Ordin nr. 1.094 din 13 octombrie 2005

În temeiul prevederilor Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Direcţiei de sănătate publică nr. E.N. 2.274 din 11 octombrie 2005,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă, prevăzut în anexa nr. I.

Articolul 2

Se aprobă componenţa Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă, prevăzută în anexa nr. II.

Articolul 3

Se abrogă prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2004 privind organizarea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă, precum şi alte dispoziţii contrare.

Articolul 4

Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Bucureşti, 13 octombrie 2005.

Nr. 1.094.

Anexa I

PLAN NAŢIONAL

de intervenţie în pandemia de gripă

Abrevieri:

MS - Ministerul Sănătăţii

CNIP - Comitetul Naţional de Intervenţie în caz de Pandemie de Gripă

CJIP - Comitetul judeţean de intervenţie în caz de pandemie de gripă

CNG - IC - Centrul Naţional de Gripă - Institutul Cantacuzino

CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ANM - Agenţia Naţională a Medicamentului

DSP - Direcţia de sănătate publică

ISP - Institutul de Sănătate Publică

MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor

MApN - Ministerul Apărării Naţionale

MTCT - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

MJ - Ministerul Justiţiei

MEC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării

SRI - Serviciul Român de Informaţii

SIE - Serviciul de Informaţii Externe

INCDMI - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Microbiologie

"Cantacuzino" şi Imunologie "Cantacuzino"

Declaraţie de principii:

–MS este de acord şi susţine participarea României la măsurile de intervenţie naţională, regională şi internaţională în cazul unei pandemii de gripă.

–MS, prin ministrul sănătăţii, va asigura implicarea Guvernului şi a organelor administrative locale în luarea unor decizii politice, economico-financiare şi sociale în cazul apariţiei unei pandemii de gripă.

–Pandemia de gripă fiind considerată calamitate, Guvernul şi implicit MS vor asigura participarea la măsurile de intervenţie a reprezentanţilor tuturor segmentelor de activitate ale societăţii.

A. Obiective:

–reducerea îmbolnăvirilor, complicaţiilor şi a deceselor;

–limitarea disrupţiei sociale şi a pierderilor economice.

B. Direcţii (activităţi/acţiuni)

I. Măsuri generale (organizatorice):

–constituirea CNIP şi a CJIP;

–elaborarea planurilor locale (judeţene) de intervenţie în pandemia de gripă.

II. Măsuri specifice:

1.supraveghere;

2.managementul cazurilor;

3.chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei;

4.terapia antivirală a gripei severe şi/sau complicate.

III. Faze ale pandemiei de gripă şi nivelurile de pregătire

Perioada interpandemică

Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul*1) infecţiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.

Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Totuşi un subtip de virus gripal circulant la animale are un risc*1) important de boală la om.

Perioada de alertă pandemică

Faza 3. Infecţie (infecţii) umană (umane) cu un nou subtip, dar fără transmitere de la persoană la persoană sau, în cele mai rare situaţii, cu răspândire la un contact strâns*2).

Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitată de la persoană la persoană, dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om*2).

Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie)*2).

Perioada pandemică

Faza 6. Transmitere crescută şi susţinută în populaţia generală*2).

Perioada postpandemică

Revenirea la perioada interpandemică.

*1) Diferenţa dintre fazele 1 şi 2 se bazează pe riscul infecţiei umane sau al bolii cauzate de tulpini circulante la animale. Distincţia se bazează pe diferiţi factori şi pe importanţa lor conform cu cunoştinţele ştiinţifice. Factorii pot include: patogenitatea la animal şi om; apariţia la animalele domestice şi din ferme sau numai la cele sălbatice; dacă virusul este enzoonotic ori epizoonotic, localizat geografic sau larg răspândit; alte informaţii despre genomul viral şi/sau alte informaţii ştiinţifice.

*2) Distincţia dintre fazele 3, 4, 5 şi 6 se bazează pe evaluarea riscului unei pandemii. Trebuie să fie luaţi în considerare diferiţi factori şi importanţa lor conform cu cunoştinţele ştiinţifice. Factorii pot include: rata de transmitere; localizarea geografică şi răspândirea; severitatea bolii; prezenţa genelor provenind din tulpini umane (dacă virusul a derivat dintr-o tulpină animală); alte informaţii despre genomul viral şi/sau alte informaţii ştiinţifice.

IV. Comunicaţii:

–circuitul informaţiilor specializate;

–circuitul informaţiilor de interes public;

–alertarea/avertizarea populaţiei.

C. Metodologie

I. Măsuri generale

a. Structuri de comandă/coordonare/decizie

1.la nivel central: CNIP (MS, CNG-IC) - componenţa (model OMS)

● lărgită:

a)reprezentanţi ai autorităţii (care poate funcţiona în caz de necesitate):

–MS - Direcţia de sănătate publică (director, director adjunct);

–DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti (director executiv, director adjunct - medicină preventivă);

–ANM (preşedinte sau şef compartiment produse biologice);

–MS - Direcţia generală farmaceutică şi aparatură medicală (director general);

–CNG - IC (şef centru şi responsabil compartiment diagnostic);

–directorul Institutului de Virusologie şi/sau şeful laboratorului de gripă;

–copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie;

–copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase;

b)Asociaţia Naţională a Medicilor de Familie (preşedinte); asociaţiile judeţene ale medicilor de familie (preşedinţi); directorul Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta"; şefii secţiilor de pneumologie judeţene sau pneumologi desemnaţi de aceştia; reprezentant al sindicatului sau al Asociaţiei Naţionale a Asistenţilor Medicali; un reprezentant al Colegiului Medicilor din România şi un reprezentant al Colegiului Farmaciştilor din România;

c)şefii compartimentelor de virusologie şi epidemiologie din ISP-uri (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi); şefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virusologie (Bucureşti, Arad, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Oradea, Timişoara); şefii disciplinelor de epidemiologie din aceleaşi universităţi; şefii clinicilor şi ai catedrelor de boli infecţioase;

d)directorul Laboratorului Central de Diagnostic Veterinar şi/sau şeful compartimentului de virologie; şefii laboratoarelor sanitar-veterinare judeţene şi/sau virologi desemnaţi; şefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virologie din facultăţile de medicină veterinară;

e)reprezentanţi ai producătorului naţional de vaccin gripal (directorul adjunct de producţie şi coordonatorul ariei de producţie a vaccinului gripal din INCDMI "Cantacuzino");

f)reprezentanţi ai Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor de Produse Farmaceutice şi ai distribuitorilor;

g)un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

h)reprezentanţi ai direcţiilor judeţene de asistenţă şi protecţie socială;

i)şeful compartimentului de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase din direcţiile de sănătate ale MApN şi MAI;

j)un reprezentant al apărării civile - organ central;

k)un reprezentant al Crucii Roşii - organism central şi, eventual, al Semilunii Roşii;

l)reprezentant/reprezentanţi al/ai cultelor religioase;

m)reprezentanţi ai mass-media (ziare, televiziuni, agenţii de presă, radio);

● nucleu central (executiv) cu activitate permanentă:

–un reprezentant al direcţiei de sănătate publică (director);

–un reprezentant al Direcţiei generale farmaceutice şi aparatură medicală din MS;

–un reprezentant al Direcţiei generale de asistenţă medicală, structuri sanitare şi salarizare (director general/director adjunct) din MS;

–un reprezentant al CNG - IC (şef centru);

–director adjunct programe de sănătate din INCDMI "Cantacuzino";

–un specialist în producţia de vaccin gripal;

–directorul general al INCDMI "Cantacuzino";

–un reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" (director);

–un reprezentant al Direcţiei medicale din MApN (director adjunct);

–un reprezentant al Direcţiei medicale din MAI (director adjunct);

–un reprezentant al Direcţiei medicale din MTCT (epidemiolog-şef);

–un reprezentant al structurii medicale din MJ;

–un reprezentant al structurii medicale din SRI;

–un reprezentant al structurii medicale din SIE;

–un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administraţiei locale);

–un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (personal de specialitate, nemedical);

–copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS;

–copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase a MS;

–un reprezentant al ANM (şef compartiment produse biologice);

–un reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Medicilor de Familie;

–un reprezentant al mass-media;

2.la nivel local: componenţa recomandată a CJIP (DSP):

–director adjunct medicină preventivă din DSP;

–şef compartiment epidemiologie din DSP;

–şefi ai clinicilor universitare/secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicină internă, pediatrie, pneumologie;

–un reprezentant al colegiului judeţean al farmaciştilor;

–şef laborator judeţean microbiologie al DSP;

–un reprezentant al casei judeţene de asigurări de sănătate;

–un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, din reţeaua proprie;

–un reprezentant medical al MAI;

–un reprezentant al structurii medicale din SRI;

–un reprezentant al structurii medicale din SIE;

–un reprezentant al autorităţii judeţene sanitar-veterinare;

–preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie;

–directorul staţiei de salvare judeţene;

–un reprezentant al mass-media.

b. Unităţi efectoare:

–supraveghere: DSP-uri judeţene şi a municipiului Bucureşti (cabinete medici de familie, laboratoare judeţene, compartiment epidemiologie), direcţii medicale (compartiment epidemiologie: MApN/MAI/MTCT, CNG - IC, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală);

–managementul cazurilor: DSP-uri judeţene (medici de familie, spitale, staţii de ambulanţă, farmacii, depozite de medicamente);

–chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei: DSP-uri judeţene (cabinete medici de familie, centre de vaccinare);

–producţia de vaccin: INCDMI "Cantacuzino" (în funcţie de posibilităţi, suplimentare de doze prin achiziţii/redistribuiri

–OMS); distribuţia de vaccin şi antivirale: naţională (MS), locală (DSP-uri, farmacii şi depozite);

–tratamentul antiviral al gripei severe/complicate: cabinete medici de familie, spitale.

II. Măsuri specifice

1.Supraveghere:

a)monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale umane prin izolarea/detecţia de virusuri din produsele patologice recoltate în orice zonă a ţării din focare şi de la persoane cu afecţiuni compatibile cu gripă, din ambulator, internate sau care provin/au efectuat călătorii din/în zone afectate în sezonul curent sau în afara acestuia în cazul izbucnirii unei pandemii;

b)monitorizarea circulaţiei virusurilor gripale animale de către autorităţile sanitare veterinare cu asistenţa CNG - IC;

c)extinderea folosirii diagnosticului serologic cu asistenţa CNG - IC în toate laboratoarele judeţene (DSP) şi/sau în laboratoarele din clinicile (spitalele) de boli infecţioase (unde este cazul, dotare şi instruire de personal);

d)prepararea şi furnizarea de reactivi pentru diagnosticul serologic (HI) laboratoarelor judeţene de către CNG - IC;

e)supravegherea evoluţiei indicatorilor nespecifici ai activităţii gripale (morbiditate, mortalitate, absenteism, consum de medicamente etc.);

f)prepararea de reactivi pentru diagnosticul virologic (caracterizarea antigenică a izolatelor) din virusurile de referinţă pentru sezonul curent şi din virusul pandemic (sursa OMS) de către CNG - IC.

2.Managementul cazurilor:

a)asigurarea asistenţei primare (consultaţii, vizite la domiciliu);

b)asigurarea asistenţei de urgenţă (ambulanţă, camere de gardă, terapie intensivă);

c)asigurarea spaţiilor de spitalizare;

d)asigurarea rezervelor de medicamente şi a materialelor sanitare (seringi, ace, măşti etc.).

3.Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei:

–alegerea strategiei vaccinale şi stabilirea necesarului optim de doze de vaccin;

–stabilirea necesarului de antivirale pentru profilaxie şi tratarea cazurilor severe.

III. Descrierea fazelor şi nivelurilor de pregătire:

Perioada interpandemică

Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infecţie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul infecţiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.

Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populaţia umană. Totuşi un subtip de virus gripal circulant la animale posedă un risc important de boală la om.

Acţiuni ce trebuie luate: supravegherea şi controlul gripei conform cu planul anual de acţiune.

Perioada de alertă pandemică

Faza 3. Infecţie (infecţii) umană (umane) cu un nou subtip, dar fără transmitere de la persoană la persoană, sau în cele mai rare situaţii, cu răspândire la un contact strâns.

Acest nivel de pregătire se instituie după primele raportări privind izolarea unui nou subtip viral, fără să existe dovezi clare de răspândire a unui astfel de virus sau a unei activităţi în focar asociate noului virus.

Acţiuni ce trebuie luate:

–intensificarea supravegherii prin creşterea izolatelor de virus gripal şi diagnostic serologic;

–cererea de reactivi - de la OMS - pentru noul subtip de virus gripal;

–caracterizarea antigenică, izolatele care diferă semnificativ de tulpinile circulante sunt trimise centrelor regionale de referinţă;

–monitorizarea persoanelor care călătoresc către sau dinspre zonele unde noul subtip de virus gripal a fost izolat.

Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitată de la persoană la persoană, dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om.

Acest nivel de pregătire se instituie în momentul în care s-au confirmat două sau mai multe cazuri de infecţie cu noul subtip viral la om, dar când capacitatea virusului de a se răspândi imediat de la om la om şi de a cauza multiple focare care ar putea duce la apariţia epidemiilor rămâne redusă (mică).

Acţiuni ce trebuie luate:

–transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;

–intensificarea supravegherii naţionale prin creşterea numărului de izolate şi caracterizarea lor, folosindu-se reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral - trimiterea de urgenţă a izolatelor asemănătoare noului subtip viral la centrele regionale de referinţă;

–supravegherea persoanelor;

–participarea intensă la supravegherea regională şi internaţională;

–pregătirea producătorului naţional în vederea preparării vaccinului cu noul subtip viral;

–creşterea capacităţii de producţie, autorizarea şi distribuirea rapidă a vaccinului;

–activarea planului de pregătire pandemică.

Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie).

Acest nivel de pregătire se referă la situaţia în care transmiterea la om a noului subtip viral a fost confirmată de existenţa unor dovezi clare privind răspândirea de la om la om, în rândul populaţiei generale, cum ar fi cazurile secundare care rezultă în urma contactului cu un caz indice, cu cel puţin un focar având o durată de minimum două săptămâni într-o ţară.

Acţiuni ce trebuie luate:

–transmiterea definiţiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;

–creşterea numărului de izolate şi caracterizarea lor, folosindu-se reagenţi preparaţi pentru noul subtip viral şi cele care sunt diferite de tulpinile de referinţă sunt trimise la centrul regional de referinţă pentru gripă;

–prepararea vaccinului, folosindu-se noul subtip, simultan cu prepararea vaccinului pentru sezonul curent;

–evaluarea capacităţii de producţie, alocarea de fonduri guvernamentale pentru producţie, optimizarea distribuţiei vaccinului şi studierea posibilităţii (prin consultări internaţionale - via OMS) pentru a cumpăra de la alţi producători un număr de doze pentru a creşte acoperirea vaccinală a populaţiei;

–intensificarea diseminării informaţiilor primite de la OMS cu privire la caracteristici particulare la noul virus, răspândirea şi controlul acestuia;

–folosirea informaţiilor referitoare la noul subtip pentru activarea şi reactualizarea planului naţional de pregătire.

Perioada pandemică

Faza 6. Transmitere crescută şi susţinută în populaţia generală*2).

*2) Vezi nota 2) de la pag. 7.

Debutul unei pandemii se declară în momentul în care OMS confirmă faptul că un virus cu un nou subtip hemaglutininic, în comparaţie cu tulpinile epidemice recente, începe să provoace apariţia mai multor focare în cel puţin o ţară şi să se răspândească în alte ţări, având un model epidemiologic al bolii care indică existenţa unei mari probabilităţi de apariţie a morbidităţii severe şi a mortalităţii în cel puţin un segment al populaţiei.

Acest nivel de pregătire este necesar în momentul în care apar focare şi epidemii în mai multe ţări şi are loc o răspândire a virusului de la o regiune la alta.

Creşterea activităţii în statele sau regiunile afectate iniţial a încetat sau s-a modificat, dar în alte zone continuă să apară focare şi epidemii.

Pe baza experienţei acumulate, se aşteaptă ca în decurs de 3-9 luni de la data primei epidemii să apară cel puţin al doilea val sever de epidemie în unele state.

Acţiuni ce trebuie luate:

–diseminarea recomandărilor OMS cu privire la compoziţia şi folosirea vaccinului preparat cu noul subtip (doze, scheme);

–asigurarea acoperirii vaccinale conform opţiunilor strategice adoptate şi creşterea acesteia prin import de vaccinuri;

–diseminarea instrucţiunilor de folosire a antiviralelor;

–reactualizarea măsurilor de răspuns, în funcţie de caracteristicile noului virus şi implementarea lor rapidă conform cu planul naţional de pregătire;

–monitorizarea intensificată a virusurilor gripale (izolare şi caracterizare) şi supravegherea evoluţiei indicatorilor nespecifici (mortalitate, morbiditate, absenteism etc.);

–participarea la activităţi comune cu diferite state (vecini);

–continuarea monitorizării noului subtip de virus gripal şi impactului său;

–evaluarea distribuţiei de vaccin, acoperirii vaccinale şi posibilităţilor de creştere;

–diseminarea instrucţiunilor reactualizate de folosire a antiviralelor;

–evaluarea eficienţei măsurilor de intervenţie şi necesitatea sprijinului internaţional pentru situaţii speciale;

–continuarea participării la acţiuni regionale;

–continuarea supravegherii intensive a evoluţiei pandemiei;

–evaluarea eficienţei antiviralelor şi necesitatea sprijinului internaţional pentru asigurarea unor cantităţi suficiente pentru controlul pandemiei;

–evaluarea nivelului de acoperire vaccinală faţă de rata de atac.

Perioada postpandemică

Revenirea la perioada interpandemică.

OMS va raporta momentul în care perioada pandemiei s-a încheiat, existând o mare probabilitate de reapariţie în decurs de 2-3 ani.

Acţiuni ce trebuie luate:

–evaluarea impactului pandemic global şi eficienţa măsurilor de intervenţie, precum şi modificarea corespunzătoare a planului naţional de pregătire.

IV. Comunicaţii

1.Circuitul informaţiilor specializate

a)perioadele interpandemice:

OMS (FLUNET/e-mail/WER) -> CNG/MS (e-mail, fax, tel., Basic) -> DSP-uri (unităţi sanitare)/ISP-uri

EISS/EUROGROG (site-internet/buletine/e-mail) CNG (e-mail/fax, tel., Basic) -> DSP-uri/ISP-uri -> (unităţi santinelă);

b)în pandemie:

OMS (celula de criză)/EISS (FLUNET, site-EISS, e-mail, fax, tel., buletine electronice -> CNIP amp;MS amp;CNG) -> (e-mail, fax, tel., buletine zilnice) DSP/ISP-uri (toate unităţile sanitare)

2.Circuitul informaţiilor de interes public:

a)în perioadele interpandemice:

MS amp; CNG - birou de presă (comunicate periodice, note, conferinţe de presă, buletine, site-MS/CNG, publicaţii, -> radio, tv., agenţii de presă);

b)în pandemie:

CNIP (MS/CNG) - birou de presă (comunicate zilnice, conferinţe de presă, buletin zilnic, site-MS/CNG - pentru mass-media -> publicaţii, radio-tv, agenţii de presă

3.Alertarea/avertizarea populaţiei

–directă prin: postere, afişe, fluturaşi, site-CNIP pentru public, hote-line telefonic;

–indirectă prin mass-media (publicaţii, radio-tv).

D. Legislaţie şi reglementări

E. Baza materială a intervenţiei

PREGĂTIREA INTERVENŢIEI

A. Măsuri specifice:

I. Supraveghere

1.Gripă umană

1.1.Perioadele interpandemice:

a)izolări şi detecţii de virusuri gripale:

–se vor recolta produse patologice şi se vor trimite la CNG - IC (conform unui protocol transmis unităţilor sanitare prin DSP-uri): săptămânal (monizorizare activă) de către cele 17 unităţi santinelă în perioada octombrie-aprilie şi în orice moment al sezonului, de către toate unităţile sanitare din ţară, în cazul apariţiei de focare sau episoade epidemice (suspiciuni). Trimiterea produselor patologice se poate face prin curier sau prin poştă rapidă;

–în spitalele de boli infecţioase (cel puţin în cele din centrele universitare) sau în orice spital (în funcţie de posibilităţi) se poate efectua un diagnostic rapid (ELISA) la cazurile clinice de gripă severă sau complicată dacă se are în vedere un tratament antiviral, dar în mod obligatoriu se vor trimite produse patologice şi pentru izolare de virusuri gripale (monitorizarea noilor variante);

–în funcţie de posibilităţi, se va încerca selectarea cazurilor şi implicit a produselor patologice cu teste rapide de tip directigen de către medicii din sistemul santinelă (după o analiză cost-beneficiu);

b)diagnosticul serologic:

–se poate efectua în orice laborator de spital sau centru de diagnostic şi tratament (de stat ori privat), pe seruri perechi recoltate de la bolnavii în faza de debut şi convalescenţă, cu condiţia folosirii reagenţilor de diagnostic adaptaţi sezonului curent şi procuraţi de la CNG - IC;

–este obligatoriu de executat în spitalele de boli infecţioase şi în laboratoarele compartimentelor de epidemiologie judeţene, furnizorul de reactivi fiind CNG - IC;

–CNG - IC prepară reagenţii de diagnostic din virusurile gripale circulante în sezonul curent trimise de OMS;

c)supravegherea serologică:

–se efectuează în 16 laboratoare judeţene pe seruri unice recoltate de la persoane aparent sănătoase aparţinând grupelor de vârstă: 0-6, 7-14, 15-29, 30-59, > 60 de ani;

–dă indicaţii asupra circulaţiei virusurilor gripale şi a statusului imun al populaţiei.

1.2.Perioadele pandemice:

a)izolarea şi detectarea de virusuri gripale:

–la indicaţia expresă a OMS, izolarea tulpinii pandemice se poate limita la laboratoarele de tip P3, pentru că, de regulă, virusul nou poate fi de origine aviară sau porcină care are o agresivitate excesivă pentru om. CNG - IC va elabora o metodologie specială care va specifică cine şi cum va recolta produsele patologice, unde şi cum se vor trimite;

–dacă OMS nu indică măsuri speciale de manipulare a produselor patologice, acestea se vor trimite în mod obligatoriu de urgenţă la CNG - IC fără a mai încerca un diagnostic rapid;

–în cazul bolnavilor de gripă care vin din zonele în care a apărut focarul cu noul virus (confirmare OMS), aceştia vor fi izolaţi (spital), iar recoltarea de produse patologice va fi efectuată doar cu avizul CNG - IC şi eventual de specialiştii acestuia;

b)diagnosticul serologic:

–ţinând cont că prepararea reagenţilor din noua tulpină pentru testul HI poate dura circa două luni, se poate folosi RFC care poate preciza diagnosticul de gripă, mai ales dacă se are în vedere instituirea unui tratament antiviral;

–reactivii pentru RFC sunt preparaţi de CNG - IC şi vor fi puşi la dispoziţie laboratoarelor judeţene.

II. Managementul cazurilor

1.Diagnosticul clinic (definiţie de caz):

a)în perioadele interpandemice se va utiliza de către medicii practicieni definiţia OMS: boală cu un debut brutal al unor simptome respiratorii (tuse, coriză, rinită) într-un context infecţios acut (febră, astenie, cefalee, mialgii etc.). Se va insista pe diagnosticul diferenţial al gripei cu răcelile obişnuite (common cold);

N.B. - apariţia testelor rapide de diagnostic a dus la formularea definiţiei TRS (test rapid de supraveghere): debut brutal cu febră la care se asociază cel puţin unul dintre simptomele generale (frison, transpiraţii, astenie, mialgii, somnolenţă) şi cel puţin un simptom respirator (tuse, faringită, coriză, rinită);

b)în perioada pandemică experţii OMS vor formula definiţia de caz adaptată manifestărilor clinice ale variantei nou-apărute şi o vor difuza imediat autorităţilor naţionale şi organismelor implicate în intervenţia în caz de pandemie;

–CNG (IC)-MS-CNIP-DSP-CJIP vor transmite definiţia de caz tuturor unităţilor sanitare de stat şi private.

2.Asistenţa bolnavilor:

a)consultaţii şi vizite la domiciliu:

–rata de atac medie a epidemiilor este de 3% (1%-5%), iar în cazul unor rate de 10%, 25% şi chiar 50% este de aşteptat ca numărul consultaţiilor şi vizitelor la domiciliu să crească de 3, 8 şi, respectiv, 16 ori, ceea ce impune o sporire a numărului medicilor din asistenţa primară prin rezidenţi şi studenţi medicinişti din anii clinici, dar şi al personalului mediu, prin elevii din liceele sanitare sau şcolile sanitare postliceale. În prezent sunt circa 11.000 de medici de familie şi circa 25.000 de asistente şi surori medicale;

–organizarea de permanenţe, acolo unde este posibil, în cabinetele medicilor de familie, în special în unităţile din mediul rural;

–raportul dintre consultaţii şi vizite la domiciliu se va inversa, pentru că, în ciuda creşterii ratei de spitalizare în medie de până la 15%, marea majoritate a bolnavilor vor fi izolaţi la domiciliu din motive de limitare a contaminării, de insuficienţa locurilor din spitale şi de conduită de tratament (repaus);

b)asistenţa de urgenţă:

–serviciile de ambulanţă de stat şi private vor suplimenta numărul de maşini şi personal medico-sanitar, având în vedere creşterea solicitărilor în funcţie de rata de atac care la copii, precum şi la adulţi poate fi de 428, 1.142 sau 2.272 pe zi la o populaţie de circa 2 milioane (Bucureşti), iar la o populaţie în medie de 500.000 de persoane x 40 de judeţe, 4.240, 11.420 şi 22.720 de solicitări pe zi. Se va studia posibilitatea folosirii rezidenţilor, studenţilor în medicină, elevilor din şcolile sanitare şi, respectiv, a mijloacelor de transport militare, poliţie şi pompieri. Se va mări şi proporţia de ambulanţe dotate pentru intervenţii în urgenţele cardiovasculare şi respiratorii;

–camerele de gardă ale spitalelor, indiferent de profil, vor avea amenajat un compartiment special care să acorde asistenţă bolnavilor cu gripă severă şi/sau complicată, reţinând bolnavii în secţii special organizate, sau să-i direcţioneze spre alte unităţi;

–se va vaccina în totalitate personalul care acordă asistenţă de urgenţă (categorie prioritară la vaccinare);

c)internarea în spital a cazurilor cu evoluţie severă şi/sau gripă complicată:

–se vor amenaja, în funcţie de spaţii şi circuite, saloane sau chiar secţii pentru bolnavii mai sus menţionaţi în spitale de orice profil, fără a se perturba major activitatea acestora, mai ales dacă ele acordă asistenţă de urgenţă;

–se va urmări vaccinarea în totalitate a personalului medico-sanitar (categorie prioritară la vaccinare);

–se va face o aprovizionare în cantităţi suficiente (eventual stocuri) cu medicamente specifice tratamentului complicaţiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.), dar se vor avea în vedere şi cele care se adresează terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, şoc septic sau vascular);

–în funcţie de rata de atac, numărul de internări va creşte, dar va exista o restricţie (limită) impusă de capacităţile efective ale unităţilor spitaliceşti şi de menţinerea unei asistenţe optime a altor boli care necesită obligatoriu internare;

d)capacităţi de spitalizare:

1.total paturi în România: 164.156;

2.nr. de paturi pentru adulţi, copii (inclusiv creşe, nou-născuţi) = 108.790; 55.360;

3.nr. de paturi pe unele specialităţi:

–boli interne: 34.716;

–pediatrie: 14.077;

–boli infecţioase: 8.352;

–pneumoftiziologie: 9.861;

e)ierarhizarea unităţilor spitaliceşti în funcţie de ponderea internărilor în caz de epidemii majore sau pandemii:

1.spitale/clinici/secţii de boli infecţioase de la 50%-90% (4.176-7.516 paturi disponibile);

2.spitale/clinici/secţii de pneumologie de la 30%-80% (2.958-7.888 paturi disponibile);

3.spitale/clinici/secţii medicale (adulţi, copii) de la 20%-50%:

–boli interne (adulţi): 6.943-17.358 de paturi disponibile;

–pediatrie: 2.815-7.038 de paturi disponibile;

–disponibilitatea de paturi în caz de epidemii severe sau pandemii variază între 16.892-39.800;

4.spitale/clinici/secţii de geriatrie de la 30%-100% (internarea doar a bolnavilor în vârstă cu gripă).

N.B.:

● unităţile menţionate vor avea asigurate circuite şi spaţii separate şi vor dispune de saloane cu terapie intensivă;

● ministerele cu reţea sanitară proprie (MApN, MAI, MTCT etc.) vor organiza spitalizarea cazurilor apărute la personalul asistat, iar la nevoie pot oferi MS secţii şi/sau clinici;

● în judeţele, oraşele, municipiile în care există mai multe spitale/clinici/secţii de profil nemedical (chirurgical) se poate menţine, în funcţie de situaţia reală, câte o secţie/clinică pentru asistenţa de specialitate (în special de urgenţă), iar celelalte pot interna în exclusivitate bolnavi cu gripă severă şi/sau complicată. Fac excepţie clinicile de neuropsihiatrie, chirurgie înalt performantă, obstetrică-ginecologie, secţiile de terapie intensivă, secţiile de nou-născuţi;

● în funcţie de rata de atac a gripei, se pot improviza mai ales în cămine, orfelinate, internate sau în alte instituţii cu caracter închis izolatoare cu paturi doar în condiţiile supravegherii bolnavilor de către cel puţin un medic şi un cadru mediu sanitar;

f)evoluţia posibilă a numărului de îmbolnăviri, internări, complicaţii şi decese în epidemiile curente şi pandemii, conform ratelor de atac ale gripei observate pe perioade mari de timp:

Scenariu - epidemii:

1.epidemii uşoare - rată de atac 1%-2%:

–nr. de îmbolnăviri: 224.500-450.000 pe o durată de 4 săptămâni;

–nr. de internări: 11.225-22.500;

–nr. de complicaţii: 56.125-112.500 cu internări între 8.017-16.071;

–nr. de decese: 1.084-2.173;

2.epidemii medii - rată de atac 3%-4%:

–nr. de îmbolnăviri: 673.500-898.000 pe durata a 4-6 săptămâni;

–nr. de internări: 33.675-53.880;

–nr. de complicatii: 168.375-224.500 cu internari între 25.256-33.675

–nr. de decese: 3.253-4.338;

3.epidemii severe - rată de atac 5%-7%:

–nr. de îmbolnăviri: 1.122.500-1.571.500 pe o durată de 6-8 săptămâni;

–nr. de internări: 56.125-78.575;

–nr. de complicaţii: 280.625-392.875 cu internări între 33.675-47.145;

–nr. de decese: 5.422-7.591.

Scenariu - pandemii:

4.pandemie cu rată de atac de 10%:

–nr. de îmbolnăviri: 2.245.000 pe o durată de 4-6 luni;

–nr. de internări: 157.150;

–nr. de complicaţii: 561.250 cu circa 84.187 internări;

–nr. de decese: 10.845;

5.pandemie cu rată de atac 25%:

–nr. de îmbolnăviri: 5.612.500 pe o durată de 6-9 luni;

–nr. de internări: 392.875;

–nr. de complicaţii: 1.403.125 cu circa 210.468 internări;

–nr. de decese: 27.113;

6.pandemie cu rată de atac de 50% pe o durată de 9-12 luni:

–nr. de îmbolnăviri: 11.225.000;

–nr. de internări: 673.500;

–nr. de complicaţii: 2.806.250 cu circa 420.937 internări;

–nr. de decese: 54.227;

g)asigurarea rezervelor de produse farmaceutice şi de materiale sanitare:

–alegerea antibioticelor se va face de către o comisie de specialişti (infecţionişti, pediatri, internişti, pneumologi şi bacteriologi) care va ţine cont de frecvenţa şi tipul complicaţiilor, dar şi de germenii mai des implicaţi (pneumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili şi proporţia orale/parenterale (administrabile de preferat la internaţi);

–în funcţie de rata de atac trebuie luate în considerare următoarele tratamente (media ambulatoriu = 4 zile; spital = 7 zile):

–5% ........... 280.000 de cazuri x 4 zile/internări = 39.200 x 7 zile;

–10% .........561.000 de cazuri x 4 zile/internări = 84.100 x 7 zile;

–25% ............1.403.000 cazuri x 4 zile/internări = 210.000 x 7 zile;

–50% ..........2.806.000 cazuri x 4 zile/internări = 420.000 x 7 zile;

–în principiu se poate lua în calcul necesarul în situaţia unei rate de atac de 10% cu disponibilizare imediată, iar în funcţie de evoluţie se vor face suplimentări după posibilităţi;

–rezervele se fac la nivel judeţean, iar intervalul de refacere se stabileşte numai de către autorităţile sanitare locale.

III. Chimioprofilaxia şi vaccinarea extensivă a populaţiei

1.Vaccinarea antigripală

a)Alegerea strategiei vaccinale:

–în perioadele interpandemice se va încerca atingerea parametrilor optimi ai controlului gripei (150 de doze/1.000 de locuitori şi acoperirea a cel puţin 50% din populaţia cu risc crescut, adică circa 2.500.000 de doze). În prezent în România se realizează 66 de doze/1.000 de locuitori şi o acoperire de circa 13% a persoanelor cu risc crescut. O creştere semnificativă s-ar putea realiza prin compensarea vaccinului de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la persoanele cu risc crescut (bătrâni, bolnavi cronici etc.), aşa cum se practică în toate ţările europene, şi nu de MS care, datorită restricţiilor bugetare, nu poate cumpăra decât cantităţi limitate de vaccin (în anul 2003 s-au achiziţionat de către MS 1.058.882 de doze);

–în pandemie: avându-se în vedere că în această situaţie furnizorul principal (posibil unicul) de vaccin este producătorul naţional (IC), se estimează că opţiunea a 3-a din planul OMS poate fi realizată în România, adică producerea a circa 5.500.000 de doze de vaccin monovalent, care ar asigura o acoperire de aproximativ 25% din populaţia ţării, cu condiţia extinderii şi modernizării actualei arii de producţie prin suport guvernamental. În funcţie de rata de atac şi de evoluţia pandemiei se poate apela prin OMS şi UE la alţi producători pentru a mări acoperirea vaccinală;

b)producţia şi distribuţia de vaccin gripal:

–numărul de doze şi durata producţiei autohtone sunt prezentate în anexa nr. II;

–distribuţia va fi coordonată şi controlată de MS şi DSP-urile judeţene, care vor asigura şi mijloacele de transport pentru toate zonele ţării;

c)administrarea vaccinului:

–grupe prioritare. Conform OMS se vor lua în considerare următoarele priorităţi: personalul medico-sanitar, personalul care lucrează în serviciile esenţiale şi strategice comunitare, persoanele instituţionalizate de orice vârstă pentru motive sociale şi/sau patologice, persoanele cu risc crescut la infecţia gripală (bătrâni, bolnavi cronici de orice vârstă), gravidele, copiii mici etc.;

–mod:

–administrarea vaccinului va fi asigurată de echipe prestabilite care pot avea sedii fixe (cabinete medicale, centre de sănătate, centre de vaccinări) sau care se vor deplasa în alte locuri (inclusiv locuinţe);

–se va asigura o vaccinare rapidă a populaţiei propuse (25%) în condiţii de siguranţă;

–se vor respecta cu stricteţe priorităţile în caz de pandemie şi se va ţine o evidenţă clară a vaccinaţilor şi a cantităţilor de vaccin;

–se vor înregistra şi se vor urmări reacţiile adverse.

N.B.: Avându-se în vedere experienţa acumulată în România în decursul mai multor ani privind administrarea intradermică a vaccinului gripal cu aparate de tip jet injector echipate cu capete de inoculare de unică folosinţă, se va lua în considerare şi această metodă de imunizare în masă care a primit şi avizul OMS (reuniunea de la Geneva, 30 iunie 2004). Avantajele sunt nete: economie de vaccin (de la 0,5 ml/doză la 0,1 ml/doză), seringi şi ace şi nu în ultimul rând rapiditate în administrare, ceea ce înseamnă creşterea numărului de vaccinări pe unitatea de timp.

2.Vaccinarea antipneumococică

România nefiind producătoare de vaccin, se pot lua în considerare următoarele măsuri:

–constituirea unei rezerve de vaccin de circa 50.000-100.000 de doze achiziţionate din import, care să fie refăcută anual prin administrare la spitalele de geriatrie şi pneumologie;

–menţionăm că unele ţări, din raţiuni economice (reducerea complicaţiilor, internărilor şi deceselor prin pneumoniile determinate de gripă), administrează concomitent cu vaccinul gripal şi vaccin pneumococic la persoanele cu risc crescut (bătrâni, persoane cu afecţiuni cronice bronhopulmonare);

–se vor vaccina sub un control strict în special persoanele cu risc instituţionalizate.

3.Profilaxia prin antivirale

a)inhibitori M2;

b)structura: substanţe din grupa amantadinei (rimantadinei);

c)sursa: import;

d)caracteristici:

–avantaje: costuri relativ mici;

–dezavantaje: rezistenţă crescută (30%), toxicitate, spectru redus (doar virusuri de tip A cu diferenţe între subtipuri);

e)necesarul de doze va fi calculat în funcţie de acoperirea unor grupe prioritare pe o durată de cel puţin 30 de zile. Dacă luăm în consideraţie că personalul medico-sanitar reprezintă circa 130.000 de persoane, copiii şi adulţii instituţionalizaţi - 100.000, personalul din serviciile esenţiale comunitare, aproximativ 300.000, iar dintre persoanele peste 65 de ani, cele cu afecţiuni cronice sunt în număr de 800.000, rezultă un total de 1.330.000 de indivizi care ar putea fi vizaţi de această profilaxie;

f)dozajul se recomandă a fi de:

–200 mg/zi adulţi;

–100 mg/zi la persoane cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani şi peste 65 de ani;

–2-4 mg/kg corp la copiii în vârstă de 1-9 ani;

g)durata administrării: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal pandemic nu este încă disponibil.

4.Antineuraminidazice:

a)sursa: import;

b)caracteristici:

–avantaje: spectru larg, rezistenţa extrem de scăzută;

–dezavantaje: provenienţa exclusivă din import şi costuri relativ mari;

c)condiţii de alegere: se va lua în considerare ca acestea să fie achiziţionate în vrac (posibil de stocat şi costuri mai mici), să fie uşor de administrat, să aibă o eficacitate între 5-10 ani şi să poată fi administrat şi la copii;

d)durata de administrare: cel puţin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal monovalent nu este disponibil;

e)necesar doze în profilaxie:

–se va defini populaţia-ţintă (aceeaşi ca la inhibitorii M2) şi se vor asigura rezerve pentru cel puţin 4 săptămâni;

–în instituţiile închise (100.000 de persoane) se vor asigura doze pentru cel puţin două săptămâni);

–protecţia indivizilor în perioada dintre vaccinări;

–dezvoltarea protecţiei care variază între 2-6 săptămâni, în funcţie de folosirea unei singure doze sau a două doze de vaccin pandemic;

–protecţia indivizilor expuşi la gripa pandemică - cel puţin o săptămână;

f)dozaj: în funcţie de antiviralul ales;

g)asigurarea de stocuri (rezerve): pentru profilaxia gripei pandemice la grupele prioritare ar fi necesare circa 1 milion de doze. Pentru crearea unui stoc în limitele eficacităţii este bine ca în perioadele interpandemice o cantitate de circa 400.000 de doze să poată fi menţinută pentru tratarea gripei severe/complicate apărute la persoanele cu risc crescut.

IV. Terapia antivirală a gripei severe/complicate:

a)principiu: orice persoană care contractează gripa poate beneficia de tratament antiviral;

b)pot avea prioritate unele grupe de persoane:

–lucrătorii din serviciile esenţiale (inclusiv personalul medico-sanitar);

–persoanele cu risc crescut de deces şi de complicaţii severe (ambulatoriu, internate);

c)alegerea substanţei antivirale şi controlul tratamentului de către medicii practicieni;

d)compensarea costurilor prin casa de asigurări de sănătate;

e)durata tratamentului: 5 zile începând din primele 48 de ore de la debutul bolii;

f)dozaj: în funcţie de antiviralul folosit.

V. Comunicaţii

Ameninţarea unei pandemii necesită luarea unor măsuri care să asigure:

1.pregătirea comunităţii în perioada interpandemică:

–sistemul sanitar: materiale informative (scrisori metodologice, articole în presa medicală), expuneri, simpozioane, reuniuni ale asociaţiilor profesionale ale medicilor şi asistenţilor medicali;

–administraţia centrală şi cea locală: adrese de informare, transmiterea de materiale ale OMS şi UE;

–populaţie: articole în presa cotidiană de mare tiraj, dar şi în presa locală, dezbateri la posturi de radio şi televiziune cu mare audienţă;

–servicii esenţiale şi/sau strategice (poliţie, armată, pompieri, transporturi etc.): materiale informative şi elaborarea unor planuri de măsuri;

–organizaţii nonguvernamentale cu activităţi în domeniul sanitar (Crucea Roşie din România): materiale de informare şi elaborarea unor planuri de măsuri;

–organisme implicate în caz de calamităţi (apărarea civilă): materiale informative şi elaborarea unor planuri de măsuri.

2.Managementul informaţiei:

–transmiterea rapidă a informaţiilor (eventual sistem electronic) şi feedback-ul lor (vezi schema de intervenţie în epidemii şi pandemii);

–evitarea panicii şi scăderea presiunii asupra sistemului sanitar prin implicarea administraţiei centrale şi a celor locale, dar şi folosirea unor specialişti reputaţi sau a unor persoane importante din viaţa publică (politicieni, prelaţi, profesori, actori etc.) în difuzarea comunicatelor;

–monitorizarea emisiunilor de radio, televiziune şi a presei scrise, ajutând şi intervenind pentru folosirea unor surse de informaţie sigure, competente;

–folosirea unor afişe, postere, fluturaşi, elaborate şi avizate de autorităţile locale (sanitare şi administrative) pentru atenţionări, recomandări, interdicţii, unele expuse în locurile publice sau distribuite în instituţii, întreprinderi sau la administratorii de blocuri şi eventual în locuinţe;

–folosirea sistemului de comunicare tip hot-line central (CNG, MS, CNIP) şi local (CJIP, DSP-uri) care să fie deservit de către specialişti (24 h/24h);

–o publicaţie cotidiană a CNIP (informaţii interne/internaţionale) distribuită în toată ţara pentru personalul medico-sanitar/eventual o variantă adaptată pentru publicul larg şi/sau pagină pe Internet.

VI. Cadru legislativ, politic şi economic de acţiune

Măsura-cheie:

–recunoaşterea şi asimilarea pandemiilor de gripă în categoria evenimentelor catastrofale pentru comunitate (calamităţi, războaie, terorism etc.), evenimente care necesită intervenţii planificate reglementate prin legi speciale sau hotărâri/ordonanţe ale Guvernului;

–alocare de fonduri pentru constituirea stocurilor de antivirale, medicamente şi materiale sanitare;

–alocare de fonduri pentru producţia naţională de vaccin (mărirea capacităţii);

–reglementări oportune privind urgentarea procedurilor de control şi autorizare a vaccinului autohton şi eventual simplificarea şi scurtarea formalităţilor vamale pentru vaccinurile importate;

–susţinerea prin fonduri speciale a supravegherii gripei animale şi umane;

–constituirea prin ordin al ministrului sănătăţii a CNIP şi a CJIP;

–reglementări privind participarea în intervenţia în pandemie a unor instituţii ale statului (MApN, MAI, transporturi, administraţie locală şi centrală etc.) şi organizaţii (apărarea civilă, Crucea Roşie), altele decât cele sanitare;

–instituirea de restricţii în unele activităţi comunitare (şcolare, culturale, sportive) sau suspendarea lor, măsuri care au ca scop reducerea răspândirii gripei;

–reglementări privind instituirea de carantine sau limitări de acces în unele instituţii cu circuit închis sau semiînchis;

–reglementări privind distribuţia vaccinului şi a antiviralelor: respectarea priorităţilor, repartiţie echitabilă teritorială, transport şi administrare rapidă, evidenţă strictă pentru evitarea speculei;

–reglementări privind managementul deceselor (depozitare, transport, înhumare/incinerare);

–reglementări privind creşterea mijloacelor de transport al bolnavilor prin folosirea chiar a unor vehicule nespecializate (armată, MAI etc.).

1.Ordine ale ministrului sănătăţii

–planuri de acţiune anuale pentru controlul gripei în perioadele interpandemice;

–susţinerea materială a supravegherii gripei în perioadele interpandemice (program 23);

–informatizarea supravegherii gripei în sistem santinelă;

–creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut şi a numărului total de doze distribuite conform standardelor internaţionale, concomitent cu includerea vaccinului gripal pe lista compensărilor de medicamente ale CNAS;

–creşterea numărului personalului care asigură managementul cazurilor în pandemie prin folosirea rezidenţilor, cadrelor medicale pensionate, studenţilor medicinişti (cu avizul MEC) şi a elevilor din şcolile/liceele sanitare;

–creşterea numărului de paturi pentru cazurile complicate în cazul unor rate de atac foarte mari, prin disponibilizarea unor secţii sau chiar clinici şi eventual folosirea unor staţionare, dormitoare din cămine, creşe, cu condiţia asigurării unei asistenţe medicale autorizate.

2.Alte reglementări:

–accelerarea înregistrării şi eliberării autorizaţiei de comercializare a vaccinului gripal monovalent şi a medicamentelor antivirale - antineuraminidazice de către ANM, la propunerea MS şi CNIP;

–integrarea supravegherii gripei umane şi gripei animale într-un sistem unic sub coordonarea CNG - IC şi a autorităţii sanitare veterinare naţionale;

–se vor conecta la sistemul naţional de supraveghere al MS reţelele antiepidemice ale armatei, MAI, MTCT şi ale altor ministere cu reţele sanitare proprii, pentru o supraveghere integrată a gripei.

VII. Baza materială a intervenţiei (model)

1.Costurile supravegherii:

1.1.Supravegherea virologică:

a)în perioada interpandemică, costul supravegherii virologice într-un sezon (2000/2001) este de circa 12.000 $, sumă pe care trebuie să o suporte MS prin programul de control al bolilor emergente şi reemergente;

b)în cazul unei pandemii se estimează în funcţie de rata de atac următoarele costuri ale supravegherii: la 10% = 50.000 $, la 25% = 125.000 $, iar la 50% = 250.000 $, sume pe care le alocă Guvernul printr-o hotărâre specială.

1.2.Supravegherea clinică:

a)în perioada interpandemică (sezon de referinţă: 2000/2001) costul prestaţiilor medicale (consultaţii şi vizite la domiciliu) pentru afecţiuni compatibile cu gripa simplă sau complicată este de circa 2.750.000 $, sumă suportată de CNAS;

b)în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac, putem aprecia următoarele costuri: la 10% = 5.500.000 $, la 25% = 13.000.000 $, iar la 50% = 25.000.000 $, bani suportaţi de CNAS, dar şi de Guvern, printr-o alocaţie specială.

2.Costurile tratării bolnavilor şi asistenţei de urgenţă

2.1.Tratamentul bolnavilor de gripă simplă sau complicată în ambulator ori internaţi în spital

a)în perioada interpandemică (sezon de referinţă 2000/2001) costurile pot fi de circa 6.000.000 $, sumă suportată integral de CNAS;

b)în cazul unei pandemii putem estima următoarele costuri: la 10% = 12.000.000 $, la 25% = 30.000.000 $, iar la 50% = 60.000.000 $, bani care vor fi plătiţi de CNAS, dar şi de Guvern.

2.2.Asistenţa de urgenţă

a)în perioada interpandemică (acelaşi sezon de referinţă) costul este de circa 150.000 $, sumă suportată de CNAS;

b)în cazul unei pandemii în funcţie de rata de atac, costurile pot fi: la 10% = 300.000 $, la 25% = 750.000 $, iar la 50% = 1.500.000 $, sume suportate de CNAS şi de Guvern printr-o alocaţie specială.

3.Strategia vaccinală şi costurile ei

3.1.În perioada interpandemică, dacă ne referim doar la ultimul sezon, numărul de doze achiziţionate de MS a fost de circa 1.058.882 de doze, pentru care s-au plătit circa 2 $/doză, deşi necesarul pentru acoperirea optimă a persoanelor cu risc crescut este de aproximativ 2.500.000 de doze. În contextul unei distribuţii record în sezonul trecut (1.500.000 de doze) trebuie menţionat că această creştere s-a făcut şi pe seama vânzării libere pe piaţă a vaccinului şi nu a unei strategii corespunzătoare care presupune compensarea vaccinului de către CNAS şi implicit a măririi numărului de vaccinări la persoanele cu risc crescut.

3.2.În cazul unei pandemii se recomandă acoperiri vaccinale care să atingă proporţii de 30%-50% din totalul populaţiei care s-ar putea realiza în principal prin producţie proprie şi mai puţin prin import, pentru că în această situaţie OMS recomandă direcţionarea rezervelor de vaccin spre ţările neproducătoare. Producătorul unic naţional este INCDMI "Cantacuzino", iar capacitatea maximă de producţie în acest moment este de circa 5.500.000 de doze (25%) într-un interval de circa 60 de zile de la primirea virusului vaccinal de sămânţă de la OMS. Costul aproximativ al celor 5.500.000 de doze ar fi de 14.300.000 $, bani alocaţi printr-o hotărâre a Guvernului.

Anexa II

I. Comitetul Naţional de Intervenţie în caz de Pandemie de Gripă este format din:

1.un reprezentant al Direcţiei de sănătate publică (director) din MS;

2.un reprezentant al Direcţiei generale farmaceutice şi aparatură medicală din MS;

3.un reprezentant al Direcţiei generale de asistenţă medicală, structuri sanitare şi salarizare (director general/director adjunct) din MS;

4.un reprezentant al CNG - IC (şef centru);

5.director adjunct programe de sănătate din INCDMI "Cantacuzino";

6.un specialist în producţia de vaccin gripal;

7.directorul general al INCDMI "Cantacuzino";

8.un reprezentant al structurii medicale din MJ;

9.un reprezentant al structurii medicale din SRI;

10.un reprezentant al structurii medicale din SIE;

11.un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administraţiei locale);

12.un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (personal de specialitate, nemedical);

13.un reprezentant al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

14.un reprezentant al Institutului Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" (director);

15.un reprezentant al Direcţiei medicale din MApN (director adjunct);

16.un reprezentant al Direcţiei medicale din MAI (director adjunct);

17.un reprezentant al Direcţiei medicale din MTCT (epidemiolog-şef);

18.copreşedinţii Comisiei Naţionale de Epidemiologie a MS;

19.copreşedinţii Comisiei Naţionale de Boli Infecţioase a MS;

20.un reprezentant al ANM (şef compartiment produse biologice);

21.un reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Medicilor de Familie;

22.un reprezentant al mass-media.

II. Comitetele judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă sunt formate din:

1.director adjunct medicină preventivă din DSP;

2.şef compartiment epidemiologie din DSP;

3.şefi ai clinicilor universitare/secţiilor cu profil de boli infecţioase, medicină internă, pediatrie, pneumologie;

4.un reprezentant al colegiului judeţean al farmaciştilor;

5.şef laborator judeţean microbiologie al DSP;

6.un reprezentant al casei judeţene de asigurări de sănătate;

7.un reprezentant medical al MApN;

8.un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, din reţeaua proprie;

9.un reprezentant al structurilor medicale din SRI şi SIE;

10.un reprezentant al autorităţii judeţene sanitar-veterinare;

11.preşedintele asociaţiei judeţene a medicilor de familie;

12.directorul staţiei de salvare judeţene.