Protocol din 14 iunie 2002

Părţile contractante la prezentul protocol:

devenind părţi contractante la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării (Convenţia de la Bucureşti, 21 aprilie 1992),

recunoscând că în deceniile recente au avut loc schimbări semnificative induse de om în biota şi în condiţiile fizico-chimice din Marea Neagră,

preocupaţi de pericolele care continuă să ameninţe biodiversitatea, cum ar fi eutrofizarea, suprapescuitul, poluarea şi introducerea de specii neindigene,

acceptând importanţa controlului poluării din Marea Neagră în scopul conservării biodiversităţii, a întreţinerii şi a restaurării funcţiilor ecosistemului,

reamintind faptul că, în temeiul art. 13 din Convenţia de la Bucureşti, atunci când se adoptă măsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului marin al Mării Negre, părţile contractante solicită acordarea unei atenţii deosebite evitării punerii în pericol a organismelor marine şi a resurselor vii, în special prin modificarea habitatelor lor prin pescuit şi alte utilizări legitime ale mării,

reamintind că Protocolul privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse terestre, Protocolul privind cooperarea pentru combaterea în situaţii de urgenţă a poluării mediului marin al Mării Negre cu petrol şi alte substanţe periculoase şi Protocolul privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării cauzate de descărcări sunt în vigoare în conformitate cu Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării,

reamintind că, în aprilie 1993, miniştrii mediului din toate cele 6 ţări riverane Mării Negre au semnat o declaraţie de politică comună (Declaraţia ministerială privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, Odessa, 1993) în care au căzut de acord:

a)să încurajeze dezvoltarea unor planuri cuprinzătoare şi coordonate de restaurare şi conservare a biodiversităţii în Marea Neagră în spiritul Convenţiei privind diversitatea biologică (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);

b)să ia măsuri adecvate pentru restaurarea şi conservarea biodiversităţii în Marea Neagră în spiritul Convenţiei privind diversitatea biologică (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia);

c)să stabilească şi să îmbunătăţească ariile naturale de conservare din zona costieră a fiecărui stat costier înainte de 1996,

având în vedere că toate ţările riverane Mării Negre au semnat şi au ratificat Convenţia privind biodiversitatea (5 iunie 1992, Rio de Janeiro, Brazilia),

având în vedere că majoritatea părţilor contractante au semnat şi ratificat şi alte convenţii şi acorduri, de exemplu: Convenţia privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (2 februarie 1971, Ramsar, Iran), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii din floră şi faună aflate în pericol (CITES, 3 martie 1973, Washington, Statele Unite ale Americii), Convenţia privind conservarea habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din Europa (19 septembrie 1979, Berna, Elveţia), Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (23 iunie 1979, Bonn, Germania), Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului (24 noiembrie 1996, Monaco), Convenţia europeană a peisajului (20-21 octombrie 2000, Florenţa, Italia) şi Convenţia privind combaterea deşertificării (14 octombrie 1994, Paris), acestea fiind considerate părţi contractante,

luând notă de faptul că guvernele Mării Negre sunt activ implicate în implementarea Strategiei paneuropene privind biodiversitatea şi peisajul, modificată ultima dată la data de 9 iulie 1998,

reafirmându-şi angajamentul faţă de Planul strategic de acţiune pentru protecţia şi reabilitarea Mării Negre (capitolul B, 31 octombrie 1996),

acceptând faptul că acţiunile concertate ale tuturor statelor costiere ale Mării Negre şi ale ţărilor din bazinul Mării Negre cu care lucrează în cooperare pot gestiona multiplele ameninţări asupra diversităţii biologice şi peisagistice,

hotărând să se facă orice efort pentru conservarea durabilă a Mării Negre din punct de vedere biologic şi al diversităţii peisagistice şi a componentelor sale şi menţinerea şi, unde este posibil, sporirea şi restabilirea sănătăţii ecologice, istorice, culturale şi a valorii estetice,

convin cu privire la următoarele dispoziţii:

Articolul 1

1.Scopul prezentului protocol este de a menţine ecosistemul Mării Negre într-o stare ecologică bună şi peisajul său în condiţii favorabile, pentru a proteja, conserva şi a administra durabil diversitatea biologică şi peisagistică a Mării Negre pentru a îmbogăţi resursele biologice.

2.În conformitate cu dispoziţiile Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării şi alte protocoale la această convenţie, protocolul este destinat să servească ca un instrument legal pentru dezvoltarea, armonizarea şi impunerea unor politici, strategii şi măsuri de mediu necesare pentru conservarea, protecţia şi gestionarea durabilă a resurselor naturale, istorice, culturale şi estetice şi moştenirea statelor Mării Negre pentru generaţiile prezente şi viitoare.

Articolul 2

În sensul prezentului protocol:

a)convenţie reprezintă Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării (21 aprilie 1992, Bucureşti, România);

b)părţi contractante reprezintă părţile contractante la prezentul protocol;

c)comisie reprezintă Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării;

d)diversitate biologică reprezintă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, cele terestre, marine şi alte ecosisteme acvatice şi complexe ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor, aşa cum este definită în art. 2 din Convenţia privind diversitatea biologică;

e)peisaj reprezintă o zonă, aşa cum este percepută de oameni, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani definiţi în cap. I art. 1 din Convenţia europeană a peisajului (20 octombrie 2000, Florenţa, Italia);

f)diversitatea peisagistică reprezintă expresia formală a numeroaselor relaţii existente într-o perioadă dată între individ sau societate şi un teritoriu definit topografic, ca rezultat al acţiunii, în timp, a factorilor naturali şi umani şi o combinaţie a ambilor (Proiectul de recomandare a Consiliului Europei privind conservarea integrată a zonelor peisagistice culturale ca parte a politicilor referitoare la peisaj).

Articolul 3

1.Zona în care se aplică prezentul protocol este Marea Neagră până la nord de Capul Kalagra şi Capul Dalyan, apa, fundul mării, subsolul până la limita apelor dulci. De asemenea, sunt incluse:

a)Marea Azov, ca parte a bazinului Mării Negre, de o mare importanţă pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajelor;

b)zonele costiere desemnate de fiecare parte contractantă, inclusiv zonele umede.

Articolul 4

1.Fiecare parte contractantă ia toate măsurile necesare pentru:

a)protejarea, conservarea, îmbunătăţirea şi gestionarea într-un mod durabil şi ecologic raţional a zonelor cu o valoare biologică sau peisagistică specială, mai ales prin crearea unor arii protejate în conformitate cu procedura din anexa 1;

b)asigurarea faptului că speciile din zona de aplicare a prezentului protocol sunt menţinute într-o stare de conservare favorabilă, iar habitatele nu sunt perturbate;

c)asigurarea faptului că speciile importante din punct de vedere economic, în special resursele marine vii, sunt folosite durabil;

d)restaurarea şi reabilitarea zonelor deteriorate, caracterizate anterior printr-o mare biodiversitate şi valoare peisagistică;

e)restaurarea şi menţinerea în bune condiţii a peisajelor cu valoare naturală, istorică, culturală şi estetică.

2.Părţile contractante identifică şi realizează inventare ale componentelor diversităţii biologice şi peisagistice în zona de aplicare a prezentului protocol şi identifică acele componente importante pentru conservarea şi utilizarea lor durabilă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3.Părţile contractante adoptă o Listă a speciilor importante pentru Marea Neagră care ar putea fi ameninţate sau importante prin rolul lor în funcţionarea ecosistemului sau cu alte semnificaţii pentru regiune, de preferinţă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol. O astfel de listă va forma anexa 2 la prezentul protocol şi va face obiectul unor măsuri speciale, precum cele descrise în anexa 3.

4.Părţile contractante adoptă o listă a peisajelor şi habitatelor de importanţă pentru Marea Neagră în pericol de a fi distruse sau importante prin natura lor, valoarea lor culturală şi istorică ce constituie o moştenire naturală, istorică şi culturală sau care au alte semnificaţii pentru regiunea Mării Negre, de preferinţă în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

5.Părţile contractante acţionează, direct sau în cooperare cu organizaţii internaţionale competente şi în conformitate cu alte protocoale la prezenta convenţie, în vederea conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice.

6.Părţile contractante elaborează şi cad de acord asupra Planului strategic de acţiune privind biodiversitatea Mării Negre şi asupra Protocolului privind conservarea habitatelor în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, care va fi revizuit la fiecare 5 ani.

7.Pe baza Planului strategic de acţiune privind biodiversitatea Mării Negre şi a Protocolului privind conservarea peisajelor, părţile contractante adoptă strategii, planuri naţionale şi/sau programe pentru conservarea diversităţii biologice şi peisagistice şi pentru folosirea durabilă a resurselor biologice şi peisagistice marine şi costiere şi le integrează în politicile lor naţionale sectoriale şi intersectoriale.

Articolul 5

1.Părţile contractante iau toate măsurile corespunzătoare pentru a reglementa introducerea intenţionată şi pentru a preveni introducerea accidentală a speciilor neindigene sau a organismelor modificate genetic în flora şi fauna sălbatică şi pentru a le interzice pe cele care pot avea un impact negativ asupra ecosistemelor, habitatelor ori speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.

2.Părţile contractante vor depune eforturi să pună în aplicare toate măsurile adecvate pentru eradicarea sau reducerea la un nivel acceptabil a speciilor care au fost deja introduse, dacă se constată că aceste specii cauzează sau pot cauza distrugerea ecosistemelor, peisajelor, habitatelor ori a speciilor din zona de aplicare a prezentului protocol.

Articolul 6

În procesul de planificare care conduce la decizii asupra proiectelor şi activităţilor care pot afecta semnificativ speciile şi habitatele lor, zonele protejate, în special zonele marine extrem de sensibile, şi peisajele, părţile contractante evaluează şi iau în considerare posibilul impact direct sau indirect, imediat ori pe termen lung, inclusiv impactul cumulativ al proiectelor şi activităţilor preconizate în conformitate cu criteriile şi obiectivele care urmează să fie dezvoltate la nivel regional şi convenite în temeiul convenţiei şi al experienţei internaţionale în materie, de exemplu Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (25 februarie 1991, Espoo, Finlanda).

Articolul 7

Părţile contractante încurajează introducerea interacţiunii intersectoriale la nivel regional şi naţional prin introducerea principiilor şi dezvoltarea instrumentelor legale de management integrat al zonei costiere, căutând metodele de folosire durabilă a resurselor naturale şi de promovare în zona costieră a unor activităţi antropice care să respecte mediul.

Articolul 8

1.La aplicarea prezentului protocol, părţile contractante iau în considerare modul tradiţional de existenţă şi activităţile culturale ale comunităţilor locale. Acestea pot acorda excepţii de la măsurile de protecţie şi conservare, dacă este necesar şi dacă este cazul, pentru a îndeplini aceste cerinţe. Nicio excepţie nu este permisă în următoarele cazuri:

a)punerea în pericol a întreţinerii peisajelor cu valoare estetică pronunţată sau a ecosistemelor protejate în temeiul prezentului protocol ori a proceselor biologice care contribuie la întreţinerea acestor ecosisteme;

b)reducerea substanţială a numărului de indivizi care alcătuiesc populaţiile speciilor de floră şi faună, în special ale speciilor ameninţate, migratoare sau endemice, distrugerea habitatelor lor ori a peisajelor, în special a celor cu importanţă regională;

c)distrugerea ireversibilă a peisajelor care constituie o moştenire naturală, culturală, istorică sau estetică de importanţă pentru Marea Neagră.

2.O parte contractantă care acordă excepţii de la măsurile de protecţie informează celelalte părţi contractante ca atare, în decurs de o lună.

Articolul 9

1.Părţile contractante vor depune eforturi să informeze publicul (populaţia) despre valoarea zonelor, speciilor şi peisajelor protejate şi asigură o publicitate corespunzătoare stabilirii acestor zone şi reglementări cu privire la acestea.

2.Părţile contractante vor depune eforturi, de asemenea, să promoveze participarea tuturor factorilor de decizie, inclusiv a publicului, la măsurile necesare pentru protejarea zonelor, speciilor şi peisajelor în cauză, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului.

3.Părţile contractante vor depune eforturi să furnizeze informaţii cu privire la prezentul protocol şi aspecte conexe prin programe adecvate de educare şi conştientizare a publicului.

Articolul 10

1.Părţile contractante cooperează la realizarea cercetării ştiinţifice destinate protejării şi conservării diversităţii biologice şi peisagistice a Mării Negre şi întreprind, dacă este posibil, programe şi proiecte comune de cercetare ştiinţifică şi schimburi de date ştiinţifice şi informaţii relevante, aşa cum este prevăzut în art. XV din convenţie.

2.Organismele subsidiare ale comisiei, respectiv Grupul consultativ pentru conservarea diversităţii biologice şi Grupul consultativ pentru dezvoltarea metodologiei comune pentru managementul integrat al zonei costiere, în cooperare cu autorităţile naţionale competente de la Marea Neagră, sunt răspunzătoare de activităţile ştiinţifice şi de monitorizarea şi evaluarea în domeniul diversităţii biologice şi peisagistice, delegând coordonarea muncii lor centrelor de activitate corespunzătoare, respectiv Batumi, Georgia şi Krasnodar, Federaţia Rusă.

3.Părţile contractante invită organizaţiile interguvernamentale să coopereze cu părţile contractante şi/sau cu comisia prin pregătirea şi aplicarea programelor şi a proiectelor specifice, în vederea atingerii obiectivelor protocolului.

Articolul 11

1.Părţile contractante sunt răspunzătoare de îndeplinirea obligaţiilor lor internaţionale cu privire la protecţia şi conservarea diversităţii biologice şi peisagistice a Mării Negre.

2.Fiecare parte contractantă adoptă norme şi reglementări cu privire la răspunderea pentru daunele aduse de persoane fizice sau juridice diversităţii biologice şi peisagistice a Mării Negre în zone în care aceasta îşi exercită suveranitatea, drepturile suverane ori jurisdicţia, în conformitate cu dreptul internaţional.

3.Părţile contractante facilitează orice acţiune sau procedură juridică, în conformitate cu sistemele lor juridice, în scopul compensării prompte şi adecvate ori al altei reparaţii a daunelor cauzate de poluare sau de activităţile umane asupra diversităţii biologice şi peisagistice a Mării Negre, de către persoane juridice ori fizice aflate sub jurisdicţia lor.

4.Părţile contractante cooperează pentru dezvoltarea şi armonizarea dispoziţiilor lor legale de reglementare şi a procedurilor lor legate de răspunderea, evaluarea şi compensarea pagubelor cauzate de activităţile umane şi/sau poluarea mediului marin al Mării Negre, pentru asigurarea celui mai înalt grad de prevenire şi protecţie a diversităţii biologice şi peisagistice a Mării Negre ca întreg.

Articolul 12

Fiecare parte contractantă trebuie să asigure, în acord cu capacităţile ei, sprijin financiar şi stimulente pentru acele activităţi naţionale/regionale care vizează realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu planurile, priorităţile şi programele lor naţionale.

Articolul 13

1.Comisia, împreună cu secretariatul ei permanent, promovează punerea în aplicare a prezentului protocol, informează părţile contractante cu privire la activitatea sa şi emite recomandări privind măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor prezentului protocol, în conformitate cu procedurile stabilite în art. XVII, XVIII, XIX din convenţie.

2.Comisia raportează la fiecare 5 ani cu privire la starea diversităţii biologice şi peisagistice şi la eficacitatea măsurilor întreprinse pentru conservarea şi gestionarea lor, cu ocazia reuniunii părţilor contractante, pe baza unei forme de raportare alese de comun acord.

Articolul 14

Adoptarea oricăror modificări ale articolelor şi ale anexelor la prezentul protocol se face în conformitate cu procedurile stabilite în art. XX şi XXI din convenţie.

Articolul 15

1.Nicio dispoziţie a prezentului protocol şi niciun alt act adoptat în baza prezentului protocol nu aduc atingere drepturilor şi revendicărilor prezente şi viitoare ale oricărui stat, care ţin de dreptul internaţional, în special naturii şi extinderii zonelor marine, delimitării zonelor marine dintre state, cu zone costiere opuse sau adiacente, libertăţii navigaţiei în largul mării, drepturilor şi modalităţilor de trecere prin strâmtorile utilizate pentru navigaţia internaţională, precum şi naturii şi extinderii jurisdicţiei statului costier, a statului de pavilion ori a statului de port.

2.Nicio acţiune sau activitate întreprinsă în baza prezentului protocol nu constituie motiv de revendicare, contestare ori disputare a oricăror revendicări ale suveranităţii sau jurisdicţiei naţionale.

3.Fiecare parte contractantă aplică măsurile prevăzute în prezentul protocol, fără a aduce atingere suveranităţii sau jurisdicţiei altor părţi ori altor state. Orice măsuri adoptate de o parte contractantă pentru aplicarea acestor măsuri trebuie să fie în conformitate cu legislaţia internaţională.

Articolul 16

Adoptarea, semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea, aderarea, intrarea în vigoare şi denunţarea protocolului trebuie să respecte procedurile conţinute în art. XXVI, XXVIII, XXIX şi XXX din convenţie.

Articolul 17

Nicio rezervă nu poate fi făcută la prezentul protocol.

Articolul 18

Depozitarul prezentului protocol este Guvernul României.

Adoptat la 14 iunie 2002, la Sofia, Bulgaria, într-un singur exemplar, în limba engleză, care va fi depozitat la depozitar. Depozitarul trimite copii certificate tuturor părţilor contractante.

Pentru Republica Bulgaria

Pentru Republica Georgia

Pentru România

Pentru Federaţia Rusă

Pentru Republica Turcia

Pentru Ucraina

Anexa 1

Arii protejate

Articolul 1

Obiectivul ariilor protejate este de a ocroti:

a)tipurile reprezentative de ecosisteme marine şi costiere, zonele umede şi peisajele de mărimi adecvate pentru asigurarea viabilităţii pe termen lung şi pentru menţinerea diversităţii biologice şi peisagistice unice;

b)habitatele, biocenozele, ecosistemele sau peisajele care sunt în pericol de dispariţie din aria lor naturală de distribuţie sau sunt distruse în Marea Neagră ori care au o arie de distribuţie naturală redusă sau deţin valori estetice;

c)habitatele esenţiale pentru supravieţuirea, reproducerea şi refacerea speciilor de floră şi faună ameninţate;

d)siturile de importanţă specială datorită valorii lor ştiinţifice, estetice, peisagistice, culturale sau educaţionale.

Articolul 2

1.Părţile contractante elaborează criterii/linii directoare pentru identificarea zonelor care îndeplinesc obiectivul prevăzut la art. 1 din anexa 1, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

2.Părţile contractante alcătuiesc o listă a siturilor care respectă criteriile/liniile directoare, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3.Fiecare parte contractantă stabileşte ariile protejate pe baza evaluării riscurilor, a vulnerabilităţii şi a priorităţii, folosind lista din anexa 1, art. 2, pct. 2.

4.Dacă aceste arii protejate propuse depăşesc graniţele a mai mult de o parte, autorităţile competente a două sau mai multe părţi cooperează cu privire la măsurile care trebuie adoptate.

Articolul 3

1.În conformitate cu sistemul juridic naţional, părţile contractante iau toate măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii, durabilităţii şi dezvoltării ariilor protejate, şi anume:

a)consolidarea aplicării celorlalte protocoale la convenţie şi a altor tratate relevante la care acestea sunt părţi contractante;

b)interzicerea scufundării sau a evacuării deşeurilor şi a altor substanţe care pot afecta direct ori indirect integritatea ariilor sau a speciilor protejate;

c)reglementarea trecerii navelor, a oricăror opriri sau ancorări;

d)reglementarea sau interzicerea introducerii speciilor străine sau a speciilor modificate genetic;

e)reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi care presupun explorarea ori modificarea solului sau explorarea subsolului părţii de uscat, a fundului mării sau a subsolului său;

f)reglementarea oricăror activităţi de cercetare ştiinţifică;

g)reglementarea sau interzicerea pescuitului, vânătorii, prinderii de animale şi recoltării plantelor sau a distrugerii lor, precum şi a comerţului cu animale (sau cu părţi din acestea) şi plante (sau cu părţi din acestea) care provin din zonele protejate;

h)reglementarea şi, dacă este necesar, interzicerea oricăror altor activităţi ori fapte care pot dăuna sau perturba speciile ori ecosistemul sau care pot afecta caracteristicile naturale ori culturale ale ariei protejate;

i)orice altă măsură de ocrotire a proceselor biologice şi ecologice, precum şi a peisajelor;

j)în acest scop, părţile contractante trebuie să prevadă legislaţia adecvată pentru protejarea şi consolidarea conservării ariilor protejate.

Articolul 4

1.În cadrul politicilor şi legislaţiilor de mediu naţionale, părţile contractante adoptă toate măsurile necesare pentru armonizarea măsurilor de protecţie a mediului din arii protejate, inclusiv gestionarea ariilor protejate transfrontaliere, coordonarea programelor de cercetare şi monitorizare a bazinului Mării Negre.

2.Aceste măsuri trebuie să includă pentru fiecare arie protejată:

a)dezvoltarea şi adoptarea unui plan de gestionare în format standard;

b)un program de monitorizare regional integrat cuprinzător;

c)implicarea activă a comunităţilor locale atât în planificare, cât şi în implementare, inclusiv asistenţa acordată localnicilor care pot fi afectaţi de crearea unor astfel de arii;

d)adoptarea unor mecanisme financiare adecvate;

e)reglementarea activităţilor, inclusiv emiterea autorizaţiilor;

f)instruirea personalului, precum şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate.

3.Părţile contractante asigură ca planul naţional de contingenţă să încorporeze măsuri de reacţie în caz de incidente care pot cauza distrugeri sau care pot constitui o ameninţare pentru aria protejată.

4.După stabilirea zonelor sau peisajelor protejate, care acoperă atât suprafeţe de uscat, cât şi suprafeţe marine, părţile se străduiesc să asigure coordonarea administrării şi gestionării ariei speciale protejate ca întreg.

Anexa 2

Lista provizorie a speciilor de importanţă pentru Marea Neagră

Alge

1.Cystoseira barbata**

2.Cystoseira crinita**

3.Dictyota dichotoma*

4.Phyllophora brodiaei**

5.Phyllophora nervosa, specii-cheie ale biocenozei Phyllophora, specii comerciale**

6.Phyllophora pseudoceranoides**

Plante

7.Salvinia natans**

8.Trapa natans**

9.Zostera marina*

10.Zostera noltii*

Animale

Spongia

11.Lissodendoryx variisclera*

12.Suberites prototipus*

Polychaeta

13.Eteone siphonodonta*

14.Hesionides arenarius**

15.Nainereis laevigata*

16.Ophelia bicornis**

17.Phyllodoce nana*

Crustacea

18.Anomalocera patersoni**

19.Apseudopsis ostroumovi*

20.Biancolina cuniculus**

21.Branchinecta orientalis*

22.Branchinectella spinosa**

23.Branchmectella media*

24.Callianassa pontica**

25.Callianassa truncata**

26.Caprella acanthifera*

27.Carcinus mediterraneus*

28.Eriphia verrucosa**

29.Hemimysis anomala**

30.Hemimysis serrata**

31.Homarus vulgaris*

32.Iphigenella acanthopoda*

33.Iphigenella andrussovi*

34.Iphigenella shablensis*

35.Katamysis warpachowskyi*

36.Labidocera brunescens**

37.Macropipus arcuatus**

38.Pilumnus hirtellus**

39.Pontella mediterranea**

40.Potamon tauricum*

41.Processa pontica*

42.Smirnoviella reducta*

43.Tanymastix stagnalis*

44.Upogebia pusilla**

45.Xantho poressa**

Insecta

46.Calopteryx splendens balcanica**

47.Calopteryx splendens taurica**

48.Calopteryx virgo meridionalis**

Halacaridae

49.Halacarellus procerus**

Mollusca

50.Bela nebula*

51.Cyclope donovani*

52.Donacilla cornea**

53.Halichondria panicea*

54.Melaraphe neritoides**

55.Ostrea edulis**

56.Pachygrapsus marmoratus*

57.Patella tarentina**

58.Solen vagina**

Echinodermata

59.Echinocyamus pusillus*

60.Marthasterias glacialis*

Acrania

61.Amphioxus lanceolatum*

Pisces

62.Acipenser guldenstaedti**

63.Acipenser guldenstaedti colchicus V. Marti**

64.Acipenser nudiventris**

65.Acipenser ruthenus**

66.Acipenser stellatus**

67.Acipenser sturio*

68.Aidablennius sphinx**

69.Aphia minuta**

70.Balistes carolinensis*

71.Belone belone euxini**

72.Callionymus belenus**

73.Dicentrarchus labrax**

74.Diplodus annularis*

75.Hippocampus guttulatus microstephanus**

76.Hucho hucho hucho*

77.Huso huso**

78.Knipowitschia longicaudata**

79.Lipophrys pavo**

80.Liza ramada*

81.Lophius piscatorius*

82.Mesogobius batrachocephalus*

83.Mullus barbatus ponticus*

84.Nerophis ophidion*

85.Pomatomus saltator**

86.Pomatoschistus caucasicus**

87.Salmo trutta labrax**

88.Sarda sarda**

89.Scomber scombrus**

90.Scorpena porcus

91.Serranus cabrilla**

92.Serranus scriba*

93.Sphyraena sphyraena*

94.Spicara smaris*

95.Syngnatus tenuirostris*

96.Syngnatus typhle*

97.Thunnus thynnus**

98.Trigla lucerna*

99.Xiphias gladius*

Aves

100.Asio flammeus*

101.Calonectris diomedea**

102.Ciconia nigra**

103.Gelochelidon nilotica*

104.Haliaeetus albicilla**

105.Himantopus himantopus*

106.Numenius tenuirostris*

107.Pandion haliaetus**

108.Panurus biarmicus*

109.Pelecanus crispus**

110.Pelecanus onocrotalus**

111.Phalacrocorax aristotelis**

112.Halietor (Phalacrocorax) pygmeus*

113.Phenicopterus rubber*

114.Platalea leucorodia**

115.Plegadis falcinellus**

116.Puffinus puffinus yelkouan*

117.Recurvirostra avosetta*

118.Branta ruficollis**

119.Somateria mollissima*

120.Sturnus roseus*

121.Tadorna ferruginea**

Mammalia

122.Delphinus delphis**

123.Lutra lutra*

124.Monachus monachus**

125.Phocoena phocoena**

126.Tursiops truncatus**

Note:

*Specii rare.

**Specii aflate în pericol.

Anexa 3

Conservarea speciilor şi managementul habitatelor lor

Articolul 1

1.Părţile contractante gestionează speciile de floră şi faună, cu scopul de a le menţine într-o stare de conservare favorabilă.

2.Părţile contractante elaborează liste ale speciilor de floră şi faună ameninţate şi ale speciilor esenţiale pentru funcţionarea ecosistemului şi acordă statut de protecţie acestor specii în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

3.Părţile contractante reglementează şi, dacă este cazul, interzic activităţile care au efecte nefavorabile asupra unor asemenea specii sau asupra habitatelor acestora şi realizează managementul, planificarea şi alte măsuri de asigurare a stării de conservare favorabile a speciilor vizate.

4.În ceea ce priveşte speciile protejate ale faunei, părţile contractante controlează şi, dacă este cazul, interzic:

a)colectarea, posesia sau uciderea, comercializarea, transportul şi expunerea în scopuri comerciale a acestor specii, a ouălor, părţilor sau produselor lor;

b)perturbarea faunei sălbatice, în special în perioada reproducerii, hibernării sau migrării, precum şi în alte perioade de stres biologic.

5.Părţile contractante îşi coordonează eforturile lor prin acţiuni bilaterale sau multilaterale, inclusiv, dacă este necesar, prin acorduri pentru protecţia şi refacerea speciilor migratoare, ale căror limite se extind în zona de aplicare a prezentului protocol.

6.În ceea ce priveşte speciile protejate din floră şi părţile şi produsele lor, părţile contractante reglementează şi, dacă este cazul, interzic toate formele de distrugere şi perturbare, inclusiv culegerea, strângerea, tăierea, dezrădăcinarea, luarea în posesie, comercializarea sau transportul şi expunerea în scopuri comerciale a acestor specii.

7.Părţile contractante, direct sau prin intermediul Grupului consultativ privind conservarea biodiversităţii în Marea Neagră, se străduiesc să consulte statele care nu sunt părţi contractante la protocol, în vederea coordonării eforturilor lor de gestionare şi protejare a speciilor din anexa 2.

Articolul 2

1.Părţile contractante adoptă măsuri de cooperare pentru a asigura protecţia, conservarea şi ameliorarea florei şi a faunei menţionate în anexa 2 la prezentul protocol referitoare la lista speciilor ameninţate. Lista va fi revizuită la fiecare 5 ani şi în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol.

2.Părţile contractante asigură maxima protecţie posibilă şi refacerea listei cu flora şi fauna prezentate în anexa 2 prin adoptarea la nivel naţional a măsurilor prevăzute în anexa 3, art. 1 pct. 4 şi 6.

3.Părţile contractante interzic distrugerea şi deteriorarea habitatelor speciilor enumerate în anexa 2, formulează şi pun în aplicare planuri de acţiune pentru conservarea sau refacerea lor.

4.Dacă habitatele speciilor ameninţate se întind pe ambele părţi ale frontierei naţionale sau ale limitei care separă teritoriile ori zonele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia naţională a părţilor contractante ale protocolului, aceste părţi contractante cooperează în vederea asigurării protecţiei şi conservării şi, dacă este necesar, pentru refacerea acestor specii.

5.În situaţia în care nu sunt disponibile alte soluţii satisfăcătoare şi scutirea nu dăunează supravieţuirii populaţiei sau oricăror altor specii, părţile contractante pot acorda scutiri de la interzicerile impuse pentru protecţia speciilor menţionate în anexa 2 la prezentul protocol, în scopuri ştiinţifice, educaţionale sau de gestionare, necesare asigurării supravieţuirii speciilor ori prevenirii daunelor semnificative. Aceste scutiri sunt notificate părţilor contractante.

Articolul 3

1.Părţile contractante adoptă o listă a speciilor a căror exploatare trebuie reglementată pentru a se asigura că utilizarea acestor componente ale biodiversităţii este durabilă. Această listă va include anexa 4 la prezentul protocol în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol şi va fi revizuită la fiecare 5 ani.

2.Părţile contractante, în cooperare cu organizaţiile internaţionale competente, iau toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura conservarea speciilor enumerate în anexa 4 referitoare la lista speciilor a căror exploatare trebuie reglementată, reglementând şi autorizând în acelaşi timp exploatarea acestor specii, pentru a le asigura şi a le menţine starea de conservare favorabilă.

3.Pentru acele specii care nu sunt în stare de conservare favorabilă, părţile contractante trebuie să cadă de acord şi să pună în practică planuri de refacere.

Anexa 4

Lista speciilor exploatate ce necesită

reglementare în scopul protecţiei acestora

Criterii pentru selectarea speciilor a căror exploatare trebuie reglementată:

1.Stocurile de peşti sunt suficiente pentru exploatarea comercială şi sunt peste limita de siguranţă biologică.

2.Stocurile locale trebuie să fie reglementate la nivel naţional şi trebuie raportate la nivel regional.

3.Stocurile comune şi cele migratoare sunt reglementate de părţile implicate şi raportate la nivel regional.

4.Stocurile mari migratoare sunt reglementate de organismul special pentru pescuit din cadrul Comisiei Mării Negre.

5.Speciile încadrate în categoria extinct, critic ameninţate, ameninţate, vulnerabile sau rare sunt automat trecute în cota zero de către părţile interesate (conform cerinţelor CITES).

6.Speciile care se încadrează în categoria speciilor ameninţate, vulnerabile şi rare sunt permise pentru exploatare în scop ştiinţific pe baza informaţiilor privind starea populaţiilor lor, precum şi după cota de pescuit comună stabilită pentru Marea Neagră şi râurile ce se varsă în mare şi care au fost negociate şi convenite de către părţi. În cazul în care una din părţi nu este de acord cu cota comună, pescuitul este interzis pentru toate părţile interesate.

Pisces

Acipenser guldenstaedti colchicus Brand

Acipenser nudiventris (şip)

Acipenser ruthenus

Acipenser stellatus (Sivrişka)

Acipenser sturio

Alosa immaculata

Alosa tanaica

Atherina pontica

Belone belone euxini Guenther

Dasyatis pastinaca L.

Engraulis encrasicolus ponticus

Engraulis encrasicolus maeobiens Azov Sea race

Gobiidae

Huso huso

Lisa saliens

Liza aurata (Risso)

Merlangius merlangus euxinus (Nordmann)

Mugil cephalus L.

Mugil so-iuy Basilewsky

Mullus barbatus ponticus Essipov

Mytilus galloprovincialis

Pomatomus saltatrix

Psetta (maxima) maeotica (Pallas)

Raja clavata

Sarda sarda (Block)

Scomber colias (japonicus) Gmelin

Sprattus sprattus

Squalus acanthias L.

Trachurus mediterraneus ponticus Aleev

Mollusca

Mytilus galloprovincialis

Chamelea gallina Donax trunculus

Donacilla cornea

Insecta

familia Chironomidae

Crustacea

Astacus leptodactylus

Palaemon adspersus

Palaemon elegans

Pontogammarus maeoticus

Artemia salina

Crangon crangon

Aves

Aythya ferina

Aythya marila

Specii a căror abundenţă trebuie să fie controlată/reglementată

Păsări, sub directiva păsări

Cormoran - Phalacracorax carbo

Mollusca

Rapana venosa (încă în discuţie)