Acord din 25 iunie 1996

România şi Republica Federala Germania, denumite în cele ce urmeaza părţi contractante,

în dorinţa de a intensifica cooperarea economica dintre cele doua state,

preocupate sa creeze condiţii favorabile pentru investiţiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,

recunoscand ca promovarea şi protejarea pe bază de acord a acestor investitii de capital sunt menite sa stimuleze iniţiativa economica privată şi sa conduca la cresterea bunastarii ambelor popoare,

au convenit cele ce urmeaza:

Articolul 1

În sensul prezentului acord:

(1)Notiunea investitii de capital cuprinde active de orice natura, investite de către cetăţeni sau societăţi ale unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementarile acesteia din urma, în special, dar nu exclusiv:

a)proprietatea asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi alte drepturi reale, ca ipoteci şi drepturi de gaj;

b)drepturi de participatie la societăţi, precum şi alte modalităţi de participare la societăţi;

c)drepturi de creante, care au fost utilizate pentru realizarea unei valori economice, sau drepturi cu privire la prestatii care au o valoare economica;

d)drepturi de proprietate intelectuala, cum ar fi, în special: drepturi de autor, brevete, modele utilitare, modele şi mostre industriale, marci, nume comerciale, secrete de serviciu şi secrete comerciale, procedee tehnice, know-how şi goodwill;

e)concesiuni de drept public, inclusiv concesiuni de prospectare şi exploatare, precum şi alte drepturi conferite prin lege sau prin contract; orice modificare a formei în care vor fi plasate activele nu va afecta caracterul lor de investiţie de capital.

(2)Notiunea venituri desemneaza acele sume obtinute dintr-o investiţie de capital într-o perioadă de timp determinata, cum ar fi: cote-părţi din profit, dividende, dobanzi, redevente sau alte onorarii.

(3)Notiunea cetatean desemneaza:

a)referitor la Republica Federala Germania:

–germani, în sensul legii fundamentale a Republicii Federale Germania;

b)referitor la România:

–persoanele fizice care, în conformitate cu legile şi reglementarile române, sunt considerate a fi cetatenii săi.

(4)Notiunea societăţi desemneaza:

a)referitor la Republica Federala Germania:

–orice persoană juridica, precum şi orice societate comerciala sau orice alta societate sau asociaţie cu sau fără personalitate juridica, care îşi are sediul pe teritoriul Republicii Federale Germania, indiferent dacă activitatea sa este orientata sau nu spre obtinerea de profit;

b)referitor la România:

–orice persoană juridica constituita în conformitate cu legile şi reglementarile româneşti şi având sediul în România.

(5)Notiunea teritoriu desemneaza teritoriul fiecarei părţi contractante, inclusiv marea sa teritoriala, aflata sub suveranitatea sa, precum şi zona economica exclusiva şi platoul continental, asupra cărora fiecare parte contractantă exercita drepturi suverane sau jurisdictie în conformitate cu dreptul international.

Articolul 2

(1)Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul sau, pe cat posibil, investiţiile de capital ale cetatenilor sau ale societatilor celeilalte părţi contractante, va permite aceste investitii de capital, în concordanta cu legile şi reglementarile sale, şi va emite autorizatiile necesare acestora. Aceasta va trata investiţiile de capital, în fiecare caz în parte, în mod just şi echitabil.

(2)Nici o parte contractantă nu va afecta în nici un fel, prin măsuri arbitrare ori discriminatorii, administrarea, întreţinerea, folosirea sau exploatarea investitiilor de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părţi contractante pe teritoriul sau.

Articolul 3

(1)Fiecare parte contractantă va trata nu mai puţin favorabil, pe teritoriul sau, investiţiile de capital care se afla în proprietatea sau sub influenţa cetatenilor sau societatilor celeilalte părţi contractante decat investiţiile de capital ale propriilor cetăţeni şi societăţi sau decat investiţiile de capital ale cetatenilor şi societatilor unui stat tert.

(2)Fiecare parte contractantă va trata pe cetatenii sau societăţile celeilalte părţi contractante, cu privire la activitatea lor legata de investiţiile de capital de pe teritoriul sau, nu mai puţin favorabil decat pe propriii cetăţeni şi societăţi sau decat pe cetatenii şi societăţile unui stat tert.

(3)Acest tratament nu se referă la privilegiile pe care o parte contractantă le acorda cetatenilor sau societatilor unor terte state, în virtutea calităţii lor de membru sau asociat al unei uniuni vamale sau economice, apartenentei la o piaţa comuna sau o zona de comert liber ori la o organizaţie economica regionala similara.

(4)Tratamentul acordat în acest articol nu se referă la facilitatile care se acordă de către o parte contractantă cetatenilor sau societatilor unor terte state, în virtutea unei conventii de evitare a dublei impuneri sau a oricarei alte înţelegeri privind probleme de impozitare.

Articolul 4

(1)Investiţiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unei părţi contractante beneficiaza, pe teritoriul celeilalte părţi contractante, de deplina protecţie şi securitate.

(2)Investiţiile de capital ale cetatenilor sau societatilor unei părţi contractante pot fi expropriate, naţionalizate sau supuse unor alte măsuri cu efect de expropriere sau naţionalizare, pe teritoriul celeilalte părţi contractante, numai pentru cauza de utilitate publică şi contra unei despăgubiri prompte, efective şi adecvate. Despăgubirea trebuie să corespunda valorii investitiei expropriate, imediat inaintea momentului în care exproprierea, naţionalizarea sau orice alta măsura similara efectiva sau iminenta a devenit publică. Despăgubirea, stabilita în valută liber convertibila şi liber transferabila, trebuie acordată fără intarziere şi urmeaza să fie supusă platii de dobanzi până la momentul platii, la nivelul uzual al ratei dobanzii, practicat de banca. Până cel mai tarziu în momentul exproprierii, naţionalizarii sau unor măsuri similare, vor fi prevăzute modalităţi adecvate pentru stabilirea şi plata despăgubirii. La cerere, legalitatea exproprierii, naţionalizarii sau a unor măsuri similare, precum şi cuantumul despăgubirii se vor examina pe calea unei proceduri legale.

(3)Cetatenii sau societăţile unei părţi contractante, care sufera pierderi la investiţiile de capital efectuate pe teritoriul celeilalte părţi contractante, datorita razboiului sau altor conflicte armate, revolutiei, stării de necesitate naţionala sau rascoalei, nu vor fi tratati mai puţin favorabil, de către aceasta parte contractantă, în ceea ce priveste restituirea, compensarea, despăgubirea sau alte indemnizatii, decat propriii săi cetăţeni sau propriile sale societăţi. Astfel de plati trebuie să fie liber transferabile.

(4)În ceea ce priveste problemele reglementate de acest articol, cetatenii sau societăţile unei părţi contractante beneficiaza pe teritoriul celeilalte părţi contractante de tratamentul natiunii celei mai favorizate.

Articolul 5

Fiecare parte contractantă garanteaza cetatenilor sau societatilor celeilalte părţi contractante liberul transfer al plăţilor referitoare la investiţiile de capital, în special:

a)al capitalului şi al sumelor suplimentare pentru menţinerea sau extinderea investitiei de capital;

b)al veniturilor;

c)pentru rambursarea imprumuturilor;

d)al sumelor rezultate ca urmare a lichidarii totale sau partiale sau instrainarii investitiei de capital;

e)al despăgubirilor prevăzute la art. 4.

Articolul 6

Dacă o parte contractantă efectueaza plati cetatenilor sau societatilor sale, în baza unei garantii, pentru investitii de capital de pe teritoriul celeilalte părţi contractante, atunci aceasta cealalta parte contractantă recunoaste, fără a aduce atingere drepturilor primei părţi contractante, conform art. 10, transferarea tuturor drepturilor sau pretentiilor acestor cetăţeni sau societăţi, către prima parte contractantă, în virtutea legii sau în baza unui act juridic. De asemenea, cealalta parte contractantă recunoaste primei părţi contractante intrarea în toate aceste drepturi sau pretentii transferate, pe care prima parte contractantă este indreptatita să le exercite în aceeasi măsura ca şi predecesorii săi legali. Pentru transferul plăţilor pe baza drepturilor sau pretentiilor transferate, sunt valabile, în mod corespunzător, art. 4 paragrafele (2) şi (3) şi art. 5.

Articolul 7

(1)Transferurile, conform art. 4 paragrafele (2) şi (3), art. 5 şi 6, se vor efectua, fără intarziere, la cursul de schimb al pieţei, existent la data transferului, pentru tranzactii la vedere, în valută în care se face transferul.

(2)În absenta unei piete valutare, va fi utilizat fie ultimul curs aplicat investitiilor straine directe, fie cursul de schimb cel mai recent utilizat de Fondul Monetar International pentru convertirea valutelor în Drepturi Speciale de Tragere, după cum este favorabil pentru investitor.

Articolul 8

(1)Dacă din legile şi reglementarile unei părţi contractante sau din obligaţii conforme dreptului international, care exista sau se vor stabili în viitor, în afara prezentului acord, între părţile contractante, rezultă o reglementare generală sau speciala, prin care investiţiile de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părţi contractante beneficiaza de un tratament mai favorabil decat cel stabilit prin prezentul acord, atunci aceasta reglementare prevaleaza acordului de faţa.

(2)Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligaţie pe care şi-a asumat-o în legătură cu investiţiile de capital ale cetatenilor sau societatilor celeilalte părţi contractante de pe teritoriul ei.

Articolul 9

Prezentul acord este valabil, de asemenea, pentru investiţiile de capital pe care cetatenii sau societăţile unei părţi contractante le-au efectuat în conformitate cu legile şi reglementarile celeilalte părţi contractante, pe teritoriul acesteia, înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord. Totusi acordul nu se va aplica în cazul diferendelor aparute înainte de intrarea sa în vigoare. Acestea urmeaza să fie solutionate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialista România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi garantarea reciproca a investitiilor de capital, incheiat la Bucureşti la 12 octombrie 1979.

Articolul 10

(1)Diferendele dintre părţile contractante cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentului acord vor fi solutionate, pe cat posibil, între Guvernele celor două părţi contractante, pe cale diplomatica.

(2)Dacă un diferend nu poate fi solutionat în acest mod, atunci, la cererea uneia dintre părţile contractante, acesta va fi supus unui tribunal arbitral.

(3)Tribunalul arbitral se va constitui, de la caz la caz, fiecare parte contractantă numind un membru, iar cei doi membri vor cadea de acord asupra unui cetatean al unui stat tert, ca presedinte, care va fi desemnat de către guvernele celor două părţi contractante. Membrii sunt numiti în termen de doua luni, iar preşedintele, în termen de 3 luni de la data la care una dintre părţile contractante a facut cunoscut celeilalte ca doreste sa supuna diferendul unui tribunal arbitral.

(4)Dacă nu sunt respectate termenele prevăzute la paragraful (3), atunci, în lipsa unei alte înţelegeri, fiecare parte contractantă poate solicita presedintelui Curtii Internationale de Justiţie sa faca numirile necesare. Dacă preşedintele Curtii Internationale de Justiţie are cetatenia uneia dintre părţile contractante sau dacă acesta este impiedicat, dintr-un alt motiv, să îşi exercite functia, atunci vicepresedintele va face numirile necesare. Dacă vicepresedintele are, de asemenea, cetatenia uneia dintre cele doua părţi contractante sau este şi el impiedicat, atunci numirile vor fi facute de către acel membru al Curtii Internationale de Justiţie cu functia imediat urmatoare şi care nu detine cetatenia uneia dintre cele doua părţi contractante.

(5)Tribunalul arbitral hotaraste cu majoritate de voturi. Hotărârile sale sunt obligatorii. Fiecare parte contractantă suporta cheltuielile pentru membrul numit de ea, precum şi pentru reprezentarea sa în procedura de arbitraj; cheltuielile pentru presedinte, precum şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în părţi egale de către ambele părţi contractante. Tribunalul arbitral poate să hotarasca asupra unei alte modalităţi de suportare a cheltuielilor. De altfel, tribunalul arbitral îşi stabileste propria sa procedura.

Articolul 11

(1)Diferendele referitoare la investiţiile de capital dintre o parte contractantă şi un cetatean sau o societate a celeilalte părţi contractante vor fi solutionate, pe cat posibil, de părţile aflate în diferend, pe cale amiabila.

(2)Dacă diferendul nu poate fi solutionat, în sensul paragrafului (1), în termen de 6 luni de la data la care a fost facut cunoscut de către una dintre cele doua părţi aflate în diferend, atunci acesta va fi supus unei proceduri arbitrale, la cererea cetateanului sau a societatii celeilalte părţi contractante. În măsura în care părţile aflate în diferend nu se înţeleg în privinta altei proceduri, atunci diferendul va fi supus unei proceduri arbitrale, în cadrul Convenţiei din 18 martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state şi persoane ale altor state.

(3)Hotărârea de arbitraj este obligatorie şi se executa conform legislaţiei naţionale a părţii contractante pe teritoriul careia s-a realizat investitia de capital.

(4)Partea contractantă care este parte la diferend nu va ridica drept obiectie, pe parcursul procedurii arbitrale sau de executare a unei hotărâri arbitrale, faptul ca cetateanul sau societatea celeilalte părţi contractante a primit o despăgubire pentru o parte din dauna sau pentru întreaga dauna, ca urmare a unei asigurări.

Articolul 12

Prezentul acord se aplică indiferent dacă între cele doua părţi contractante exista relatii diplomatice sau consulare.

Articolul 13

(1)Prezentul acord va fi supus ratificarii; instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curand posibil.

(2)Prezentul acord va intra în vigoare la o luna după efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani; după expirarea acestei perioade de valabilitate a acordului, acesta se prelungeste pe o perioadă nelimitata, dacă nu a fost denuntat în scris, de către una dintre părţile contractante, cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective de valabilitate. După expirarea celor 10 ani, acordul poate fi denuntat oricand, cu un preaviz de 12 luni.

(3)Pentru investiţiile de capital efectuate până la data încetării valabilităţii prezentului acord, prevederile sale cuprinse la art. 1-12 continua să fie aplicabile pe o perioadă de 20 de ani de la data încetării valabilităţii sale.

(4)La data intrarii în vigoare a prezentului acord, valabilitatea Acordului din 12 octombrie 1979 dintre Republica Socialista România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi garantarea reciproca a investitiilor de capital inceteaza în relatiile dintre România şi Republica Federala Germania, sub rezerva prevederilor art. 9 al prezentului acord.

(5)Prevederile acestui articol sunt valabile şi pentru protocolul-anexa care face parte integrantă din prezentul acord.

Incheiat la Bonn la 25 iunie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba germana, ambele texte având aceeasi valabilitate.

Pentru România,

Teodor Viorel Melescanu,

ministru de stat,

ministrul afacerilor externe

Pentru Republica Federala Germania,

Klaus Kinkel,

ministru federal de externe

PROTOCOL 25/06/1996