Decizie nr. 290 din 3 iulie 2003

Costica Bulai - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ion Talau în Dosarul nr. 381/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile Legii nr. 10/2001, întrucât aceasta a fost promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 26 din 8 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Referitor la dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 950/2001, acesta a pus concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibila, deoarece, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind numai neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor emise de Guvern.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 28 februarie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 381/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Excepţia a fost ridicată, în dosarul de mai sus, de reclamantul Ion Talau, cu ocazia soluţionării unei acţiuni formulate în contradictoriu cu parata Prefectura Municipiului Bucureşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca actele normative menţionate încalcă art. 77 alin. (1) din Constituţie. Astfel, arata ca Legea nr. 10/2001 este neconstitutionala, întrucât nu a fost promulgată de Preşedintele României, iar, ca urmare a acestui fapt, Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 este ilegala.

La data de 2 aprilie 2003 s-a înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale, sub nr. 1.706, cererea formulată de autorul excepţiei, prin care solicită restituirea dosarului la instanţa de fond pentru continuarea judecaţii, întrucât după formularea excepţiei de neconstituţionalitate a realizat ca aceasta a fost invocată din necunoastere.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 10/2001 a fost promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 26 din 8 februarie 2001, iar actul normativ a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul a considerat ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, a menţionat ca actul normativ supus controlului a fost promulgat de către Preşedintele României prin Decretul nr. 26 din 8 februarie 2001, emis în temeiul art. 77 alin. (1) şi (3) şi al art. 99 alin. (1) din Constituţie.

Referitor la Hotărârea Guvernului nr. 950/2001, a arătat ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor, astfel ca o atare excepţie este inadmisibila.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, precum şi cele ale Hotărârii Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca dispoziţiile legale contravin art. 77 alin. (1) din Constituţie, al cărui conţinut este următorul:

–Art. 77 alin. (1): "Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca Legea nr. 10/2001 a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 noiembrie 2000 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţie, şi a fost promulgată de Preşedintele României, în temeiul dispoziţiilor art. 77 alin. (1) şi (3) şi ale art. 99 alin. (1) din Constituţie, prin Decretul nr. 26 din 8 februarie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.

Faptul ca autorul excepţiei a solicitat renunţarea la judecata nu poate fi considerat un impediment legal în exercitarea controlului de neconstituţionalitate, întrucât, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, ("Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale.

Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte."), coroborat cu art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale ("O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor"), nu se aplică principiul disponibilităţii.

În sfârşit, în legătură cu susţinerea potrivit căreia Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 este neconstitutionala, se constată că aceasta excepţie nu se încadrează în dispoziţiile art. 144 din Constituţie, care, enumerand atribuţiile Curţii Constituţionale, prevede la lit. c) ca aceasta "hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor", dispoziţie preluată şi de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Astfel fiind, instanţa de judecată, potrivit alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, trebuia, printr-o încheiere motivată, sa respingă aceasta excepţie ca fiind inadmisibila, fără a mai sesiza Curtea Constituţională.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 77 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi respinge ca inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Ion Talau în Dosarul nr. 381/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2003.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru