Planul naţional din 29 ianuarie 2009 (actualizat)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 17 iulie 2013 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

Articolul 1

(1)Prezentul plan are ca scop stabilirea măsurilor specifice necesare pentru prevenirea şi controlul poluării apelor subterane, în vederea atingerii obiectivelor de protecţie a apelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) lit. e)-g) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste măsuri includ în special:

a)criterii pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane;

b)criterii pentru identificarea şi inversarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile, precum şi pentru definirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor.

(2)Prezentul plan detaliază dispoziţiile referitoare la prevenirea sau limitarea evacuărilor de poluanţi în apele subterane prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu scopul de a preveni deteriorarea stării tuturor corpurilor de ape subterane.

(3)Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru promovarea şi coordonarea prezentului plan, iar Administraţia Naţională "Apele Române" este desemnată autoritatea pentru implementarea acestuia.

(4)Autoritatea de implementare pune în aplicare prevederile prezentului plan în cadrul activităţilor sale de autorizare şi control al folosinţelor de apă, precum şi de monitorizare a resurselor de apă, realizează raportările periodice pe baza rezultatelor programului de monitorizare a apelor subterane şi elaborează propuneri în vederea eliminării şi reducerii poluării apelor subterane, pe care le înaintează spre aprobare autorităţii responsabile.

Articolul 2

Pentru aplicarea prezentului plan, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a)standard de calitate a apelor subterane - un standard de calitate a mediului exprimat drept concentraţia unui anumit poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apa subterană, care nu trebuie depăşit, pentru a proteja sănătatea oamenilor şi mediul;

b)valoare de prag - un standard de calitate a apelor subterane stabilit potrivit dispoziţiilor art. 3;

c)tendinţă crescătoare semnificativă şi durabilă - orice creştere semnificativă, din punct de vedere statistic şi al mediului, a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apele subterane, pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei potrivit dispoziţiilor art. 5;

d)evacuare de poluanţi în apele subterane - introducerea directă sau indirectă de poluanţi în apele subterane ca urmare a activităţii umane;

e)nivelul fondului geochimic natural - concentraţia unei substanţe sau valoarea unui indicator într-un corp de ape subterane care corespunde absenţei deteriorărilor antropice sau numai unor modificări minore faţă de condiţiile naturale neperturbate;

f)nivel de bază - valoarea medie măsurată cel puţin în cursul anilor de referinţă 2007 şi 2008, pe baza programelor de monitorizare puse în aplicare în temeiul art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau, în cazul substanţelor identificate după aceşti ani de referinţă, în cursul primei perioade reprezentative pentru care sunt disponibile date de monitorizare.

g)remediere - acţiunea de eliminare, limitare, corectare, neutralizare, atenuare sau de îndepărtare a oricărui poluant sau a efectelor adverse ale acestuia asupra apelor subterane cu implicaţii asupra sănătăţii umane, care include, fără a se limita la acestea: investigaţia preliminară a sitului contaminat, investigaţia detaliată a sitului, analiză şi interpretare - incluzând prelevări, testări, supravegheri, evaluare de date, evaluare de risc şi evaluarea impactului asupra mediului; evaluarea metodelor alternative de remediere; pregătirea şi aplicarea unui plan de remediere, incluzând în principal un plan pentru o posibilă îndepărtare a solului sau a relocării acestuia de pe suprafaţa sitului şi lucrări specifice pentru decontaminarea resursei de apă subterane; monitorizarea, verificarea şi confirmarea realizării cerinţelor din planul de remediere, a standardelor aplicabile şi a cerinţelor impuse de autoritatea competentă în domeniu; alte activităţi solicitate de autoritatea de implementare;

Lit. g) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

h)valoare de alertă - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană, ce defineşte nivelul concentraţiei sub care există un risc foarte scăzut de apariţie a efectelor ecologice sau biologice adverse. Depăşirea acestor valori indică un posibil impact ce impune investigaţii specifice asupra ecosistemelor;

Lit. h) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

i)valoare de intervenţie - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană, ce defineşte nivelul concentraţiei maxime tolerabile care asigură protecţia ecosistemelor, depăşirea valorii de intervenţie făcând ca proprietăţile funcţionale pentru floră şi faună să fie ameninţate, fiind necesar a se identifica şi evalua riscul în vederea aplicării remedierii;

Lit. i) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

j)valoarea de remediere - valoarea concentraţiei unui poluant în apa subterană definită prin evaluarea de risc specifică sitului - ca parte a planului de remediere, fiind o valoare unică, particulară sitului considerat;

Lit. j) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

k)evaluare - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenţei unui poluant în apa subterană;

Lit. k) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

l)investigare - procesul de identificare a prezenţei poluanţilor în resursa de apă subterană, delimitarea spaţială a acestora, stabilirea concentraţiei lor, precum şi a relaţiei acestora cu matricea minerală şi cu structura mediului geologic.

Lit. l) a art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

Articolul 3

(1)Pentru evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană, potrivit dispoziţiilor pct. 2.3 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează următoarele criterii:

a)standardele de calitate a apelor subterane, prevăzute în anexa nr. 1;

b)valorile de prag stabilite pentru poluanţii, grupurile de poluanţi şi indicatori ai poluării care au fost identificaţi ca având o contribuţie la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană ca fiind la risc; stabilirea valorilor de prag se face în conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2 partea A, luându-se în considerare cel puţin poluanţii din lista prevăzută în partea B a anexei nr. 2. (2) Valorile de prag pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane au în vedere protecţia corpului de ape subterane în conformitate cu partea A pct. 1-3 din anexa nr. 2, referindu-se, în special, la impactul apelor subterane asupra apelor de suprafaţă asociate şi asupra ecosistemelor terestre şi a zonelor umede direct dependente, precum şi la interacţiunea lor cu acestea, ţinând seama, printre altele, de cunoştinţele în materie de toxicologie umană şi de ecotoxicologie.

(3)În funcţie de gradul de omogenitate al fondului geochimic natural al apelor subterane, valorile de prag se stabilesc la nivel naţional, respectiv la nivelul părţii din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României, sau la nivel de district hidrografic, la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de ape subterane.

(4)În cazul corpurilor de ape subterane deţinute în comun de România şi unul sau două state membre ale Uniunii Europene şi al corpurilor de ape subterane în care apa subterană traversează graniţa cu un stat membru al Uniunii Europene, stabilirea valorilor de prag face obiectul coordonării cu statele membre în cauză, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)În cazul corpurilor de ape subterane deţinute în comun de România şi un alt stat care nu este membru al Uniunii Europene, statul român, prin autoritatea responsabilă, întreprinde demersurile necesare în vederea stabilirii valorilor de prag în coordonare cu statul în cauză, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(6)În scopul elaborării schemelor directoare de management şi amenajare a apelor pe bazine hidrografice, autoritatea de implementare stabileşte propunerile pentru valorile de prag, în conformitate cu alin. (1) lit. b), şi le transmite autorităţii responsabile în vederea aprobării prin ordin al conducătorului acesteia.

(7)Toate valorile de prag aprobate de autoritatea responsabilă se publică în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, care urmează să fie prezentate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv un rezumat al informaţiilor prevăzute în partea C a anexei nr. 2. (8) Lista valorilor de prag se modifică atunci când noi informaţii despre poluanţi, grupuri de poluanţi sau indicatori ai poluării arată faptul că ar trebui să se stabilească o valoare de prag pentru o nouă substanţă, că ar trebui să se modifice o valoare de prag existentă sau că o valoare de prag eliminată anterior de pe listă ar trebui reintrodusă, pentru a proteja sănătatea oamenilor şi mediul.

(9)Valorile de prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de ape subterane în cauză nu mai este la risc din cauza poluanţilor, a grupurilor de poluanţi sau a indicatorilor de poluare pentru care au fost stabilite.

(10)Orice astfel de modificări ale listei valorilor de prag se raportează în cadrul revizuirii periodice a schemelor directoare de management şi amenajare a apelor.

(11)La solicitarea Comisiei Europene, autoritatea responsabilă transmite acesteia informaţiile prevăzute la alin. (7) referitoare la valorile de prag stabilite pentru apele subterane din România.

Articolul 4

(1)Autoritatea de implementare utilizează procedura descrisă la alin. (2) pentru evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane. Pentru aplicarea acestei proceduri, corpurile de ape subterane pot fi grupate în conformitate cu anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de ape subterane este în stare chimică bună atunci când:

a)monitorizarea relevantă demonstrează că sunt îndeplinite condiţiile stabilite la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; sau b) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane, enumerate în anexa nr. 1, şi valorile de prag relevante, stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3 şi anexei nr. 2, nu sunt depăşite în niciun punct de monitorizare din corpul sau din grupul de corpuri de ape subterane; sau c) valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea de prag este depăşită în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, însă o investigaţie corespunzătoare efectuată în conformitate cu anexa nr. 3 confirmă că:

(i)pe baza evaluării prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 3, concentraţiile de poluanţi care depăşesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile de prag nu sunt considerate ca prezentând un risc semnificativ pentru mediu, ţinându-se seama, după caz, de întinderea pe care corpul de ape subterane este afectat;

(îi) sunt îndeplinite celelalte condiţii pentru o stare chimică bună a apelor subterane prevăzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit dispoziţiilor pct. 4 din anexa nr. 3;

(iii)sunt îndeplinite cerinţele art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 3, pentru corpurile de ape subterane identificate potrivit dispoziţiilor art. 2^6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

(iv)capacitatea corpului de ape subterane sau a oricărui corp din grupul de corpuri de ape subterane de a fi utilizat de către om nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare.

(3)Alegerea punctelor de monitorizare a apelor subterane trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la pct. 2.4 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fiind concepută astfel încât să ofere o imagine coerentă şi globală asupra stării chimice a apelor subterane şi să furnizeze date de monitorizare reprezentative.

(4)Autoritatea de implementare elaborează un rezumat al evaluării stării chimice a apelor subterane ca parte integrantă a schemelor directoare de management şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care se publică odată cu aceste scheme.

(5)Rezumatul prevăzut la alin. (4), stabilit la nivelul districtului de bazin hidrografic sau la nivelul părţii din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea aflate pe teritoriul României, include, de asemenea, o explicaţie a modului în care depăşirile standardelor de calitate a apelor subterane sau ale valorilor de prag în anumite puncte de monitorizare a corpurilor de apă au fost luate în considerare în evaluarea finală.

(6)În cazul în care un corp de ape subterane este clasificat ca având o stare chimică bună, potrivit dispoziţiilor alin. (2) lit. c), autoritatea de implementare include în programul de măsuri pentru bazinul hidrografic respectiv, realizat în conformitate cu art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile necesare pentru a proteja ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre şi utilizarea de către om a apelor subterane, pe partea din corpul de ape subterane reprezentată de punctul sau punctele de monitorizare în care s-a depăşit valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau unei valori de prag.

Articolul 5

(1)Pe baza rezultatelor monitorizării, prin studii de specialitate efectuate în cadrul autorităţii de implementare, se identifică orice tendinţă crescătoare semnificativă şi durabilă în concentraţiile poluanţilor, grupurilor de poluanţi sau ale indicatorilor de poluare observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de ape subterane identificate ca fiind la risc şi se defineşte nivelul de pornire pentru inversarea acestei tendinţe, în conformitate cu anexa nr. 4. (2) În conformitate cu partea B din anexa nr. 4, autoritatea de implementare include în programul de măsuri realizat potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, toate măsurile necesare pentru inversarea tendinţelor care prezintă un risc semnificativ de afectare a sănătăţii oamenilor, a calităţii ecosistemelor acvatice ori terestre sau a utilizărilor legitime, reale ori potenţiale, ale mediului acvatic, pentru a reduce progresiv poluarea şi pentru a preveni deteriorarea apelor subterane.

(3)Autoritatea responsabilă aprobă prin ordin al conducătorului său, la propunerea autorităţii de implementare, nivelul de pornire pentru inversarea tendinţei, ca procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 şi al valorilor de prag stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3, pe baza tendinţei identificate şi a riscului asupra mediului asociat acesteia, în conformitate cu partea B pct. 1 din anexa nr. 4. (4) Schemele directoare de management şi amenajare a apelor, prezentate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, vor cuprinde un rezumat privind:

a)modul în care evaluarea tendinţei în puncte individuale de monitorizare într-un corp sau într-un grup de corpuri de apă subterană a contribuit, potrivit dispoziţiilor pct. 2.5 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea faptului că aceste corpuri sunt supuse unei tendinţe crescătoare semnificative şi durabile a concentraţiei oricărui poluant sau unei inversări a acestei tendinţe; şi b) argumentele pe care se bazează stabilirea nivelurilor de pornire pentru inversarea tendinţelor, definite conform alin. (3).

(5)În situaţia în care este necesar să se evalueze impactul penelor de poluare existente în corpurile de apă subterană, care pot duce la nerealizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în special, al acelor pene de poluare care rezultă din surse de poluare punctuale şi din terenuri contaminate, autoritatea responsabilă include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, evaluări suplimentare ale tendinţelor pentru poluanţii identificaţi, pentru a verifica dacă penele de poluare provenind din siturile contaminate nu se extind, nu deteriorează starea chimică a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană şi nu prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu. Rezultatele acestor evaluări sunt rezumate în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, realizate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(5^1)În situaţia în care pentru siturile contaminate, identificate şi declarate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, prin realizarea unui studiu de specialitate se confirmă faptul că, în zona delimitată de acesta, poluanţii caracteristici sitului contaminat se regăsesc în resursa de apă subterană şi pot afecta starea de calitate a corpului de apă subterană, se va trece la realizarea măsurilor şi acţiunilor de investigare, evaluare şi remediere a resursei de apă subterane din siturile contaminate şi a derulării planului de remediere a calităţii apelor subterane prevăzute în anexa nr. 5 la plan.

Alin. (5^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

(5^2)Pentru situaţiile în care se aplică prevederile alin. (5^1), măsurile şi acţiunile de investigare şi evaluare a resursei de apă subterană se vor stabili utilizând valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România prevăzute în anexa nr. 6 la plan.

Alin. (5^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

(5^3)Pentru situaţiile în care se aplică prevederile alin. (5^1), măsurile şi acţiunile de remediere a resursei de apă subterană se vor stabili utilizând valorile de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane, al cărui conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. 7 la plan.

Alin. (5^3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

(5^4)Lucrările de decontaminare a apelor subterane vor începe numai după ce eliminarea surselor de poluare şi finalizarea lucrărilor de decontaminare a solului din situl contaminat sunt verificate şi acceptate de autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului.

Alin. (5^4) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

Articolul 6

(1)Pentru a realiza obiectivul de prevenire sau de limitare a evacuărilor de poluanţi în apele subterane, stabilit potrivit dispoziţiilor art. 2^1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea de implementare include în programul de măsuri:

a)toate măsurile necesare pentru a preveni evacuările în apele subterane ale oricăror substanţe periculoase, fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (3). Pentru identificarea acestor substanţe, se iau în considerare, în special, substanţele periculoase care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevăzute la pct. 1-6 din anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi substanţele care aparţin familiilor sau grupurilor de poluanţi prevăzute la pct. 7-9 din anexa menţionată, atunci când acestea sunt considerate periculoase;

b)toate măsurile necesare pentru a limita evacuările în apele subterane ale poluanţilor enumeraţi în anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care nu sunt consideraţi periculoşi, precum şi ale celorlalţi poluanţi nepericuloşi care nu sunt enumeraţi în anexa menţionată, dar care prezintă un risc real ori potenţial de poluare, astfel încât aceste evacuări să nu conducă la deteriorare sau la tendinţe crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în apele subterane. Aceste măsuri ţin seama, cel puţin, de cele mai bune practici stabilite, inclusiv de cele mai bune practici de mediu şi de cele mai bune tehnici disponibile prevăzute în legislaţia în domeniul protecţiei mediului.

(2)Cu scopul de a stabili măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), autoritatea responsabilă poate include în lista temelor de cercetare-dezvoltare finanţate anual de la bugetul de stat, prin bugetul propriu, studii hidrogeochimice prin care să fie identificate circumstanţele în care poluanţii enumeraţi în anexa nr. 6 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în special metalele esenţiale şi compuşii acestora menţionaţi la pct. 7 din aceeaşi anexă, sunt consideraţi periculoşi sau nepericuloşi.

(3)Evacuările de poluanţi provenind din surse difuze de poluare care au un impact asupra stării chimice a apelor subterane sunt luate în considerare de fiecare dată când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

(4)Fără a aduce atingere cerinţelor mai stricte stabilite de legislaţia în vigoare, autoritatea de implementare poate excepta de la măsurile prevăzute la alin. (1) evacuările de poluanţi care sunt:

a)rezultatul evacuărilor directe autorizate potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (2)-(6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

b)într-o cantitate şi o concentraţie atât de mici încât să fie înlăturat orice pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apelor subterane receptoare;

c)consecinţele unor accidente sau circumstanţe excepţionale datorate unor cauze naturale care nu au putut fi prevăzute, evitate ori atenuate în mod rezonabil;

d)rezultatul unei realimentări sau al unei îmbogăţiri artificiale a corpurilor de ape subterane autorizate potrivit dispoziţiilor lit. C paragraful 3 lit. f) din anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

e)imposibil de evitat sau de limitat din punct de vedere tehnic fără a recurge la:

(i)măsuri care ar spori riscurile pentru sănătatea oamenilor sau pentru calitatea mediului în ansamblu;

sau

(îi) măsuri cu un cost disproporţionat, menite să îndepărteze cantităţi de poluanţi din solul sau din subsolul contaminat ori să controleze infiltrarea acestora în solul sau în subsolul în cauză;

f)rezultatul unor intervenţii în apele de suprafaţă, menite, între altele, să atenueze efectele inundaţiilor şi ale secetelor şi să asigure gestionarea apei şi a cursurilor de apă, inclusiv la nivel internaţional. Aceste activităţi, inclusiv excavarea, dragarea, reamplasarea şi depunerea de sedimente în apele de suprafaţă, se desfăşoară în conformitate cu legislaţia specifică şi, după caz, cu permisele şi autorizaţiile eliberate pe baza acestor norme, cu condiţia ca evacuările în cauză să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 2^1 alin. (1) lit. e)-g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Exceptările prevăzute la alin. (4) se pot acorda numai atunci când autoritatea responsabilă a constatat că se efectuează o monitorizare eficientă a corpurilor de apă subterană în cauză, potrivit dispoziţiilor pct. 2.4.2. din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau o altă monitorizare corespunzătoare.

(6)Autoritatea de implementare întocmeşte inventarul la nivel naţional al exceptărilor acordate potrivit alin. (4), detaliat pe tipul evacuărilor şi pe districte de bazin, pe care îl va actualiza anual şi îl va transmite autorităţii responsabile, care, la cererea Comisiei Europene, transmite acesteia notificări cu privire la acest inventar.

Articolul 7

Până la data de 22 decembrie 2013, orice nouă procedură de autorizare desfăşurată în temeiul art. 6 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se face cu respectarea prevederilor art. 3-5.

Articolul 8

Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul plan.

Art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013.

Anexa 1

la plan

STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE

1.Pentru a evalua starea chimică a apelor subterane potrivit dispoziţiilor art. 4 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, denumit în continuare Plan naţional, următoarele standarde de calitate a apelor subterane corespund standardelor de calitate prevăzute la subpct. 2.3.2 din anexa nr. 1^1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare:

┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐

│ Poluanţi │ Standarde de calitate │

├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤

│Nitraţi │50 mg/l │

├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤

│Substanţe active din pesticide, inclusiv│0,1 μg/l │

│metaboliţii, produşii de degradare şi de│0,5 μg/l (total)*2) │

│reacţie relevanţi*1) │ │

└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘

*1) Pesticide înseamnă produsele de protecţie a plantelor şi produsele biocide, astfel cum sunt definite la art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectiv, la art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

*2) Total înseamnă suma tuturor pesticidelor detectate şi cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliţii, produşii de degradare şi de reacţie relevanţi.

2.Rezultatele aplicării standardelor de calitate pentru pesticide, în conformitate cu modalităţile prevăzute în Planul naţional, nu aduc atingere rezultatelor procedurilor de evaluare a riscului cerute de Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau de Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

3.Atunci când, pentru un anumit corp de ape subterane, se consideră că standardele de calitate a apelor subterane ar putea împiedica realizarea obiectivelor de mediu specificate la art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru corpurile de ape de suprafaţă asociate, sau ar putea determina o reducere semnificativă a calităţii ecologice ori chimice a unor astfel de corpuri de apă sau daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv, se stabilesc valori de prag mai stricte, potrivit dispoziţiilor art. 3 şi anexei nr. 3 la Planul naţional. Programele şi măsurile cerute în raport cu o astfel de valoare de prag se aplică, de asemenea, activităţilor din domeniul de aplicare al Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.

Anexa 2

la plan

VALORILE DE PRAG

pentru poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor subterane

Partea A Instrucţiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, în conformitate cu art. 3 din Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării

Valorile de prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizării realizate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună.

Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depăşite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (îi), (iii) şi (iv) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, să nu fie îndeplinite.

Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ţine seama de următoarele:

1.determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente:

a)extinderea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;

b)legătura cu utilizările sau cu funcţiile legitime reale ori potenţiale ale apelor subterane;

c)toţi poluanţii care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ţinându-se seama de lista minimală stabilită în partea B;

d)caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informaţiile despre nivelurile fondului geochimic natural şi bilanţul apei;

2.determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanţilor, eventuala lor prezenţă naturală, toxicologia şi tendinţa de dispersie, persistenţa şi potenţialul de bioacumulare a acestor poluanţi;

3.de fiecare dată când, din cauze hidrogeologice naturale, se înregistrează niveluri ridicate ale fondului geochimic pentru substanţe sau ioni ori indicatori ai acestora, aceste niveluri ale fondului geochimic natural din corpul de ape subterane în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag;

4.determinarea valorilor de prag trebuie să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calităţii datelor, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile fondului geochimic pentru substanţele care pot să apară atât natural, cât şi ca urmare a activităţilor umane.

Partea B Lista minimală a poluanţilor şi a indicatorilor acestora care trebuie luaţi în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispoziţiilor art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării

1.Substanţe sau ioni ori indicatori care pot să apară atât natural, cât şi/sau ca urmare a activităţilor umane:

–arsen;

–cadmiu;

–plumb;

–mercur;

–amoniu;

–cloruri;

–sulfaţi.

2.Substanţe sintetice artificiale:

–tricloretilenă;

–tetracloretilenă.

3.Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip*1):

–conductivitate.

*1) Referitor la concentraţiile saline rezultate în urma activităţilor umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfaţi şi cloruri, fie pentru conductivitate.

Partea CInformaţii cu privire la poluanţii şi indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag

Autoritatea de implementare rezumă, în schemele directoare de management şi amenajare a apelor, prezentate potrivit dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A.

Atunci când este posibil, se comunică în special:

a)informaţii privind numărul de corpuri sau de grupuri de corpuri de apă subterană caracterizate la risc şi privind poluanţii şi indicatorii de poluare care contribuie la această clasificare, inclusiv concentraţiile/valorile observate;

b)informaţii despre fiecare dintre corpurile de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în special extinderea corpurilor, relaţia dintre corpurile de ape subterane şi apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente şi, în cazul substanţelor care apar în mod natural, nivelurile fondului geochimic natural în corpurile de ape subterane;

c)valorile de prag aplicabile la nivel naţional, la nivelul districtelor hidrografice sau la nivelul unui corp ori al unui grup de corpuri de ape subterane;

d)relaţia dintre valorile de prag şi:

(i)nivelurile de fond geochimic observate, în cazul substanţelor prezente în mod natural;

(îi) obiectivele de calitate a mediului şi alte standarde de protecţie a apelor existente la nivel naţional, comunitar sau internaţional;

(iii)orice informaţii relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistenţa, potenţialul de bioacumulare şi tendinţa de dispersie a poluanţilor.

Anexa 3

la plan

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A APELOR SUBTERANE

1.Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile ori grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc şi pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de ape subterane.

2.Atunci când se efectuează una dintre investigaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, denumit în continuare Plan naţional, se iau în considerare:

a)informaţiile colectate în cadrul caracterizării efectuate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. 2.1, 2.2 şi 2.3 din anexa nr. 1^3 la aceeaşi lege;

b)rezultatele reţelei de monitorizare a apelor subterane, obţinute în conformitate cu pct. 2.4 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; şi c) orice alte informaţii relevante, inclusiv o comparaţie a mediei aritmetice anuale a concentraţiei poluanţilor relevanţi într-un punct de monitorizare cu standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa nr. 1 şi cu valorile de prag stabilite potrivit dispoziţiilor art. 3 şi ale anexei nr. 2 la Planul naţional.

3.Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) şi (iv) din Planul naţional, atunci când este relevant şi necesar şi pe baza unor agregări corespunzătoare ale rezultatelor monitorizării, completate, acolo unde este necesar, de estimări ale concentraţiilor pe baza unui model conceptual al corpului sau al grupului de corpuri de ape subterane, se estimează suprafaţa pe care corpul de ape subterane are o medie aritmetică anuală a concentraţiei unui poluant mai mare decât standardul de calitate a apei subterane sau decât valoarea de prag.

4.Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, menţionate la art. 4 alin. (2) lit. (c) pct. (îi) şi (iii) din Planul naţional, atunci când este relevant şi necesar şi pe baza rezultatelor relevante ale monitorizării şi a unui model conceptual adecvat al corpului de ape subterane, autoritatea de implementare evaluează:

a)impactul poluanţilor asupra corpului de ape subterane;

b)cantităţile şi concentraţiile poluanţilor care sunt transferaţi sau care pot fi transferaţi din corpul de ape subterane către apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;

c)impactul probabil al cantităţilor şi concentraţiilor poluanţilor transferaţi către apele de suprafaţă asociate şi ecosistemele terestre direct dependente;

d)întinderea oricărei intruziuni saline sau de altă natură în corpul de ape subterane; şi e) riscul pe care îl prezintă poluanţii din corpul de ape subterane pentru calitatea apei captate sau care urmează să fie captată din corpul de ape subterane în scopul consumului uman.

5.Starea chimică a corpului de ape subterane sau a grupului de corpuri de ape subterane se prezintă pe hărţi, potrivit dispoziţiilor pct. 2.4.5 şi 2.5 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În plus, pe aceste hărţi se vor indica toate punctele de monitorizare în care standardele de calitate a apelor subterane şi/sau valorile de prag sunt depăşite, atunci când acest lucru este relevant şi posibil.

Anexa 4

la plan

IDENTIFICAREA ŞI INVERSAREA

tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile

Partea A Identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile

Autoritatea de implementare identifică tendinţele crescătoare semnificative şi durabile în toate corpurile de ape subterane sau în toate grupurile de corpuri de ape subterane caracterizate ca fiind la risc, în conformitate cu anexa nr. 1^3 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând seama de următoarele cerinţe:

1.potrivit dispoziţiilor pct. 2.4 al anexei nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, programul de monitorizare este conceput astfel încât să detecteze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile în concentraţiile poluanţilor identificaţi în temeiul art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, denumit în continuare Plan naţional;

2.procedura de identificare a tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile se bazează pe următoarele elemente:

a)frecvenţele şi punctele de monitorizare sunt alese astfel încât să fie suficiente pentru:

(i)a furniza informaţiile necesare pentru a garanta că aceste tendinţe crescătoare pot fi deosebite de variaţiile naturale, la un nivel corespunzător de încredere şi precizie;

(îi) a permite identificarea în timp util a acestor tendinţe crescătoare, astfel încât să se poată pune în aplicare măsuri pentru a preveni sau cel puţin a atenua pe cât posibil schimbările dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Dacă este posibil, această identificare va avea loc pentru prima dată până în anul 2009 şi va ţine seama de datele existente, în contextul raportului privind identificarea tendinţelor în cadrul primei scheme directoare de management şi amenajare a apelor, prevăzute la art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi, ulterior, cel puţin o dată la 6 ani;

(iii)a ţine seama de caracteristicile fizice şi chimice variabile în timp ale corpului de ape subterane, inclusiv de condiţiile de curgere şi de ratele de reîncărcare, precum şi de timpul de percolare prin sol sau subsol a apelor subterane;

b)metodele de monitorizare şi de analiză utilizate sunt conforme cu principiile internaţionale de control al calităţii, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european şi naţional, pentru a garanta calitatea ştiinţifică echivalentă şi comparabilitatea datelor furnizate;

c)evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendinţelor în punctele de monitorizare individuale pe baza seriilor de timp;

d)pentru a evita erori în identificarea tendinţelor, toate măsurătorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu excepţia totalului pesticidelor;

3.identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile ale concentraţiilor substanţelor care apar atât în mod natural, cât şi ca rezultat al activităţilor umane, va lua în considerare nivelurile de bază, precum şi datele colectate înainte de începerea programului de monitorizare, pentru a raporta asupra identificării tendinţelor în cadrul primei scheme directoare de management şi amenajare a apelor, prevăzută la art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când aceste date sunt disponibile.

Partea B Nivelurile de pornire pentru inversarea tendinţelor

Autoritatea responsabilă propune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului măsurile pentru inversarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile identificate potrivit dispoziţiilor art. 5 din Planul naţional, ţinând seama de următoarele cerinţe:

1.nivelul de pornire pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile corespunde unei concentraţii a poluantului care este egală cu 75% din valoarea standardului de calitate sau din valoarea de prag pentru parametrul respectiv, stabilite în anexa nr. 1 la Planul naţional, respectiv potrivit art. 3 din Planul naţional, cu excepţia cazului în care:

a)este necesar un nivel de pornire anterior pentru ca măsurile de inversare a tendinţelor să prevină cât mai eficient economic sau cel puţin să atenueze pe cât posibil orice schimbări dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, ale calităţii apelor subterane;

b)un nivel de pornire diferit este justificat atunci când limita de detecţie nu permite să se stabilească existenţa unei tendinţe la 75% din valorile standardelor sau valorilor de prag pentru parametrii respectivi; sau c) rata creşterii şi reversibilitatea tendinţei sunt astfel încât un nivel de bază ulterior pentru măsurile de inversare a tendinţei ar permite în continuare prevenirea în cel mai economic mod cu putinţă sau cel puţin atenuarea în măsura posibilului a oricăror schimbări dăunătoare, semnificative din punctul de vedere al mediului, în calitatea apelor subterane. Un astfel de nivel de pornire ulterior nu trebuie să conducă la nicio întârziere în respectarea termenelor-limită pentru obiectivele de mediu.

Pentru activităţile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul de pornire pentru aplicarea măsurilor menite să inverseze tendinţele crescătoare semnificative şi durabile se stabileşte şi în conformitate cu Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în special, prin aderarea la obiectivele de mediu pentru protecţia apelor, astfel cum au fost stabilite în art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

2.odată stabilit un nivel de pornire pentru inversarea tendinţei într-un corp de ape subterane caracterizat la risc, în conformitate cu pct. 2.4.4 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu pct. 1, acesta nu se va mai modifica în cursul ciclului de 6 ani al schemei directoare de management şi amenajare a apelor, solicitată în conformitate cu art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

3.inversările tendinţelor trebuie demonstrate, ţinându-se seama de dispoziţiile relevante în materie de monitorizare cuprinse la pct. 2 din partea A.

Anexa 5

la plan

MĂSURI ŞI ACŢIUNI

de investigare, evaluare şi remediere a resursei de apă subterană din

siturile contaminate şi a derulării

planului de remediere a calităţii apelor subterane

1.Pentru siturile contaminate se vor stabili, printr-un studiu hidrogeologic elaborat/expertizat de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, denumit în continuare I.N.H.G.A., contaminanţii şi concentraţiile de contaminanţi în forajele de monitorizare printr-un program de monitorizare desfăşurat pe o perioadă de minimum 3 luni şi de maximum 6 luni, cu o frecvenţă de prelevare lunară a probelor, aprobat de autoritatea de implementare.

2.În cazul în care valorile concentraţiilor de poluant din apa subterană regăsite prin programul de monitorizare depăşesc valorile de alertă prevăzute în anexa nr. 6 la plan, dar nu depăşesc valorile de intervenţie prevăzute în anexa nr. 6 la plan, sunt necesare măsuri şi acţiuni pentru identificarea, eliminarea sursei de poluare şi continuarea programului de monitorizare pe o perioadă relevantă.

3.În cazul în care valorile concentraţiilor de poluant din apa subterană regăsite depăşesc valorile de intervenţie se va evalua riscul asociat contaminării apei subterane cu compuşii identificaţi în apa subterană, printr-un studiu a cărui structură trebuie să urmeze în principal instrucţiunile prevăzute în anexa nr. 7 la plan.

4.Caracteristicile penei de poluant din situl contaminat se stabilesc prin modelul matematic al transportului de poluanţi elaborat/expertizat de către I.N.H.G.A.

5.Investigarea şi evaluarea riscului asociat contaminării apei subterane reprezintă obligaţia operatorului economic care a desfăşurat sau desfăşoară activităţi poluatoare ori potenţial poluatoare pe zona considerată sau a deţinătorului de teren. Costurile lucrărilor de investigare şi evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane sunt suportate de operatorul economic sau de deţinătorul terenului, în cazul poluărilor actuale sau istorice.

6.Studiul de evaluare a riscului asociat contaminării apei subterane se elaborează de persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale sau posesoare ale unui document eliberat pe teritoriul Uniunii Europene, care atestă calitatea şi competenţa de specialist/firmă specializată în domeniul investigării şi evaluării riscului asociat contaminării apei subterane. Răspunderea privind calitatea şi corectitudinea informaţiilor rezultate în urma lucrărilor de investigare revine executanţilor acestora.

7.Pentru siturile contaminate, în urma aplicării tehnologiilor de remediere, nivelul de concentraţie al contaminanţilor trebuie să ajungă la nivelul valorilor de remediere stabilite prin studiul de evaluare a riscului.

8.În unele cazuri particulare - atunci când ţintele de remediere depăşesc concentraţiile maxime înregistrate şi consemnate în studiul de evaluare a riscului sau în cazul în care se constată că în cadrul studiului de evaluare a riscului nu au fost luate în considerare toate datele de intrare necesare - nivelul de concentraţie al poluanţilor în urma aplicării tehnologiei de remediere trebuie să ajungă la nivelul valorilor de intervenţie.

9.Operatorul economic sau deţinătorul de teren va realiza un studiu de fezabilitate privind stabilirea planului de remediere cu scopul de a analiza şi a stabili tehnologia de remediere optimă din punctul de vedere al atingerii valorilor de remediere şi al analizei cost-beneficiu dintr-un ansamblu de tehnologii de remediere aplicabile în situaţia dată.

10.La finalizarea aplicării planului de remediere operatorul economic sau deţinătorul de teren va transmite spre aprobare autorităţii de implementare un program de monitorizare postremediere, în care vor fi stabilite obiectivele monitorizării, metodologia de monitorizare, frecvenţa măsurătorilor/prelevării probelor, indicatorii analizaţi, modul de prezentare a rezultatelor.

Anexa 5 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013, având conţinutul prevăzut în anexa 1 din acelaşi act normativ.

Anexa 6

la plan

A. Valori de alertă pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România

┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐

│ . Tipul valorii│ CAS │ Valori de alertă │

│ . │ │ (μg/L) │

│Denumirea . │ │ │

│substanţei . │ │ │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Benzen │ 71-43-2 │ 10 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Toluen │ 108-88-3 │ 100 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Etilbenzen │ 100-41-4 │ 30 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Xileni (sumă) │ 1330-20-7 │ 50 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Tricloretilenă │ 127-18-4 │ 10 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Tetracloretilenă │ 79-01-6 │ 10 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Naftalină │ 91-20-3 │ 10 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ MTBE (metil terţ-butil eter) │ 1634-04-4 │ 15 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│Hidrocarburi petroliere totale (THP)│ - │ 100 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Clorură de vinil │ 75-01-4 │ 0,5 │

└────────────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────┘

B. Valori de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România

┌────────────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐

│ . Tipul valorii│ CAS │ Valori de │

│ . │ │ intervenţie │

│Denumirea . │ │ (μg/L) │

│substanţei . │ │ │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Benzen │ 71-43-2 │ 50 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Toluen │ 108-88-3 │ 1000 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Etilbenzen │ 100-41-4 │ 300 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Xileni (sumă) │ 1330-20-7 │ 500 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Tricloretilenă │ 127-18-4 │ 50 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Tetracloretilenă │ 79-01-6 │ 50 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Naftalină │ 91-20-3 │ 70 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ MTBE (metil terţ-butil eter) │ 1634-04-4 │ 300 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│Hidrocarburi petroliere totale (THP)│ - │ 600 │

├────────────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤

│ Clorură de vinil │ 75-01-4 │ 5 │

└────────────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────┘

Anexa 6 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013, având conţinutul prevăzut în anexa 2 din acelaşi act normativ.

Anexa 7

la plan

INSTRUCŢIUNI

privind investigarea şi evaluarea riscului asociat contaminării

apei subterane - conţinutul-cadru al studiului pentru evaluarea riscului

1.Studiul de evaluare a riscului asociat în vederea remedierii unui sit contaminat prezintă următoarele componente de bază:

1.1.identificarea problemei;

1.2.identificarea receptorului;

1.3.evaluarea expunerii;

1.4.evaluarea toxicităţii;

1.5.caracterizarea riscului.

2.Studiul de evaluare a riscului va cuprinde, în principal, următoarele elemente:

2.1.Elemente de identificare şi evaluare a contaminării:

2.1.1.date privind locaţia şi identitatea proprietarului sitului contaminat - suprafaţă, vecinătăţi, coordonate;

2.1.2.identificarea tipului de poluant şi a nivelului de concentraţie al acestuia în apa subterană la momentul investigării; descrierea proprietăţilor fizico-chimice relevante;

2.1.3.caracteristicile geologice şi hidrogeologice ale sitului contaminat;

2.1.4.identificarea şi caracterizarea tuturor posibilelor surse de contaminare şi a nivelelor de concentraţie la surse;

2.1.5.identificarea şi caracterizarea posibililor receptori;

2.1.6.caracterizarea din punct de vedere pedologic a sitului contaminat;

2.1.7.date privind extinderea şi evoluţia penei de poluant;

2.1.8.stabilirea comportamentului poluantului în raport cu apa subterană - miscibil, nemiscibil şi a stării acesteia - formă lichidă, vapori.

2.2.Evaluarea riscurilor:

2.2.1.caracterizarea căilor sau a mecanismelor de migrare şi transfer a contaminanţilor către receptori;

2.2.2.evaluarea ecotoxicologică ţinând cont de efectul produs de poluanţi asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor - selectarea valorilor toxicologice de referinţă;

2.2.3.stabilirea modelului conceptual al amplasamentului şi a scenariilor posibile utilizând elementele descrise anterior;

2.2.3.caracterizarea şi clasificarea prejudiciilor şi a probabilităţilor de expunere;

2.2.4.definirea şi caracterizarea riscurilor;

2.2.5.evaluarea riscurilor prin modelare specializată.

2.3.Managementul riscurilor:

2.3.1.stabilirea şi calcularea valorilor de remediere specifice în cazul în care riscul calculat depăşeşte criteriul de evaluare:

1.indicele de pericol pentru substanţe necancerigene mai mic sau cel mult egal cu 1;

2.riscul de cancer pentru substanţele cancerigene mai mic sau cel mult egal cu 10^-5.

Anexa 7 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 449 din 4 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 iulie 2013, având conţinutul prevăzut în anexa 3 din acelaşi act normativ.