Norme de conținut din 9 decembrie 2011

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București (ICPA) realizează Sistemul național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km, baza de date aferentă și baza de date la nivel național aferentă Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură.

Obiectivele principale ale Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km sunt: urmărirea sistematică a caracteristicilor calitative și cantitative ale solurilor, elaborarea prognozelor cu privire la evoluția calității solurilor, avertizarea organismelor interesate asupra problemelor negative privitoare la soluri, completarea bazelor de date cu profile de sol complete.

Începând cu anul 2012 Sistemul național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km se va realiza pe o rețea fixă de situri cu densitatea de 8x8 km, folosind ca bază de amplasare a siturilor coordonatele geografice. Pe total țară se vor executa cercetări în 2.914 situri la nivelul I în rețeaua de profile 8x8 km.

Anual se planifică pentru acest tip de lucrări câte 324 de situri. În fiecare județ, siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an.

Categoriile de lucrări specifice care se vor executa de către ICPA sunt:

–lucrări de teren care constau din amplasarea profilelor de sol, descrierea lor și recoltarea probelor de sol pe orizonturi pedogenetice din siturile de monitoring amplasate pe rețeaua de profile 8x8 km;

–lucrări de birou care constau în analizarea probelor de sol, prelucrarea și interpretarea datelor.

Datele culese în teren (fișe cu descrierea profilelor de sol, date analitice etc.) nu vor fi incluse în totalitate în raportul final (faza de birou), ele constituind materiale primare absolut necesare pentru redactarea raportului final, vor fi ordonate în exemplarul de autor și păstrate obligatoriu în arhiva ICPA.

Buletinele de analiză vor fi utilizate, alături de informațiile culese în teren și birou, la redactarea raportului științific, urmând a fi păstrate în arhiva ICPA, în exemplarul de autor.

Având în vedere posibila neuniformitate a locului de amplasare a profilului de sol din fiecare sit se va recolta și o probă agrochimică. Proba medie agrochimica se recoltează din parcele de referință (20 x 20 m) pentru fiecare sit. Analizele de caracterizare agrochimică a sitului cuprind: reacția solului, conținutul de humus total, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, gradul de saturație în baze, analiza granulometrică și încărcarea cu elemente și substanțe potențial poluante (metale grele, insecticide organoclorurate).

Lucrările de teren se vor executa pe baza instrucțiunilor de lucru elaborate de către ICPA București.

Analizele de laborator care se vor executa pentru Sistemul național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km sunt prezentate în tabelul nr. 5.1.

Datele obținute din teren și laborator vor fi prelucrate ținând seama de Metodologie, 1986 și Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările și completările ulterioare. Datele vor fi sintetizate în rapoarte ce vor fi predate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în acord cu termenele contractuale.

ICPA gestionează baza de studii pedologice la nivel național, constituită din exemplarele studiilor pedologice efectuate de către oficiile de studii pedologice și agrochimice (OSPA) în cadrul Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură și predate de către acestea la ICPA la recepția studiilor.

ICPA gestionează baza de date națională a unităților de sol-teren (BDUST), constituită prin integrarea bazelor de date județene ale unităților de sol-teren (BDJUST), ale căror copii electronice sunt predate de către OSPA la ICPA la recepția studiilor pedologice și agrochimice aferente.

Conținutul bazei de date naționale a unităților de sol-teren (BDUST) este stabilit prin Metodologia unitară de realizare a bazelor de date ale unităților de sol-teren la nivel național și județean (ICPA, 2011) și se aprobă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ICPA asigură anual:

a)întreținerea (actualizarea) software-ului de gestiune a bazelor de date ale unităților de sol-teren și de expertiză pentru elaborarea studiilor pedologice, conform cu cerințele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ale OSPA;

b)furnizarea către OSPA a versiunilor actualizate ale software-lui de gestiune a bazelor de date și de expertiză;

c)acordarea de consultanță și asistență tehnică de utilizare a software-lui de gestiune a bazelor de date și de expertiză pentru OSPA;

d)încărcarea-actualizarea bazei de date naționale a unităților de sol-teren (BDUST) prin verificarea și integrarea bazelor de date județene ale unităților de sol-teren (BDUST), respectiv a copiilor electronice predate de către OSPA la ICPA la recepția studiilor pedologice și agrochimice aferente.

ICPA completează baza de date națională a unităților de sol-teren (BDUST) cu informații sintetice privind toate teritoriile administrative din țară, pe baza datelor primite de la OSPA.

ICPA elaborează și înaintează Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Raportul anual privind starea de calitate a solului, actualizat pe baza datelor obținute în cadrul Programului de monitoring al calității solului.

ÎN CADRUL LUCRĂRILOR DE TEREN SE VOR RESPECTA PRECIZĂRILE METODOLOGICE PREZENTATE ÎN CONTINUARE.

Amplasarea siturilor de monitoring de nivel I (8x8 km) pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se hărți la scara 1: 25.000, hărți și schițe la scări mai mari și echipamente adecvate (rulete, busolă, sistem de poziționare globală - G.P.S. etc.).

În mod excepțional, în cazul în care, pe baza noilor determinări, mai precise, rezultă o deplasare mai mare de 400 m față de coordonatele geografice, se reamplasează noul sit.

Metodologia amplasării siturilor trebuie să asigure reprezentativitatea sitului față de ponderea unităților de sol din zona analizată, iar fixarea lui în teritoriu să respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, și anume: 100, 200, 300, 400 m față de punctual normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Se vor nota noile coordonate geografice.

Constituirea parcelelor de referință (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafața de 400 mp (20 x 20 m), amplasate în condiții omogene, reprezentative. Pe fișa profilului de sol (anexa 6.1 - fișa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o filă atașată se înscriu schița amplasării sitului și noile coordonate geografice, iar la terminarea lucrării se dă o planșă cu schițe, la scara 1: 25.000 sau mai mare, cuprinzând poziția tuturor siturilor din cadrul fiecărui județ. Aceasta va permite regăsirea siturilor în teren la determinările ulterioare și compararea noilor determinări fizico-chimice cu datele anterioare.

Amplasarea și executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului până la adâncimea fiziologic utilă (materialul parental sau apa freatică).

Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei, 1986, completându-se rubricile din fișa de tip M "Condiții de teren și date morfologice" (anexa 6.1), ținându-se seama de instrucțiunile Profisol. Se va acorda atenție sporită delimitării orizonturilor și grosimii suborizonturilor. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împărți în suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar să se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita și orizontul cu talpa plugului.

Pe fișa de tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii și, pe cât posibil, și cele opționale, inclusiv cele referitoare la modificări antropice, la efectul și starea lucrărilor ameliorative etc.

În spațiul "Observații" din fișa de tip M sau în fișe suplimentare se înscriu date privind: poziția unor surse de poluare apropiate și felul poluanților, vânturi dominante etc. Fișa de tip M se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul rămâne la executant.

Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice și fizice se execută din profil pe orizonturi și suborizonturi pedogenetice, în stare deranjată și nederanjată, și din suprafața sitului, 0-20 cm, (probă agrochimică) în stare deranjată.

Ca regulă generală, atât pentru analize chimice, cât și pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respectă următoarele reguli:

● lama ustensilei de recoltare se curăță de fiecare dată de solul cu care vine în contact. La ambalare se evită contactul etichetei cu solul.

Probele nu se majorează. Eticheta se scrie citeț cu pixul;

● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont.

Probele agrochimice se recoltează în cantitate de 1,5 kg din suprafața de 400 mý din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I și de 0-10 și 10-20 cm în siturile înțelenite de nivel I, precum și în siturile poluate din toate folosințele;

● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grijă pentru evitarea deteriorării agregatelor structurale, acordându-se atenție deosebită la umiditatea foarte mare sau foarte mică;

● la fiecare profil se recoltează un micromonolit, din probe pe cât posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cât și pe cutia propriu-zisă, precum și denumirea și grosimea orizonturilor. După ultimul suborizont se adaugă un eșantion de material parental și/sau rocă subiacentă.

Probele în cilindri se recoltează numai din profilul proaspăt deschis (1-3 ore) și nu se admit cele din profile reîmprospătate. Se recoltează 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, până la 1,5 m adâncime. În cazul solurilor arabile se va recolta neapărat și suborizontul având talpa plugului.

În solurile cu apa freatică la adâncime mică recoltarea probelor se va face până la nivelul respectiv, dar descrierea se va face până la 1,50 m.

Atenție! La recoltare nu se va sări peste orizonturile de tranziție, în special în primii 50 cm.

Analize necesare pentru Sistemul național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km

Tabelul nr. 5.1