Decizie nr. 137 din 3 aprilie 2003

Costica Bulai - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecătoriei Galaţi.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinand ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 6.519/2002, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de inculpatul Romeo Badiu într-o cauza penală având ca obiect săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la statutul procurorilor, deoarece controlul ierarhic, ca principiu ce guvernează activitatea procurorilor, este incompatibil cu substituirea procurorului ierarhic superior în activităţile ce revin prin lege procurorului ierarhic inferior, nefiind de conceput ca procurorul ierarhic superior sa şi controleze şi să-şi aroge şi dreptul de a efectua lucrări şi desfăşura activităţi ce revin celui pe care-l controlează.

Judecătoria Galaţi a opinat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale supuse controlului sunt în concordanta cu dispoziţiile Legii fundamentale, având în vedere ca principiul controlului ierarhic se referă la functionalitatea Ministerului Public, instituind exercitarea controlului din interior asupra activităţii procurorilor pe linie ierarhica, în condiţiile stabilite de lege.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece "Constituţia doar enunta principiul controlului ierarhic care guvernează activitatea procurorilor, urmând ca legea sa stabilească conţinutul concret al acestui principiu, ceea ce face însăşi Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările ulterioare, prin art. 27 şi art. 28, care reglementează atribuţiile Ministerului Public. Subordonarea pe linie ierarhica este cea care diferentiaza statutul procurorilor de cel al judecătorilor. În temeiul acestei subordonari, legea prevede că procurorul poate să suspende, sa infirme actele procurorilor din subordine, sa dea dispoziţii acestora şi, mai mult, sa îndeplinească atribuţiile procurorilor din subordine, în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu principiul potrivit căruia cine poate mai mult poate şi mai puţin. Este greu de imaginat cum procurorul ierarhic superior poate exercita controlul asupra lucrărilor procurorului, fără ca el însuşi să aibă competenţa de a le efectua".

Avocatul Poporului considera ca "dispoziţiile legale criticate prevăd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare din atribuţiile procurorilor din subordine, iar prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţia României reglementează cele trei principii care guvernează activitatea procurorilor, şi anume: principiul legalităţii, principiul imparţialităţii şi principiul controlului ierarhic". Din acest din urma principiu rezultă "legătură între magistraţii ce compun Ministerul Public" şi, "în virtutea acestei legături, procurorii sunt obligaţi să se supună sefilor lor, adică să efectueze sau să se abţină de la efectuarea unor acte, din ordinul acestora".

Controlul ierarhic permite procurorului ierarhic superior să efectueze el însuşi actele şi lucrările procurorilor din subordine şi ar fi de neconceput ca aceasta substituire sa nu fie posibila. Legiuitorul a instituit însă o serie de limitări ale controlului ierarhic, care trebuie realizat în conformitate cu legea.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul conţinut:

–Art. 28 alin. 3 teza întâi: "Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine [...]."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 131 alin. (1), care au următorul conţinut:

–Art. 131 alin. (1): "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate sunt incluse în capitolul I - "Dispoziţii comune" al titlului III - "Ministerul Public" şi prevăd posibilitatea procurorului ierarhic superior de a îndeplini oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine.

În opinia autorului, posibilitatea parchetului de pe lângă tribunal de a efectua activitatea de supraveghere pentru o infracţiune care, conform dispoziţiilor din Codul de procedură penală, urmează a fi judecata în prima instanţa de judecătorie şi de a sesiza instanţa prin rechizitoriu echivaleaza cu adăugarea la principiile constituţionale ale activităţii procurorilor, menţionate mai sus, a încă unui principiu, acela al subordinii ierarhice, caracteristic organizării şi funcţionarii vechii procuraturi, care a fost înlăturat o dată cu adoptarea şi intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991.

În examinarea criticilor formulate, Curtea retine ca principiul subordonarii ierarhice sau al unităţii de acţiune a membrilor Ministerului Public constituie o aplicare a prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie şi semnifica legătură existenta între membrii Ministerului Public, în virtutea căreia sunt obligaţi să se supună sefilor lor, adică să efectueze sau să se abţină de la efectuarea unor acte care intră în competenţa lor, din ordinul acestora.

În virtutea organizării ierarhice, dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.

Acest principiu diferentiaza acţiunea magistraţilor procurori de cea a magistraţilor judecători şi se justifica prin rolul Ministerului Public în asigurarea aplicării unitare a legii.

Asadar, dispoziţia legală ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu contravine art. 131 alin. (1) din Constituţie şi nici unei alte norme consacrate prin Legea fundamentală, ci constituie o regulă de procedura, pe care legiuitorul are libertatea sa o adopte, în conformitate cu art. 125 alin. (3) din Constituţie. Prevederile legale criticate nu aduc atingere temeiului constituţional invocat, ci, dimpotriva, dezvolta principiul controlului ierarhic în activitatea procurorilor, reprezentând totodată o garanţie a respectării dispoziţiilor constituţionale.

În sfârşit, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, prin Decizia nr. 293 din 5 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 4 decembrie 2002, în sensul că nu contravine Legii fundamentale.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 293/2002 îşi păstrează valabilitatea şi în acest caz, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992, republicată, urmează a fi respinsă.

Faţa de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2) şi al art. 131 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 3 teza întâi din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Romeo Badiu în Dosarul nr. 6.519/2002 al Judecătoriei Galaţi.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 aprilie 2003.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru