Decizie nr. 214 din 17 februarie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Doru Florin Radu în Dosarul nr. 3.655/221/2008 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 30 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.655/221/2008, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie invocată de Doru Florin Radu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că din interpretarea art. 125 şi 126 din Legea fundamentală se deduce fără dubiu că aplicarea sancţiunilor de orice fel se poate face numai de către instanţa de judecată, doar aceasta fiind independentă şi imparţială, nicidecum de organele de poliţie, care, făcând parte din organele administraţiei şi din puterea executivă, nu sunt independente şi imparţiale, ci sunt în raporturi de subordonare ierarhică. În opinia autorului excepţiei, aceste organe de poliţie au, practic, regimul procurorului, care, în stadiul actualei legislaţii din ţara noastră, nu întruneşte cerinţele de imparţialitate, sens în care s-a pronunţat constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Judecătoria Deva apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile tezei a doua a art. 109 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: "Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier [...]."

În susţinerea excepţiei se invocă art. 124, 125 şi 126 din Constituţie, privind înfăptuirea justiţiei, statutul judecătorilor şi, respectiv, instanţele judecătoreşti.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Faptul că, potrivit art. 109 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, sancţiunile contravenţionale prevăzute de acest act normativ se aplică de către poliţistul rutier dă expresie competenţei acestui reprezentant al autorităţii publice, astfel cum a fost reglementată de legiuitor, şi nu aduce nicio atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (3) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, "Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice privind iniţierea şi avizarea unor reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române", iar potrivit art. 2 din acelaşi act normativ, "îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora". Poliţistul rutier nu înfăptuieşte justiţia şi nu se substituie în niciun fel instanţelor judecătoreşti, ci doar face aplicarea unor dispoziţii prin care legiuitorul, în considerarea pericolului social al unor fapte, le-a reglementat ca fiind contravenţii şi a stabilit sancţiuni corespunzătoare.

De altfel, măsurile dispuse de reprezentanţii poliţiei rutiere sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, prin posibilitatea persoanei contraveniente de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie, plângere care, potrivit art. 118 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, suspendă executarea acestor măsuri, de la data înregistrării plângerii contravenţionale până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. În acest fel, se asigură accesul la instanţele judecătoreşti şi la toate garanţiile unui proces echitabil, inclusiv cele care privesc independenţa şi imparţialitatea, la care face referire autorul excepţiei.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Doru Florin Radu în Dosarul nr. 3.655/221/2008 al Judecătoriei Deva.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta