Lege nr. 108 din 2 iunie 1998

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

Se aprobă Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, cu următoarele modificări şi completări:

1.Articolul 1 alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 1. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, copilul se afla în dificultate, dacă dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata.

2.La articolul 3, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:

(1^1)Orice copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul sau familial sau care, în propriul sau interes superior, nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protecţie şi la un ajutor special din partea colectivităţii locale.

(1^2)Statul garantează protejarea copilului împotriva oricăror forme de violenta, inclusiv sexuală, vătămare ori abuz fizic sau mintal, de abandon sau neglijenţa, de rele tratamente sau de exploatare, în timpul cat se afla în îngrijirea părinţilor ori a unuia dintre ei, a reprezentantului sau legal sau a oricărei alte persoane.

3.Articolul 3 alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)Statul sprijină colectivitatea locală din care face parte copilul, în îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin pentru protecţia copilului aflat în dificultate.

4.Articolul 4 alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la alin. (1), în subordinea consiliului judeţean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează comisia pentru protecţia copilului, denumita în continuare comisie, şi serviciul public specializat pentru protecţia copilului, denumit în continuare serviciu public specializat.

5.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – (1) În vederea respectării interesului superior al copilului aflat în dificultate, comisia poate stabili următoarele măsuri:

a)încredinţarea copilului unei familii, unei persoane sau unui organism privat autorizat;

b)încredinţarea copilului în vederea adopţiei;

c)încredinţarea provizorie a copilului către serviciul public specializat;

d)plasamentul copilului la o familie sau la o persoană;

e)plasamentul copilului la serviciul public specializat sau la un organism privat autorizat;

f)plasamentul copilului în regim de urgenta;

g)plasamentul copilului într-o familie asistată.

(2)În alegerea uneia dintre aceste măsuri trebuie să se ţină seama, în mod corespunzător, de necesitatea unei continuitati rationale în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală sau lingvistica.

(3)Se va asigura copilului capabil de discernământ dreptul de a exprima liber opinia sa asupra măsurilor de protecţie prevăzute la alin. (1).

6.La articolul 10, alineatele (3) şi (5) vor avea următorul cuprins:

(3)Educaţia şcolară a copilului nu poate fi schimbată decât în interesul acestuia, avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (2) şi (3), cu aprobarea comisiei. Credinţa religioasă în care a fost educat copilul nu se poate schimba decât în cazuri excepţionale, cu aprobarea specială a comisiei.

(5)Dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de comisie, care îl poate delega serviciului public specializat sau persoanei ori organismului privat autorizat, căruia copilul i-a fost încredinţat. În acest scop, în termen de 15 zile de la data încredinţării, se procedează la inventarierea bunurilor copilului. Serviciul public specializat, cu aprobarea comisiei, va putea instraina bunurile copilului numai dacă actul răspunde unor nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru copil. Sumele de bani rezultate în urma vânzării bunurilor copilului, precum şi veniturile aduse de acestea vor fi depuse în cont personal, pe numele copilului, prin grija serviciului public specializat, şi nu vor putea fi ridicate decât cu acordul comisiei.

7.Articolul 19 devine articolul 13 cu următorul cuprins:

Art. 19. – Dezvoltarea armonioasă a copilului încredinţat în condiţiile art. 9 sau dat în plasament în condiţiile art. 12 alin. (2) se asigura în centrele de plasament care funcţionează în cadrul serviciului public specializat sau al organismului privat autorizat căruia copilul i-a fost încredinţat sau dat în plasament.

8.Articolele 13-15 devin articolele 14-16.

9.Articolul 20 devine articolul 17 cu următorul cuprins:

Art. 20. – (1) Serviciul public specializat sau organismul privat autorizat, care a primit în încredinţare sau în plasament un copil, va asigura acestuia mediul familial corespunzător.

(2)Pentru asigurarea mediului familial corespunzător, serviciul public specializat este obligat:

a)sa identifice familii sau persoane cărora să le poată fi încredinţat sau dat în plasament copilul, cu prioritate printre rudele acestuia până la gradul al patrulea inclusiv;

b)sa determine opinia copilului capabil de discernământ cu privire la familia sau la persoana propusă pentru a-l primi în încredinţare sau în plasament şi sa o aducă la cunoştinţa comisiei;

c)să asigure asistenţa şi sprijin acelei familii sau persoane atât înainte, cat şi după încredinţarea sau plasamentul copilului;

d)să ofere asistenţa şi sprijin părinţilor copilului, pentru a pregati revenirea acestuia în mediul sau familial;

e)să asigure spaţii special amenajate în cadrul sau în afară centrelor de plasament şi mijloacele necesare pentru contactul personal şi nemijlocit al copilului cu părinţii săi, dacă este cazul, potrivit regulamentelor;

f)sa supravegheze familiile şi persoanele cărora le-a fost încredinţat sau dat în plasament un copil, pe toată durata acestei măsuri, precum şi pe părinţii copilului, după revenirea acestuia în mediul sau familial;

g)să prezinte rapoarte şi propuneri comisiei cu privire la aspectele sus-menţionate, trimestrial sau la cererea acesteia.

10.Articolul 21 devine articolul 18.

11.La articolul 22, care devine articolul 19, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2)La cererea copilului, acesta poate rămâne în centrele de plasament ori la familia sau persoana căreia i-a fost încredinţat sau dat în plasament şi după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi continua studiile, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

12.La articolul 23, care devine articolul 20, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 23. – (1) Pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament se acordă o alocaţie lunară de întreţinere în cuantum de 300.000 lei, care se indexează prin hotărâre a Guvernului.

13.Articolul 24 devine articolul 21.

14.După articolul 25, care devine articolul 22, se introduce capitolul II^1 cu următorul titlu:

Capitolul II^1Măsuri educative faţă de copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal

15.Articolul 16 devine articolul 23 cu următorul cuprins:

Art. 16. – (1) Copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal, beneficiază de protecţie în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Nu răspunde penal copilul care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau care are vârsta între 14 şi 16 ani, dacă nu se dovedeşte ca a săvârşit fapta cu discernământ.

16.La articolul 17, care devine articolul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 17. – (1) Faţa de copilul aflat în situaţia prevăzută la art. 16, comisia va lua una dintre următoarele măsuri educative:

a)mustrarea;

b)libertatea supravegheată;

c)internarea într-un centru de reeducare;

d)internarea într-o instituţie medical-educativă.

17.După articolul 17, care devine articolul 24, se introduc articolele 17^1-17^5 cu următorul cuprins:

Art. 17^1. – Măsura educativă a mustrării consta în dojenirea copilului, în arătarea pericolului social al faptei săvârşite, în sfătuirea copilului să se poarte în asa fel încât sa dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenţia ca, dacă va săvârşi din nou o infracţiune, se va lua faţă de el o măsura mai severă sau i se va putea aplica o pedeapsă.

Art. 17^2. – (1) Măsura educativă a libertăţii supravegheate consta în lăsarea copilului în libertate timp de un an, sub supraveghere deosebită. Supravegherea poate fi încredinţată, după caz, părinţilor, adoptatorului sau tutorelui copilului. Dacă nici unul dintre aceştia nu poate asigura supravegherea în condiţii satisfăcătoare, comisia dispune încredinţarea supravegherii copilului, pe acelaşi interval de timp, unei familii sau unei persoane de încredere, unui organism privat autorizat sau serviciului public specializat.

(2)Persoana căreia i s-a încredinţat supravegherea copilului are obligaţia de a veghea îndeaproape asupra comportării acestuia, în scopul îndreptării lui, precum şi obligaţia de a înştiinţa, de îndată, comisia atunci când copilul se sustrage de la supraveghere, are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.

(3)Comisia poate să impună copilului respectarea următoarelor obligaţii:

a)sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b)sa nu între în legătură cu anumite persoane;

c)sa frecventeze cu regularitate şcoala sau un curs de calificare.

(4)Comisia atrage atenţia copilului asupra consecinţelor comportării sale.

(5)După luarea măsurii libertăţii supravegheate, comisia încunoştinţează şcoala la care copilul învaţă.

(6)Dacă înăuntrul termenului de supraveghere copilul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori săvârşeşte din nou o faptă prevăzută de legea penală, comisia revoca măsura libertăţii supravegheate şi ia faţă de copil măsura internării într-un centru de reeducare sau într-o instituţie medical-educativă.

Art. 17^3. – (1) Măsura educativă a internării copilului într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării copilului, căruia i se asigura posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională, potrivit aptitudinilor sale.

(2)Măsura internării se ia faţă de copilul în privinta căruia celelalte măsuri educative sunt neîndestulătoare.

Art. 17^4. – Măsura internării într-o instituţie medical-educativă se ia faţă de copilul care, din cauza stării sale fizice sau psihice, are nevoie de tratament medical şi de un regim special de educaţie.

Art. 17^5. – (1) Măsurile prevăzute la art. 17^3 şi 17^4 se iau pe timp nedeterminat, însă nu pot dura decât până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani. Măsura prevăzută la art. 17^3 trebuie să fie ridicată de îndată ce a dispărut cauza care a impus luarea acesteia. Comisia, dispunând ridicarea măsurii prevăzute la art. 17^4, poate, dacă este cazul, sa ia faţă de copil măsura internării într-un centru de reeducare.

(2)La data când copilul devine major, comisia poate dispune prelungirea internării pe o durată de cel mult 2 ani, dacă aceasta este necesară pentru realizarea scopului internării.

18.Articolul 18 devine articolul 30 cu următorul cuprins:

Art. 18. – (1) Măsurile educative prevăzute la art. 17 se iau la sesizarea procurorului, a organelor de poliţie, a şcolii, a părinţilor sau a oricărei persoane interesate.

(2)Măsurile educative prevăzute la art. 17 lit. b)-d) se iau numai cu avizul procurorului.

(3)La luarea măsurilor educative, comisia va ţine seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de dezvoltarea fizica, intelectuală şi afectiva a copilului, de comportarea lui generală, de condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit şi de orice elemente de natura sa caracterizeze personalitatea acestuia.

19.Capitolul III devine capitolul IV cu următorul titlu:

Capitolul IIIOrganizarea şi funcţionarea Comisiei pentru protecţia copilului

20.Articolele 26-28 devin articolele 31-33.

21.Articolul 29 devine articolul 34 cu următorul cuprins:

Art. 29. – Hotărârea comisiei poate fi atacată la judecătoria teritorială competenţa, potrivit normelor de drept comun.

22.Articolul 30 devine articolul 35 cu următorul cuprins:

Art. 30. – Organismele private, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, sunt persoane juridice de drept privat cu scop nelucrativ, constituite în condiţiile legii. La constituirea organismelor private române, instanţa judecătorească va cere avizul Departamentului pentru Protecţia Copilului şi al Ministerului Educaţiei Naţionale. În cazul în care obiectivele statutare ale organismului privat cuprind şi activităţi pentru alte categorii sociale decât copiii, se va cere şi avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

23.Articolele 31-36 devin articolele 36-41.

24.La articolul 37, care devine articolul 42, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 37. – (1) Cheltuielile pentru protecţia copilului aflat în dificultate se finanţează de la bugetul consiliului judeţean, respectiv de la bugetul consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti. În acelaşi scop pot fi utilizate şi fonduri extrabugetare. Departamentul pentru Protecţia Copilului poate finanta programe de interes naţional pentru protecţia copilului aflat în dificultate, din fonduri transferate de la bugetul de stat cu aceasta destinaţie, din intrari de credite externe, precum şi din fonduri extrabugetare.

25.Articolul 38 devine articolul 43 cu următorul cuprins:

Art. 38. – (1) În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Departamentul pentru Protecţia Copilului împreună cu ministerele interesate vor elabora norme metodologice şi măsuri tranzitorii, care se aproba prin hotărâre a Guvernului.

(2)Departamentul pentru Protecţia Copilului controlează, în condiţiile legii, activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, exercitată de autorităţile administraţiei publice locale.

26.Articolul 39 devine articolul 44 cu următorul cuprins:

Art. 39. – Acţiunile şi cererile privitoare la aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru judiciar.

27.Articolul 40 devine articolul 45 cu următorul cuprins:

Art. 40. – (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, comisiile vor verifica şi vor reevalua toate măsurile de ocrotire stabilite prin hotărâri în curs de aplicare ale fostelor comisii teritoriale pentru ocrotirea minorilor, care au funcţionat potrivit Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

(2)La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), hotărârile comisiilor teritoriale pentru ocrotirea minorilor îşi încetează aplicabilitatea.

28.Articolul 41 devine articolul 46 cu următorul cuprins:

Art. 41. – (1) Transferul instituţiilor de ocrotire - leagane, case de copii - şi al centrelor de primire a minorilor, care au funcţionat potrivit Legii nr. 3/1970, transferul patrimoniului şi al personalului acestora, precum şi reorganizarea lor în centre de plasament şi centre de primire a copilului în cadrul serviciilor publice specializate se vor face până la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 1998, prin protocol încheiat între consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi autorităţile în subordinea cărora aceste instituţii au funcţionat până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Patrimoniul transferat potrivit alin. (1) îşi păstrează destinaţia de organizare şi desfăşurare a activităţii de protecţie a copilului aflat în dificultate.

(3)Personalul didactic şi didactic auxiliar, titular, existent în instituţiile de ocrotire care au funcţionat potrivit Legii nr. 3/1970 şi care se transfera, potrivit alin. (1), în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate, precum şi în cadrul Departamentului pentru Protecţia Copilului, îşi păstrează statutul de personal didactic.

(4)Personalului responsabil cu instructia, educaţia, transferat în condiţiile alin. (3), i se aplică prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

(5)Funcţiile didactice ale personalului din centrele de plasament, menţionat la alin. (3), sunt: educatoare/educator, institutor-educator, invatator-educator, profesor-educator, profesor-logoped, psihopedagog, profesor de muzica, profesor de educaţie fizica.

(6)Funcţiile didactice auxiliare ale personalului din centrele de plasament, menţionat la alin. (3), sunt:

a)bibliotecar, documentarist, redactor;

b)informatician;

c)laborant;

d)tehnician;

e)pedagog şcolar;

f)instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară;

g)asistent social;

h)corepetitor;

i)supraveghetor de noapte.

29.Articolul 42 devine articolul 47.

Articolul 2

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PAULA MARIA IVANESCU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 11 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

CRISTIAN SORIN DUMITRESCU