Decizie nr. 128 din 7 martie 2013

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 din Codul penal, excepţie ridicată de Anna Cobelea în Dosarul nr. 3.168/314/2012 al Judecătoriei Suceava şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.461 D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar precizări scrise.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece se critică modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale contestate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.168/314/2012, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anna Cobelea în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei pângeri formulate împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus o sancţiune cu caracter administrativ pentru săvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece dosarul cauzei deduse judecăţii a fost format ca urmare a sesizării din oficiu a organelor de urmărire penală.

Judecătoria Suceava opinează că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece criticile autorului vizează modul de interpretare şi aplicare a prevederilor legale contestate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de ne constituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit dejudecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2). ale art. 2. 3. 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului şi considerentelor încheierii de sesizare, prevederile art. 259 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Cuprinsul referatului întocmit tie organul tie cercetare penală. în realitate, din documentele anexate rezultă că s-a strecurat o eroare materială, autorul excepţiei criticând, în fapt, prevederile art. 259 din Codul penal (şi nu din Codul de procedură penală) referitor la Denunţarea calomnioasă, care au următorul conţinut:

Învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anume persoană, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, în sprijinul unei învinuiri nedrepte, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Dacă cel care a săvârşit fapta declară mai înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana în contra căreia s-a făcut denunţul sau plângerea, ori împotriva căreia s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 22 alin. (2) referitor la interzicerea torturii ori a pedepselor şi tratamentelor inumane sau degradante, art. 23 alin. (1) şi (2) referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi la condiţiile în care poate fi dispusă reţinerea, percheziţia şi arestarea unei persoane şi art. 24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 3, 5, 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea torturii, la Dreptul la libertate şi la siguranţă, la Dreptul la un proces echitabil şi la interzicerea discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aspectele relevate de autorul excepţiei cu privire la modul de aplicare şi de interpretare a normelor criticate ţin de fondul soluţionării litigiului în faţa instanţei de drept comun şi nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate.

În plus, nemulţumirea autorului excepţiei nu vizează conţinutul reglementărilor criticate, ci absenţa unor alte dispoziţii a căror încorporare în textele contestate ar fi fost oportună. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă "fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", şi, pe cale de consecinţă, urmează ca prezenta excepţie de neconstituţionalitate să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 din Codul penal, excepţie ridicată de Anna Cobelea în Dosarul nr. 3.168/314/2012 al Judecătoriei Suceava.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru