Decizie nr. 225 din 10 septembrie 2002

Nicolae Popa - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 49C/2002, având în vedere ca obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă este identic cu cel al cauzei menţionate.

La apelul nominal răspunde Casa de pensii a municipiului Bucureşti, reprezentată prin consilier juridic Corneliu Horia Fratila. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul părţii prezente, precum şi cel al Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.

Curtea, în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi al art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 49C/2002 la Dosarul nr. 47C/2002, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Casei de pensii a municipiului Bucureşti susţine ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) şi solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca legiuitorul are dreptul sa stabilească norme de calcul al pensiilor, asa cum a făcut şi atunci când a adoptat Legea nr. 19/2000. Mai arata ca pensionării, ale căror drepturi salariale nu au fost identice în timpul activităţii, nu pot beneficia de pensii identice. Considera ca excepţia este neîntemeiată şi solicita respingerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ, respectiv prin Încheierea din 1 noiembrie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000. Excepţia a fost ridicată de Aurel Baciu şi, respectiv, de Ion Trifan.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Aurel Baciu se susţine ca dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 "încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, în care se recunoaşte ca demnitatea omului [...], dreptatea [...] reprezintă valori supreme şi sunt garantate", considerând ca prin aplicarea acestor dispoziţii legale "sunt afectate persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare". În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate încalcă şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, "creând pentru o categorie de cetăţeni (pensionabili după intrarea în vigoare a legii) un sistem privilegiat şi discriminator, faţă de pensionării aflaţi în plata la data intrării în vigoare a legii". Mai arata ca pentru persoanele pensionate anterior programul de recorelare a pensiilor, "care se va derula într-un interval de timp nedefinit de legiuitor, este de natura să le lipsească de o protecţie socială adecvată", contravenindu-se astfel dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Constituţia României.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Ion Trifan se arata ca prevederile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, deoarece "persoanele pensionate pe baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 sunt dezavantajate în raport cu cei pensionaţi după intrarea în vigoare a acestei legi".

Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arata ca "prin modalitatea de calcul a cuantumului pensiilor conform art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 nu se încalcă prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece referirile din textul constituţional la garantarea demnităţii omului şi a drepturilor cetăţenilor au fost respectate". De asemenea, se arata ca dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) nu au fost incalcate, întrucât egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi dreptul la protecţie socială "nu au semnificatia interzicerii schimbării modalitatii de calcul a pensiilor, iar prin recorelarea pensiilor se va asigura egalitatea în drepturi a cetăţenilor, în raport cu prevederile legii".

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se susţine ca "egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu este ştirbită în nici un fel, întrucât prin aplicarea dispoziţiilor de lege invocate ca neconstituţionale cetăţenii rămân egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări".

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca excepţia ridicată nu este intemeiata, întrucât "legiuitorul, prin noua reglementare, urmăreşte să asigure persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterioare, cat şi celor ce cad sub incidenţa Legii nr. 19/2000, pensii care să reflecte întreaga activitate salariala depusa de acestea, exprimată în contribuţia la asigurări sociale de stat, de la data angajării şi până la pensionare, prin aceasta abordare demnitatea garantată de Constituţie fiind fără indoiala respectata". Nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este intemeiata, deoarece trebuie facuta distincţie între persoanele pensionate, unele în baza Legii nr. 3/1977, altele potrivit noii legi, date fiind condiţiile economice diferite în care evenimentul s-a produs. Acest fapt "nu obliga la uniformitate din partea statului faţă de cele două categorii, el fiind singurul autorizat, în virtutea caracterului suveran, sa determine modalitatea de stabilire a măsurilor de protecţie socială". În acest sens se invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 şi Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000). Se mai arata că nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Constituţie, deoarece "prin modificarea Legii nr. 19/2000 pe calea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001, reglementandu-se posibilitatea recorelarii pensiilor, se asigura cetăţenilor un trai decent".

Guvernul apreciază ca dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, excepţia fiind neîntemeiată. Se arata, în esenta, ca "dispoziţia potrivit căreia toate categoriile de pensii în plata la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se vor recorela este o măsura de natura sa înlăture discrepantele create prin aplicarea unor sisteme diferite de pensii şi să asigure egalitatea în drepturi a cetăţenilor". De asemenea, se apreciază ca "prevederile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece legiuitorul este liber sa determine criteriile cele mai adecvate în raport cu care se calculează punctajul mediu pentru cei pensionaţi înainte de data de 1 aprilie 2001".

Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, dispoziţii care au următorul conţinut:

–Art. 168 alin. (3) şi (4): "(3) După intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza analizei rezultatelor recorelarii aplicate conform prevederilor alin. (1) şi (2) Guvernul poate adopta măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare.

(4)Programul şi metodologia de recorelare a pensiilor, potrivit prevederilor alin. (3), se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.";

–Art. 180 alin. (2), (5) şi (6): "(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi sa determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, datorată conform legii, la valoarea unui punct de pensie stabilită în condiţiile art. 80.[...]

(5)Punctajul mediu anual, calculat conform alin. (2), se poate corecta corespunzător recorelarii prevăzute la art. 168 alin. (3), (4) şi (5).

(6)Cuantumul pensiilor se stabileşte în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual stabilit conform alin. (2), (3), (4) şi (5)."

Potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale:

–Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";

–Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";

–Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu numai că nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei, ci, dimpotriva, le dau expresie. În condiţiile în care legiuitorul a instituit un alt sistem de calcul al pensiilor - ceea ce era îndreptăţit să facă, potrivit competentei sale - a apărut necesitatea inlaturarii discrepantelor inerente, apărute între pensiile stabilite anterior şi cele stabilite potrivit actualei reglementări, necesitate în considerarea căreia au fost adoptate - prin chiar textele de lege criticate - o serie de reglementări de natura să asigure generalizarea actualului sistem de calcul al pensiilor, prin extinderea lui şi cu privire la pensiile stabilite anterior. Instituirea unui sistem unitar de calcul al pensiilor nu constituie - în economia legii - un scop în sine, ci o premisa indispensabila pentru recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare cu pensiile stabilite potrivit noii reglementări. Este de la sine înţeles ca o asemenea operaţie, atât datorită complexităţii sale, cat şi datorită resurselor financiare pe care le presupune, constituie un proces de durata, care însă nu indreptateste critica de neconstituţionalitate formulată de autorul excepţiei.

De altfel Curtea a mai examinat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale, şi, prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, a respins excepţia ca neîntemeiată. Soluţia şi considerentele deciziei menţionate sunt valabile şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (3) şi (4) şi ale art. 180 alin. (2), (5) şi (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Aurel Baciu în Dosarul nr. 1.228/2001 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi de Ion Trifan în Dosarul nr. 5.958/2001 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 septembrie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu