Instrucţiuni nr. 1.040 din 1 ianuarie 1967

Notă *) Elaborate de Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. În conformitate cu Legea nr. 21/1967, Legea nr. 22 şi H.C.M. nr. 226/1968 atribuţiile din acest domeniu de activitate în prezent sînt îndeplinite de Ministerul Muncii. În cuprinsul instrucţiunii au fost introduse modificările privind noua denumire a organelor centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat pe baza reglementărilor în vigoare.

În vederea aplicării unitare a Legii nr. 27/1966 şi a H.C.M. nr. 252/1967, în temeiul art. 80 din această lege, se emit următoarele instrucţiuni:

1.În aplicarea dispoziţiilor art. 91 din legea pensiilor, încadrarea în grupe de muncă a muncitorilor şi celorlalţi angajaţi care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vătămătoare ori în munci grele sau vătămătoare se face potrivit tabelelor anexe nr. 1 şi 2 la regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare, tabele care se alătură la prezentele instrucţiuni*).

--------=

Notă *) Vezi p. 224 din prezentul volum.

Maistrii, tehnicienii şi inginerii se considera ca lucrează în munci încadrate în grupele I şi II de muncă numai în cazul în care îşi desfăşoară activitatea, în mod permanent, în aceleaşi condiţii de muncă cu muncitorii prevăzuţi în tabelele anexe nr. 1 şi 2. Condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea se dovedesc cu carnetul de muncă sau cu alte acte oficiale.

2.În aplicarea art. 14 alin. 1 din legea pensiilor, dacă în adeverintele de cotizare la fostele asigurări sociale nu se menţionează pentru care anume saptamini s-a cotizat, atunci cînd din acestea rezultă mai puţin de 52 de saptamini cotizate pe an, la stabilirea perioadelor de întrerupere se va lua în considerare ca saptaminile sînt cotizate la începutul anului financiar sau la sfîrşitul acestuia, după cum este mai avantajos pentru cel în cauza.

3.În aplicarea art. 14 alin. 3 din legea pensiilor se precizează ca dispoziţiile alin. 2 de la acelaşi articol se aplică şi angajaţilor care au întrerupt activitatea în următoarele perioade:

a)1.I.1938-19.XII.1944, cît a fost în vigoare legislaţia rasială, pentru cei la care s-a referit aceasta legislaţie, precum şi perioada septembrie 1940 - decembrie 1945 pentru cetăţenii din Ardealul de Nord care au suferit consecinţele politicii discriminatorii, chiar dacă aceste perioade nu sînt considerate ca vechime în munca potrivit art. 29 din H.C.M. nr. 252/1967;

b)timpul cît o persoană a fost deţinută (în preventie sau în executarea unei pedepse privative de libertate);

c)timpul în care cei lipsiţi de capacitate vizuala au întrerupt activitatea salariata.

4.Stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate cauzată de tuberculoza se va face prin aplicarea la baza de calcul a procentelor prevăzute în tabelul de la art. 22 alin. 1 lit. a din legea pensiilor. Încadrarea în grupe de muncă este determinata de condiţiile de la locul de muncă, potrivit contractului de muncă, de la data ivirii invaliditatii.

5.Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş internati în unităţi de copii au dreptul sa primească pensia şi pe timpul internării.

6.Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile au dreptul la plata pensiei de urmaş pe timpul vacantei de vara în cazul cînd nu au împlinit vîrsta de 25 de ani; plata în continuare a drepturilor, cu începere de la 1 octombrie al anului respectiv, se va face numai pe baza dovezii din care să rezulte ca sînt în continuare de studii.

Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile şi care împlinesc vîrsta de 25 de ani în timpul vacantei de vara nu au dreptul sa mai primească pensia cu începere de la întîi a lunii următoare implinirii virstei.

Cei care nu au împlinit vîrsta de 25 de ani şi care termina studiile vor primi pensie pînă la 1 octombrie ale acelui an sau pînă la întîi a lunii următoare aceleia în care au fost încadraţi în producţie dacă aceasta s-a făcut înainte de 1 octombrie.

7.Precizările făcute pentru copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş prevăzute la pct. 5 şi 6 din prezentele instrucţiuni sînt valabile şi pentru copiii beneficiari de ajutor social de urmaş, precum şi pentru fraţi şi surori.

8.Sotia are drept la pensia de urmaş la împlinirea virstei de 50 de ani dacă a născut, pînă la data decesului susţinătorului, 5 sau mai mulţi copii, chiar dacă copiii provin din mai multe căsătorii sau din afară căsătoriei.

9.La stabilirea vechimii în munca pentru acordarea ajutorului social se iau în considerare numai anii efectiv lucrati în calitate de angajat, fără să se includă sporurile de vechime în munca.

De asemenea, se iau în considerare perioadele prevăzute la art. 29 lit. a, b şi c şi la art. 30 alin. 1 lit. c, d, e, f şi j din H.C.M. nr. 252/1967 - în situaţia prevăzută la lit. j numai dacă cea mai mare parte din activitate a desfăşurat-o ca angajat.

10.Perioadele pentru care s-a cotizat la fostele case de asigurări sociale care au funcţionat în Ardealul de Nord între anii 1940-1945 constituie vechime în munca dacă din documentele prevăzute rezultă perioadele cotizate şi persoana pentru care s-a cotizat. Aceasta situaţie se referă la cetăţenii români prevăzuţi în Legea nr. 261/1945, publicată în "Monitorul Oficial" nr. 78 din 4.IV.1945.

11.În aplicarea art. 29 lit. j şi k din H.C.M. nr. 252/1967, cotizaţiile la fostele asigurări sociale pentru care nu se specifică saptaminile pentru care s-a plătit cotizatia în anul respectiv se considera ca au fost depuse imediat înaintea persecutiei rasiale sau înaintea indepartarii din serviciu de către autorităţile maghiare.

12.În aplicarea art. 48 din legea pensiilor, pensia de urmaş se acordă după cum urmează:

–dacă decesul susţinătorului a intervenit în perioada cît acesta se afla în munca, pensia de urmaş se acordă de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate;

–dacă sustinatorul, la data decesului, era pensionar, pensia de urmaş se acordă de organul la care pensionarul era în plata;

–în cazul cînd sustinatorul, la data decesului, nu era în munca sau nu avea calitatea de pensionar, la acordarea pensiei de urmaş se disting următoarele situaţii:

a)dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile de vîrsta şi vechime în munca pentru acordarea unei pensii pentru limita de vîrsta, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care acesta a avut cea mai mare parte din vechimea în munca;

b)dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de invaliditate, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate;

c)dacă sustinatorul decedat îndeplinea condiţia de vechime pentru pensia integrală pentru limita de vîrsta, dar nu avea vîrsta cerută pentru obţinerea acestei pensii, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care a avut cea mai mare parte din vechimea în munca.

13.În aplicarea art. 49 alin. 2 din H.C.M. nr. 252/1967, sumele cuvenite pe trecut se achită fără ca plata lor să fie esalonata.

14.În aplicarea art. 42 alin. 1 din legea pensiilor, în cazul recalcularii sau transformarii pensiei celor care s-au înscris la pensie după 1 ianuarie 1967, sporul pentru continuitate în munca va fi calculat la noul cuantum al pensiei în procentul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

Cei cărora nu li s-a acordat acest spor la stabilirea iniţială a pensiei nu-l vor putea dobîndi cu ocazia recalcularii sau transformarii pensiei.

15.În cazul în care unui pensionar sau beneficiar de ajutor social de invaliditate îi expira termenul de valabilitate a deciziei de pensie ori de ajutor social în timpul cît executa o pedeapsă privativă de libertate, acest termen se prelungeşte pînă la data punerii sale în libertate.

În termen de 30 de zile de la eliberare, cel în cauza este obligat să se prezinte la comisia de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă în vederea reexaminarii medicale. În caz de neprezentare la revizuirea medicală în acest termen, sumele plătite urmaşilor după data eliberării se recuperează potrivit art. 51 din legea pensiilor.

16.În sensul art. 60 din legea pensiilor, pensionării care primesc, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi sînt cei prevăzuţi la art. 59 alin. 1 din aceeaşi lege, adică pensionării cu pensii integrale pentru limita de vîrsta, precum şi pensionării cu pensii acordate prin decrete, hotărîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente (pensii acordate prin comisii instituite pe baza unor acte normative speciale etc.), indiferent dacă funcţiile în care sînt angajaţi figurează sau nu pe lista celor admise la cumul.

În aplicarea art. 60 alin. 1 lit. a din legea pensiilor, fractionarea unor posturi în vederea ocupării lor de către doi pensionari cu cîte o jumătate de norma este interzisă.

Angajarea pensionarilor cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni într-un an calendaristic, potrivit art. 60 alin. 1 lit. b din legea pensiilor, se face numai pentru activităţi cu caracter temporar sau sezonieri ori pentru înlocuirea unor angajaţi care, din diferite cauze, nu lucrează, dar cărora, potrivit legii, li se menţine contractul de muncă.

17.Pentru toate categoriile de beneficiari de pensii sau ajutor social, angajaţi sau mentinuti în munca, unităţile vor proceda conform prevederilor Instrucţiunilor nr. IV/336/1965 emise de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, cu completările ulterioare. Drepturile de pensie cuvenite acestor pensionari se stabilesc în conformitate cu prevederile art. 59 şi art. 61 din legea pensiilor.

18.Unităţile sînt obligate ca, la angajare, sa ceara carnetul de muncă pentru a cunoaşte dacă solicitantul este pensionar sau beneficiar de ajutor social.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. 3 şi art 31 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960, unităţile sînt obligate sa înregistreze în carnetele de muncă ale pensionarilor timpul efectiv lucrat de aceştia.

19.Potrivit art. 11 alin. 2 din H.C.M. nr. 407/1965, pensionării cu pensie integrală pentru limita de vîrsta, precum şi pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente angajaţi ca muncitori calificaţi cu contracte de muncă pe o durată maxima de 7 luni în perioada 1 octombrie 1 mai, care sînt necesari exploatării şi întreţinerii centralelor termice de cvartal, cartier şi clădire, precum şi a celorlalte părţi şi instalaţii comune, sînt exceptaţi de la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

Angajarea acestor pensionari se poate face numai pentru înlocuirea unor muncitori calificaţi care lipsesc temporar de la serviciu, dar ale căror contracte de muncă sînt menţinute în conformitate cu legea (de exemplu: bolnavi, detasati etc.).

De asemenea, angajarea în aceste condiţii este posibila şi în situaţiile în care menţinerea în mod permanent a unui anumit număr de muncitori calificaţi necesari pentru exploatarea şi întreţinerea centralelor termice sau a părţilor şi instalaţiilor comune nu se justifica întregul an, în raport cu volumul sarcinilor şi gradul de ocupare al muncitorilor respectivi.

Pensionării cu pensii integrale pentru limita de vîrsta angajaţi cu contracte de muncă pe durata nedeterminată (permanenţi) pot cumula pensia cu salariul numai în condiţiile art. 59 alin. 1 din legea pensiilor.

Pensionării angajaţi pentru deservirea imobilelor care nu intră în cadrul unei administraţii de clădiri, fiind administrate direct de comitetele de locatari, sînt supuşi aceloraşi norme de cumul al pensiei cu salariul ca şi cei angajaţi de către întreprinderile care au în administrare fondul locativ - proprietate de stat.

20.De la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul se mai exceptează, în temeiul H.C.M. nr. 438/1965, pensionării angajaţi în calitate de contabili şefi de către Banca Naţionala a Republicii Socialiste România la cooperativele agricole de producţie, iar în temeiul Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 427/1962, pensionării angajaţi ca ingineri agronomi şi medici veterinari la întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie, staţiuni de maşini şi tractoare, circumscripţii sanitar-veterinare şi în sectoarele de producţie din cadrul staţiunilor experimentale ale Institutului Central de Cercetări Agricole.

21.În cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, angajaţi, cărora li s-a acordat cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta, se va lua în considerare aceasta pensie pentru determinarea drepturilor prevăzute de art. 61 din legea pensiilor.

22.Pensionării de invaliditate gradul III care înainte de ivirea invaliditatii nu au avută calitatea de angajaţi (militari în termen sau concentraţi, studenţi şi elevi, cei care au îndeplinit o sarcina obsteasca, mici meseriasi) primesc pe timpul cît sînt angajaţi numai salariul.

23.Pensionării înscrişi la pensie de batrinete cu vechime integrală în baza Decretului nr. 292/1959 vor putea cumula pensia cu salariul în condiţiile art. 59 din legea pensiilor, indiferent de vîrsta pe care o au la data intrării în vigoare a legii pensiilor.

24.Pensionării şi beneficiarii de ajutor social, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care solicită după 1 ianuarie 1967 adăugarea unor perioade de vechime în munca pentru activitatea prestată pînă la 31 decembrie 1966, indiferent de durata lor, sau a unor perioade cît au lucrat atît înainte de 1 ianuarie 1967, cît şi după această dată, fără a totaliza 3 ani, au dreptul sa li se recalculeze pensia potrivit art. 83, 84 şi 85 din legea pensiilor, astfel:

a)pensionarilor pentru limita de vîrsta cu vechime integrală li se adauga pentru fiecare an de vechime în munca realizată după pensionare cîte un procent suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. Pentru cei pensionaţi înainte de 1 august 1959, procentul se aplică la salariul folosit la recalcularea pensiilor în baza Decretului nr. 292/1959. Suma rezultată se adauga la pensia majorată în baza H.C.M. nr. 2.361/1966;

b)pensionarilor pentru limita de vîrsta cu vechime incompleta li se recalculează pensia prin înmulţirea pensiei cuvenite pentru un an, astfel cum reiese din dosar, cu numărul total al anilor lucrati, iar la totalul rezultat din calcul se adauga majorarea acordată în baza H.C.M. nr. 2.361/1966; în cazul în care vechimea totală depăşeşte vechimea minima integrală se acordă pentru fiecare an de muncă ce depăşeşte vechimea integrală sporul suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. La cuantumul pensiei astfel stabilit se adauga suma cu care a fost majorată pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966;

c)pensionarilor de invaliditate cu vechime integrală li se adauga vechimea în munca şi li se recalculează pensia dacă adăugarea vechimii conduce la modificarea sporului acordat pentru diferenţa de salariu ce depăşeşte 700 de lei, respectiv 900 lei. La pensia astfel recalculata se adauga suma cu care a fost majorată pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966;

d)pensionarilor de invaliditate cu vechime incompleta li se recalculează pensia ca urmare a adaugarii unor perioade de vechime prin înmulţirea numărului total de ani cu pensia cuvenită pentru 1 an vechime, astfel cum rezultă din dosar. În cazul în care numărul total al anilor depăşeşte vechimea minima integrală cerută în raport cu vîrsta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data stabilirii dreptului, se va acorda cuantumul cuvenit pentru pensia de invaliditate cu vechime integrală;

e)beneficiarilor de ajutor social care, prin adăugarea unor vechimi în munca neluate în considerare pînă la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie de invaliditate sau pensie pentru limita de vîrsta li se va stabili dreptul potrivit dispoziţiilor legale în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Pensia se va calcula pe baza salariului mediu tarifar din ultimele 12 luni de activitate;

f)beneficiarilor de ajutor social care prin adăugarea unor perioade de vechime în munca, altele decât cele care nu au fost luate în considerare potrivit legislaţiei de pînă la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi o pensie li se va stabili aceasta pensie potrivit prevederilor din legea pensiilor.

25.La recalcularea pensiei prin adăugarea vechimii în munca realizată după pensionare se va tine seama pentru aceasta vechime de sporul de vechime ce se acordă pentru activităţile prestate în locurile de muncă încadrate în grupa I sau II de muncă dacă cel în cauza a lucrat în asemenea locuri de muncă.

26* .......

* Articolul a fost modificat prin Instrucţiunile nr. 331/C. 1/1967, pct. 4. Vezi p. 206 din prezentul volum.

27.În cazul pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 cărora li se schimba gradul de invaliditate după această dată li se va stabili pensia prin aplicarea prevederilor din legea pensiilor referitoare la calculul pensiei de invaliditate, corespunzător noului grad de invaliditate.

Dacă invalidul nu a mai lucrat după pensionare sau a lucrat numai pînă la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi după 1 ianuarie 1967, însă nu are cel puţin 3 ani lucrati după pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

În cazul în care invalidul a lucrat după pensionare cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi după 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

La stabilirea pensiei, în aceste situaţii, nu se acordă sporul pentru continuitate în munca.

28.Pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 care solicită după 1 ianuarie 1967 acordarea cuantumului pensiei pentru limita de vîrsta sau transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta li se vor stabili pensiile prin aplicarea prevederilor legii referitoare la calculul pensiei pentru limita de vîrsta (mai puţin sporul pentru continuitate şi sporul de vechime pentru timpul lucrat pînă la pensionare în grupele I şi II de muncă).

Dacă pensionarul nu a lucrat după pensionare sau a lucrat numai pînă la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi după 1 ianuarie 1967, însă nu are în total cel puţin 3 ani lucrati după pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei.

Dacă însă pensionarul a lucrat cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi după 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

29.Membrilor de familie care cer după 1 ianuarie 1967 înscrierea la pensie ca urmaşi ai susţinătorilor lor pensionaţi pînă la 31 decembrie 1966 li se stabileşte pensia în funcţie de data cînd a avut loc decesul susţinătorului pensionar, astfel:

a)dacă pensionarul a decedat înainte de 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte potrivit legislaţiei în vigoare pînă la acea data. Pensia de urmaş stabilită se majorează potrivit H.C.M. nr. 2.361/1966;

b)dacă pensionarul aflat în plata la 31 decembrie 1966 decedează după această dată, urmaşii săi au drept la pensie, calculată în funcţie de numărul lor, din pensia majorată a susţinătorului decedat, spre deosebire de situaţia de la lit. a, unde se prevede majorarea pensiei urmaşilor.

30.Copiii, fraţii şi surorile, beneficiari ai unei pensii de urmaş, care continua studiile şi au împlinit vîrsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 vor fi mentinuti în drepturi dacă nu sînt încadraţi în munca.

De asemenea, se prelungeşte dreptul la pensia de urmaş al soţului supravieţuitor care are unul sau mai mulţi copii ce-şi continua studiile şi care au împlinit vîrsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 dacă acesta nu este încadrat în munca sau nu s-a recăsătorit, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 55 alin. 2 din legea pensiilor.

Menţinerea în drepturi a celor arătaţi mai sus se face din oficiu.

31.Schimbarea definitivă a domiciliului invalizilor şi accidentatilor de război încadraţi în gradul I de invaliditate, din mediul urban în mediul rural şi invers, după 1 ianuarie 1967 atrage modificarea corespunzătoare a cuantumului indemnizaţiei pentru îngrijire prevăzută de art. 5 alin. 2 din H.C.M. nr. 2.361/1966.

Prezentele instrucţiuni se aplică cu începere de la 1 ianuarie 1967.

Anexa 1

TABELUL NR. 1

cuprinzînd angajaţii care lucrează în munci foarte grele sau foarte vătămătoare*)

Notă *) Se republica în baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare.

Anexa 2

TABELUL NR. 2

cuprinzînd angajaţii care lucrează în muncile grele sau vătămătoare*)

Notă *) Se republica în baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotărîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completările ulterioare.