare a gheţurilor inventariate pe baza istoricului evenimentelor înregistrate;
o5)acumulări permanente frontale (indiferent de deţinător): denumirea barajului/acumulării, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul - unitatea administrativ - teritorială/ localitatea, deţinătorul, tipul barajului*, înalţimea barajului (m), categoria de importanţă, clasa de importanţă, Qcalcul/Qverificare (mc/s), nivelul normal de retenţie - N.N.R. (m.d.M.), volumul la N.N.R. (milioane mc), suprafaţa la N.N.R. (ha), nivelul maxim de exploatare (m.d.M.), volumul total N.M.E. (milioane mc), volumul de atenuare (milioane mc), Faza I (cm), Faza II (cm), Faza III (cm), Qmaxim evacuat la N.N.R.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la NNR -deversor (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E. - deversor (mc/s), capacitatea de tranzitare actuală a albiei în aval de baraj (mc/s), folosinţe**, localităţi afectabile (în conformitate cu prevederile Planurilor de acţiune în caz de accident la baraj), anul P.I.F.;
*tip baraj: A baraj de beton în arc sau de greutate arcuit, G baraj de beton de greutate, C baraj de beton cu contraforţi, AA baraj din anrocamanete etanşat cu argile, AM baraj din anrocamente etanţat cu mască amonte, PO baraj de pământ omogen, PA baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin), PM baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu, SS stavilar cu stavile de suprafaţă, SBB stăvilar cu baraj de închidere de beton, SBML stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale;
** folosinţe: V apărare împotriva inundaţiilor, I irigaţii, H hidroenergie, P piscicultură, A alimentări cu apă, R agrement (recreere), X alte folosinţe care nu se încadrează în tipurile menţionate;
o6) acumulări nepermanente frontale: denumirea barajului/acumularii, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul-unitatea administrativ-teritorială/localitatea, deţinătorul, tipul barajului*, înălţimea barajului (m), volumul total (volumul de atenuare)-(milioane mc), Qmaxim evacuat la N.N.R.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.N.R. -deversor (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E.- goliri de fund (mc/s), Qmaxim evacuat la N.M.E. - deversor (mc/s), numar intrări în funcţiune, localităţi afectabile; anul P.I.F.;
* tip baraj: PO baraj de pământ omogen, PA baraj de pământ etanşat cu argile (pământ fin), PM baraj de pământ etanşat cu mască amonte sau pereu, SS stăvilar cu stavilă de suprafaţă;
o7) noduri hidrotehnice: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul şi tipul echipamentelor hidromecanice, Qmaxime derivate (mc/s); anul P.I.F.;
o8) staţii de pompare: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, amplasamentul - km. curs de apă, judeţul, unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul pompelor, tipul pompelor, Qinstalat (mc/s), puterea instalată (kW); folosinţa (irigaţii/desecare/drenaj/alimentare cu apă, altele), anul P.I.F.;
o9) prize de apă: denumirea, folosinţa, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, numărul/tipul echipamentului hidromecanic, Q instalat (mc/s); anul P.I.F.;
o10) derivaţii de ape mari: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, cursul de apă în care derivă, codul cadastral, lungimea (m), debitele instalate (mc/s), debitele reale derivate (mc/s), deţinătorul; anul P.I.F.;
o11) poldere: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul - unitatea administrativ-teritorială/localitatea, tipul digului (lateral, de contur), lungimea (m), înălţimea digului (m), cota admisiei pe deversor, suprafaţa totală polder (ha), volumul total (volumul de atenuare) mii mc, deţinătorul; anul P.I.F.;
o12) regularizări: denumirea, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul-unitatea administrativ-teritorială/localitatea, lungimea (km), km.curs de apă amonte - km. curs de apă aval, clasa de importanţă, probabilităţile de depăşire asociate debitelor caracteristice de calcul/de tranzitare actuale ale lucrării (unde sunt disponibile) cu valorile debitelor aferente, anul PIF;
o13) suprafeţe propuse pentru inundare dirijată estimate (altele decât polderele): denumirea incintei, zona inundată dirijată, cursul de apă, codul cadastral, judeţul, amplasamentul- unitatea administrativ-teritorială/localitatea, suprafaţa estimată (ha), înălţimea medie a digului (m), localităţile apărate, obiectivele existente în incintă, justificare, istoricul evenimentelor;
o14) zonele identificate pentru protecţia cu diguri iepureşti/mobile - cu înălţimea de 1m: denumire dig/zonă neamenajată pentru protecţie obiectiv, curs de apă, cod cadastral, judeţ, amplasament U.A.T./localitate, căi de acces în zonă, lungime cale de acces, obiective apărate, deţinător/administrator obiectiv.
p)Planul bazinal de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, elaborat conform prevederilor ordinului conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor privind aprobarea Metodologiei-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, structurat pe următoarele capitole:
p1) Lista Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi a subunităţilor din subordinea Administraţiei Bazinale de Apă;
p2) Tabelul nominal cu componenţa personalului permanent al Dispeceratelor proprii şi personalul tehnic care asigură asistenţă pe perioada de combatere a poluărilor accidentale, respectiv personalul din cadrul Administratiei Bazinale de Apa/Sistemului de Gospodarire a Apelor, Agenţia pentru Protectia Mediului şi Garda de Mediu;
p3) Utilizatorii de apă care pot prezenta surse potenţiale de poluări accidentale-Evacuări directe şi sursele potenţial poluatoare cu produs petrolier- fără evacuări directe;
p4) Principalele folosinţe de apă care pot fi afectate în caz de poluări accidentale; p5) Lista unităţilor care asigură sprijin în caz de poluări accidentale;
p6) Datele caracteristice privind staţiile hidrometrice din administrarea Administraţiei Bazinale de Apă şi cursurile de apă (amplasament, debite medii multianuale, timpii de propagare a undei de poluare faţă de staţia hidrometrică din amonte);
p7) Lista acumulărilor şi derivaţiilor din bazinul hidrografic care pot asigura debite suplimentare pentru diminuarea efectelor poluărilor accidentale;
p8) Regulile de exploatare pe timp de poluare accidentală a resurselor de apă;
p9) Machetele tip - fişe de comunicare, avertizare şi caracterizare în caz de poluări accidentale;
p10) Conţinutul informaţiilor şi datelor care trebuie transmise/primite de către Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Administraţia Bazinală de Apă;
p11) Recomandări privind acţiunile necesare pentru prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale;
p12) Situaţia stocului de materiale şi mijloace de combatere a poluarilor accidentale.
p13) Alte date, după caz, în conformitate cu prevederile ordinului conducătorului autorităţii centrale în domeniul apelor privind Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
q)Planul bazinal de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare elaborat conform prevederilor ordinului conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare.
Parte desenată:
r)schema sinoptică a tuturor amenajărilor, indiferent de deţinător, din vârf de bazin şi până la vărsare sau până la frontieră;
s)schema fluxului informaţional - operativ - decizional pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin, Comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale pentru situaţii de urgenţă şi obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum şi legăturile cu Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei Naţionale „Apele Române", Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi cu Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor, alte instituţii cu atribuţii în gestionarea tipurilor de risc specifice precum şi cu Administraţiile Bazinale de Apă vecine şi organele de gospodărirea apelor din ţările vecine;
ş) harta bazinului hidrografic întocmită la scara de 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, amplasarea staţiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice;
ş) profile longitudinale pe cursurile de apă care să conţină linia talvegului (anul în care a fost determinată), linia malurilor la debite medii (anul în care s-au determinat cotele), curbele suprafeţei libere a apei la probabilităţi caracteristice (0,1%, 1% şi 10%) - anul în care au fost determinate cu poziţionarea staţiilor hidrometrice, mirelor de ape mari (cu indicarea mărimilor caracteristice de apărare (COTA DE ATENŢIE-C.A.; COTA DE INUNDAŢIE-C.I.; COTA DE PERICOL-C.P.), cu anul în care au fost determinate, cota „0" a mirei şi sistemul de referinţă); cotele coronamentului digurilor existente şi anul în care au fost determinate, fazele de apărare (FI, F a II-a, F a III-a), puncte critice, în format electronic;
t)harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice semnificative, precum şi hărţile de hazard şi de risc la inundaţii (0,1%, 1%, 10%) la scara 1:10.000/ 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil în momentul realizării acestora;
ţ) prezentarea generală, pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare la o scară convenabilă (1:100.000 sau 1:250.000), aceasta va cuprinde toate lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.
Art. 2. (1) Planul pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră:
a)se elaborează de către Administraţia Bazinală de Apă;
b)se semnează de către directorul Administraţiei Bazinale de Apă;
c)se avizează de către directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române", de către şeful Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor, de către secretarul de stat pentru ape;
d)se aprobă de către ministru în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Se întocmeşte în 3 exemplare originale din care:
a)1 exemplar se păstrează la Ministerul Apelor şi Pădurilor;
b)1 exemplar la Administraţia Bazinală de Apă;
c)1 exemplar la Administraţia Naţională „Apele Române".
Art. 3. (1) După conţinutul cadru prezentat în această anexă se întocmeşte de către Administraţia Naţională „Apele Române", distinct, Planul bazinal de apărare împotriva inundaţiilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice ale amenajărilor hidrotehnice de la Dunărea, care va include confluenţele cu râurile mari unde se pot produce inundaţii prin fenomenul de remuu.
(2)Acest plan este alcătuit prin integrarea informaţiilor existente în planurilor amenajărilor hidrotehnice de la Dunăre, întocmite la nivelul judeţelor riverane fluviului.
Art. 4. (1) Planul bazinal de apărare împotriva inundaţiilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice ale amenajărilor hidrotehnice de la Dunărea:
a)se elaborează de către Administraţia Naţională „Apele Române";
b)se semnează de către directorul Administraţia Naţională „Apele Române";
c)se avizează de către de către şeful Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor, de către secretarul de stat pentru ape;
d)se aprobă de către ministru în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Se întocmeşte în 2 exemplare originale din care:
a)1 exemplar se păstrează la Ministerul Apelor şi Pădurilor;
b)1 exemplar la Administraţia Naţională „Apele Române".
Fiecare exemplar al Planului va conţine obligatoriu şi documentaţia în format electronic.
la regulament
Procedura de codificare şi conţinutul informărilor, atenţionărilor, avertizărilor şi prognozelor hidrologice, emise de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (prin Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice) şi de către Administraţiile Bazinale de Apă (prin Serviciul de Prognoze Bazinale, Hidrologie şi Hidrogelogie)
Art. 1 Prezenta procedură se aplică în situaţiile în care se prognozează posibilitatea producerii de fenomene hidrologice periculoase. Fenomenele hidrologice care fac obiectul mesajelor de informare / atenţionare / avertizare hidrologică sunt următoarele:
a)creşteri însemnate de niveluri şi debite pe râuri, cu posibile efecte de inundaţii;
b)creşteri artificiale de niveluri pe râuri, cu posibile efecte de inundaţii, datorate evoluţiei fenomenelor de iarnă (curgeri de sloiuri, poduri de gheaţă, îngrămădiri/blocaje de gheţuri);
c)fenomene hidrologice periculoase reprezentate prin: scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, inclusiv pe râuri necadastrate, cu posibile efecte de inundaţii locale.
Art. 2 (1) În situaţiile în care sunt prognozate fenomene hidrologice potenţial periculoase, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (prin Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice) emite mesaje de atenţionare sau avertizare hidrologică. În general aceste mesaje se emit cu un timp de anticipare mai mare de 6 ore;
(2)Atenţionările şi avertizările hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata. Mesajul text este însoţit de o hartă la nivel naţional, cu specificarea arealelor/sectoarelor de râu care pot fi afectate de fenomenele hidrologice periculoase, cu precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare areal/sector de râu, precum şi a intervalului de prognoză;
(3)În situaţiile în care sunt prognozate fenomene hidrologice periculoase a căror intensitate nu poate fi estimată în momentul emiterii mesajului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite informări hidrologice descriptive (fără cod de culoare asociat şi fără hartă). În general aceste mesaje se emit cu un timp de anticipare mai mare de 12 - 24 de ore;
(4)În cazul fenomenelor hidrologice periculoase imediate sau care nu pot fi prognozate decât cu un timp de anticipare foarte mic, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor sau Administraţiile Bazinale de Apă (prin Serviciul de Prognoze Bazinale, Hidrologie şi Hidrogelogie) emit mesaje de atenţionare sau avertizare hidrologică de fenomene hidrologice periculoase imediate (fără hartă). În general aceste mesaje se emit cu un timp de anticipare de 10
–30 de minute;
(5)Administraţiile Bazinale de Apă emit mesajele de fenomene hidrologice periculoase imediate după consultarea prealabilă şi sub coordonarea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;
(6)Prognozele hidrologice, respectiv mesajele de fenomene hidrologice periculoase (informări, atenţionări, avertizări), au asociat un anumit grad de incertitudine. Gradul de incertitudine creşte cu cât timpul de anticipare al prognozelor hidrologice este mai mare, precum şi în cazul fenomenelor hidrologice periculoase prognozate la nivelul bazinelor hidrografice mici.
Art. 3 Pentru indicarea riscului potenţial reprezentat de fenomenele hidrologice periculoase prognozate, atenţionările şi avertizările hidrologice vor avea asociat un COD DE CULOARE, după cum urmează:
a)COD GALBEN
Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii.
Se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale.
În secţiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depăşiri ale COTEI DE ATENŢIE/ Fazei I de apărare.
b)COD PORTOCALIU
Risc de viituri majore generatoare de revărsări importante, care pot conduce la inundarea de gospodării şi obiective social-economice.
De asemenea, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale.
În secţiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depăşiri semnificative ale COTEI DE INUNDAŢIE/ Fazei a II-a de apărare (mai mari de 20 - 30 cm).
Din cauza intensităţii deosebite a fenomenelor hidrologice prevăzute a fi periculoase, se pot înregistra pagube economice însemnate şi poate fi pusă în pericol viaţa oamenilor.
c)COD ROŞU
Risc de inundaţii majore care poate necesita adoptarea unor măsuri deosebite pentru evacuarea oamenilor şi bunurilor, impunerea de restricţii la folosirea podurilor şi căilor de transport, exploatarea construcţiilor hidrotehnice, altele.
În secţiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depăşiri semnificative ale COTELOR DE PERICOL /Fazei a III-a de apărare (mai mari de 20 - 30 cm).
Din cauza intensităţii majore a fenomenelor hidrologice prevăzute a fi periculoase, se pot înregistra pagube economice însemnate şi poate exista un risc semnificativ pentru viaţa oamenilor.
Art. 4 (1) Codul galben este asociat atenţionărilor hidrologice.
(2)Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor hidrologice.
(3)Codul de culoare asociat mesajelor de atenţionări şi avertizări hidrologice, se atribuie funcţie de gradul mediu de severitate al fenomenelor hidrologice prognozate, la nivelul bazinelor hidrografice atenţionate / avertizate.
Art. 5 (1) Mesajele privind posibilitatea producerii de fenomene hidrologice periculoase (atenţionări şi avertizări hidrologice) sunt emise cu un anumit timp de anticipare, urmărindu-se asigurarea unui timp de anticipare cât mai mare posibil, pentru a permite factorilor de decizie din domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă să ia măsurile necesare pentru apărarea vieţii şi bunurilor oamenilor, precum şi a altor obiective socio-economice;
(2)Valoarea maximă posibilă a timpului de anticipare este dependentă de specificul de formare şi evoluţie a fenomenelor hidrologice periculoase prognozate, respectiv de limitele de predictibilitate şi monitorizare a evoluţiei situaţiei meteorologice şi hidrologice la diferite scări de spaţiu şi de timp;
(3)În general, timpul de anticipare este de cel mult 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează rapid la ploile căzute, cel puţin 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează mai lent la ploile căzute, iar în cazul propagării viiturilor pe cursurile inferioare ale râurilor mari, timpul de anticipare mediu este de 1-3 zile.
Art. 6 (1) Informările, atenţionările şi avertizările hidrologice se actualizează în funcţie de evoluţia fenomenelor hidrologice şi meteorologice;
(2)Atenţionările şi avertizările hidrologice pot fi detaliate la nivel local, prin emiterea de mesaje de fenomene hidrologice imediate, de către Serviciile Bazinale de Prognoze Hidrologice, Hidrologie şi Hidrogeologie din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, în funcţie de gradul de
detaliere al informaţiei meteorologice şi hidrologice disponibile la momentul elaborării prognozei hidrologice şi/sau de gradul de severitate al fenomenului prognozat.
Art. 7. În situaţiile în care se ating mărimile caracteristice de apărare cu efect de inundaţie, Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, elaborează prognoza hidrologică, după modelul prevăzut în Tabelul 5a, care se va actualiza dacă apar schimbări sau amplificări semnificative ale fenomenelor hidrologice periculoase.
Art. 8. În situaţiile în care se prognozează depăşirea mărimilor caracteristice de apărare cu efect de inundaţie, Serviciile de Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, prin consultarea şi sub coordonarea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice elaborează prognoze pe cursurile de apă şi staţiile hidrometrice din bazin, după modelul prevăzut în Tabelul 5a, care se va actualiza dacă apar schimbări sau amplificări semnificative ale fenomenelor hidrologice periculoase.
Tabelul 5a)
Data şi ora întocmirii:
| N r. cr t. | Curs ul de apă | Staţia hidro- metri că | Mărimi caracteristice de apărare | Ulti ma cotă citită | Variaţia | Valoarea culminaţiei atinse | Prognoza maximului | Situaţi a şi progno za gheţuri lor | ||||||||
| CA | CI (cm) | CP (cm) | H (cm) | Data (ora) | H (cm) | Faţă de cota din data , ora | H (cm) | Q (m3/s) | Data (ora) | H (cm) | Q (m3/s) | Data (ora) | ||||
(cm)
Întocmit:
Art. 9. În cazul unor evenimente majore, Serviciile de Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie ale Administraţiilor Bazinale de Apă vor realiza estimări ale hidrografelor undelor de viitură prognozate în principalele lacuri de acumulare, care vor fi transmise către Dispeceratele Bazinale.
Art. 10. Serviciile de Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă vor indica, pe baza informaţiilor disponibile în secţiunile monitorizate, sectoarele unde se pot produce inundaţii semnificative, ca urmare a blocajelor de gheţuri.
la regulament
FLUXUL INFORMAŢIONAL OPERATIV
pentru transmiterea informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice
A. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor:
1.în situaţii în care sunt prognozate fenomene hidrologice periculoase, emite şi transmite mesaje de informare, atenţionare sau avertizare hidrologică, precum şi prognoze hidrologice conform prevederilor din Anexele nr. 5, 6a şi 6b;
2.transmite zilnic buletinul hidrologic cu situaţia şi prognoza hidrologică, de scurtă şi medie durată, pe râurile interioare şi pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) şi pentru principalele secţiuni hidrometrice de pe sectorul românesc.
B. Administraţia Naţională de Meteorologie:
1.în situaţii în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, emite şi transmite mesaje de informare, atenţionare sau avertizare meteorologică, conform prevederilor Ordinului pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;
2.transmite atenţionări/avertizări meteorologice de fenomene imediate, elaborate de către Centrele Meteorologice Regionale, în cazul pericolului de ploi intense, cu indicarea zonelor potenţial a fi afectate şi a perioadei de producere a fenomenelor.
C. Administraţia Naţională „Apele Române":
1.transmite zilnic nivelurile şi debitele înregistrate şi în evoluţie pe cursurile de apă, după depăşirea cotelor de atenţie;
2.transmite informaţiile primare privind depăşirile mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor, cantităţilor de precipitaţii care depaşesc pragurile de precipitaţii (15 l/mp/în maxim 3 ore, 25 l/mp /în maxim 6 ore şi 25 l/mp/1 ora) şi pot produce creşteri bruşte de niveluri pe cursurile de apă şi scurgeri de pe versanţi la posturile pluviometrice proprii, situaţii deosebite pe cursurile de apă în perioade deficitare, pagubele produse la constructiile hidrotehnice din administrare, modul de exploatare al construcţiilor hidrotehnice pe care le primeşte de la Administraţiile Bazinale de Apă;
3) asigură transmiterea operativă a informărilor/atenţionărilor/avertizărilor privind fenomenele hidrologice periculoase imediate elaborate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor la Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţe, la Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi la structurile cu rol în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă către Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, la nivelul similar de organizare conform schemei fluxului informaţional- decizional.
D. Fluxul informaţional operativ pentru transmiterea atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice
1.Atenţionările şi avertizările meteorologice care se emit de către Administraţia Naţională de Meteorologie în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională, se transmit conform prevederilor Ordinului pentru aprobarea procedurii de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice.
2.Atenţionările şi avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară regională (imediate) se transmit de Centrele Meteorologice Regionale (C.M.R.), conform prevederilor Ordinului pentru aprobarea procedurii de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice.
3.Atenţionările şi avertizările hidrologice care se emit de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară naţională se transmit, conform Anexei 6a.
Fiecare instituţie transmite la structurile din subordine/aflate în coordonare conform fluxului informaţional propriu.
4.Atenţionările şi avertizările hidrologice pentru fenomene imediate se emit conform Anexei 5 de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Administraţiile Bazinale de Apă, care se transmit, conform Anexei 6b.
5.Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă transmit atenţionările şi avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională, prin intermediul Centrelor operaţionale ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă Judeţene, Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă (primării) din zonele vizate de atenţionări/avertizări.
6.Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor transmit la Centrelor Operative pentru Situaţii de Urgenţă ale operatorilor economici din zonele vizate de atenţionări/avertizări.
7.Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă (primării) au obligaţia de a asigura avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc.
104
Anexa 6a la Regulament
SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL OPERATIV ATENŢIONĂRI / AVERTIZĂRI HIDROLOGICE LA NIVEL NAŢIONAL
Anexa 6b la Regulament
105
SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL OPERATIV ATENŢIONĂRI / AVERTIZĂRI HIDROLOGICE LA NIVEL REGIONAL
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de acţiune în caz de accident la baraj
Art. 1. Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident la toate barajele care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: înălţimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m3, existenţa în aval a localităţilor şi obiectivelor la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului.
Se întocmesc planuri de acţiune în caz de accident şi pentru barajele mai mici de 10 m şi cu un volum mai mic de 10 milioane m3, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale în localităţile sau la obiectivele situate în aval.
Conţinutul-cadru al planului este următorul:
A. Foaia de capăt pe care se vor menţiona următoarele:
a)Titlul: Plan de acţiune în caz de accident la barajul...,
b)Avizat:
i)Inspectoratul/Inspectoratele Judeţean/e pentru Situaţii de Urgenţă în funcţie de dispunerea localităţilor potenţial a fi afectate;
ii) Administraţia Bazinală de Apă / Administraţia Naţională „Apele Române" (pentru barajele terţilor);
i)Administraţia Naţională „Apele Române" - (pentru barajele din administrare);
ii) Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor;
c)Aprobat:
i)Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă-Preşedinte-prefectul judeţului;
ii) Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă-Preşedinte-ministrul mediului şi pădurilor;
d)Întocmit:
e)Deţinătorul/administratorul barajului;
f)Proiectant;
g)Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizează ori de câte ori este necesar.
B. Piese scrise:
a)descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenţia;
b)ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile corespunzătoare tipului de baraj;
În funcţie de complexitatea schemei de amenajare, ipotezele se vor stabili după cum urmează: b1) pentru acumulările în salbă, respectiv pentru ultima acumulare din aval, una din cele 2
ipoteze de rupere solicitate a fi analizate va fi cea generată de unda maximă de rupere a acumulării amplasată amonte şi care are volumul total cel mai mare;
b2) pentru un baraj din cadrul unei scheme complexe de amenajare (arborescente) se va avea în vedere compunerea hidrografelor undelor de viitură excepţionale şi efectul acestora asupra construcţiei hidrotehnice, conform Regulamentelor de exploatare în vederea determinării celei mai defavorabile situaţii.
c)descrierea sistemului informaţional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;
d)situaţiile şi decizia de acţionare a sistemului de avertizare sonoră. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix şi mobil, adrese de e-mail);
e)căile de transmitere a deciziilor, responsabilităţile şi modul de acţionare a sistemului de avertizare sonoră. Localităţile din aval de baraj, în care au fost instalate sisteme de avertizare sonoră, proprii deţinătorului/administratorului barajului, precum şi cele aparţinând primăriilor localităţilor;
f)măsuri de prevenire şi protecţie a populaţiei ce se iau la atingerea pragurilor critice.
C. Materiale grafice:
a)schema organizării avertizării şi alarmării localităţilor dispuse în aval de baraj, semnificaţia semnalelor de alarmare acustică a populaţiei;
b)tabelul cu primăriile din aval de baraj şi datele de contact (adresele, numerele de telefon-fix şi mobil, de la serviciu şi de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului, viceprimarului, şefului Seviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi ale locaţiei unde este asigurată permanenţa (primărie, poliţie şi alte unităţi cu serviciu de permanenţă);
c)tabelul cu Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, cu localităţile, zonele, cartierele, operatorii economici şi instituţiile publice care se evacuează în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri aferente), traseele şi localităţile/zonele unde se execută evacuarea;
d)tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de avariere (adresele şi telefoanele acestora);
e)planurile de situaţie 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor maxime de afectare după 20, 40 şi 60 minute, ca şi zona maximă de afectare, corespunzătoare ipotezei de avariere luate în calcul funcţie de tipul de baraj, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza „lac plin" şi rupere în ipoteza riscului maxim potenţial. Ipotezele de rupere se stabilesc in conformitate cu prevederile Normativului privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor NP 132-2011, publicat în Monitorul Oficial 659 bis din 18.09.2012;
Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice şi sociale, istorice, culturale, turistice periclitate, lucrările de apărare conectate cu reţeaua hidrografică, drumurile, podurile, căile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizare sonoră şi zonele de acoperire a acestora, centrul de comandă a acestora, zonele şi căile de evacuare a populaţiei şi animalelor în afara zonei periclitate. Planurile vor fi disponibile şi în format GIS, iar benzile inundabile în caz de accidente la baraje vor fi puse la dispoziţia organismelor responsabile cu intervenţia operativă;
f)tabelul cuprinzând localităţile din aval cu indicarea profilului, distanţei cumulate, a timpului minim de propagare a undei de rupere până la localitate şi înălţimea maximă a lamei de apă, vitezei maxime şi a debitului aferent;
g)profilul longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere, cu precizarea timpului de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate;
h)schemele sinoptice informaţionale de supraveghere a comportării barajului şi a aparaturii de măsură şi control;
i)schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a amenajării hidrotehnice.
Art. 3. (1) Planurile se întocmesc de către deţinătorii/administratorii barajelor, prin institute de specialitate şi:
a)se semnează de către deţinătorul barajului, de către elaboratorul documentaţiei;
b)se avizează de către:
b1) Inspectoratele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
b2) Administraţiile Bazinale de Apă, Sistemele de Gospodărire a Apelor pentru barajele deţinute de ceilalţi operatori economici;
b3) Administraţia Naţională „Apele Române", pentru barajele din administrarea unităţilor din subordine;
b4) şeful Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi secretarul de stat pentru ape.
b5) se aprobă de către:
i)prefect, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
ii) ministrul apelor şi pădurilor, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă;
(2)Responsabilitatea prezentării acestor planuri pentru avizare la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi pentru aprobare la preşedintele Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, revine unităţii care are în administrare barajul.
(3)Stabilirea zonelor şi căilor/traseelor de evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale, revine Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.
(4)Planurile se întocmesc în 6 exemplare originale, din care:
a)1 exemplar se păstrează la Ministerul Apelor şi Pădurilor;
b)1 exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
c)1 exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor;
d)1 exemplar la Administraţia Bazinală de Apă;
e)1 exemplar la Administraţia Naţională „Apele Romane";
f)1 exemplar la deţinătorul barajului.
Fiecare exemplar al Planului va conţine obligatoriu şi documentaţia în format electronic.
la regulament
CONŢINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE/INFORMATIVE
privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase
Art. 1. Rapoartele operative se întocmesc pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice şi se transmit astfel:
a)la nivel local:
a1) se întocmesc la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă conform machetei tip aprobate pentru tipul de risc specific;
a2) se aprobă de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
a3) se transmit prin grija primarului, în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), către Centrul Operaţional Judeţean (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean) şi la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Sistemului de Gospodărie a Apelor.
b)la nivelul deţinătorilor/administratorilor de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate:
b1) se întocmesc de către deţinător/administrator în baza prevederilor Planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic;
b2) se aprobă de către conducătorul/directorul unităţii afectate;
b3) se transmit, în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), către Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă/ Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor.
c)la nivel judeţean:
c1) se întocmesc de către Grupul de Suport Tehnic, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, pe baza rapoartelor operative primite de la nivel local şi puse la dispoziţie şi de Centrul Operaţional al Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
c2) se transmit:
c2.1)simultan către Centrul operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei Bazinale de Apă, Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei Naţionale „Apele Române", Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor;
i)către Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului/Centrul Naţional De Coordonare Integrată prin grija Instituţiei Prefectului;
ii) către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă prin grija Centrului operaţional al Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
iii) către Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Direcţia Judeţeană Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, după caz, pe timpul producerii poluărilor accidentale ale cursurilor de apă şi poluărilor marine prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor.
d)la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean:
Centrul operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va transmite operativ către Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Sistemului de Gospodărire a Apelor, situaţia intervenţiilor realizate cu mijloace şi forţe proprii.
Art. 2. (1) Rapoartele informative se întocmesc de către Sistemul de Gospodărire a Apelor care are în administrare bazine/sub-bazine hidrografice situate în alt judeţ decât cel în care asigură Grupul de Suport Tehnic din judeţul unde s-au produs fenomene hidrometeorologice periculoase şi se transmit la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic;
(2)Rapoartele informative se întocmesc şi de către Sistemul Hidrotehnic Independent care are în administrare bazine/ sub-bazine hidrografice şi se transmit la Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic din judeţul unde Sistemul Hidrotehnic Independent administrează bazinele/sub-bazinele hidrografice respective;
(3)Rapoartele informative conţin date legate de măsurile, intervenţiile efectuate în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi după caz, date hidrometeorologice la staţiile hidrometrice sau posturile pluviometrice proprii din zona administrată (cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a evenimentului, depăşiri praguri precipitaţii, precipitaţii în 24 ore, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zapădă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, debitele minime înregistrate, faze la diguri şi acumulări), pe localităţi şi râuri;
(4)Rapoartele informative vor sta la baza întocmirii rapoartelor operative ce se întocmesc de către Sistemul de Gospodărire a Apelor care asigură Grupul de Suport Tehnic din judeţul unde s- au produs fenomene hidrometeorologice periculoase.
Art.3. Macheta Raportului operativ va cuprinde, în principal următoarele:
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ...............
Grup de Suport Tehnic
SGA/SHI ....................................... Nr......... / data ..............
Către,
MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR
–Centrul operativ pentru situatii de urgenţă Administraţia Bazinală de Apă............................
Administraţia Naţională „Apele Române" Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean
RAPORT OPERATIV NR /data/ora
PRIVIND EFECTELE FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE PRODUSE ÎN DATA DE .................
1.SITUAŢIA HIDROMETEOROLOGICĂ
(modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos)
Cantităţi cumulate de precipitaţii căzute pe întreaga perioadă de producere a evenimentului, depăşiri praguri precipitaţii, precipitaţii în 24 ore, cantităţi totale de precipitaţii cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zapădă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje gheţuri, scurgeri de pe versanţi, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, debitele minime înregistrate, faze la diguri şi acumulări, pe localităţi şi râuri.
1.SITUAŢIA PAGUBELOR PRODUSE (estimativ-fizic):
| Nr. crt. | Bazin hidrografic, municipiul, oraşul, comuna/ /localităţi aparţinătoare | Curs de apă pe fiecare comună şi localitate aparţinătoare | Pagube estimate | Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte | ||
| Denumire | U.M. | Fizic | Tendinţa fenomenului hidrometeorologic Creştere/staţionare/scădere | |||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| n | U.A.T.: Cod Siruta | |||||
| Localitatea | Curs de apă | victime omeneşti | nr. | -revărsare râu, pârâu, vale nepermanentă (nominalizarea acestora); - scurgeri de pe versanţi, torenţi (nominalizarea acestora); -blocaje de gheţuri/plutitori; -băltiri, ape interne; | ||
| persoane sinistrate | nr. | |||||
| persoane | nr. | |||||
| accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos | accident dig, baraj (denumire, administrator); -incapacitate de preluare a reţelei de canalizare (precipitatii importante cantitativ) -alunecări de teren cu blocarea albiei -alte cauze | |||||
| case afectate, din care: | ||||||
| distruse | nr. | |||||
| avariate | nr. | |||||
| inundate | nr. | |||||
| anexe gospodăreşti (inclusiv beciuri), din care: | ||||||
| distruse | nr. | |||||
| avariate | nr. | |||||
| inundate | nr. | |||||
| obiective sociale şi administrative (se menţionează şcoală, grădiniţă, spital, primărie, lăcaş de cult, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, altele) | nr. | |||||
| obiective economice | nr. | |||||
| obiective culturale | nr. | |||||
| zone protejate (se menţionează denumirea zonei) | nr. | |||||
| poduri | nr. | |||||
| podeţe si traversări pietonale | nr. | |||||
| drumuri naţionale | km. |
| drumuri judeţene | km. | |||||
| drumuri comunale | km. | |||||
| străzi | km. | |||||
| drumuri forestiere şi agricole | km. | |||||
| căi ferate | km. | |||||
| teren arabil (inclusiv podgorii, livezi, grădini, altele) | ha. | |||||
| Sere şi solarii (suprafaţa desfăşurată) | mp | |||||
| păşuni, fâneţe | ha. | |||||
| păduri | ha. | |||||
| reţele alimentare cu apă, canalizare | km. | |||||
| surse de alimentare cu apă în sistem centralizat | nr. | |||||
| uzine de apă | nr. | |||||
| staţii de epurare | nr. | |||||
| fântâni | nr. | |||||
| animale moarte | nr. | |||||
| construcţii hidrotehnice afectate (cu menţionarea denumirii, capacităţilor, deţinătorului) | nr. | |||||
| reţele electrice, telefonice , alte reţele de comunicaţii | km. | |||||
| reţele alimentare cu gaze naturale | km. | |||||
| pagube produse de poluări accidentale | nr. |
| generate de inundaţii (cursuri de apă, prize de apă, altele) | ||||||
| alte pagube (stâlpi retele, altele) | ||||||
| TOTAL JUDEŢ Nr.total U.A.T. afectate: Nr. total de localităţi afectate: | victime omeneşti | nr. | ||||
| persoane sinistrate | nr. | |||||
| persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos | nr. | |||||
| case afectate, din care: | ||||||
| distruse | nr. | |||||
| avariate | nr. | |||||
| inundate | nr. | |||||
| anexe gospodăreşti (inclusiv beciuri), din care: | ||||||
| distruse | nr. | |||||
| avariate | nr. | |||||
| inundate | nr. | |||||
| obiective sociale şi administrative | nr. | |||||
| obiective economice | nr. | |||||
| obiective culturale | nr. | |||||
| zone protejate | nr. | |||||
| poduri | nr. | |||||
| podeţe şi traversări pietonale | nr. | |||||
| drumuri naţionale | km. | |||||
| drumuri judeţene | km. | |||||
| drumuri | km. | |||||
| comunale | |||||
| străzi | km. | ||||
| drumuri forestiere şi agricole | km. | ||||
| căi ferate | km. | ||||
| teren arabil | ha | ||||
| Sere şi solarii | mp | ||||
| păşuni, fâneţe | ha. | ||||
| păduri | ha. | ||||
| reţele alimentare cu apă, canalizare | km. | ||||
| surse de alimentare cu apă în sistem centralizat | nr. | ||||
| uzine de apă | nr. | ||||
| staţii de epurare | nr. | ||||
| fântâni | nr. | ||||
| animale moarte | nr. | ||||
| construcţii hidrotehnice afectate | nr. | ||||
| reţele electrice, telefonice, alte reţele de comunicaţii | km. | ||||
| reţele alimentare cu gaze naturale | km. | ||||
| pagube produse de poluări accidentale generate de inundaţii | nr. | ||||
| alte pagube |
a)Tabelul se va completa doar în cazul înregistrării unor pagube ca urmare a unor fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale generate de inundaţii (rapoartele nu vor cuprinde pagube produse de: vânt, grindină, incendii, cutremur, alunecari de teren, decât dacă acestea afectează cursurile de apă, regimul de curgere, asigurarea fluxului informaţional, exploatarea în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice);
b)Tabelul va conţine doar rândurile cu pagubele înregistrate fizic, nu toate tipurile de pagube înscrise în macheta tip de raportare;
c)Încadrarea pagubelor înregistrate la construcţii civile şi industriale în cele 3 stări de degradare:
c1) distruse: construcţie prăbuşită;
c2) avariate: (avarii structurale) pericol de prăbuşire;
c3) inundate (avarii nestructurale, exemple: finisaje, tâmplărie, pardoseli, altele) uşor afectate.
Cele 3 categorii se pot extinde şi pentru drumuri.
3.MĂSURILE LUATE DE CĂTRE TOATE STRUCTURILE IMPLICATE ÎN GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE RISCURILE SPECIFICE:
a)la nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor;
b)la nivelul Comitetului/Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă;
c)la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
(avertizarea populaţiei, forţe de intervenţie care acţionează, evacuarea populaţiei, cazare, alimentare cu apă potabilă a sinistraţilor şi obiecte de primă necesitate).
4.COLABORARE CU ŢĂRILE VECINE ÎN CONFORMITATE CU
REGULAMENTELE COMUNE (dacă este cazul);
5.MODUL DE EXPLOATARE ŞI DE COMPORTARE A CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE CU ROL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR
(volume acumulate în acumulările permanente şi nepermanente, manevrele efectuate la baraje şi derivaţii de ape mari, modul de funcţionare al staţiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, altele)
6.MĂSURI NECESARE PENTRU EVITAREA SAU DIMINUAREA PAGUBELOR
(tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, altele)
7.CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE AFECTATE
Şef Grup de Suport Tehnic
Director S.G.A. ,
Întocmit,
Art.4 Pentru operativitate în transmiterea informaţiilor, Rapoartele Operative pot fi transmise iniţial doar cu semnătura persoanei care le întocmeşte, ulterior acestea transmiţându-se şi cu semnătura Şefului Grupului de Suport Tehnic (directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor).
Art. 5 Rapoartele operative se transmit imediat după primirea informaţiilor primare şi în funcţie de evoluţia fenomenului ori de câte ori se impune, fără a se repeta informaţiile şi pagubele transmise în rapoartele operative anterioare.
Art. 6 Rapoartele operative întocmite la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraş, comună) şi pe fiecare localitate aparţinătoare acestora, precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate; vor fi transmise până la încetarea fenomenului.
Art. 7. (1) În mod similar se vor întocmi Rapoarte operative şi pentru perioada de manifestare a fenomenului de secetă hidrologică indicându-se în principal:
a)dacă a fost aplicat Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare debitele minime înregistrate în secţiunile de control care au determinat restricţiile folosinţele de apă restricţionate; măsuri de raţionalizare;
b)modul de asigurare a necesarului de apă în localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;
c)modul de asigurare a necesarului de apă în localităţile care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;
d)măsuri întreprinse în vederea suplimentării sursei pentru asigurarea necesarului de apă potabilă pentru populaţie;
(2)Frecvenţa de trasmitere a rapoartelor operative va fi stabilită de către Administraţia Naţională
„Apele Române" şi subunităţile din subordine.
Art. 8 Macheta Raportului operativ pentru secetă hidrologică va cuprinde, în principal următoarele:
COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA ...............
Grup de Suport Tehnic
SGA/SH .......................................
Nr......... / data ..............
Către,
MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR
–Centrul operativ pentru situatii de urgenţă Administraţia Bazinală de Apă/Administraţia Naţională „Apele Române" Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean
RAPORT OPERATIV NR /data/ora
PENTRU SECETĂ HIDROLOGICĂ ÎNREGISTRATĂ ÎN PERIOADA .................
A. Situaţia hidrometeorologică, râuri/sectoare de râuri secate.
B. APLICAREA PLANULUI DE RESTRICŢII ŞI FOLOSIRE A APEI ÎN PERIOADE
DEFICITARE (dacă a fost aplicat planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, debitele minime înregistrate în secţiunile de control care au determinat restricţiile, folosinţele de apă restricţionate, măsuri de raţionalizare)
–Situaţia debitelor în secţiunile de monitorizare, raportată la pragurile specifice - debitul minim necesar al folosintelor din aval - Qmin. necesar
| Secţiunea de monitorizare | Debit înregistrat în secţiune ( mc/s) | Data/ora | Debit minim necesar al folosinţelor din aval (mc/s) | Observaţii |
|---|---|---|---|---|
| Râul: | ||||
| Staţia hidrometrică .. | ||||
| Staţia hidrometrică .. | ||||
| ........... | ||||
| ............ |
–Aplicarea "Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare"
| Sursa de apă | Secţiunea de monito- rizare | Locali- tatea | Folosinţa | Utilizatorii de apă care au aplicat prevederile Planului de restricţii | Treapta de restricţii |
C. ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ ÎN LOCALITĂŢILE CARE DISPUN DE SISTEME CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU APĂ
(raportul operativ va face referire doar la localităţile afectate de secetă care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă)
–Localităţile afectate de secetă care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă
| Nr. crt | Comuna | Localitatea (cod siruta) | Sursa alimentare (curs de apă, priza de apă, foraje, izvor) | Program de funcţionare cu restricţii | Populaţia totală a localităţii Nr. locuitori | Populaţia afectată Nr. locuitori | Cauzele |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
D. ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ ÎN LOCALITĂŢILE CARE NU DISPUN DE SISTEME CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU APĂ
(raportul operativ va face referire doar la localităţile afectate de secetă care dispun doar de surse de apă individuale - fântâni)
–Localităţile afectate de secetă care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale.
| Nr. crt | Comuna | Localitatea | Nr.total de fântâni | din care: nr. fântâni secate |
În situaţia în care toată populaţia din localitatea nu este racordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă, localitatea va fi raportată atât la cap. C, cât şi la cap. D.
D. MĂSURI ÎNTREPRINSE ÎN VEDEREA SUPLIMENTĂRII SURSEI PENTRU ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ (PENTRU POPULAŢIE, ANIMALE, etc)
a)La nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor
b)La nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă
c)La nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
E. COLABORAREA CU ŢĂRILE VECINE
Şef Grup de Suport Tehnic
Întocmit,
Director S.G.A. ,
Art. 8. Pentru poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona de costieră, rapoartele operative sunt înlocuite de anexele 6 (Fişa de comunicare în cazul observării unei poluări accidentale) şi 7 (Fişa de avertizare în caz de poluare accidentală validată) din ordinul pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale a apelor din România (S.A.P.A.- ROM) şi a centrului internaţional principal de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre, din România (C.I.P.A.- ROM), evoluţia şi monitorizarea evenimentului, precum şi intervenţiile de limitare şi diminuare a efectelor negative se vor consemna în rapoarte informative.
Art. 9. Rapoartele operative elaborate de instituţiile/structurile implicate vor fi stocate, în format electronic (scanate) pe o perioadă de 10 ani şi arhivate pe o perioadă de 2 ani, atât la Grupul de Suport Tehnic cât şi la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
la regulament
CONŢINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ
privind apărarea împotriva inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi secetei hidrologice din judeţul....... perioada......
Art. 1. (1) Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Grupul de Suport Tehnic din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor;
(2)În funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, numeşte, prin ordin, comisia de specialitate pe domeniile de competenţă ale instituţiilor cu responsabilităţi în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (construcţii civile/industriale/ hidrotehnice, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti altele);
(3)Componenţa comisiilor de evaluare, precum şi obligaţia asumării documentelor întocmite de către acestea sunt stabilite conform prevederilor art.108, alin.(1) şi alin.(2) din prezentul regulament;
(4)Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza Proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase întocmite conform Anexei nr.11 la prezentul regulament de către comisiile menţionate anterior;
(5)Rapoartele de sinteză se propun spre aprobare de către vicepreşedinţii Comitetului Judeţean/Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, se aprobă de către preşedintele Comitetului Judeţean/Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi se semnează de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, în calitatea sa de şef al Grupului de Suport Tehnic şi se transmit în termen de maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor.
Raportul de sinteză va conţine:
a)evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, debite minime înregistrate pe cursurile de apă, cursuri de apă secate, zone în care s-a impus introducerea restricţiilor), precum şi producerea şi evoluţia poluării accidentale;
b)organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, situaţia cheltuielilor de intervenţie conform Anexei nr.9a întocmite de fiecare instituţie participantă, măsuri de raţionalizare în folosirea apei, modul de raportare privind aplicarea sistemului de semnalare a situaţiilor de restricţii, măsuri pentru asigurarea necesarului de apă în localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare/care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, măsuri de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de avertizare-alarmare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);
c)efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale - pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:
| Nr. crt. | Bazin hidrografic (ord.I), municipiul, oraşul, comuna/ /localităţi aparţinătoare | Curs de apă pe fiecare comună şi localitate aparţinătoare | Pagube etimate | Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte | |||
| Denumire | U.M. | Fizic | Valoric estimat pentru refacere (mii lei) | ||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| n | UAT: Cod Siruta | ||||||
| Localitatea | Curs apă | victime omeneşti | nr. | -revărsare râu, pârâu, vale nepermanentă (nominalizarea acestora); - scurgeri de pe versanţi, torenţi (nominalizarea acestora); -blocaje de gheţuri/plutitori ; -băltiri, ape interne; -accident dig, baraj (denumire, administrator); -incapacitate de preluare a reţelei de canalizare (precipitatii importante cantitativ) -alunecare teren cu blocarea albiei -alte cauze | |||
| persoane | nr. | ||||||
| sinistrate | |||||||
| persoane accidentate sau | nr. | ||||||
| afectate de | |||||||
| îmbolnăviri pe | |||||||
| timpul | |||||||
| producerii | |||||||
| fenomenului | |||||||
| periculos | |||||||
| case afectate, | |||||||
| din care: | |||||||
| distruse | nr. | ||||||
| avariate | nr. | ||||||
| inundate | nr. | ||||||
| anexe | |||||||
| gospodăreşti | |||||||
| (inclusiv | |||||||
| beciuri), din | |||||||
| care: | |||||||
| distruse | nr. | ||||||
| avariate | nr. | ||||||
| inundate | nr. | ||||||
| obiective sociale şi | nr. | ||||||
| administrative | |||||||
| (se menţionează | |||||||
| şcoală, | |||||||
| grădiniţă, spital, | |||||||
| primărie, lăcaş | |||||||
| de cult, clădiri | |||||||
| de patrimoniu, | |||||||
| monumente | |||||||
| istorice, altele) | |||||||
| obiective | nr. | ||||||
| economice | |||||||
| obiective | nr. | ||||||
| culturale | |||||||
| zone protejate (se menţionează | nr. | ||||||
| denumirea | |||||||
| zonei) | |||||||
| poduri | nr. | ||||||
| podeţe şi traversări | nr. | ||||||
| pietonale | |||||||
| drumuri | km. | ||||||
| naţionale | |||||||
| drumuri | km. | ||||||
| judeţene | |||||||
| drumuri | km. | ||||||
| comunale | |||||||
| străzi | km. | ||||||
| drumuri forestiere şi | km. | ||||||
| agricole | |||||||
| căi ferate | km. | ||||||
| teren arabil (inclusiv | ha. | ||||||
| podgorii, livezi, | |||||||
| grădini, altele) | |||||||
| Sere şi solarii (suprafaţă | mp | ||||||
| desfăşurată) | |||||||
| păşuni, fâneţe | ha. | ||||||
| păduri | ha. | ||||||
| reţele alimentare cu | km. | ||||||
| apă, canalizare | |||||||
| surse de alimentare cu | nr. | ||||||
| apă în sistem | |||||||
| centralizat | |||||||
| uzine de apă | nr. | ||||||
| staţii de epurare | nr. | ||||||
| fântâni | nr. | ||||||
| animale moarte | nr. | ||||||
| construcţii hidrotehnice | nr. | ||||||
| afectate | |||||||
| (cu menţionarea | |||||||
| denumirii, | |||||||
| capacităţilor, | |||||||
| deţinătorului) |
| reţele electrice, telefonice, alte reţele de comunicaţii | km. | ||||||
| reţele alimentare cu gaze naturale | km. | ||||||
| pagube produse de poluări accidentale generate de inundaţii (cursuri de apă, prize de apă, altele) | nr. | ||||||
| alte pagube (stâlpi reţele, altele) | |||||||
| TOTAL JUDEŢ | Total judeţ pagube estimate | TOTAL VALORIC (mii lei) | |||||
| Denumire | U.M. | Fizic | Valoric estimat pentru refacere (mii lei) | ||||
| Nr.total U.A.T. afectate: Nr. total de localităţi afectate: | victime omeneşti | nr. | |||||
| persoane sinistrate | nr. | ||||||
| persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos | nr. | ||||||
| case afectate din care: | |||||||
| distruse | nr. | ||||||
| avariate | nr. | ||||||
| inundate | nr. | ||||||
| anexe gospodăreşti (inclusiv beciuri) din | |||||||
| care: | |||||||
| distruse | nr. | ||||||
| avariate | nr. | ||||||
| inundate | nr. | ||||||
| obiective sociale şi administrative | nr. | ||||||
| obiective economice | nr. | ||||||
| obiective culturale | nr. | ||||||
| zone protejate | nr. | ||||||
| poduri | nr. | ||||||
| podeţe şi traversări pietonale | nr. | ||||||
| drumuri naţionale | km. | ||||||
| drumuri judeţene | km. | ||||||
| drumuri comunale | km. | ||||||
| străzi | km. | ||||||
| drumuri forestiere şi agricole | km. | ||||||
| căi ferate | km. | ||||||
| teren arabil | ha. | ||||||
| Sere şi solarii | mp | ||||||
| păşuni, fâneţe | ha. | ||||||
| păduri | ha. | ||||||
| reţele alimentare cu apă, canalizare | km. | ||||||
| surse de alimentare cu apă în sistem centralizat | nr. | ||||||
| uzine de apă | nr. | ||||||
| staţii de epurare | nr. | ||||||
| fântâni | nr. | ||||||
| animale moarte | nr. | ||||||
| construcţii hidrotehnice afectate | nr. | ||||||
| reţele electrice, telefonice, alte reţele de | km. |
| comunicaţii | |||||||
| reţele alimentare cu gaze naturale | km. | ||||||
| pagube produse de poluări accidentale generate de inundaţii | nr. | ||||||
| alte pagube |
i)distruse: construcţie prăbuşită;
ii) avariate: (avarii structurale) pericol de prăbuşire;
iii) inundate (avarii nestructurale, ex: finisaje, tâmplărie, pardoseli, etc) uşor afectate. Cele 3 categorii se pot extinde şi pentru drumuri, alte obiective afectate.
(2)Efectele negative produse de evenimentele hidrometeorologice periculoase care fac obiectul prezentului regulament, de natura eroziunilor, colmatărilor sau deteriorărilor de orice fel ale cursurilor de apă neamenajate, în zonele în care sunt în pericol iminent locuinţe, obiective socio-economice, elemente de infrastructură, inclusiv căi de comunicaţie rutieră, feroviară şi altele vor fi menţionate la "Alte pagube". Ca valoare se va completa valoarea lucrărilor de punere în siguranţă a tronsonului respectiv.
(3)valorile menţionate în Procesele verbale privind constatarea şi evalarea pagubelor produse la nivelul unităţilor teritorial-administrative (drumuri, poduri, alte obiective importante de infrastructură, construcţii hidrotehnice, reţele utilităţi, altele) sunt estimative, pentru stabilirea exactă urmând a se elabora studii tehnice de specialitate prin grija proprietarului/deţinatorului/administratorului obiectivului afectat.
d)comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitura, modul de funcţionare a staţiilor de pompare pentru desecare, măsuri de exploatare adoptate la lacurile de acumulare şi derivaţii pentru suplimentarea debitelor pe râuri în vederea asigurării cerinţelor de apă pentru folosinţe. Raportul va conţine un tabel intitulat „Situaţia construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri" întocmit după modelul de mai jos:
| Denumirea construcţiei/deţinător sau administrator | Valoare estimată pentru refacere (mii lei) | Propuneri de surse financiare pentru refacere |
|---|---|---|
| Administratia Naţională | - buget de stat | |
| „Apele Române" | - buget local | |
| Primăria......................... | - surse proprii ale deţinătorilor | |
| Alţi deţinători.................. | - alte surse |
e)concluzii şi aprecieri, cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare şi a sistemului informaţional decizional, a planurilor de apărare şi a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de
semnalare a situaţiilor caracteristice de satisfacere a cerinţelor de apă, lucrări pentru suplimentarea surselor de apă, posibilităţi de realizare a acestora (surse de finanţare);
Raportul va conţine în anexă o hartă cu zonele şi lucrările afectate, acestea din urmă vor fi marcate distinct.
După caz, raportul va fi însoţit de copii ale proceselor verbale de calamităţi, întocmite conform anexelor 10 şi 10a.
Art. 3. Pentru poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, raportul de sinteză se va asimila cu anexa 8 (Fişa de caracterizare a poluării accidentale) din ordinul pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de alarmare în caz de poluări accidentale a apelor din România (S.A.P.A.- ROM) şi a centrului internaţional principal de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre, din România (C.I.P.A.-ROM), anexă ce va fi transmisă la încheierea evenimentului.
Art. 4. - Rapoartele de sinteză vor fi stocate permanent în format electronic (scanate) şi arhivate arhivate pe o perioadă de 10 ani, atât la Grupul de Suport Tehnic cât şi la Secretariatul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Art.5 Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Grupul de Suport Tehnic asigură centralizarea anuală a pagubelor (fizic şi valoric) înregistrate ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.
Centralizatorul anual se propune spre aprobare de către vicepreşedinţii Comitetului Judeţean/Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean , se aprobă de către preşedintele Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă Urgenţă şi se transmite după cum urmează:
a)Sistemul de Gospodărire a Apelor transmite simultan la Centrul operativ al Ministerului Apelor şi Pădurilor, la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale „Apele Române" şi la Centrul operativ al Administraţiei Bazinale de Apă;
b)Instituţia Prefectului transmite la Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului;
c)Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean transmite către Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Anexa 9a
la regulament
Denumire instituţie participantă la intervenţie
Avizat, PREŞEDINTE
C.J.S.U.....................
PREFECT
...................................................
Situaţia centralizatoare a cheltuielilor de intervenţie
1.Cheltuieli cu echipamente şi materiale, consumate din stocul de apărare împotriva inundaţiilor, alte materiale consumate
| Nr. crt. | Zone inter- venţie | Denumire material /cod Normativ- | Cod Normativ- cadru | U.M. | Cantitate | Preţ unitar (mii lei) | Costuri totale echipament şi materiale consumate |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| cadru | (mii lei, fără TVA) | ||||||
| 1. Stoc apărare împotriva inundaţiilor | |||||||
| Total cheltuieli stoc apărare | |||||||
| 2. Alte materiale | |||||||
| Total chletuieli alte materiale | |||||||
| Total judeţ | |||||||
2.Cheltuieli cu deplasările şi lucrările de intervenţie mecanizate
| Nr. crt. | Zona de intervenţie | Tip auto/utilaj | Cantitate carburant consumat | Preţ unitar (mii lei ) | Costuri totale |
|---|---|---|---|---|---|
| pentru | carburant | ||||
| interventie | consumat | ||||
| (l) | pentru intervenţie | ||||
| (mii lei) | |||||
| Total judeţ | |||||
3.Cheltuieli cu manoperă
| Nr. crt. | Zone intervenţie | Nr. personal TESA | Nr. personal muncitor | Nr. total ore intervenţii | Chelt. Manopera intervenţii (mii lei) | Din care: nr. total ore supliment. | Costuri totale ore suplimen- tare |
| intervenţii | (mii lei) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| Total judeţ | |||||||
CENTRALIZATOR
al costurilor intervenţiei serviciilor de răspuns pentru perioada.....................
| Nr. crt | Zone inter- venţie | Costurile intervenţiei serviciilor de răspuns la calamitate (mii lei) | TOTAL costuri (mii lei) (fără TVA) | TOTAL costuri (mii lei) (cu TVA) | ||||||
| Nr. personal partici- pant la eveni- ment | Nr. ore supliment are | Costuri totale ore suplimen- tare | Costuri totale echipa- ment şi materiale consu- mate | Canti- tate carbu- rant consu- mat pentru interve nţie (l) | Costuri totale carbura nt consum at pentru inteven -ţie | Costuri totale consum electric al pompe- lor de evacu- area apei | ||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | (9)=(4) (5)+(7) (8) | (10)=( 9)x1,1 9 |
| TOTAL judeţ | ||||||||||
Director
.........
Întocmit,
....
la regulament
CONŢINUTUL PROCESULUI VERBAL DE CALAMITĂŢI
pentru construcţiile hidrotehnice afectate de viituri
Art. 1. (1) Deţinătorii de construcţii hidrotehnice au obligaţia să întocmească Procese verbale de calamităţi pentru construcţiile hidrotehnice grav avariate de viituri din administrare, imediat după retragerea apelor mari, în vederea alocării unor fonduri în regim de urgenţă pentru refacerea acestora;
(2)Procesul verbal va conţine succint descrierea fenomenului produs, perioada în care a avut loc evenimentul, cauze, prezentarea caracteristicilor tehnice ale lucrării, termenul de punere în funcţiune (P.I.F.), gradul de avariere şi necesitatea refacerii în regim de urgenţă (pentru refacerea liniei de apărare, prevenirea unor noi inundaţii etc.) şi va fi întocmit după următorul model: Comitetul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă. /
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă............. Deţinător:...............................
exemplu:Administraţia Bazinală de Apă....................
Sistemul de Gospodărire a Apelor............... Nr..........................din..................................
Avizat, PREŞEDINTE C.J.S.U
PREFECT
...................................................
PROCES VERBAL DE CALAMITĂŢI
pentru construcţiile hidrotehnice afectate de viituri
Descrierea pe scurt a fenomenului produs conform prevederilor art.1 alin. (2) şi alin. (3) după caz.
| Construcţia hidrotehnică afectată | Capacităţi | Valoare |
|---|---|---|
| de viituri | fizice afectate | estimată pentru refacerea lucrării (mii lei) |
| (fara TVA) | ||
Director, Preşedinte C.L.S.U.
Primar,
.................................... .............................
Comisia de verificare:
...................................
...................................
(3)Pentru obiectivele de investiţii în perioada de garanţie, afectate de viituri, se vor prezenta datele hidrologice înregistrate comparativ cu cele care au stat la baza proiectării construcţiei hidrotehnice (inclusiv documentele necesare conform prevederilor legale);
(4)Pentru obiectivele de investiţii în derulare, afectate de viituri, se vor prezenta datele hidrologice înregistrate comparativ cu cele care au stat la baza organizării de şantier pe perioada execuţiei lucrărilor (inclusiv documentele necesare conform prevederilor legale);
(5)Procesele vor fi însoţite de fotografii de la faţa locului şi de un plan de ansamblu cu localizarea lucrărilor afectate;
(6)Procesele verbale se întocmesc pe baza constatărilor efectuate în teren de către comisii, alcătuite din specialişti, nominalizate prin Decizie de către Deţinător (directorul Administraţiei Bazinale de Apă/Director Sistemul de Gospodărire a Apelor/alţi deţinători);
(7)Procesele verbale se întocmesc în 2 exemplare, 1 exemplar la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi 1 exemplar la Grupul de Suport Tehnic şi se transmit prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor pentru centralizare la Administraţia Bazinală de Apă;
(8)Procesul Verbal, în copie, se va anexa la raportul de sinteză întocmit pentru evenimentul respectiv.
ANEXA 10 a
la regulament
CONŢINUTUL PROCESULUI VERBAL DE CALAMITĂŢI
Pentru surse suplimentare de alimentare cu apă
Art. 1. (1) Primăriile/operatorii serviciului de alimentare cu apă au obligaţia să întocmească, Procese verbale de calamităţi, în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populaţie;
(2)Procesul verbal va conţine succint descrierea fenomenului produs, perioada în care a avut loc evenimentul, cauze, numărul de fântâni secate, populaţie afectată etc, şi va fi întocmit după următorul model:
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă. /
Operatorul serviciului de alimentare cu apă...................... Nr.............din...............................
Avizat, PREŞEDINTE C.J.S.U.....................
PREFECT
...................................................
PROCES VERBAL DE CALAMITĂŢI
Pentru surse suplimentare de alimentare cu apă
Descrierea pe scurt a fenomenului produs conform prevederilor art.1 alin. (2).
| Nr. de locuitori afectaţi de seceta hidrologică (pe fiecare sat) | Nr. foraje individuale gospodăreşti (fântâni) afectate | Nr.sisteme alimentare cu apă centralizate afectate | Valoare estimativă surse suplimentare de alimentare cu apă (mii lei) |
Sef Grup Suport Tehnic Presedinte C.L.S.U.
............................. Primar
.............................
Comisia de verificare:
...................................
...................................
...................................
(3)Procesele verbale se întocmesc pe baza constatărilor efectuate în teren de către comisii, alcătuite din specialişti, numite prin Ordin al Prefectului;
(4)Procesele verbale se întocmesc în 2 exemplare, 1 exemplar la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi 1 exemplar la Grupul de Suport Tehnic şi se transmit prin grija Sistemului de Gospodarire a Apelor pentru centralizare la Administraţia Bazinală de Apă;
(5)Procesul Verbal, în copie, se va anexa la raportul de sinteză întocmit pentru evenimentul respectiv.
la regulament
CONŢINUTUL CADRU AL PROCESULUI VERBAL PRIVIND CONSTATAREA ŞI EVALUAREA PAGUBELOR PRODUSE ÎN URMA FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE AVÂND CA EFECT PRODUCEREA DE INUNDAŢII, SECETĂ HIDROLOGICĂ, INCIDENTE/ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE, POLUĂRI ACCIDENTALE PE CURSURILE DE APĂ
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ.................
Nr. / din
PROCES VERBAL
privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (.), în comuna .
din data de (perioada) ......
din:
Comisia numită prin Ordinul Prefectului nr. din , formată
–1) Consiliul Judeţean .......
–2) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului
–3) Inspectoratul Judeţean în Construcţii ........
–4) Sistemul de Gospodărire a Apelor
. etc
ne-am deplasat astăzi, ......, în comuna ........., judeţul .........., în prezenţa
. (primar, viceprimar, şef Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă) din partea Primăriei
....... unde am constatat faptul că, în urma ........ din zilele de (perioada). , au fost afectate următoarele:
| Nr. crt | Tip obiectiv avariat / distrus | Sursă viitură / inun- daţie | Meca nism de inun- dare | Caracte- ristici ale viiturii | Denumire curs de apă (râu, pârâu, torent); scurgere de pe versanţi | Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului | Valoare (pe obiect afectat şi tip de material) (lei) | ||||||||
| Caracteristici obiectiv avariat/distrus | Deţinător (persoană fizică / juridică) | Localizare (adresă, zonă, poziţie km, alte repere) | Inundat/ Avariat / Distrus | Denumire obiect afectat (descriere mod afectare) | Material | U.M. | Cant. | ||||||||
| Denumire | U.M. | Cantitate | |||||||||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| Satul / cartierul . | |||||||||||||||
| 1 | Casă/Locuinţă | nr. | |||||||||||||
| 2 | Anexă gospodărească | nr. | |||||||||||||
| 3 | Obiectiv social şi administrativ | nr. | |||||||||||||
| 4 | Obiectiv economic | nr. | |||||||||||||
| 5 | Obiectiv cultural | nr. | |||||||||||||
| 6 | Pod | nr. | |||||||||||||
| 7 | Podeţ/traversări pietonale | nr. | |||||||||||||
| 8 | Drum Naţional | km. | |||||||||||||
| 9 | Drum Judeţean | km. | |||||||||||||
| 10 | Drum Comunal | km. | |||||||||||||
| 11 | Străzi | km. | |||||||||||||
| 12 | Drum forestier şi Drum agricol | km. | |||||||||||||
| 13 | Căi Ferate | km. | |||||||||||||
| 14 | Teren arabil (inclusiv podgorii, livezi, grădini, | ha. | |||||||||||||
136
| Nr. crt | Tip obiectiv avariat / distrus | Sursă viitură / inun- daţie | Meca nism de inun- dare | Caracte- ristici ale viiturii | Denumire curs de apă (râu, pârâu, torent); scurgere de pe versanţi | Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului | Valoare (pe obiect afectat şi tip de material) (lei) | ||||||||
| Caracteristici obiectiv avariat/distrus | Deţinător (persoană fizică / juridică) | Localizare (adresă, zonă, poziţie km, alte repere) | Inundat/ Avariat / Distrus | Denumire obiect afectat (descriere mod afectare) | Material | U.M. | Cant. | ||||||||
| Denumire | U.M. | Cantitate | |||||||||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| altele) | |||||||||||||||
| 15 | Sere şi solarii | mp | |||||||||||||
| 16 | Păşuni, fâneţe | ha. | |||||||||||||
| 17 | Păduri | ha. | |||||||||||||
| 18 | Retele utilităţi (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrică, telefonie, gaze naturale) | km. | |||||||||||||
| 19 | Surse de alimentare cu apă în sistem centralizat | Nr. | |||||||||||||
137
| Nr. crt | Tip obiectiv avariat / distrus | Sursă viitură / inun- daţie | Meca nism de inun- dare | Caracte- ristici ale viiturii | Denumire curs de apă (râu, pârâu, torent); scurgere de pe versanţi | Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului | Valoare (pe obiect afectat şi tip de material) (lei) | ||||||||
| Caracteristici obiectiv avariat/distrus | Deţinător (persoană fizică / juridică) | Localizare (adresă, zonă, poziţie km, alte repere) | Inundat/ Avariat / Distrus | Denumire obiect afectat (descriere mod afectare) | Material | U.M. | Cant. | ||||||||
| Denumire | U.M. | Cantitate | |||||||||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| 20 | Uzine de apă | Nr. | |||||||||||||
| 21 | Staţii de epurare | Nr | |||||||||||||
| 22 | Fântâni | Nr. | |||||||||||||
| 23 | Animale moarte | Nr. | |||||||||||||
| 24 | Pagube/afectări produse pe cursurile de apă (eroziuni şi prăbuşiri de mal, obturări de albie etc.) ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase,care pun în pericol locuinţe, obiective socio- economice etc. | Nr. | |||||||||||||
| 25 | Pagube produse de poluări accidentale | Nr. | |||||||||||||
138
| Nr. crt | Tip obiectiv avariat / distrus | Sursă viitură / inun- daţie | Meca nism de inun- dare | Caracte- ristici ale viiturii | Denumire curs de apă (râu, pârâu, torent); scurgere de pe versanţi | Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului | Valoare (pe obiect afectat şi tip de material) (lei) | ||||||||
| Caracteristici obiectiv avariat/distrus | Deţinător (persoană fizică / juridică) | Localizare (adresă, zonă, poziţie km, alte repere) | Inundat/ Avariat / Distrus | Denumire obiect afectat (descriere mod afectare) | Material | U.M. | Cant. | ||||||||
| Denumire | U.M. | Cantitate | |||||||||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
| generate de inundaţii (cursuri de apă, prize de apă, altele) | |||||||||||||||
| 26 | Alte pagube | ||||||||||||||
| Total sat . | |||||||||||||||
| Total U.A.T. . | |||||||||||||||
(1)Tabelul se va completa astfel:
a)la coloana 5 se va menţiona localizarea obiectivului afectat de pe cursul de apă;
b)la coloana 6 se va folosi I pentru inundat, A pentru avariat, D pentru distrus;
c)la coloana 7 se va menţiona sursa inundaţiei: fluvială, pluvială, apă freatică, marină, barare artificială;
d)la coloana 8 se va menţiona mecanismul de inundare: depăşirea capacităţii de transport a albiei, depăşirea asigurării lucrărilor de apărare, distrugerea infrastructurii de apărare, blocare (restricţionare), altele;
e)la coloana 9 se va menţiona caracteristica viiturii: viitură rapidă, viitură naturală, viitură de primăvară produsă din cauza topirii zăpezii, viitură solidă, viitură cu niveluri remarcabile, altele;
f)la coloana 10 se va menţiona denumirea cursului de apă.
139
(2)Valorile pentru refacerea obiectivelor afectate sunt estimative, iar pentru stabilirea valorii finale de reabilitare a intrastructurii afectate vor fi elaborate studii tehnice/studii de fezabilitate prin grija proprietarului/deţinătorului/administratorului.
140
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 5 (cinci) exemplare. Membrii comisiei:
1) Consiliul Judeţean ...............................
2) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului........................
3) Inspectoratul Judeţean în Construcţii .................
4) Sistemul de Gospodărire a Apelor ............................
Preşedinte C.L.S.U..................
Primar
la regulament
NORMATIV - CADRU
de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale pe cursurile de apă şi poluărilor marine în zona costieră
Art. 1. Deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, comitetele locale şi unităţile potenţial poluatoare îşi constituie stocuri de materiale şi mijloace de intervenţie operativă, pe baza prezentului Normativ - cadru, numai din sortimentele şi în cantităţile necesare, în funcţie de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acţiunilor operative de apărare, pe baza experienţei anterioare şi a istoricului evenimentelor, inclusiv în funcţie de perioada de valabilitate a materialelor de intervenţie.
Art. 2. Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare, conform prezentului Normativ-cadru, de către comitetele locale.
Art. 3. Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, poate dispune deţinătorilor de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorilor economici din zona afectată de inundaţii, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi altor operatori economici care deţin materiale şi mijloace de intervenţie specifice, dislocarea unor materiale şi mijloace de apărare pentru sprijinirea acţiunilor de intervenţii la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie a acestora.
Art. 4. (1) Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale şi mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale instituţiilor/operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă;
(2)Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele ministerelor cu atribuţii în gestionarea tipurilor de risc care fac obiectul prezentului regulament, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz.
Art. 5 (1) Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc în acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră, pentru intervenţii la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum şi în acţiuni de prevenire şi pregătire pentru intervenţii (Exemple:verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, acţiuni de verificare a modului de întreţinere a şanţurilor şi rigolelor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale şi ale operatorilor economici, precum şi în desfăşurarea exerciţiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi poluărilor accidentale);
(2)Se pot folosi, de asemenea, în realizarea, de către deţinători/administratori, a unor reparaţii urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, pentru refacerea continuităţii liniilor de apărare, cu obligaţia de a fi refăcute în cel mai scurt timp conform prevederilor legale în vigoare, precum şi pentru limitarea sau diminuarea eroziunilor, colmatărilor şi deteriorărilor de orice fel, în zonele în care sunt în pericol iminent locuinţe, obiective socio-economice, elemente de infrastructură, inclusiv căi de comunicaţie rutieră şi feroviară sau lucrări hidrotehnice în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii acestora;
(3)Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreţinere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi cursurilor de apă. Acelaşi regim au şi mijloacele de calcul, măsurare, transmisie şi avertizare.
Art. 6. Stocurile cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat în magazii corespunzător întreţinute, obligaţie ce revine tuturor deţinătorilor de materiale şi mijloace de intervenţie.
Art. 7. Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite şi cu alte sortimente cu efecte similare, la intervenţiile operative, în caz de ape mari, gheţuri şi poluări accidentale.
Art. 8. Pentru baraje, deţinătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzătoare necesitaţilor de intervenţie, care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare, urmând ca acestea să fie încadrate la capitolul baraje din pământ (B.P.) sau alte construcţii hidrotehnice (C.H.).
Art. 9. - Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările şi cursurile de apă pe categorii, după cum urmează:
a)D1 - diguri la Dunăre şi râurile principale;
b)D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
c)R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râurile principale;
d)R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă cadastrate/necadastrate;
e)B.P. - baraje din pamânt;
f)C.H. - alte construcţii hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;
g)C.I.R. - Centre de Intervenţie Rapidă de la Administraţiile Bazinale de Apă, Sistemele de Gospodărire a Apelor.
Sunt considerate râuri şi sectoare de râuri principale cursurile de apă de ordinul I din cadastrul apelor.
Art. 10 Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în Planurile de apărare judeţene, ale comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale şi ale sistemelor hidrotehnice.
Art. 11. Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă necadastrate (R2) şi pentru construcţiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi operatorii economici, care au obligaţia să pună la dispoziţia organelor tehnice, în afară de forţa umană şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare.
Art. 12. Operatorii economici care au obiective inundabile sau sunt potenţial poluatori, precum şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie şi locurile de depozitare.
Art. 13. Modul de stabilire a cantitaţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul:
(1)a) cantitate/km. lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într- una din coloanele 3-6;
-b) cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;
(2)cantitate/formaţie de intervenţie. Formaţia de intervenţie se defineşte ca formaţie de exploatare ce are în administrare sectorul de curs de apă/tipul de lucrare pentru care sunt necesare materialele şi mijloacele de intervenţie menţionate în Normativul cadru, inclusiv ca formaţia de intervenţie rapidă din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor/Sistemului Hidrotehnic Independent ce nu deţin Centru de Intervenţie Rapidă (C.I.R.);
(3)elementele precizate în coloana menţiuni speciale din Normativul-cadru reprezintă cantităţi maxime necesare faţă de normarea stabilită prin încadrarea în coloanele 3-9;
Art. 14. Operatorii economici care deţin lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor lua măsuri pentru constituirea/completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare necesare intervenţiile rapide la punctele critice.
Art. 15. În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundaţii, ţinându-se seama de experienţa anterioară.
Art. 16. Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenţă a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivaţii de ape mari), se pot reduce, faţă de prevederile normativului, în proporţie de până la 50%, cu condiţia să se menţină un grad de asigurare corespunzător.
Art. 17. Stocurile de materiale şi mijloacele de apărare vor fi aprobate odată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor.
Art. 18. Sistemele de alarmare, în caz de inundaţii, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecţiei civile, acolo und există posibilităţi tehnice de corelare/integrare.
Art. 19. (1) După depăşirea perioadei normate de folosire şi funcţionare a materialelor şi mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unitaţii care le deţine va inventaria materialele, obiectele de inventar şi mijloacele fixe, va stabili în funcţie de starea tehnică, destinaţia acestora (casarea, trecerea în exploatare sau menţinerea în gestiune);
(2)Materialele lemnoase cu perioada normată de utilizare depăşită pot fi folosite la construcţii provizorii sau la acele lucrări de întreţinere-reparaţii care nu necesită materiale de calitate superioară. Art. 20. Materialele şi mijloacele de apărare folosite în acţiuni de intervenţie operativă şi care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unităţii care le deţine, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către preşedintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfăşurat acţiunile de intervenţie şi, pe baza acestuia, se scad din stoc.
Art. 21. Principalele materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale care fac parte din Normativul - cadru de dotare se regăsesc în tabelul următor:
144
NORMATIV - CADRU
DE DOTARE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI DE COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE
| Nr. Crt. | DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLOACELOR DE INTERVENŢIE | U.M. | D1 (km.) | D2 (km.) | R1 (km.) | R2 (km.) | B.P. (buc.) | C.H. (buc.) | C.I.R. | T (ani) | MENŢIUNI SPECIALE |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| CAPITOLUL A - MATERIALE DE APĂRARE | |||||||||||
| 1. | Geotextil/Geomembrane | mp | 100 | 60 | 1000 | 10 | greutatea specifică minimă 500g./mp. | ||||
| 2. | Geocompozit bentonitic | mp | 50 | 500 | 10 | ||||||
| 3. | Palplanşe metalice şi din PVC | buc. | 200 | dimensiunea palplanşelor se va stabili în funcţie de caracteristicile tehnice ale lucrărilor din administrare | |||||||
| a) palplanşe metalice | buc. | 10 | |||||||||
| b) palplanşe PVC | buc. | 10 | |||||||||
| 4. | Diguri mobile umplute cu apă (hidrobaraje), gonflabile, şi echipamente conexe (motopompă, grup electrogen, compresor,tambur, sistem de rotaţie, angrenaj cu electromotor | ||||||||||
| a)diguri mobile | m | 2000 | 3-5 | ||||||||
| b) echipamente conexe, din care | buc. | ||||||||||
| b1) motopompă | buc. | 6 | 5-9 | ||||||||
| b2) grup electrogen | buc. | 2 | 6-10 | ||||||||
| b3) troliu: cu şasiu, rolă, aripi şi motor hidraulic | buc. | 1 | |||||||||
| b4) aerosuflantă/ compresor | buc. | 1 | |||||||||
| 5. | Diguri mobile tip panou cu sprijin | 1000 | 3-5 | ||||||||
| a) cu înalţimea mai mică de 1 m | m | 1500 | |||||||||
| b) cu înălţimea mai mare de 1m | m | 500 | |||||||||
| 6. | Chesoane metalice cilindrice pentru combaterea grifoanelor | buc. | 5 | 10 | 5 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 7. | Saci de mari dimensiuni (250/500/1000/2000 kg.),din care | buc. | 50 | 1000 | 3 | ||||||
| a) 250 kg. | buc. | ||||||||||
| b) 500 kg. | buc. | ||||||||||
| c) 1000 kg. | buc. | ||||||||||
| d) 2000 kg. | buc. | ||||||||||
| 8. | Saci cu materiale higroscopice, autoelevabili la contactul cu apa | buc. | 1000 | 3 | |||||||
| 9. | Snopi de fascine 0 30 cm, L=3-4 m. (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an) | buc. | 1 | 1000 buc./S.G.A./S.H.I. Pentru zone fară protecţie forestieră cantităţile se pot majora cu 25 % | |||||||
| 10. | Scoabe din oţel rotund (0 18, 20 cm) | buc. | 500 | 15 | 500 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 11. | Saltele de protecţie antierozională | mp. | 500 | 3 | 500 mp/S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 12. | Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare 0 8 - 15cm; L=1-3 m. | buc. | 50 | 50 | 200 | 300 | 5 | pentru zone fară protecţie forestieră cantităţile se pot majora cu 25 % | |||
| 13. | Scânduri de 2,5 cm, L=3-4 m. | mc. | 0,5 | 0,2 | 0,5 | 6 | 8 | pentru zone fară perdele de protecţie cantităţile se pot majora cu 25 % | |||
| 14. | Dulapi | mc. | 0,5 | 0,3 | 0,2 | 0,2 | 2 | 0,5 | 6 | 8 | |
| 15. | Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) | buc. | 2-4 | 20 % din numărul uneltelor cu cozi prevăzute în normativ | |||||||
| 16. | Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm.) | kg | 2 | 1 | 10 | 5 | 8 | ||||
| 17. | Sârma neagră 0 2-4 mm. | kg | 15 | 8 | 10 | 10 | 8 | ||||
| 18. | Plasă sârmă (zincată) 0 2-3 mm. | kg | 60 | 40 | 80 | 20 | 8 | ||||
| 19. | Saci pentru pământ şi sfoară: | buc. | 300 | 200 | 100 | 100 | 200 | 100 | 10000 | 8 | 0,5 ml. sfoară pentru sac |
| a) saci cânepă | buc. | ||||||||||
| b) saci iută | buc. | ||||||||||
| c) saci polipropilenă (sau dublaţi cu polietilenă) | buc. |
145
| d) sfoară pentru legat saci | m | 8 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 20. | Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor 010 -15 mm | kg | 2 | 2 | 0,2 | 0,1 | 50 | 2 | 10 | 8 | cca. 9 ml.funie sintetică /!imagekg. |
| 21. | Nisip | mc. | 6 | 5 | 4 | 4 | 5 | 4 | 200 | ||
| 22. | Piatră brută (blocuri de 15-30 cm.), blocuri beton, piatră 200 - 1000 kg./buc. | mc. | 5 | 3 | 5 | 3 | 5 | 5 | 40 | unde este necesar (zone cu teren slab coeziv predispuse fenomenelor erozionale, cu eroziuni active pe sectoare indiguite , consolidari de diguri,etc). | |
| 23. | Stabilopozi/tetraedre de beton | buc. | -pentru totalul amenajărilor hidroenergetice din administrarea S.C. Hidroelectrica S.A., amplasate în zone speciale - 200 buc./S.G.A./S.H.I. | ||||||||
| 24. | Folii de polietilenă (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar) | mp. | 100 | 50 | 20 | 20 | 400 | 5000 | 4 | greutatea specifică medie 120 g./mp. | |
| CAPITOLUL B - CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI | |||||||||||
| 25. | Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei hidraulic şi aditivi pentru motorină | litri | Fct. de termen ul stabilit de furniz or | -se asigură un stoc minim pentru funcţionarea utilajelor de intervenţie, staţiilor de pompare şi grupurilor de iluminat timp de 48 de ore. - uleiul hidraulic într-o cantitate egală cu capacitatea instalaţiei hidraulice. - se asigură stocul | |||||||
| a) motorină | litri | ||||||||||
| b) benzină | litri | ||||||||||
146
| c) ulei motor | litri | pentru autovehiculele din dotare pentru activitatea de gestionare a situatiilor de urgenta generate de inundatii, seceta hidrologica,accidente la constructii hidrotehnice, pouari pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera, pentru verificarea în teren a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi exerciţii de simulare - 200 buc. BCF /A.B.A./S.G.A./ S.H.I. (cca 2000 litri) | |||||||||
| d) ulei transmisie | litri | ||||||||||
| e) ulei hidraulic | litri | ||||||||||
| f) aditivi pentru motorină | litri | ||||||||||
| g) bonuri carburant (BCF) | litri | ||||||||||
| CAPITOLUL C - MIJLOACE DE INTERVENŢIE | |||||||||||
| 26. | Motoferăstraie (drujbe) | buc. | 2 | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie 1 buc. staţie hidrologică | ||||||
| 27. | Motodefrişătoare | buc. | 2 | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie 1 buc staţie hidrologică | ||||||
| 28. | Bărci metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame | buc. | 8-14 | 1 buc./formatie de intervenţie 1 buc/staţie hidrologică | |||||||
| a) bărci metalice | buc. | ||||||||||
| b) bărci din fibră de sticlă | buc. | ||||||||||
| c) bărci pneumatic cu rame | buc. | ||||||||||
| d) bărci pneumatice cu motor | buc. | 2 | |||||||||
| 29. | Şalupe cu motor | buc. | 1 | 14-22 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. 1 buc./S.G.A. la | ||||||
147
| Dunăre, inclusiv Delta Dunării | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 30. | Bacuri | buc. | |||||||||
| a) bacuri - dormitor | buc. | 16-24 | 1 buc./A.B.A. Dunăre | ||||||||
| b) bac autopropulsat/ împingator+bac | buc. | 16-24 | 1 buc./A.B.A. Dunăre | ||||||||
| 31. | Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii de emisie-recepţie şi alte echipamente specifice | buc. | 1 | 4-6 | S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. 1buc./A.B.A. | ||||||
| 32. | Vagoane - dormitor/rulotă echipate cu utilităţi (rulote) | buc. | 1 | 4-6 | 2 buc./S.G.A./S.H.I fără C.I.R | ||||||
| a) vagon dormitor | buc. | 1 | 4-6 | ||||||||
| b) rulotă | buc. | 2 | 4-6 | ||||||||
| 33. | Maşini de înşurubat şi găurit electrice, cu acumulatori | buc. | |||||||||
| a) maşini de înşurubat şi găurit electrice | buc. | 2 | 2-4 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| b) acumulatori | buc. | 4 | 2 | 4 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 34. | Polizoare drepte sau unghiulare, cu acumulatori | buc. | |||||||||
| a) polizoare | buc. | 2 | 2-4 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| b) acumulatori | buc. | 4 | 2 | 2 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 35. | Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament, alimente nealterabile, | buc. | 1 | 10 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 36. | Butoaie de tablă 100-200 litri pentru utilaje de intervenţie | buc. | 1 | 10 | 6 | 10 buc./S.G.A./S.H.I. fără CIR | |||||
| 37. | ATV 4X4, cu remorci (500 kg.) | buc. | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||||
| a) ATV 4x4 | buc. | 2 | 4-6 | ||||||||
| b) remorcă ATV (500 kg.) | buc. | 2 | 4-6 | ||||||||
| 38. | Şenilată | buc. | 2 | 4-6 | 1 buc/S.G.A./S.H.I. fără CIR | ||||||
| 39. | Alte mijloace transport |
148
| a) snowmobil | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc./formaţie de intervenţie (zonă munte) | |||||||
| b) skiuri cu clăpari | per. | 3-5 | 5 per./sistem hidrotehnic (zona munte) | ||||||||
| c) bicicletă | buc. | 3-5 | 3buc./formatie de interventie | ||||||||
| d) moped | buc. | 3-5 | 3 buc./formatie de intervenţie | ||||||||
| 40. | Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori reîncarcabili, felinare electrice 12-24V şi (încărcător acumulatori, felinare electrice) | buc. | 4 | 4 | 4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||
| a) lanterne tubulare mari | buc. | 4-8 | |||||||||
| b) lanterne cu acumulatori reincărcabili | buc. | 4-8 | |||||||||
| c) felinare electrice 12-24V. | buc. | 4-8 | |||||||||
| d) accesorii de rezervă (încărcători acumulatori) | buc. | 2 | 2 buc./formaţie de intervenţie | ||||||||
| 41. | Canistre de 10-20 litri | buc. | 2 buc./formaţie de intervenţie | ||||||||
| 42. | Marmite pentru transport hrana | buc. | 5-9 | 4 buc./S.G.A./S.H.I. | |||||||
| 43. | Sonete de mana sau mecanice (L= 6 m. cu berbec de 100-150 kg.) | buc. | 6-10 | 2 - 4 buc./S.G.A./S.H.I. | |||||||
| 44. | Cazmale cu cozi | buc. | 20 | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie 5 buc./staţie hidrologică | ||||||
| 44. | Lopeţi cu cozi | buc. | 20 | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie 5 buc./staţie hidrologică | ||||||
| 46. | Târnăcoape cu cozi | buc. | 20 | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie |
149
| 1 buc./staţie hidrologică | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 47. | Sape cu cozi | buc. | 20 | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./staţie hidrologică | ||||||
| 48. | Furci de fier cu cozi | buc. | 20 | 2-4 | 20 buc./formaţie de intervenţie 2 buc/staţie hidrologică | ||||||
| 49. | Căngi de fier cu cozi | buc. | 5 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./staţie hidrologică | ||||||
| 50. | Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn | buc. | 5 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie 1buc./statie hidrologică | ||||||
| a) roabe metalice cu roti pe pneuri | buc. | ||||||||||
| b) tărgi de lemn | buc. | ||||||||||
| 51. | Maiuri mecanice tip "broască" | buc. | 3-5 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 52. | Ciocane | buc. | 10 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 53. | Cleşte de cuie combinat | buc. | 5 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 54. | Patent izolant | buc. | 2 | 2-4 | 2 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 55. | Barde pentru cioplit şi topoare | buc. | 10 | 2-4 | 5 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 56. | Găleţi pentru apă sau bidoane din plastic | buc. | 2 | 2-4 | 2buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| a) găleţi pentru apă | buc. | ||||||||||
| b) bidoane din plastic | buc. | ||||||||||
| c) căni pentru apă | buc | 10 | 5 buc./găleată/bidon | ||||||||
| 57. | Binoclu | buc. | 1 | 20 | 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./S.G.A./S.H.I. fărăC.I.R. 2 buc/A.B.A. | ||||||
| 58. | Aparat foto (inclusiv card de memorie) | buc. | 1 | 10 | 1 buc./formaţie de |
150
| intervenţie 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. 2 buc./A.B.A. | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 59. | Cameră video (inclusiv card de memorie), dronă | buc. | 15 | ||||||||
| a) cameră video | buc. | 1 | 1 buc./A.B.A. | ||||||||
| b) dronă | buc. | 1 | 1 buc./A.B.A. | ||||||||
| 60. | Rezervor combustibil | buc. | 8 | 1 buc./S.G.A. | |||||||
| 61. | Costum protecţie pentru transportul pe apă (neopren) | buc. | 10 | 1buc./A.B.A./ S.G.A./S.H.I. | |||||||
| 62. | Capre pentru montarea fascinelor | buc. | 8 | 1 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 63. | Truse chei | buc. | 1 | 2-4 | 1 buc. /formaţie de intervenţie | ||||||
| 64. | Cărucior transport marfă de până la 250 kg. | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc. /formatie de intervenţie | ||||||
| 65 | Cântare | buc. | |||||||||
| a) cântar 10 kg. | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc/S.G.A./S.H.I. fara CIR | |||||||
| b) cântar 200-500 kg. | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc/S.G.A./S.H.I. fara CIR | |||||||
| 66. | Telefoane mobile, statii radio portabile, repetor portabil | buc. | |||||||||
| a) telefoane mobile | buc. | 10 | 2-4 | 1buc./canton exploatare 2buc./formaţie de intervenţie 3buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. 3buc./A.B.A. | |||||||
| b) staţii radio portabile | buc. | 10 | 8-12 | 10 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| c) repetor portabil | buc. | 1 | 8-12 | ||||||||
| 67. | Rafturi metalice | 1 set/C.I.R. (cca 200 mp.) |
151
| set | 1 | 9-15 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 68. | Scară metalică extensibilă 4-6 m. | buc. | 1 | 3-5 | 1buc/ formatie de intervenţie | ||||||
| 69. | Generator diesel cu automatizare (ca sursă alternative pentru alimentare cu energie copartimente - dispecerat, apărare, prognoze, etc.) | buc. | 9-15 | 1buc.A.B.A./S.G.A./ S.H.I. | |||||||
| 70. | Sisteme de măsură viteză/profile | buc. | |||||||||
| a) river-cat (sistem automat de măsurare viteză şi secţiune semi- automat) | buc. | 1 | 10 | dotare inclusiv la S.C. Hidroelectrica S.A. | |||||||
| b) sonar topobatimetrie A.D.C.P. (acoustic doppler current profilers) cu G.P.S. încorporat | buc. | 10 | 1 buc./A.B.A. | ||||||||
| 71. | Instrumente de măsurare a distanţei cu laser (lasermetre) | buc. | 1 | 8 | dotare inclusiv la S.C. Hidroelectrica S.A. 1 buc./ formaţie de intervenţie 1 buc./A.B.A. | ||||||
| 72. | Dispozitive infraroşu (în zona termo) pentru detectarea infiltraţiilor în dig | buc. | 1 | 8 | Dotare inclusiv la S.C Hidroelectrica S.A. | ||||||
| 73. | Sisteme radar pentru detectarea discontinuităţilor din corpurile digurilor, până la 7 m. adâncime | buc. | 1 | 8 | Dotare inclusiv la S.C. Hidroelectrica S.A. 1 buc/A.B.A. | ||||||
| 74. | Ruleta 20 - 50 m. | buc. | 2 | 8 | 2 buc./formaţie de intervenţie 2 buc/ Statie Hidrologica | ||||||
| 75. | Pluviometre | buc. | 8 | 1 buc./canton exploatare/sediu SH/SHI/SGA 1 buc./C.L.S.U. |
152
| 76. | Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării; portavoce | buc. | 8-12 | - în localităţi şi la obiective importante situate în aval de acumulari 1 buc./baraj 1 buc./C.L.S.U. | |||||||
| a) sirene | buc. | ||||||||||
| b) difuzoare pentru alarmă | buc. | ||||||||||
| c) portavoce | buc. | 2 | 2 buc./formaţie de intervenţie şi 1 buc./S.G.A. 2 buc./C.L.S.U. | ||||||||
| 77. | Set miră (piloti din profil metalic tip U/I si placi de mira pentru un ecart de nivel de max. 6 m ) | buc. | 2 | 8 | 1 buc./canton de exploatare 2 buc./statie hidrometrică | ||||||
| 78. | Maşină de umplut saci cu maşină de cusut saci | ||||||||||
| a) masină de umplut saci de mici dimensiuni | buc. | 2 | 10 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| b) maşină de umplut saci de mari dimensiuni | buc. | 1 | 10 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| c) maşină de cusut saci | buc. | 1 | 10 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. | |||||||
| d) | |||||||||||
| e) | fără C.I.R. | ||||||||||
| f) aţă de cusut | bobina | 20 | 8 | 20 bobine/S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| 79. | Dispozitiv de bătut palplanşe prin vibrare | buc. | 1 | 10 | |||||||
| 80. | Motopompe cu anexe şi 150 m. conductă sau furtun | ||||||||||
| a) motopompe cu anexe şi 150 m. conductă sau furtun de 500-2000l./min. | buc. | 2 | 5-9 | 1 buc./formaţie de intervenţie 2 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| b) motopompe cu anexe şi | buc. | 4 | 5-9 |
153
| 150 m. conductă sau furtun de 2000-5000l./min. | |||||||||||
| c) motopompe cu anexe şi 150 m. conducta sau furtun de 5000-20000l/min | buc. | 1 | 5-9 | ||||||||
| 81. | Motocositoare (multifuncţionale) | buc. | 1 | 6-10 | 1 buc.S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 82. | Utilaje terasiere, din care: | ||||||||||
| a) buldozer | buc. | 6-8 | 1 buc./S.G.A. ./S.H.I. 1 buc./C.L.S.U. | ||||||||
| b) buldoexcavator | buc. | 6-8 | 1 buc./S.G.A. ./S.H.I. 1 buc./C.L.S.U. | ||||||||
| c) excavator | buc. | 6-8 | 1 buc./S.G.A. ./S.H.I. 1 buc./C.L.S.U. | ||||||||
| d) autogreder | buc. | 6-8 | 1 buc./S.G.A. ./S.H.I. 1 buc./C.L.S.U. | ||||||||
| 83. | Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari + cablu flexibil, tractor rutier | ||||||||||
| a) tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari + cablu flexibil | buc. | 5-9 | 1 buc./S.G.A. | ||||||||
| b) tractor rutier cu remorca | buc. | 4-6 | 2 buc./S.G.A. 1 buc/C.L.S.U. | ||||||||
| 84. | Autobasculantă pentru transport materiale de intervenţie | buc. | 2 | 4-6 | 1 buc./S.G.A. /S.H.I. fara CIR 1 buc. /C.L.S.U. | ||||||
| 85. | Automacara | buc. | 1 | 6-10 | |||||||
| 86. | Autocamion cu remorcă, autoutilitara | buc. | |||||||||
| a) autocamion | buc. | 1 | 4-8 | ||||||||
| b) remorcă auto cu 2 osii | buc. | 1 | 4-6 | ||||||||
| c) autoutilitară 4x4 pentru transport persoane şi materiale | buc. | 1 | 4-8 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| 87. | Pontoane | ||||||||||
| a) ponton fibră sticlă | buc. | 1 | 10 |
154
| b) ponton autogonflabil | buc. | 1 | 10 | ||||||||
| c) ponton cu motor | buc. | 1 | 10 | ||||||||
| 88. | Incărcătoare frontale, stivuitoare | buc. | |||||||||
| a) tip IFRON, Wolla | buc. | 1 | 4-8 | 1 buc./ S.G.A ./S.H.I. fără C.I.R./C.L.S.U. | |||||||
| b) motostivuitor | buc. | 2 | 4-8 | 1buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| c) electrostivuitor | buc. | 2 | 4-8 | 1buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| 89. | Miniutilaj multifuncţional (cu braţ pentru săpare şanţuri, foreză, freză de zăpadă, plug de zăpadă, lamă de buldozer, graifer pentru deblocare poduri plutitori) | buc. | 1 | 8 | 1 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. /C.L.S.U. | ||||||
| 90. | Remorcă auto tractată de capacitate mică/peridoc | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 91. | Gabară | buc. | 16-24 | 1 buc./S.G.A. de la Dunăre | |||||||
| 92. | Greifer plutitor | buc. | 16-24 | 1 buc./ S.G.A. de la Dunăre | |||||||
| 93. | Trailer-remorcher | buc. | 1 | 5-9 | |||||||
| 94. | Bandă transportoare dotată cu elevator | buc. | 1 | 5-9 | 1 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C.I.R.. | ||||||
| 95 | Rezervor mobil cu pompa distribuţie carburanţi | buc. | 1 | 8 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 96. | Grupuri electrogene (portabile) cu anexe pentru iluminat | buc. | 2 | 6-10 | 1 buc./formaţie de intervenţie 1 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C I R 1 buc./canton de exploatare la Dunare | ||||||
| 97. | Turn de iluminat | buc | 2 | 8 | 1 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C I R | ||||||
| 98. | Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare); - cablu pentru iluminat | buc. |
155
| a) reflectoare (faruri)/proiectoare cu stativ | buc. | 10 | 4-8 | 4 buc. de grup electrogen | |||||||
| b) cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare | m | ||||||||||
| c) cabluri pentru iluminat | m | - câte 100 m.l. pentru fiecare grup electrogen | |||||||||
| d) becuri de iluminat | buc. | 4 | |||||||||
| 99. | Agregate pentru sudură electrică şi materiale de sudură, truse aferente | buc. | |||||||||
| a) agregate pentru sudură electrică | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc. /S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| b) materiale pentru sudură | buc. | 1 buc. /S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||||
| c) truse aferente | buc. | 1 | 4 | 1 buc. /S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | |||||||
| 100. | Bucătarie mobilă | buc. | 1 | 15 | 1 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. | ||||||
| 101. | Corturi impermeabile | buc. | 2 | 10 | se prevăd la cantoanele de exploatare, dacă este cazul | ||||||
| 102. | Calorifere electrice | buc. | 4 | 1 buc/vagon dormitor/rulotă 1 buc/canton exploatare | |||||||
| 103. | Paturi pliante echipate cu saltele, perne şi 2 seturi de paturi şi lenjerie/pat | buc. | |||||||||
| a) paturi pliante | buc. | 20 | 3-5 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| b) saltele | buc. | 20 | 3-5 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| c) perne | buc. | 20 | 2 | 20 buc./formaţie de |
156
| intervenţie | |||||||||||
| d) pături | buc. | 40 | 2 | 40 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| e) set lenjerie | buc. | 40 | 2 | 40 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 104. | Cizme de cauciuc | per. | |||||||||
| a) cizme cauciuc | per. | 20 | 2 | 20 perechi/formaţie de intervenţie | |||||||
| b) cizme cauciuc şold | per. | 20 | 2 | 20 perechi/formaţie de intervenţie | |||||||
| 105. | Mantale (pelerine) de ploaie cu glugă | buc. | 20 | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 106. | Echipamente de intervenţie | buc. | |||||||||
| a) salopete din doc | buc. | 40 | 3 | 40 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| b) salopete impermeabile | buc. | 20 | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| c) tricouri (cu manecă lungă, cu manecă scurtă) | buc. | 120 | 3 | 120 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| d) veste | buc. | 20 | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| e) costum de iarnă (salopetă, scurtă, geacă)/izopren | buc. | 20 | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| f) căciuli de blană vătuite | buc. | 20 | 4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| g) mănuşi de protecţie | buc. | 20 | 4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| h) bocanci | buc. | 20 | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie |
157
| i) veste avertizoare (reflectorizante) | buc. | 20 | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| j) cască de protecţie | buc. | 20 | 4 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| k) şepci | buc. | 40 | 3 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 107. | Veste şi colaci de salvare | buc. | |||||||||
| a) veste de salvare | buc. | 20 | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| b) colaci de salvare | buc. | 20 | 2 | 20 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| CAPITOLUL D -MATERIALE SI MIJLOACE DIVERSE | |||||||||||
| 108 | Aparat radio + TV | buc. | 4-6 | 1 radio+1 TV/sistem hidrotehnic | |||||||
| a) aparat radio | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc. / formaţie de intervenţie | |||||||
| b) aparat TV | buc. | 1 | 4-6 | 1 buc./ formaţie de intervenţie | |||||||
| 109. | Trusă medicală de prim ajutor | buc. | 1 | 1 | 1 buc./canton de exploatare 1buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 110. | Săpun şi detergenţi | kg | |||||||||
| a) săpun | kg | 1 | 2 kg. săpun/canton sau staţie/an | ||||||||
| b) detergenţi | kg | 1 | 20 kg. detergenţi/canton sau staţie/an | ||||||||
| 111. | Materiale dezinfectante (var şi cloramină) | kg | 1 | 5 kg. var /canton sau staţie/an 5 kg. cloramină/canton sau staţie/an | |||||||
158
| a) var | kg | ||||||||||
| b) cloramină | kg | ||||||||||
| 112. | Pudră talc, naftalină | kg | 1 | 3 kg./ magazie cu stoc apărare /an | |||||||
| a) pudră talc | kg | ||||||||||
| b) naftalină | kg | ||||||||||
| 113. | Otravă de şoareci | kg | 3 | 1 | 3 kg./canton/magazie cu stoc apărare/an | ||||||
| 114. | Spray şi creme insecticide | set | 1 | 1 set/formaţie de intervenţie | |||||||
| CAPITOLUL E - MATERIALE ŞI MIJLOACE PENTRU INTERVENŢIE LA GHEŢURI | |||||||||||
| 115. | Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor | buc. | 10 | 8 | 10 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 116. | Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm. grosime, 20 cm. lătime, 4-5 m. lungime) | buc. | 15 | 8 | 15 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 117. | Răngi de fier 2-4 m. lungime | buc. | 5 | 15 | 5 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 118. | Motofierăstraie pentru gheaţă (drujbe cu lamă de 40-50 cm.) | buc. | 2 | 2-3 | 2 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 119. | Burghie pentru gheaţă | buc. | 2 | 2-4 | 2 buc./formaţie de intervenţie | ||||||
| 120. | Scări din lemn 4-6 m. | buc. | 3-5 | 1buc./C.L.S.U. | |||||||
| 121. | Cordiţe de salvare şi asigurare, centuri siguranta | buc. | 20 | 3 | |||||||
| 122. | Cuie de diferite mărimi | kg | 8 | 5 kg./C.L.S.U. | |||||||
| 123. | Sârmă neagră | m. | 8 | 50 ml./C.L.S.U. | |||||||
| CAPITOLUL F - MATERIALE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE | |||||||||||
| 124. | Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanţă poluatoare | buc. | 8 | 1 buc./S.G.A. | |||||||
| 125. | Materiale absorbante tip spill-sorb, sau materiale similare biodegradabile | kg | 200 | 100 | 500 | 2 | se prevăd, după necesitate, şi la formaţiile de | ||||
| intervenţie/ unităţi poluatoare | |||||||||||
| 126. | Material pentru produse petroliere şi | kg | 200 | 100 | 500 | 2 | se prevăd, după | ||||
159
| substanţe chimice din apă | necesitate, şi la formaţiile de intervenţie/ unităţi poluatoare | ||||||||||
| 127. | Material absorbant pentru reziduuri acide, scurgeri accidentale de acizi | kg | 100 | 50 | 200 | 2 | se prevăd, după necesitate, şi la formaţiile de intervenţie/ unităţi poluatoare | ||||
| 128. | Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanţi | buc. | 1 | 5 | 1 buc./ S.G.A./S.H.I. fără C.I.R./ unităţi poluatoare | ||||||
| 129. | Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi | ||||||||||
| a) perne absorbante | buc. | 500 | 2 | 500 buc. /S.G.A./S.H.I. fără C.I.R./unitate poluatoare se prevăd, după necesitate, şi la formaţiile de intervenţie | |||||||
| b) rulouri, cilindri, baraje absorbante | m | 300 | 2 | 300 m /S.G.A./S.H.I. fără C.I.R./unitate poluatoare |
160
| se prevăd, după necesitate, şi la formaţiile de intervenţie, statiile hidrologice 1 baraj de 500 ml./ A.B.A.Dobrogea- Litoral (pentru poluări marine) | |||||||||||
| c) lavete / batiste / covoare absorbante | buc. | 2000 | 2 | 1000 buc./S.G.A./S.H.I. fără C.I.R. / unitate poluatoare se prevăd, după necesitate, şi la formaţiile de intervenţie | |||||||
| 130. | Sisteme de colectare material poluant | buc. | 1 buc./S.G.A. | ||||||||
| a) vidanje | buc. | 1 | 10 | 1 buc./S.G.A./ unitate poluatoare | |||||||
| b) trailer poluare | buc. | 1 | 15 | 1 buc./S.G.A./ unitate poluatoare | |||||||
| c) sistem raclaj | buc. | 1 | 15 | 1 buc./S.G.A./ unitate poluatoare | |||||||
| d) raclor stăvilar | buc. | 1 | 15 | 1 buc./S.G.A./ unitate poluatoare | |||||||
| e) estacade cu sistem de remorcare la barcă | buc. | 2 | 10 | 1 buc./S.G.A./ unitate poluatoare | |||||||
| 131. | Recipienţi de 1-5 litri pentru probe de apă şi material biologic | buc. | 4-6 | 20 buc./S.G.A. | |||||||
| 132. | Sistem portabil pentru efectuarea determinărilor biologice | buc. | 8-12 | 1 buc./S.G.A. |
161
| 133. | Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri | buc. | 10 | 5 | 10 buc./S.G.A./ unităţi poluatoare | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 134. | Sistem tip funicular mobil pentru poziţionarea barajului plutitor | buc. | 1 | 5 | 1 buc./S.G.A. fără C.I.R. | ||||||
| 135. | Binoclu infraroşii | buc. | 1 | 20 | 1 buc./ S.G.A. fără C.I.R. | ||||||
| 135. | Electropompe | buc. | 8 | 2 buc./S.G.A. | |||||||
| 137. | Pânza hessiană | m | 2 | 100 ml./formaţie de intervenţie/ unităţi poluatoare | |||||||
| 138. | Baloţi paie | buc. | 50 buc./formaţie de intervenţie/ unităţi poluatoare | ||||||||
| 139. | Căngi cu cozi tip P.S.I. | buc. | 8 | 5 buc./formaţie de intervenţie | |||||||
| 140. | Măşti de gaze | buc. | 2 | 8 | 2 buc./formaţie de intervenţie/ unităţi poluatoare | ||||||
| 141. | Recipienţi stocare materiale recuperate 100 -200 litri | buc. | 2 | 2 buc./S.G.A. fără C.I.R./ unităţi poluatoare | |||||||
| 142. | Skimmer substanţe solide/ pompă apă murdară | buc. | 1 | 1 buc./S.G.A. fără C.I.R./unităţi poluatoare | |||||||
| 143. | Laborator mobil | buc. | 1 | ||||||||
| 144. | Capcane petrol (saci) | buc. | 50 | ||||||||
| 145. | Absorbant frânghie | buc. | 1 | ||||||||
| 146. | Funie sintetică | m | 8 | 150 ml./formaţie de intervenţie | |||||||
| 147. | Utilaj curăţare plajă | buc. | 2 | numai la A.B.A. Dobrogea-Litoral | |||||||
| 148. | Maşini reecologizare, cu accesorii | buc. | 2 | numai la A.B.A. Dobrogea-Litoral | |||||||
| 149. | Maşină colectoare alge | buc. | 2 | numai la A.B.A. Dobrogea-Litoral | |||||||
| 150. | Concasor scoici | buc. | 2 | numai la A.B.A. Dobrogea-Litoral |
162
LEGENDĂ:
D1 - diguri la Dunăre si râuri principale; D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;
R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre şi râuri principale; R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;
B.P. - baraje de pământ;
C.H. - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize etc.;
C.I.R. - centru de intervenţie rapidă;
T - durata normată de funcţionare ori folosire; A.B.A.- Administraţie Bazinală de Apă; S.G.A.- Sistem de Gospodarire a Apelor;
S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent;
C.I.R. - Centru de Intervenţie Rapidă;
C.L.S.U.- Comitet Local pentru Situaţii de Urgenţă.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
