Strategia naţională din 1 aprilie 2004

Secţiunea I INTRODUCERE (1) "Strategia Naţională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", constituie actualizarea Strategiei Managementului Integrat al Frontierei, aprobată prin HG nr. 482/2003 publicată în MO nr. 309/08.05.2003, la noile cerinţe şi condiţii de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

(2)În contextul aderării României la Uniunea Europeană, pentru susţinerea obiectivului fundamental al Uniunii în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, de a "menţine şi dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate şi justiţie, în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigraţia, prevenirea şi combaterea criminalităţii", România acţionează consecvent pentru implementarea progresivă a măsurilor necesare în vederea atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale.

(3)Prezenta Strategie abordează securizarea frontierei corespunzător actualei etape, de pre-aderare la Uniunea Europeană (01.01.2004 - 31.12.2006).

(4)Strategia vizează, totodată, crearea premiselor pentru ca România să îndeplinească, în perioada ulterioară aderării la Uniunii Europene, condiţiile preliminare pentru a deveni Parte la Acordul Schengen.

(5)Ridicarea controalelor la frontierele interne se realizează ca urmare a unei Decizii unanime a Consiliului Uniunii Europene, care să confirme capacitatea României de a implementa acquis-ul Schengen, şi nu pe baza unor acorduri bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

(6)Strategia se fundamentează pe analiza de stare a criminalităţii transfrontaliere şi principalele tendinţe de evoluţie ale acestui fenomen, precum şi pe conceptele de management şi sistem integrat de management al frontierei, dezvoltate în spiritul prevederilor Catalogului Schengen - "Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia", adaptate la condiţiile din România. Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României (detaliat în ANEXA*) cuprinde patru niveluri/filtre complementare:

*)Anexa se comunică instituţiilor interesate.

a)Activităţi desfăşurate în terţe ţări, în special în ţările de origine şi tranzit;

b)Cooperarea internaţională privind frontiera;

c)Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României;

d)Activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului naţional.

(7)La elaborarea Strategiei s-au avut în vedere:

–"Planul pentru managementul frontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 13.06.2002;

–"Programul de măsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale la frontierele maritime ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 27.11.2003;

–"Concluziile Consiliului privind principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru un Regulament al Consiliului de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene", adoptate în cadrul întâlnirii Consiliului din 27.11.2003;

–"Raportul privind măsurile luate privind implementarea recomandărilor Strategiei Uniunii Europene pentru începutul Noului Mileniu în Prevenirea şi Controlul Crimei Organizate", 23.06.2003;

–Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 02.10.2003 privind strategia pentru cooperarea vamală;

–Decizia Consiliului European din 19.05.2003;

–Raportul Periodic de Ţară din 05.11.2003;

–Poziţia comună a Uniunii Europene la Capitolul 24 JAI transmisă oficial României în cadrul Conferinţei de Aderare România - UE din 12 februarie 2004.

(8)Prin prevederile strategiei se realizează cadrul general necesar abordării unitare, coerente şi euroconforme a managementului integrat al frontierei, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii la frontieră în scopul îndeplinirii cu eficientă a obiectivelor acestora.Secţiunea a II-a SPECIFICUL CRIMINALITĂŢII TRANSFRONTALIERE (9) Una dintre manifestările transfrontaliere predominante ale criminalităţii internaţionale organizate o reprezintă migratia ilegală, care este generată de situaţia politică, socială şi economică din ţările de origine a migranţilor, se poate dezvolta, de la caz la caz, în ţările de tranzit şi poate produce efecte în ţările de destinaţie (ţintă), în mod asemănător se pot propaga şi celelalte acţiuni ilegale transfrontaliere (traficul cu arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse periculoase, stupefiante şi precursori, autoturisme de lux furate, traficul de persoane, contrabanda cu mărfuri, obiecte de patrimoniu etc.), ceea ce exprimă tendinţa creşterii amplorii spaţiale a nivelului de implicare a unor reţele internaţionale şi de structurare ca o veritabilă afacere deosebit de profitabilă.

(10)Analiza caracteristicilor criminalităţii transfrontaliere indică, de asemenea, faptul că România tinde să devină o ţară "ţintă" pentru migratia ilegală, traficul de stupefiante, traficul cu autoturisme furate, traficul ilegal cu arme, muniţii, materiale explozive, deşeuri periculoase etc., dar şi pentru alte forme de manifestare a infracţionalităţii internaţionale organizate, cum ar fi traficul de fiinţe umane, proliferarea consumului şi comercializării pe piaţa internă a stupefiantelor şi posibil chiar a acţiunilor teroriste. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infractoare autohtone, ceea ce reprezintă noi provocări la adresa ordinii, liniştii şi siguranţei publice.

(11)Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului criminalităţii transfrontaliere sunt:

gt; gt; amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier, dobândirea unui caracter tot mai bine organizat, conspirat şi internaţionalizat;

gt; gt; specularea abilă a legislaţiei existente şi atragerea unor persoane cu funcţii de decizie din instituţii cu atribuţii în lupta împotriva fraudelor vamale şi a corupţiei, la asigurarea protecţiei operaţiunilor ilegale desfăşurate;

gt; gt; diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor şi avantajelor rezultate din infracţiuni, menite să ascundă sursele venitului ilicit şi să îl amplifice (jocuri de noroc, reţeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă şi din patrimoniul cultural naţional etc.);

gt; gt; extinderea fenomenului de conexare a infracţiunilor aducătoare de mari venituri cu alte infracţiuni violente, cu amploare şi consecinţe grave în rândul populaţiei (acţiuni teroriste, destabilizatoare etc.), în vederea asigurării finanţării acestora din urmă;

gt; gt; scăderea numărului de infracţiuni comise cu violenţă şi creşterea ponderii infracţiunilor a căror săvârşire presupune organizare, pregătire minuţioasă şi dotări tehnice de vârf;

gt; gt; extinderea paletei infracţionale şi în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), prin accesarea frauduloasă şi neautorizată a bazelor de date ale instituţiilor cu competenţe în domeniul securităţii naţionale, în vederea exploatării informaţiilor astfel obţinute;

gt; gt; schimbarea permanentă a rutelor utilizate şi a mărfurilor sau produselor traficate la "cerinţele pieţei". Astfel, este de aşteptat o creştere a traficării stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o ţară preponderent de tranzit a stupefiantelor, a devenit şi o piaţă de consum;

gt; gt; diversificarea formelor de sustragere de la controlul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a speciilor periclitate de faună şi floră sălbatică, a materialului lemnos şi celui genetic forestier;

gt; gt; transformarea României, dintr-o sursă de "forţă de muncă la negru" într-un "consumator", pentru cetăţeni ai unor state din Asia, Africa şi chiar din Europa, ceea ce va determina mutaţii în volumul, sensul şi destinaţia migraţiei ilegale, precum şi a infracţiunilor conexe.

Secţiunea a IlI-a FACTORI DE RISC (12) Caracteristicile etapei parcurse pe drumul aderării la Uniunea Europeană, experienţa acumulată, precum şi poziţia geostrategică a României, pe teritoriul căreia se intersectează numeroase drumuri comerciale euro - asiatice, direcţii de trafic ilicit şi contrabandă clasice, determină luarea în considerare a următorilor factori de risc:

● lărgirea ariei de acţiune a grupărilor internaţionale de crimă organizată, prin atragerea infractorilor din spaţii mai largi şi proliferarea tentativelor privind toate tipurile de fraudă, inclusiv cea vamală, contrabandă şi trafic ilicit de mărfuri şi bunuri etc.;

● manifestarea pregnantă a unor grupări ale reţelelor internaţionale de crimă organizată cu experienţă mondială (globalizarea crimei organizate);

● migraţia ilegală generată de situaţia economică, socială sau politică din ţările de origine, care conduce la apariţia unor fluxuri masive de imigranţi spre România şi care au ca destinaţie finală statele membre ale Uniunii Europene;

● proliferarea reţelelor de traficanţi de fiinţe umane;

● vecinătatea cu unele zone geografice cu potenţial conflictual, din punct de vedere etnico - religios sau terorist;

● prezenţa pe teritoriul României a numeroşi cetăţeni străini, implicaţi în acţiuni ilegale, proveniţi din zone geografice cu potenţial de risc major;

● amplificarea tranzitului ilegal şi dezvoltarea pieţei interne de droguri şi precursori concomitent cu schimbarea unor rute tradiţionale;

● riscul suplimentar ca emigranţii ilegali care trec frontiera României, sau a statelor membre ale Uniunii Europene, să desfăşoare activităţi de contrabandă cu produse solicitate pe piaţa neagră a Europei;

● proliferarea reţelelor teroriste cu toate implicaţiile acestora;

● comerţul ilegal cu produse strategice, substanţe radioactive, deşeuri toxice şi alte materiale periculoase;

● fraudele vamale comerciale, inclusiv cele din categoria spălării de bani, ce se manifestă la frontieră;

● amplificarea şi diversificarea actelor de corupţie în rândul personalului instituţiilor statului ce concură la securizarea integrată a frontierei şi tergiversarea soluţionării cazurilor constatate;

● operaţiuni vamale ilegale, ce aduc atingere legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor, mediului, florei şi faunei, drepturilor de proprietate intelectuală, bunurilor din patrimoniul naţional;

● legislaţia permisivă în domeniul înfiinţării societăţilor comerciale ce au ca obiect de activitate operaţiuni de comerţ exterior şi lipsa măsurilor legale de combatere a firmelor fantomă;

● lipsa de cooperare manifestată de instituţiile de profil din alte ţări, în aplicarea măsurilor comune convenite în actele internaţionale încheiate, cu incidenţă asupra combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.

Secţiunea a IV-a OBIECTIVE FUNDAMENTALE, POLITICI ŞI OPŢIUNI STRATEGICE (13) Grupul interministerial stabileşte concepţia de ansamblu şi asigură coordonarea unitară, de către primul-ministru, pe baza prezentei Strategii, a acţiunilor şi măsurilor pentru securizarea frontierei de stat, desfăşurate de către autorităţile naţionale, de alte instituţii publice şi de organizaţii neguvernamentale pentru probleme din domeniul drepturilor omului, centralizează şi monitorizează rezultatele cooperării dintre instituţiile abilitate şi partenerii externi care au atribuţii în acest domeniu.

(14)Scopul principal al GIRMIF îl constituie realizarea unui sistem integrat de management al frontierei de stat a României, aliniat la principiile comunitare, care să asigure:

* creşterea gradului de securitate naţională a României şi a cetăţenilor săi, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora;

* fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră;

* îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană şi demararea din timp a acţiunilor pentru satisfacerea, cât mai curând posibil după aderare, a condiţiilor preliminare (pre-condiţiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen şi accederea în acest spaţiu.

(15)Activitatea autorităţilor naţionale şi a celorlalte instituţii publice implicate în îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii se fundamentează, în principal, pe următoarele principii:

<> Principiul cooperării unitare. Managementul frontierei de stat se realizează unitar de către GIRMIF şi are la bază cooperarea instituţiilor naţionale cu atribuţii la frontieră, schimbul de date şi informaţii între acestea şi promovarea unitară a bunelor practici în domeniu.

<> Principiul conducerii autonome. Cooperarea inter-instituţională în domeniul managementului frontierei se realizează cu respectarea autonomiei fiecăreia dintre structurile implicate.

<> Principul complementarităţii, în cadrul managementului integrat al frontierei, cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu se realizează astfel încât să se evite vidul de competenţă, paralelismele şi diferendele privind exercitarea atribuţiilor.

<> Principiul continuităţii. Activităţile desfăşurate pentru managementul frontierei sunt caracterizate de coerenţă, se derulează etapizat, fără întrerupere şi în ritm susţinut.

<> Principiul profesionalismului şi motivării personalului. Managementul integrat al frontierei presupune pregătirea profesională a personalului conform noilor cerinţe, proiectarea şi utilizarea de pârghii motivaţionale adecvate, în vederea desfăşurării activităţilor specifice la nivelul standardelor comunitare.

<> Principiul integrităţii morale a personalului, în scopul menţinerii încrederii cetăţenilor în autorităţile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, acestea vor dezvolta şi urmări aplicarea de către personalul propriu a unor înalte standarde morale.

<> Principiul transparenţei şi controlului democratic. Dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civilă pentru întărirea acceptării şi sprijinului dat de către cetăţeni în procesul de management integrat al frontierei.

<> Principiul creşterii eficienţei şi eficacităţii. În realizarea obiectivelor de management integrat al frontierei se urmăreşte creşterea eficienţei şi eficacităţii în întrebuinţarea resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, financiare, logistice etc.), proprii fiecărei instituţii, dar şi complementar în forma reunită.

<> Principiul echifinalităţii. Pentru atingerea cu eficacitate a obiectivelor stabilite se utilizează combinaţii de resurse şi acţiuni diversificate, fără absolutizarea unei singure variante.

(16)Obiectivele fundamentale, prin prisma rezultatelor analizei stadiului actual al managementului frontierei şi dinamicii criminalităţii transfrontaliere sunt:

* Realizarea, până la 01.01.2005 şi perfecţionarea, până la 31.12.2006, a cadrului legal şi administrativ de coordonare operaţională unitară şi coerentă, la nivel naţional, regional şi local a managementului integrat al frontierei.

* Reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei României. Integrarea strânsă şi coordonarea unitară a sarcinilor îndeplinite la frontieră şi a celor desfăşurate de alte autorităţi în interiorul teritoriului naţional.

* Realizarea, în anul 2004, şi utilizarea efectivă, pe întreaga perioadă de implementare a Strategiei, a unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare a managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.

* Armonizarea deplină, până la 31.12.2006, a legislaţiei naţionale specifice acquis-ul Uniunii Europene privind protecţia frontierelor, migraţia şi azilul.

* Finalizarea, până la 31.12.2006, a procesului de dezvoltare a capacităţii administrative a instituţiilor cu responsabilităţi la frontieră.

* Realizarea, până la 31.12.2006, a infrastructurii corespunzătoare la frontieră, finalizarea subsistemelor de comunicaţii, mobilitate, supraveghere şi control adaptate specificului frontierelor (terestră, aeriană, fluvială şi maritimă) şi asigurarea echipamentelor necesare.

* Implementarea progresivă, până la finele anului 2006, a procedurilor specifice privind protecţia frontierelor, migraţia şi azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar.

* Amplificarea cooperării internaţionale în domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, ţările candidate la aderare la UE, ţările vecine, precum şi cu alte ţări.

(17)Pentru realizarea obiectivelor se va adopta o politică unitară şi coerentă a managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene în domeniu, ce include cinci componente interdependente:

a)un mecanism comun de coordonare şi cooperare operaţională;

b)analiză de risc integrată comună;

c)personal şi echipament interoperaţional;

d)corp comun de legislaţie;

e)efort comun al tuturor instituţiilor.

(18)Opţiunile strategice pentru realizarea obiectivelor managementului integrat la frontierei:

1.Optimizarea organizatorică şi asigurarea funcţionării la standarde europene a instituţiilor cu atribuţii la frontieră, pentru înlăturarea paralelismelor şi suprapunerilor de competenţe, în ce priveşte migraţia, azilul, traficul de stupefiante şi celelalte forme de infracţionalitate;

2.Managementul resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare etc. pe bază de programe multianuale sectoriale integrate şi utilizarea eficientă a resurselor destinate securizării frontierei de stat;

3.Intensificarea acţiunilor de prevenire a imigraţiei ilegale în România, desfăşurate în terţe ţări, în special în cele de origine şi de tranzit ale imigranţilor:

a)Implementarea sistematică a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:

(i)continuarea adaptării la politica Uniunii Europene în domeniul vizelor;

(îi) îmbunătăţirea caracteristicilor de siguranţă pentru colantul vizei naţionale;

(iii)îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.

b)Creşterea rolului oficiilor consulare în prevenirea intrării ilegale în România:

(i)perfecţionarea pregătirii personalului oficiilor consulare în domeniul descoperirii falsurilor în documente;

(îi) dotarea adecvată, pe baza rezultatelor analizei de risc, a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor în documente;

(iii)perfecţionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizei române şi creşterea gradului de exigenţă în ţările cu potenţial migrator;

(iv)generalizarea utilizării bazei de date cu întrebări specifice, pentru evaluarea oportunităţii acordării vizelor;

(v)elaborarea şi aplicarea chestionarelor complexe în procedura de acordare a vizelor în cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulare ale României;

(vi)crearea condiţiilor pentru eliberarea şi verificarea autenticităţii vizelor prin sistemul informatizat "on-line".

c)întărirea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură în prevenirea migraţiei ilegale:

(i)extinderea reţelei ataşaţilor de afaceri interne/ ofiţerilor de legătură în principalele ţări de origine a migraţiei ilegale şi în cele de tranzit;

(îi) intensificarea acţiunilor ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură pe linia schimbului de date şi informaţii şi elaborării de rapoarte privind riscurile generate de migraţia ilegală în ţara în care îşi desfăşoară activitatea.

d)Intensificarea cooperării între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi consulate, în vederea depistării şi prevenirii migraţiei ilegale;

e)Creşterea rolului transportatorilor internaţionali în prevenirea intrării/ieşirii ilegale în/din România a cetăţenilor terţelor ţări:

(i)perfecţionarea pregătirii personalului transportatorilor în descoperirea falsurilor în documente;

îi) perfecţionarea conţinutului protocoalelor de cooperare, în domeniul schimbului de informaţii dintre Poliţia de Frontieră Română (Autoritatea Naţională a Vămilor, alte servicii) şi transportatorii internaţionali;

(iii)stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice şi adoptarea unor măsuri eficiente de eliminare a riscului transportării în/din România a persoanelor fără documente valabile.

4.Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României:

a)Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare desfăşurării controlului şi supravegherii frontierei:

(i)perfecţionarea organizării supravegherii frontierei;

îi) înfiinţarea, modernizarea şi îmbunătăţirea organizării punctelor de trecere a frontierei;

(iii)modernizarea şi extinderea reţelei de centre de primire şi cazare a cetăţenilor străini care solicită statutul de refugiat şi a celor depistaţi cu şedere ilegală pe teritoriul naţional.

b)Asigurarea echipamentelor mobile şi staţionare, de supraveghere şi control al frontierei terestre, aeriene, fluviale şi maritime, necesare managementului operaţional (efectiv) al frontierei, adecvat situaţiei de la frontieră. Integrarea acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere şi control al frontierei:

(i)proiectarea şi implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei;

(îi) dotarea cu categoriile şi tipurile de echipamente necesare, diferenţiat, în funcţie de analiza de risc şi studiile de fezabilitate realizate, în conformitate cu recomandările şi cele mai bune practici comunitare;

(iii)asigurarea echipamentelor corespunzătoare cantitativ şi calitativ, adaptate caracteristicilor situaţiei operative;

(iv)asigurarea eficienţei, prin evitarea paralelismelor de dotare şi utilizarea intensivă (în comun) a echipamentelor;

(v)asigurarea complementarităţii, compatibilităţii şi interoperabilităţii echipamentelor din dotarea structurilor cu atribuţii la frontieră;

(vi)asigurarea echipamentelor de comunicaţie compatibile pentru facilitarea schimbului operativ de informaţii între autorităţi, precum şi a sistemelor informatice interconectate corespunzător.

c)Optimizarea managementului participativ al frontierei:

(i)îmbunătăţirea coordonării şi cooperării, dintre toate instituţiile naţionale cu competenţe, privind controlul şi supravegherea frontierei;

(îi) generalizarea efectuării controlului şi supravegherii frontierei pe baza analizei integrate de risc, adaptată tipului de frontieră şi folosită ca instrument de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum şi ca metodă de furnizare a informaţiilor de încredere asupra situaţiei de la frontieră;

(iii)generalizarea aplicării procedurilor de control şi supraveghere prevăzute în cadrul Manualului Poliţistului de Frontieră;

(iv)monitorizarea eficienţei şi eficacităţii sistemelor de management participativ al frontierei;

d)Asigurarea unei coordonări interne unitare şi funcţionale a managementului participativ al frontierei, la toate nivelurile:

(i)elaborarea Programului pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006, cu stabilirea clară a acţiunilor necesare, responsabilităţilor şi termenelor de realizare efectivă a acestora, pentru atingerea obiectivelor propuse;

(îi) elaborarea, acolo unde este necesar, de planuri sectoriale şi regionale, bazate pe analiza riscului;

(iii)delimitarea competenţelor funcţionale ale ministerelor (agenţiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontieră;

5.Dezvoltarea cooperării inter-instituţionale pe teritoriul naţional:

a)Perfecţionarea coordonării, la nivel central, regional şi local, a sarcinilor comisiilor responsabile cu informaţiile, rapoartele, pregătirea şi receptivitatea la nereguli;

b)Asigurarea/îmbunătăţirea comunicării între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi stabilirea modului de aplicare a măsurilor comune ce trebuie desfăşurate pentru realizarea managementului integrat, astfel încât să fie evitate excesul şi disproporţiile de dotare;

c)încheierea, în baza reglementărilor legale, şi aplicarea efectivă a protocoalelor pentru schimbul de date şi informaţii între autorităţile competente (poliţie de frontieră, organe vamale, poliţie, jandarmerie, servicii specializate, autorităţi judecătoreşti, parchet, procuratură, organe locale, alte organisme abilitate);

c)încheierea, în baza reglementărilor legale, şi aplicarea efectivă a protocoalelor pentru schimbul de date şi informaţii între autorităţile competente (poliţie de frontieră, organe vamale, poliţie, jandarmerie, servicii specializate, autorităţi judecătoreşti, parchet, procuratură, organe locale, alte organisme abilitate);

d)îmbunătăţirea metodelor şi intensificarea acţiunilor de căutare pe teritoriul naţional a persoanelor fără drept legal de şedere în ţară;

e)îmbunătăţirea activităţii privind accesul lucrătorilor străini pe piaţa forţei de muncă din România;

f)Intensificarea acţiunilor în direcţia prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi exploatării sexuale a copiilor;

g)Perfecţionarea controlului şi supravegherii bazate pe informaţii, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu prevederile acordurilor de cooperare poliţienească;

h)Extinderea acţiunilor de combatere a infracţionalităţii transfrontaliere, pe teritoriul naţional:

(i)evaluarea permanentă a situaţiei la frontieră şi adoptarea măsurilor specifice în interiorul teritoriului naţional;

(îi) identificarea şi diminuarea acţiunii factorilor şi condiţiilor generatoare de emigraţie ilegală, înăsprirea pedepselor şi aplicarea fermă a legii în astfel de cazuri;

(iii)prevenirea constituirii, depistarea şi desfiinţarea reţelelor de crimă organizată transfrontalieră, trafic de fiinţe umane constituite pe-teritoriul naţional

(iv)organizarea şi desfăşurarea de controale complexe mixte pe traseele de tranzit de către instituţiile abilitate (Poliţia de Frontieră Română, Autoritatea Naţională a Vămilor, Garda Financiară, Direcţia de Poliţie Rutieră, Comandamentul Naţional al Jandarmeriei, Autoritatea Rutieră Română, Registrul Auto Român, Garda Naţională de Mediu şi altele);

i)Adaptarea managementului celor trei tipuri de frontieră: terestră, aeriană şi pe apă, la cerinţele comunitare;

j)Sprijinul reciproc între structurile specializate ale MAI şi MApN pentru acoperirea necesarului de informaţii referitoare la mediul şi spaţiul de interes în desfăşurarea activităţilor specifice.

6.Amplificarea cooperării internaţionale, bilaterale şi multilaterale privind managementul frontierei:

a)Intensificarea cooperării cu ţările vecine în domeniul managementului frontierei comune:

(i)amplificarea cooperării manageriale şi operaţionale cu structurile similare din statele vecine;

(îi) intensificarea schimbului de informaţii, furnizarea de date temeinice şi de încredere, privind situaţia de la frontieră, controalele şi măsurile de supraveghere aplicate;

(iii)perfecţionarea canalelor de comunicare şi activităţilor desfăşurate în punctele, birourile şi centrele de contact;

(iv)modificarea sau denunţarea acordurilor de mic trafic şi treceri simplificate şi transformarea punctelor de mic trafic/treceri simplificate în puncte de trecere a frontierei deschise traficului internaţional.

b)Dezvoltarea cooperării regionale cu statele riverane la Marea Neagră:

(i)participarea activă la reuniunile anuale ale şefilor poliţiilor de frontieră/comandanţilor gărzilor de coastă din statele riverane la Marea Neagră;

(îi) impulsionarea cooperării prin schimb de date şi informaţii în cadrul Centrului de Informare şi Coordonare la Marea Neagră de la Burgas (Republica Bulgaria), în scopul monitorizării permanente a traficului navelor suspecte;

(iii)iniţierea de exerciţii comune, cu participarea navelor poliţiilor de frontieră şi gărzilor de coastă din statele riverane, pentru extinderea şi perfecţionarea cooperării în domeniu.

c)Intensificarea cooperării cu Statele Membre ale Uniunii Europene:

(i)schimbul de date şi informaţii, utile şi relevante în domeniul infracţional transfrontalier;

(îi) protocoale/înţelegeri pentru situaţii de readmisie;

(iii)intensificarea acţiunilor de cooperare, în conformitate cu planurile, procedurile şi organismele specifice ale Uniunii Europene.

d)Perfecţionarea mecanismului repatrierii, în conformitate cu legislaţia naţională, a cetăţenilor terţelor ţări care au pătruns în teritoriul naţional fără autorizare;

e)Participarea la exerciţii comune de combatere a acţiunilor teroriste, desfăşurate de structurile specializate ale MApN la obiective de importanţă strategică aflate în zona de frontieră, împreună cu structurile similare ale statelor vecine.

7.Fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră:

a)Pregătirea personalului în vederea aplicării, într-o mai mare măsură, a procedurii analizei integrate de risc în controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;

b)Creşterea volumului de operaţiuni în procedură simplificată pe baza utilizării analizei de risc;

c)Dezvoltarea sistemului de analiză de date şi informaţii şi gestiunea riscurilor;

d)Crearea facilităţilor pentru primirea de informaţii relevante care urmează a fi folosite în activitatea de investigaţie şi supraveghere vamală;

e)întărirea controlului operativ al operaţiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vămuire;

f)Sporirea gradului de responsabilitate decizională a personalului cu privire la introducerea în ţară a mărfurilor prohibite sau restricţionate la import şi a celor care pot dăuna mediului înconjurător;

g)Asigurarea, în punctele de trecere a frontierei, a controlului simultan al documentelor de călătorie, al mijloacelor de transport şi al mărfurilor prin alcătuirea, pregătirea şi operaţionalizarea formaţiunilor mixte de control (poliţişti de frontieră, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar şi fitosanitar etc.).

8.Asigurarea resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin:

a)Stabilirea şi asigurarea necesarului de personal, pe baza unei analize şi a evaluării riscului;

b)Adaptarea legislaţiei secundare referitoare la activităţile de resurse umane în instituţiile cu atribuţii la frontieră, conform noului cadru legislativ proiectat după modelul aquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: recrutarea, selecţionarea, evoluţia în carieră, evaluarea performanţei profesionale, a stării şi practicii disciplinare, motivarea şi recompensarea personalului;

c)Armonizarea sistemului de formare şi pregătire continuă a personalului, cu politicile de gestionare a carierelor profesionale; pregătirea personalului orientată pe nevoile de pregătire identificate în urma analizei modului de desfăşurare a activităţilor curente, precum şi pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;

d)Proiectarea şi desfăşurarea de programe de pregătire în domeniul managementului;

e)Intensificarea pregătirii în domeniul informaticii, limbilor străine (de circulaţie internaţională şi ale ţărilor vecine), cunoaşterii procedurilor de lucru, legislaţiei, folosirii echipamentelor şi în domeniul aplicativ-tactic, diferenţiat pe categorii de personal şi niveluri ierarhice;

f)Desfăşurarea de programe comune de pregătire specifică a personalului cu atribuţii la frontieră, pe probleme de interes, pe baza unor acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale;

g)Dezvoltarea unui corp profesionist de formatori în cadrul centrelor de pregătire şi creşterea implicării celor mai buni experţi în domeniu, în procesul de formare;

h)Dezvoltarea cooperării, în domeniul pregătirii resurselor umane, cu ţările membre ale Uniunii Europene, ţările candidate şi terţe ţări:

(i)încheierea de acorduri bilaterale şi multilaterale cu organisme specializate pe linia pregătirii profesionale, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor personalului în corelaţie cu dinamica fenomenului infracţionalităţii transfrontaliere şi cu practicile europene în domeniu;

(îi) organizarea de seminarii, simpozioane, conferinţe, ateliere de lucru, schimburi de experienţă pe probleme privind criminalitatea transfrontalieră, la care să fie invitaţi experţi din state membre UE / state candidate / state vecine;

(iii)iniţierea şi derularea de programe de twinning privind pregătirea de specialitate/ managerială a personalului, inclusiv pentru elaborarea specificaţiilor tehnice pentru achiziţia echipamentelor.

9.Combaterea corupţiei în rândul personalului instituţiilor naţionale cu atribuţii de supraveghere şi control al frontierei de stat:

a)Proiectarea şi desfăşurarea, la nivelul instituţiilor de învăţământ/locul de muncă, de programe de educaţie civică şi conduită morală;

b)Ridicarea nivelului recompenselor acordate personalului în cazul unor realizări profesionale deosebite;

c)Stabilirea şi aplicarea măsurilor preventive;

d)Intensificarea verificărilor specifice;

e)Sancţionarea fermă a actelor de corupţie;

f)Cooperarea internaţională pe linia prevenirii şi combaterii actelor de corupţie cu efecte transfrontaliere.

10.Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului, pentru obţinerea complementarităţii şi/sau congruenţei între măsurile adoptate pe linia securizării frontierei, cu cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului, prin:

a)Desfăşurarea, într-o viziune unitară, a tuturor categoriilor de misiuni ce revin instituţiilor abilitate, în scopul identificării şi evaluării constante a riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă şi acelor asociate;

b)Protejarea teritoriului naţional, prin prevenirea accesului şi blocarea la frontieră a fluxurilor de alimentare cu resurse umane, mijloace de acţiune şi/sau resurse logistice, aparţinând unor entităţi teroriste sau care ar putea fi folosite de către acestea.

11.Prevenirea poluării şi protecţia mediului înconjurător:

a)Organizarea şi desfăşurarea activităţilor proprii instituţiilor cu atribuţii la frontieră cu respectarea normelor legale în domeniu;

b)Prevenirea şi combaterea oricăror tentative de poluare a mediului de către terţi;

c)Armonizarea acţiunilor pentru înlăturarea urmărilor catastrofelor naturale şi ecologice.

(19)Opţiunile strategice (direcţiile de acţiune) în domeniile prevenirii şi combaterii corupţiei, prevenirii şi combaterii terorismului, respectiv prevenirii poluării şi protecţiei mediului înconjurător sunt cele prevăzute de strategiile naţionale şi programele sectoriale ce acoperă domeniile vizate, cu aspectele referitoare la frontieră.Secţiunea a V-a IMPLEMENTARE ŞI EVALUARE (20) Responsabilitatea coordonării implementării Strategiei revine Secretariatului GIRMIF şi comisiilor de specialitate ce funcţionează în structura acestui organism, după caz.

(21)Implementarea efectivă a Strategiei revine fiecăreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc. Conducătorii (şefii) instituţiilor răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei participă şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.

(22)Instrumentul de implementare îl constituie "Programul de Implementare a Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", care stabileşte acţiunile şi responsabilităţile concrete ce revin fiecărui minister/instituţii cu atribuţii în domeniu, în baza prevederilor Programului de implementare şi în scopul realizării acestuia, ministerele/instituţiile cu atribuţii la frontieră vor elabora programe sectoriale proprii.

(23)Monitorizarea implementării Strategiei este esenţială pentru asigurarea coerenţei măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu (24) în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 943/2001, evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei se realizează periodic, în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIF, la termenele şi în conformitate cu metodologia prevăzute în acest sens.

(25)Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei revine Secretariatului GIRMIF, care asigură evidenţa şi comunicarea spre executare la autorităţile abilitate a tuturor deciziilor şi măsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi a modului de îndeplinire a acestora.

(26)Resursele financiare pentru realizarea acţiunilor vor fi prevăzute în "Costurile implementării Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006" (27) Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt următoarele:

● fonduri de la bugetul de stat alocate instituţiilor naţionale cu responsabilităţi privind managementul frontierei;

● fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

● fonduri rezultate din cofinanţarea asigurată de statul român împreună cu statele Uniunii Europene;

● credite externe garantate de Guvernul României;

● credite externe care nu implică garanţii guvernamentale;

● donaţii şi sponsorizări, oferite/acceptate în condiţiile legii;

● alte surse.

(28)Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor de securizare a frontierei se planifică de către fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în bugetele proprii, în raport cu priorităţile, resursele disponibile şi etapele de realizare a sistemului de management integrat în perioada 2004 - 2006, în condiţiile legii.

(29)Documentele de implementare vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a "Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2004 - 2006". (30) în procesul de implementare a Strategiei se au în vedere următorii factori critici de succes:

♦ flexibilitatea în abordarea principiilor managementului integrat şi a evoluţiilor survenite în contextul intern şi internaţional;

♦ corelarea acţiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei instituţii cu cele prevăzute de strategia de management integrat;

♦ stabilirea priorităţilor instituţiilor şi concordanţa acestora cu obiectivele generale ale GIRMIF;

♦ alocarea fondurilor adecvate pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente destinate securizării frontierei, pentru încadrarea şi pregătirea personalului, precum şi pentru modernizarea infrastructurii;

♦ monitorizarea şi evaluarea stadiului acţiunilor prevăzute în programul de implementare a strategiei.

(31)Strategia Naţională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006 reflectă intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvenţă chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluţii care să necesite reconsiderări temporare.

(32)Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei sunt nu numai dezirabile ci şi sustenabile, precum şi de la faptul că instituţiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanţă, implementarea prezentei Strategii va reprezenta un progres semnificativ pentru integrarea României în Uniunea Europeană.