Pentru unităţile de măsura legale din România, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile unităţilor de măsura legale şi ale multiplilor şi submultiplilor lor, regulile de formare şi de utilizare a acestora, factorii de transformare în unităţi ŞI a unităţilor de măsura legale care nu fac parte din ŞI şi, după caz, domeniile în care acestea pot fi utilizate sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
Prevederile art. 1 se referă la mijloacele de măsurare utilizate, la rezultatele masurarilor efectuate şi la valorile marimilor exprimate în unităţi de măsura, în activităţi desfăşurate pentru scopuri economice, administrative, de sănătate a populaţiei, de asigurare a securităţii vieţii şi protecţiei mediului.
(1)Se exceptează de la prevederile art. 1 unităţile de măsura utilizate în domeniul transportului aerian, maritim şi feroviar stabilite prin convenţii sau înţelegeri internaţionale la care România este parte.
(2)Utilizarea altor unităţi de măsura decât cele prevăzute la art. 1 este admisă până la data de 31 decembrie 2009, pentru:
a)produse şi echipamente aflate deja pe piaţa şi/sau în uz la data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni;
b)componente şi părţi ale produselor şi echipamentelor necesare sa suplimenteze sau sa înlocuiască componente sau părţi ale produselor şi echipamentelor prevăzute la lit. a).
(1)Valorile unei marimi măsurate exprimate prin unităţi de măsura pot fi însoţite de una sau mai multe valori ale aceleiaşi marimi exprimate în unităţi de măsura care nu sunt legale, denumite indicaţii suplimentare.
(2)Dimensiunea cifrelor şi a literelor utilizate pentru exprimarea valorilor marimilor măsurate prin alte unităţi de măsura decât cele legale trebuie să fie mai mica sau cel mult egala cu a celor folosite pentru aceleaşi marimi exprimate în unităţi de măsura legale.
(3)Este admisă utilizarea indicaţiilor suplimentare până la data de 31 decembrie 2009.
Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, nerespectarea prevederilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi se sancţionează conform art. 29 pct. II lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Anexa 1
la instrucţiuni
UNITĂŢI DE MĂSURA LEGALE
Sunt unităţi de măsura legale unităţile ŞI, multiplii şi submultiplii zecimali ai unităţilor ŞI şi unele unităţi din afară ŞI care sunt admise a fi utilizate cu ŞI.
Denumirea de unităţi ŞI este data ansamblului de unităţi fundamentale şi derivate ale Sistemului Internaţional de Unităţi (ŞI), sistem mondial de unităţi, unic şi practic, forma moderna a Sistemului Metric, adoptat de cea de-a 11-a Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi (CGPM, 1960).
1.Unităţi ŞI şi multiplii şi submultiplii lor zecimali
1.1.Unităţi ŞI fundamentale
Sunt unităţi fundamentale ale ŞI un număr de 7 unităţi care s-a convenit să fie considerate ca independente din punct de vedere dimensional.
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina, în vid, într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda.
[Cea de-a 17-a CGPM (1983); Rezoluţia 1].
Unitatea de masa
Kilogramul, unitate de masa, este egal cu masa prototipului internaţional al kilogramului.
[Cea de-a 3-a CGPM (1901); Raportul Conferintei, pag. 70].
Unitatea de timp
Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzătoare tranzitiei între cele doua niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133.
[Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluţia 1].
NOTA - Aceasta definiţie se referă la un atom de cesiu în repaus, la o temperatura de 0 K [Confirmare a Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM), sesiunea din anul 1997].
Unitatea de curent electric
Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita şi de secţiune circulara neglijabila, aşezate în vid la o distanta de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forta de 2x10^-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.
[CIPM (1946); Rezoluţia 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)].
Unitatea de temperatura termodinamica
Kelvinul, unitate de temperatura termodinamica, este fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.
[Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluţia 4].
NOTA - Temperatura termodinamica, simbol T, se exprima, în uz curent, în funcţie de diferenţa sa în raport cu temperatura de referinţa T(0) = 273,15 K (punctul de solidificare al apei), diferenţa de temperatura denumita temperatura Celsius, simbol t, definită prin relaţia t = T - T(0), şi având unitatea grad Celsius, simbol °C. Valoarea numerică a unei temperaturi Celsius t, exprimată în grade Celsius, este data de relaţia t/°C = T/K - 273,15.
Unitatea de cantitate de substanţa
1.Molul este cantitatea de substanţa a unui sistem care conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi exista în 0,012 kilograme de carbon 12.
2.Ori de câte ori se utilizează molul trebuie specificate entitatile elementare, care pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule.
[Cea de-a 14-a CGPM (1971); Rezoluţia 3]
NOTA - Când se citeaza definitia molului trebuie să se facă precizarea ca este vorba de atomi ai carbonului 12 nelegati, în repaus şi în starea lor fundamentală [Raportul Comitetului Consultativ de Unităţi (CCU) aprobat de CIPM în anul 1980].
Unitatea de intensitate luminoasa
Candela este intensitatea luminoasa, într-o direcţie specificată, a unei surse care emite o radiaţie monocromatica cu frecventa de 540x10^12 hertzi şi a carei intensitate radianta, în acea direcţie, este 1/683 dintr-un watt pe steradian.
[Cea de-a 16-a CGPM (1979); Rezoluţia 3].
1.2.Unităţi ŞI derivate
Sunt unităţi ŞI derivate acele unităţi ale marimilor derivate care se formează combinand unităţi fundamentale pe baza relaţiilor algebrice ce leagă marimile corespunzătoare. Denumirile şi simbolurile acestor unităţi sunt exprimate cu ajutorul denumirilor şi simbolurilor unităţilor fundamentale. Unele dintre ele pot fi înlocuite prin denumiri şi simboluri speciale ce pot fi utilizate pentru exprimarea denumirilor şi simbolurilor altor unităţi derivate.
Unităţile ŞI derivate împreună cu unităţile ŞI fundamentale formează un ansamblu coerent de unităţi, adică un sistem de unităţi legate între ele prin reguli de înmulţire şi împărţire fără un factor numeric diferit de 1.
1.2.1.Unităţi ŞI derivate exprimate în funcţie de unităţi ŞI fundamentale
