Tratat din 17 iunie 2003

România şi Ucraina, denumite în continuare părţi contractante,

în dorinţa de a dezvolta relaţiile prieteneşti în interesul ambelor state şi popoarelor lor,

pornind de la principiile egalităţii suverane, integrităţii teritoriale, inviolabilităţii frontierelor de stat existente şi respectului reciproc,

în dorinţa de a dezvolta relaţiile de colaborare pe baza principiilor şi prevederilor cuprinse în Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina şi în Acordul conex acestuia, sub forma schimbului de scrisori între miniştrii afacerilor externe ai României şi Ucrainei, semnate la Constanţa la 2 iunie 1997,

luând în considerare prevederile legislaţiilor interne ale părţilor contractante pe problemele frontierei de stat, precum şi normele şi principiile de drept internaţional în domeniul respectiv,

au convenit următoarele:

Capitolul ITraseul liniei frontierei de stat

Articolul 1

Frontiera de stat dintre România şi Ucraina trece pe teren astfel cum este definită şi descrisă în Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Bucureşti la 27 februarie 1961, precum şi în toate documentele de demarcare corespunzătoare, hărţile frontierei de stat între fostele Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, procesele-verbale ale semnelor de frontieră cu schiţele crochiu, anexele corespunzătoare şi completările la acestea, precum şi în documentele verificărilor traseului liniei frontierei de stat în vigoare între fostele Republica Populară Română/Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste la 16 iulie 1990 - data adoptării Declaraţiei privind suveranitatea de stat a Ucrainei şi în completările şi anexele la documentele de demarcare menţionate mai sus, care pot fi încheiate între părţile contractante în perioada de valabilitate a prezentului tratat,

cu excepţia acelui sector al liniei frontierei de stat definite mai sus, care trece de la punctul nordic de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ucrainei şi Republicii Moldova până la punctul sudic de întâlnire a frontierelor de stat ale acestor state,

şi se continuă de la semnul de frontieră nr. 1439 (baliză) pe limita exterioară a mării teritoriale a Ucrainei din jurul Insulei Şerpilor până la punctul cu coordonatele 45°05'21" latitudine nordică şi 30°02'27" longitudine estică, care este punctul de întâlnire cu frontiera de stat a României care trece pe limita exterioară a mării sale teritoriale. Marea teritorială a părţilor contractante, măsurată de la liniile de bază la punctul de intersecţie a limitelor exterioare ale acesteia, va avea, în permanenţă, lăţimea de 12 mile marine.

În cazul în care se va constata existenţa unor modificări obiective ca urmare a unor fenomene naturale care nu sunt legate de activităţi umane şi care vor face necesară schimbarea acestor coordonate, Comisia mixtă de frontieră va întocmi noi procese-verbale.

Linia frontierei de stat, pe întreaga sa întindere, va rămâne nemodificată dacă părţile contractante nu vor conveni altfel.

Întocmirea noilor documente privind frontiera de stat nu reprezintă o revizuire a frontierei existente între România şi Ucraina.

Capitolul IIMarcarea şi întreţinerea liniei frontierei de stat

Articolul 2

1.Frontiera de stat este marcată în teren prin semne de frontieră. Caracteristicile fiecărui semn de frontieră şi poziţia lui faţă de linia de frontieră sunt stabilite prin documente de demarcare şi verificare, documente privind semnele triplex confinium, precum şi alte documente care vor fi întocmite ulterior.

2.Pentru sectoarele apelor de frontieră unde, ca urmare a unor fenomene naturale, s-a modificat configuraţia malurilor sau a albiei acestora ori se constată schimbări faţă de situaţia existentă la data încheierii documentelor de demarcare în vigoare la data efectuării verificării traseului frontierei de stat, părţile contractante, luând în considerare dispoziţiile art. 12 din prezentul tratat, întocmesc noi documente privind traseul liniei frontierei de stat, în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană, care intră în vigoare la data primirii ultimei notificări privind îndeplinirea de către părţile contractante a procedurilor interne necesare.

Articolul 3

1.Părţile contractante se obligă să întreţină frontiera de stat pe toată lungimea ei, astfel ca traseul acesteia să fie clar şi vizibil.

2.În sectoarele de uscat ale frontierei de stat se constituie culoarul de frontieră cu o lăţime de 10 metri câte 5 metri faţă de linia frontierei în ambele părţi -, care trebuie să fie curăţat de vegetaţie. În acest culoar se interzice realizarea de instalaţii şi construcţii în afara celor care sunt destinate pazei frontierei de stat.

3.Curăţarea culoarului de frontieră se realizează de către fiecare parte contractantă pe teritoriul propriu. Organele corespunzătoare ale părţilor contractante se vor informa reciproc cu privire la termenele de executare a lucrărilor de curăţare cu cel puţin 5 zile înainte de începerea acestora.

4.În sectoarele apelor de frontieră, locurile din jurul stâlpilor de frontieră se vor curăţa pe o rază de 2 metri şi se va asigura vizibilitatea directă între stâlpii de frontieră care au acelaşi număr.

Articolul 4

1.Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru paza şi întreţinerea semnelor de frontieră şi vor trage la răspundere persoanele vinovate de mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor de frontieră ori a părţilor componente ale acestora.

2.În cazul dispariţiei, distrugerii sau deteriorării semnelor de frontieră, organele corespunzătoare ale părţilor contractante iau imediat măsuri pentru restabilirea sau repararea acestora. Organele corespunzătoare ale părţii contractante care efectuează lucrările privind restabilirea sau repararea semnelor de frontieră ori a unor părţi componente ale acestora vor înştiinţa în scris organele corespunzătoare ale celeilalte părţi contractante cu cel puţin 10 zile înainte de începerea activităţilor respective.

3.Semnele de frontieră mutate, deteriorate ori distruse sau părţile componente ale acestora vor fi refăcute ori reparate de către acea parte contractantă ai cărei cetăţeni au produs prejudiciul menţionat. Dacă vinovaţii nu sunt identificaţi, refacerea sau repararea semnelor de frontieră se va efectua de către acea parte contractantă care răspunde de întreţinerea acestora.

Orice activităţi referitoare la reconstituirea, înlocuirea sau mutarea semnelor de frontieră se realizează cu acordul şi în prezenţa reprezentanţilor celeilalte părţi contractante.

4.În cazul în care este necesar, organele corespunzătoare ale părţilor contractante pot să instaleze semne de frontieră suplimentare, de comun acord. În acelaşi mod, ele pot să schimbe locul de dispunere a semnelor de frontieră distruse, deteriorate sau care sunt în pericol de distrugere ori deteriorare şi să le restabilească în locuri care prezintă siguranţă. Pe timpul executării acestor lucrări, traseul liniei frontierei de stat stabilit prin documentele de demarcare nu se modifică.

5.Despre executarea lucrărilor de reconstituire şi fixare în teren a semnelor de frontieră în locurile ce prezintă siguranţă se întocmesc acte şi procese-verbale pentru semnele de frontieră, în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană, care trebuie să corespundă cu celelalte documente la care se anexează. Astfel de documente se întocmesc şi pentru semnele de frontieră suplimentare.

Articolul 5

1.Întreţinerea semnelor de frontieră se efectuează de către părţile contractante astfel:

a)partea română întreţine stâlpii de frontieră şi semnele de direcţie de pe teritoriul propriu, precum şi geamandurile, balizele şi bornele de centru cu număr impar care sunt dispuse pe linia frontierei de stat;

b)partea ucraineană întreţine stâlpii de frontieră şi semnele de direcţie de pe teritoriul propriu, precum şi geamandurile, balizele şi bornele de centru cu număr par care sunt dispuse pe linia frontierei de stat.

2.Întreţinerea semnelor triplex confinium se realizează pe baza unor înţelegeri separate între:

–guvernele României, Ucrainei şi Republicii Ungare;

–guvernele României, Ucrainei şi Republicii Moldova.

3.Părţile contractante se obligă să menţină forma, dimensiunile, culoarea şi locul de dispunere ale semnelor de frontieră în conformitate cu prevederile ce rezultă din documentele de demarcare a frontierei de stat.

4.Fiecare parte contractantă va informa cealaltă parte contractantă, pe cale diplomatică, cu privire la culoarea stâlpilor de frontieră care sunt stabiliţi pe teritoriul propriu şi la simbolurile naţionale de pe aceşti stâlpi.

Articolul 6

1.Verificarea stării şi poziţiei în teren a semnelor de frontieră şi a stării culoarelor de frontieră de pe teritoriul propriu se execută de către fiecare parte contractantă individual.

2.Verificările comune ale semnelor şi culoarelor de frontieră se execută o dată la 2 ani, vara, la termenele stabilite de comun acord.

3.În cazul în care se impune o verificare comună suplimentară a semnelor şi culoarelor de frontieră, organele corespunzătoare ale unei părţi contractante vor înştiinţa în scris despre aceasta organele corespunzătoare ale celeilalte părţi contractante. O astfel de verificare trebuie să înceapă nu mai târziu de 15 zile din momentul primirii înştiinţării.

4.La terminarea verificării comune se va întocmi un proces-verbal, în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană.

Articolul 7

1.Semnele de frontieră restabilite şi suplimentare trebuie să corespundă ca formă, dimensiuni şi aspect semnelor de frontieră existente.

2.Fixarea semnelor de frontieră suplimentare se face în comun de către organele corespunzătoare ale părţilor contractante, iar cheltuielile legate de această activitate se împart în mod egal.

3.Reconstituirea semnelor de frontieră dispărute, distruse sau deteriorate se efectuează de organele corespunzătoare ale părţilor contractante, cu participarea experţilor.

Capitolul IIIModul de folosire a apelor de frontieră, căilor ferate şi şoselelor, precum şi a altor instalaţii de comunicaţii care traversează frontiera de stat

Articolul 8

1.Toate râurile, pâraiele, canalele şi apele maritime, în limitele sectoarelor pe care trece linia frontierei de stat, se consideră ape de frontieră.

2.Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru ca pe timpul folosirii apelor de frontieră să se respecte prevederile prezentului tratat şi ale altor acorduri bilaterale şi multilaterale în acest domeniu.

Articolul 9

1.Pe râurile de frontieră navigabile navele celor două părţi contractante au dreptul să navigheze pe şenalul navigabil principal, indiferent de traseul liniei frontierei de stat pe aceste râuri. Altor mijloace de navigaţie li se permite să navigheze pe apele de frontieră numai până la linia frontierei de stat.

2.Mijloacele de navigaţie ale uneia dintre părţile contractante pot să acosteze la malul râului sau la ţărmul mării celeilalte părţi contractante în caz de pericol (calamitate, avarie etc.). Proprietarii acestor mijloace sunt obligaţi să informeze în cel mai scurt timp reprezentanţii autorităţilor de frontieră sau locale ale părţii contractante pe teritoriul căreia se găsesc acestea. În astfel de cazuri, aceste autorităţi le vor acorda ajutorul necesar.

Articolul 10

Toate mijloacele de navigaţie ale părţilor contractante, care navighează în apele de frontieră, trebuie să aibă:

a)navele - pavilioanele de stat proprii, denumirea sau numerele de înregistrare ale acestora;

b)bărcile - pavilioanele de stat proprii sau simbolurile drapelelor de stat în pupa sau în prova şi numerele de înregistrare ale acestora.

Denumirile şi numerele se înscriu cu culoare albă sau neagră şi trebuie să fie clar vizibile de pe ambele maluri.

Pe timp de noapte, toate mijloacele de navigaţie trebuie să aibă în funcţiune luminile de navigaţie.

Articolul 11

Regulile de navigaţie pe apele de frontieră pentru mijloacele de navigaţie aparţinând autorităţilor de frontieră ale părţilor contractante, precum şi modul de cooperare pe timpul executării pazei frontierei de stat se stabilesc de comun acord printr-un protocol separat între autorităţile de frontieră ale părţilor contractante, care va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări privind aprobarea sa.

Articolul 12

1.Părţile contractante se vor preocupa de întreţinerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră şi vor lua măsurile necesare pentru prevenirea distrugerii premeditate a malurilor acestora.

2.În cazul modificării albiei râului, pârâului sau canalului de frontieră ca urmare a unor fenomene naturale, părţile contractante vor lua măsuri în conformitate cu înţelegerile bilaterale în vigoare.

3.În scopul asigurării stabilităţii traseului liniei frontierei de stat, albia apelor de frontieră nu poate fi modificată în mod unilateral.

4.În cazul în care, ca urmare a acţiunilor uneia dintre părţile contractante pe apele de frontieră, au fost deteriorate malurile sau a fost modificată albia ori regimul de scurgere ale acestora, acea parte contractantă este obligată să reconstituie malurile deteriorate şi să readucă albia în poziţia iniţială, conform documentelor menţionate la art. 1 din prezentul tratat.

5.Situaţia şi direcţia apelor curgătoare de frontieră trebuie, pe cât posibil, să rămână neschimbate. În acest scop părţile contractante vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru îndepărtarea obstacolelor accidentale care ar putea provoca schimbarea albiei râurilor, pâraielor şi canalelor de frontieră. Cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor comune se împart în mod egal între părţile contractante, dacă acestea nu convin altfel.

6.Realizarea pe apele de frontieră sau pe malurile acestora a oricăror construcţii care pot provoca modificarea albiei acestor ape sau a regimului lor de scurgere se efectuează în conformitate cu înţelegerile bilaterale în vigoare.

7.În scopul prevenirii modificărilor albiei râurilor, pâraielor şi canalelor de frontieră, malurile acestor ape de frontieră trebuie să fie consolidate acolo unde autorităţile competente ale părţilor contractante, de comun acord, consideră necesar. Executarea acestor lucrări şi suportarea cheltuielilor revin părţii contractante căreia îi aparţine malul.

8.Scurgerea naturală a apei din apele de frontieră curgătoare şi din regiunile contigue lor inundabile în timpul creşterii apelor nu poate fi schimbată sau îngreunată în detrimentul celeilalte părţi contractante prin construirea ori reconstruirea unor instalaţii sau construcţii pe apă şi pe maluri.

Articolul 13

1.Chestiunile referitoare la construcţia, repararea şi exploatarea căilor de comunicaţie care traversează frontiera de stat, la înfiinţarea unor noi puncte de trecere a frontierei de stat, precum şi la stabilirea culoarelor aeriene vor fi reglementate prin acorduri separate între părţile contractante.

2.Datele şi documentele referitoare la transportul materialelor necesare pentru executarea lucrărilor menţionate la pct. 1 din prezentul articol vor fi transmise autorităţilor de frontieră ale celeilalte părţi contractante în timp util.

Articolul 14

Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru menţinerea în stare corespunzătoare a sectoarelor căilor ferate, şoselelor şi căilor navigabile, în locurile unde acestea intersectează frontiera de stat.

Capitolul IVPescuitul, vânătoarea, silvicultura, exploatarea subsolului şi protecţia mediului la frontiera de stat

Articolul 15

1.Pescuitul în apele de frontieră este permis până la linia frontierei de stat, în conformitate cu legislaţia internă a fiecărei părţi contractante, cu condiţia interzicerii folosirii substanţelor explozive, otrăvitoare sau de altă natură care ar putea provoca distrugerea în masă sau vătămarea peştelui.

2.Protecţia şi dezvoltarea pisciculturii în apele de frontieră vor fi reglementate printr-un acord separat.

Articolul 16

Vânătoarea este permisă până la linia frontierei de stat, în conformitate cu legislaţia internă a fiecărei părţi contractante. Împuşcarea şi urmărirea vânatului peste frontiera de stat sunt interzise.

Articolul 17

Dacă, din cauza unor fenomene naturale sau pe timpul tăierii pădurilor, copacii vor cădea peste linia frontierei de stat, organele corespunzătoare ale părţilor contractante se vor informa reciproc în acest sens şi vor lua măsuri pentru transportul acestora pe teritoriul părţii contractante de unde provin. În astfel de situaţii transportul materialului lemnos peste frontiera de stat se efectuează fără taxe vamale sau de altă natură.

Articolul 18

Lucrările de prospectare şi exploatare a subsolului se pot efectua până la cel mult 20 de metri de linia frontierei de stat, dacă părţile contractante nu convin altfel.

Articolul 19

1.În cazul apariţiei unui incendiu în apropierea liniei frontierei de stat, partea contractantă pe teritoriul căreia acesta s-a produs trebuie să ia toate măsurile pentru localizarea şi stingerea incendiului şi să nu permită extinderea acestuia peste linia frontierei de stat.

2.În cazul extinderii incendiului peste linia frontierei de stat sau al pericolului iminent al unei astfel de extinderi, organele corespunzătoare ale părţii contractante pe teritoriul căreia s-a produs incendiul vor informa despre aceasta imediat organele corespunzătoare ale celeilalte părţi contractante.

Articolul 20

Părţile contractante vor lua măsurile necesare pentru protecţia mediului, iar în cazul apariţiei pericolului de poluare, organele lor corespunzătoare se vor informa reciproc în acest sens imediat şi vor lua măsurile necesare, în conformitate cu prevederile unui acord separat în acest domeniu.

Capitolul VComisia mixtă de frontieră româno-ucraineană

Articolul 21

1.Pentru îndeplinirea atribuţiilor corespunzătoare prevăzute de prezentul tratat, în decurs de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestuia, se va constitui Comisia mixtă de frontieră interguvernamentală româno-ucraineană permanentă, denumită în continuare Comisia mixtă de frontieră, care se compune din delegaţiile română şi ucraineană.

2.Fiecare delegaţie se va constitui în conformitate cu legislaţiile în vigoare ale părţilor contractante şi va fi alcătuită din: şeful delegaţiei, un locţiitor şi 5 membri.

Înştiinţarea despre numirea şefilor delegaţiilor se realizează pe cale diplomatică.

3.Şefii delegaţiilor pot coopera în mod direct cu privire la activitatea Comisiei mixte de frontieră.

La nevoie, şefii delegaţiilor au dreptul să folosească pentru lucru în cadrul Comisiei mixte de frontieră numărul necesar de experţi şi alţi specialişti.

4.Fiecare parte contractantă suportă cheltuielile delegaţiei sale.

Cheltuielile legate de verificarea traseului şi marcarea liniei frontierei de stat se suportă de către părţile contractante în mod egal.

5.Pentru efectuarea lucrărilor în teren se constituie grupuri mixte de lucru, care se compun din subgrupuri române şi ucrainene. Fiecare subgrup se constituie dintr-un şef, locţiitorul acestuia, 3 membri şi personal tehnic. Componenţa grupurilor mixte de lucru se aprobă de către şefii delegaţiilor din Comisia mixtă de frontieră.

6.Comisia mixtă de frontieră:

a)efectuează la fiecare 7 ani în sectoarele de uscat şi la fiecare 5 ani pe apele de frontieră verificarea în comun a traseului liniei frontierei de stat;

b)pe baza rezultatelor verificărilor traseului frontierei de stat, elaborează anexele şi completările la documentele de demarcare în vigoare, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, precum şi ale art. 1-4 din Tratatul dintre Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborare şi asistenţă mutuală pe probleme de frontieră, semnat la Bucureşti la 27 februarie 1961, ale Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat la Constanţa la 2 iunie 1997, şi ale Acordului conex acestuia, încheiat prin schimb de scrisori ale miniştrilor afacerilor externe ai celor două state.

Documentele se întocmesc în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană, şi intră în vigoare la data primirii ultimei notificări privind îndeplinirea de către părţile contractante a procedurilor interne necesare;

c)pregăteşte materialele privind necesitatea refacerii malurilor deteriorate ale apelor de frontieră şi readucerii albiei acestora în poziţia iniţială, în conformitate cu documentele menţionate la art. 1 din prezentul tratat;

d)la nevoie, pregăteşte propuneri privind schimbul cu sectoare de teritorii limitrofe frontierei de stat;

e)rezolvă problemele privind fixarea semnelor de frontieră suplimentare, mutarea acelora care sunt în pericol de distrugere sau a părţilor din acestea pe locuri ce prezintă siguranţă;

f)pune de acord caracteristicile tehnice ale semnelor de frontieră;

g)îndeplineşte alte sarcini referitoare la întreţinerea liniei frontierei de stat;

h)elaborează instrucţiuni tehnice pentru grupurile mixte de lucru.

7.Comisia mixtă de frontieră îşi întocmeşte regulamentul de lucru, care se aprobă de guvernele părţilor contractante.

8.Limbile oficiale ale Comisiei mixte de frontieră sunt româna şi ucraineana.

9.Şedinţele Comisiei mixte de frontieră se desfăşoară ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar de două ori pe an, alternativ pe teritoriul fiecărei părţi contractante.

Rezultatele şedinţei Comisiei mixte de frontieră se consemnează în procese-verbale, în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană.

În cazul în care Comisia mixtă de frontieră nu va putea ajunge la o hotărâre comună în legătură cu unele probleme, acestea se vor rezolva pe cale diplomatică.

10.Membrii Comisiei mixte de frontieră şi persoanele invitate de aceasta la lucrările sale nu pot fi privaţi de libertate pe teritoriul celeilalte părţi contractante; lucrurile personale, documentele de serviciu, mijloacele tehnice şi mijloacele de transport sunt inviolabile şi sunt scutite de taxe vamale sau de altă natură.

11.Pe perioada lucrărilor privind verificarea traseului liniei frontierei de stat, membrilor Comisiei mixte de frontieră şi persoanelor folosite de aceasta pentru lucrări li se eliberează legitimaţii pentru trecerea frontierei de stat.

Legitimaţiile se eliberează în conformitate cu legislaţiile interne ale părţilor contractante.

12.Timpul, ordinea şi locul trecerii frontierei de stat de către membrii Comisiei mixte de frontieră, experţii şi alţi specialişti care execută lucrări la frontiera de stat se stabilesc pentru fiecare caz de către Comisia mixtă de frontieră.

13.În cazul în care este necesar, părţile contractante vor face schimb de date din reţeaua topogeodezică şi de materiale cartografice şi aerofotogrammetrice pentru o fâşie de 5 kilometri de-a lungul liniei frontierei de stat, inclusiv acele documente care, potrivit legislaţiilor interne ale părţilor contractante, au caracter clasificat sau secret.

Aceste documente se pot folosi numai pentru pregătirea materialelor de verificare a traseului liniei frontierei de stat româno-ucrainene.

Părţile contractante sunt obligate să acorde materialelor şi informaţiilor primite un caracter şi un grad de protecţie echivalent.

Nici una dintre părţile contractante nu are dreptul să predea nici unei terţe părţi aceste materiale şi informaţii fără acordul prealabil în scris al părţii contractante care a furnizat materialele şi informaţiile respective.

14.În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Comisia mixtă de frontieră va începe verificarea în comun a frontierei de stat româno-ucrainene şi, pe baza rezultatelor acesteia, va pregăti următoarele documente:

a)Procesul-verbal-descriere a traseului liniei frontierei de stat între România şi Ucraina;

b)Albumul hărţilor topografice ale frontierei de stat între România şi Ucraina;

c)procesele-verbale pentru semnele de frontieră care sunt fixate pe frontiera de stat dintre România şi Ucraina, cu schiţele-crochiu topografice;

d)Tabelul de coordonate ale semnelor de frontieră;

e)Procesul-verbal final al verificării în comun a frontierei de stat între România şi Ucraina.

Capitolul VIÎmputerniciţii de frontieră, drepturi şi obligaţii

Articolul 22

1.În scopul îndeplinirii sarcinilor prevăzute de prezentul tratat, se numesc:

–împuterniciţi de frontieră principali;

–locţiitori ai împuterniciţilor de frontieră principali;

–împuterniciţi de frontieră;

–locţiitori ai împuterniciţilor de frontieră.

2.Împuterniciţii de frontieră principali şi locţiitorii acestora sunt numiţi de guvernele părţilor contractante. Împuterniciţii de frontieră şi locţiitorii lor sunt numiţi de împuterniciţii de frontieră principali.

3.Părţile contractante se vor informa reciproc, pe cale diplomatică, cu privire la numirea împuterniciţilor de frontieră principali şi a locţiitorilor acestora. Împuterniciţii de frontieră principali se vor informa reciproc cu privire la numirea împuterniciţilor de frontieră şi a locţiitorilor lor.

Articolul 23

1.În competenţa împuterniciţilor de frontieră principali intră următoarele:

a)îndeplinirea dispoziţiilor corespunzătoare ale prezentului tratat;

b)analiza situaţiei în paza şi supravegherea frontierei de stat şi acordarea de sprijin reciproc în acest sens;

c)coordonarea activităţii împuterniciţilor de frontieră şi aprobarea proceselor-verbale ale întâlnirilor de lucru ale acestora;

d)rezolvarea problemelor asupra cărora împuterniciţii de frontieră nu au căzut de acord.

2.În competenţa împuterniciţilor de frontieră intră următoarele:

a)luarea de măsuri pentru prevenirea încălcării regimului frontierei de stat;

b)efectuarea de cercetări în comun şi întocmirea de procese-verbale în legătură cu evenimentele de frontieră şi încălcările regimului frontierei de stat, iar când este necesar, luarea de măsuri pentru prelevarea, conservarea şi paza probelor descoperite la locul producerii acestor fapte;

c)cercetarea şi stabilirea pagubelor produse ca urmare a încălcării regulilor regimului frontierei de stat şi luarea măsurilor necesare, în colaborare cu organele competente ale părţilor contractante;

d)organizarea predării-primirii persoanelor, animalelor domestice şi bunurilor care, din cauză de forţă majoră sau în mod întâmplător, au ajuns pe teritoriul celeilalte părţi contractante;

e)asigurarea funcţionării mijloacelor de comunicare;

f)analiza cazurilor de folosire a documentelor false, falsificate sau nevalabile la trecerea frontierei de stat şi a activităţilor pentru contracararea migraţiei ilegale şi apariţiei criminalităţii organizate la frontiera de stat şi informarea reciprocă despre aceasta;

g)organizarea, o dată la 2 ani, a controalelor comune ale semnelor şi culoarelor de frontieră şi informarea Comisiei mixte de frontieră cu privire la rezultatele acestor controale;

h)îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de prezentul tratat.

3.Împuterniciţii de frontieră se informează reciproc şi imediat cu privire la:

a)încălcarea şi pregătirea în vederea încălcării frontierei de stat;

b)calamităţile naturale şi poluarea mediului care s-au extins sau se pot extinde pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi măsurile luate în acest sens;

c)mijloacele plutitoare aparţinând celeilalte părţi contractante, ce au trecut frontiera de stat fără aprobare;

d)trecerea frontierei de stat cu aeronave sau cu alte aparate de zbor prin încălcarea regulilor de survol şi staţionarea ilegală a acestora pe teritoriul celeilalte părţi contractante;

e)efectuarea în apropierea frontierei de stat de lucrări care pot produce pagube teritoriului celeilalte părţi contractante;

f)alte date şi probleme referitoare la paza frontierei de stat, controlul trecerii acesteia de către persoane, mijloace de transport şi bunuri, precum şi respectarea regimului frontierei de stat, care impun adoptarea în cel mai scurt timp a unor măsuri comune.

Articolul 24

1.Împuterniciţii de frontieră principali desfăşoară şedinţe cel puţin o dată pe an, alternativ pe teritoriul fiecărei părţi contractante.

2.Împuterniciţii de frontieră desfăşoară anual cel puţin două întâlniri de lucru, alternativ pe teritoriul fiecărei părţi contractante.

3.La propunerea împuternicitului de frontieră a unei părţi contractante pot avea loc şi ale întâlniri de lucru în afara celor planificate, care se desfăşoară pe teritoriul părţii contractante iniţiatoare.

4.Întâlnirile de lucru neplanificate pentru cercetarea în comun a încălcărilor regimului frontierei de stat se desfăşoară la locul producerii acestora.

5.În funcţie de hotărârea fiecărui împuternicit de frontieră, la întâlnirea de lucru pot fi invitaţi să participe experţi.

6.Problemele care nu impun participarea nemijlocită a împuterniciţilor de frontieră pot fi rezolvate prin corespondenţă sau prin alte mijloace de comunicare.

Articolul 25

Împuterniciţii de frontieră principali şi locţiitorii lor, împuterniciţii de frontieră şi locţiitorii acestora pot trece frontiera de stat în scopul îndeplinirii sarcinilor în sectorul lor de responsabilitate pe baza împuternicirilor eliberate în acest sens.

Articolul 26

1.Împuterniciţii de frontieră principali, împuterniciţii de frontieră şi locţiitorii acestora, precum şi asistenţii şi experţii lor care participă la activităţi comune pe teritoriul celeilalte părţi contractante nu pot fi privaţi de libertate; bunurile personale, documentele de serviciu, mijloacele tehnice şi mijloacele de transport sunt inviolabile şi sunt scutite de taxe vamale sau de altă natură.

2.Persoanele menţionate la pct. 1 al prezentului articol pot purta uniformă pe timpul şederii pe teritoriul celeilalte părţi contractante.

Articolul 27

Pe timpul cercetării împrejurărilor privind încălcarea regimului frontierei de stat, împuterniciţii de frontieră pot să audieze persoanele implicate, martorii şi experţii şi să ia orice alte măsuri pentru culegerea probelor în legătură cu încălcarea produsă, în conformitate cu legislaţia internă a părţilor contractante.

Articolul 28

1.Rezultatele şedinţelor şi întâlnirilor de lucru ale împuterniciţilor de frontieră principali şi împuterniciţilor de frontieră, precum şi ale cercetărilor încălcărilor regimului frontierei de stat se consemnează în procese-verbale, întocmite în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

2.În funcţie de situaţie, la procesele-verbale se anexează şi alte documente întocmite ca rezultat al cercetărilor efectuate.

3.În cazul în care împuterniciţii de frontieră principali au puncte de vedere diferite, problemele care fac obiectul divergenţei se consemnează în procesul-verbal ca punct separat şi se înaintează spre rezolvare pe cale diplomatică.

4.În cazul cercetării în comun a evenimentelor de frontieră, împuterniciţii de frontieră întocmesc procese-verbale cu rezultatele cercetărilor efectuate, la care se anexează schiţe, fotografii, declaraţii etc.

5.Procesele-verbale ale şedinţelor împuterniciţilor de frontieră principali se aprobă în conformitate cu legislaţiile interne ale părţilor contractante.

6.Împuterniciţii de frontieră înaintează procesele-verbale ale întâlnirilor de lucru, spre aprobare, împuterniciţilor de frontieră principali.

Articolul 29

Împuternicitul de frontieră al unei părţi contractante, după ce a primit informaţii referitoare la producerea unei încălcări a regimului frontierei de stat de la împuternicitul de frontieră al celeilalte părţi contractante, este obligat să întreprindă imediat măsuri pentru contracararea acestei încălcări. Împuterniciţii de frontieră ai părţilor contractante se vor informa reciproc şi permanent despre aceste măsuri şi rezultatele lor.

Articolul 30

1.Persoanele care au trecut frontiera de stat ilegal, dar în mod neintenţionat, se predau în termen de 48 de ore din momentul reţinerii acestora împuternicitului de frontieră al acelei părţi contractante de pe teritoriul căreia au venit, cu condiţia ca, pe teritoriul părţii contractante care predă, acestea să nu fi săvârşit o infracţiune.

Concomitent cu predarea persoanelor reţinute se predau şi bunurile aflate asupra lor, dacă se demonstrează că au fost aduse de către acestea pe teritoriul celeilalte părţi contractante. Despre predarea-primirea persoanelor care au trecut neintenţionat frontiera de stat se întocmeşte un proces-verbal.

2.Predarea-primirea cetăţenilor proprii, a cetăţenilor unor state terţe şi a apatrizilor care au trecut ilegal frontiera de stat se va realiza în baza unui acord separat.

3.Părţile contractante convin că nici una dintre ele nu are dreptul să refuze primirea persoanelor menţionate la pct. 2 al acestui articol, dacă se va demonstra că persoana a trecut frontiera de stat de pe teritoriul părţii contractante primitoare.

Articolul 31

1.Împuterniciţii de frontieră se vor informa reciproc cu privire la animalele domestice care au trecut frontiera de stat şi vor lua măsurile necesare pentru căutarea şi înapoierea acestora.

2.Predarea animalelor domestice se organizează de către împuterniciţii de frontieră, în conformitate cu prevederile legislaţiilor interne ale ambelor părţi contractante, în apropierea locului trecerii acestora peste frontiera de stat.

3.Împuterniciţii de frontieră vor lua măsuri pentru căutarea şi înapoierea bunurilor care, ca urmare a unor fenomene naturale, au ajuns de pe teritoriul uneia dintre părţile contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante.

4.Predarea animalelor domestice care au trecut frontiera de stat, precum şi a bunurilor care au fost deplasate peste aceasta se face printr-un proces-verbal în care se menţionează cuantumul cheltuielilor pentru întreţinerea şi asistenţa sanitar-veterinară, paza şi transportul acestor animale, precum şi cuantumul cheltuielilor pentru păstrarea şi transportul bunurilor, care se calculează în conformitate cu prevederile legislaţiei interne a părţii contractante care predă.

5.Pentru animalele domestice şi bunurile care nu s-au găsit, nu se acordă despăgubiri posesorilor acestora.

Articolul 32

1.În cazul producerii unor calamităţi naturale, persoanele care se află în zona limitrofă frontierei de stat pot să treacă frontiera de stat prin orice loc şi la orice oră şi să rămână pe teritoriul celeilalte părţi contractante până la încetarea acestora. Persoanele menţionate sunt obligate să informeze imediat despre aceasta cele mai apropiate autorităţi ale părţii contractante pe teritoriul căreia se află.

2.În cazul producerii unei calamităţi naturale în zona limitrofă frontierei de stat a unei părţi contractante, de comun acord cu împuterniciţii de frontieră, echipele de salvare ale celeilalte părţi contractante pot să treacă frontiera de stat pentru acordarea ajutorului necesar, prin orice loc, la orice oră, şi să rămână pe teritoriul părţii contractante respective, în zona calamitată, pe perioada necesară acordării ajutorului.

3.Utilajele, mijloacele de transport şi materialele necesare pentru acordarea ajutorului, precum şi obiectele de uz personal introduse pe teritoriul unei părţi contractante de către echipele de salvare ale celeilalte părţi contractante sunt scutite de taxe vamale sau de altă natură, cu condiţia returnării obligatorii a acestora pe teritoriul părţii contractante de unde au fost introduse.

4.Returnarea persoanelor menţionate la pct. 1 al acestui articol şi a echipelor de salvare se realizează prin intermediul împuterniciţilor de frontieră ai părţilor contractante prin cele mai apropiate puncte de trecere.

5.În aceleaşi condiţii se va permite trecerea pe teritoriul celeilalte părţi contractante a persoanelor care domiciliază în localităţi izolate, pentru a beneficia de ajutor medical de urgenţă.

Articolul 33

Trecerea frontierei de stat de către persoane şi mijloace de transport se efectuează prin punctele de trecere, în baza unor acorduri separate.

Articolul 34

Persoanele cărora li s-a refuzat intrarea pe teritoriul unei părţi contractante vor fi reprimite imediat de către acea parte contractantă de pe teritoriul căreia au venit.

Împuterniciţii de frontieră ai părţilor contractante se informează reciproc cu privire la returnarea persoanelor cărora nu li s-a permis trecerea.

Articolul 35

1.Trecerea frontierei de stat de către persoanele care întreţin căile ferate, şoselele sau alte instalaţii care traversează frontiera de stat, precum şi de către acele persoane care efectuează lucrări pe apele de frontieră se va reglementa prin acorduri separate.

2.În cazul în care persoanele menţionate la pct. 1 al acestui articol trebuie să treacă frontiera de stat în afara punctelor de trecere, în scopul executării unor lucrări, acestea informează împuterniciţii de frontieră cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea lucrărilor.

Împuterniciţii de frontieră ai părţilor contractante se informează reciproc şi în timp util despre trecerea frontierei de stat de către aceste persoane.

Articolul 36

1.Împuterniciţii de frontieră, în urma cercetării evenimentelor de frontieră şi a încălcărilor regimului frontierei de stat, stabilesc pagubele produse.

Evaluarea pagubelor şi modalitatea de compensare a acestora se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei interne a acelei părţi contractante pe teritoriul căreia s-au produs.

2.Dacă nu se poate stabili persoana vinovată de producerea pagubelor, acestea vor fi acoperite de partea contractantă pe teritoriul căreia au fost cauzate, cu excepţia cazurilor în care pagubele s-au produs ca urmare a unor circumstanţe extraordinare sau a unor calamităţi naturale.

Capitolul VIIDispoziţii finale

Articolul 37

Prezentul tratat sau oricare dintre dispoziţiile sale nu pot fi interpretate ca prevăzând schimbarea liniei frontierei de stat dintre părţile contractante, aşa cum este ea definită şi descrisă în prezentul tratat.

Divergenţele privind interpretarea şi aplicarea prezentului tratat se rezolvă pe cale diplomatică.

Articolul 38

Dispoziţiile prezentului tratat nu afectează drepturile şi obligaţiile părţilor contractante rezultate din tratatele internaţionale bilaterale sau multilaterale la care acestea sunt parte, precum şi din acquisul comunitar relevant al Uniunii Europene.

Articolul 39

Prezentul tratat se încheie pe o perioadă de 10 ani şi se va prelungi automat pe noi perioade de 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu va informa cealaltă parte contractantă despre intenţia sa de a-i termina valabilitatea, cu cel puţin 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate respective.

Cap. I şi VII se vor prelungi automat pe noi perioade de 5 ani şi nu se supun denunţării.

Articolul 40

Prezentul tratat este supus ratificării şi va intra în vigoare în momentul schimbului instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Bucureşti.

Prezentul tratat va fi înregistrat la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi ucraineană, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

Ion Iliescu

Pentru Ucraina,

Leonid Kucima