privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative
În Republica Socialista România, normele juridice se stabilesc de organele anume determinate prin Constitutie şi legi.
Activitatea normativa se desfăşoară potrivit programului legislativ, elaborat în concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-sociala a tarii, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism.
În scopul infaptuirii politicii legislative a partidului şi statului, procesul de elaborare şi sistematizare a legislaţiei se va desfăşura potrivit normelor stabilite în metodologia de faţa.
În realizarea principiului suprematiei legii, organele care raspund de pregătirea actelor normative vor urmări ca masurile generale privind activitatea de stat, economica şi sociala să fie stabilite prin legi sau decrete cu putere de lege, în concordanta cu prevederile Constituţiei.
Orice alte acte normative vor fi elaborate numai pe baza şi în executarea legilor sau, după caz, a decretelor cu putere de lege.
Fiecare proiect de act normativ trebuie astfel corelat cu actele normative cu care are legătură incit să se integreze organic în sistemul general al legislaţiei.
Relatiile sociale omogene, din acelasi domeniu sau aceeasi ramura de activitate, vor fi reglementate, de regula, printr-un singur act normativ, evitindu-se reglementarile fragmentare.
Prin proiectele de acte normative trebuie să se asigure - pornind de la analiza stiintifica a fenomenelor şi proceselor sociale care fac obiectul reglementarii - solutii de fond optime, de o cit mai mare stabilitate şi eficienta sociala. În acest scop, se vor întocmi studii de fundamentare social-economica, politica şi juridica şi se vor folosi metode moderne de analiza şi de luare a deciziei, precum şi procedee de tehnica legislativa adecvate.
Elaborarea codurilor şi altor acte normative de importanţa deosebită trebuie precedata de intocmirea unor teze privind conceptia generală a reglementarii, principiile, obiectivele fundamentale şi solutiile principale preconizate; numai după aprobarea acestora de către organele competente se va trece la intocmirea proiectelor.
Solutiile preconizate pentru problemele complexe se vor prezenta în mai multe variante, cu aratarea avantajelor şi dezavantajelor fiecareia, pentru a oferi elementele de apreciere necesare.
Proiectele de acte normative, potrivit importantei lor, se supun conducerii de partid, spre aprobare, înainte de adoptarea lor de către organele de stat competente.
Proiectele se vor redacta în forma prescriptiva, proprie normelor juridice.
Textele trebuie să fie formulate sintetic, clar şi precis, pe înţelesul celor cărora li se adreseaza.
În scopul asigurarii operativitatii şi al simplificarii activităţii de pregatire a actelor normative, se va urma procedura avizului unic, în cadrul careia toate organele interesate, precum şi Consiliul Legislativ, îşi vor exprima, într-un singur document, punctul de vedere comun, iar în caz de divergenta, se va arata opinia separata.
În realizarea principiului participării oamenilor muncii la conducerea statului, la dezbaterea principalelor probleme ale vietii economice şi sociale, proiectele actelor normative de importanţa deosebită vor fi supuse dezbaterii publice.
Activitatea de elaborare a actelor normative trebuie urmata de o buna organizare a procesului de aplicare a lor, astfel incit să se asigure urmarirea permanenta şi sistematica a modului în care noile reglementari raspund cerințelor vietii sociale, facindu-se din practica de aplicare criteriul fundamental de verificare a eficientei legislaţiei.
Consiliul Legislativ împreună cu ministerele şi celelalte organe interesate vor analiza periodic legislatia şi vor prezenta Consiliului de Stat propuneri de simplificare şi sistematizare a actelor normative în vigoare, precum şi de abrogare a celor depăşite şi a caror existenta nu se mai justifica.
Programul legislativ trebuie astfel fundamentat incit sa dea perspectiva dezvoltării şi perfectionarii legislaţiei socialiste, a principiilor de drept şi sa creeze cadrul conducerii planificate a intregii activităţi normative.
Programul legislativ va cuprinde urmatoarele obiective fundamentale, stabilite în concordanta cu planul naţional unic de dezvoltare economico-sociala:
1.determinarea principalelor acte normative - legi şi decrete - care urmeaza a fi elaborate pentru toate ramurile şi domeniile de activitate, şi anume:
a)măsuri legislative de perfectionare continua a conducerii generale şi a organizarii societatii, a construcţiei de stat, a intregului sistem al democratiei socialiste;
b)măsuri legislative menite să contribuie la perfectionarea continua a relatiilor socialiste de productie, dezvoltarea economiei naţionale, apararea proprietăţii socialiste, intarirea disciplinei în economie, la infaptuirea politicii economice a partidului şi statului;
c)măsuri legislative care să consolideze traducerea în viaţa a principiilor eticii şi echitatii socialiste, a regulilor de convietuire sociala;
d)măsuri legislative menite să asigure ocrotirea drepturilor şi libertatilor cetatenilor, sa promoveze afirmarea multilaterala a personalitatii umane;
e)măsuri legislative de natura sa dezvolte participarea României la circuitul economic mondial, contribuţia ei la intarirea legalităţii şi justiţiei internationale;
2.determinarea principalelor hotărîri ale Consiliului de Ministri, care urmeaza a fi adoptate în baza şi în vederea executarii legilor sau decretelor;
3.măsuri de simplificare şi rationalizare a legislaţiei, de concentrare în acte normative unitare a reglementarilor fragmentare, de generalizare a reglementarilor experimentale;
4.principalele atribuţii şi raspunderile organelor care au competente în realizarea obiectivelor stabilite prin programul legislativ.
Proiectul programului legislativ se întocmeşte pe baza propunerilor tuturor organelor centrale de stat şi obstesti, precum şi ale organelor locale, de către Consiliul Legislativ, care îl supune aprobării conducerii superioare de partid şi de stat.
Pe baza şi în realizarea obiectivelor cuprinse în programul legislativ se intocmesc planuri anuale de măsuri de către:
a)Consiliul de Ministri, pentru masurile de infaptuire a sarcinilor ce-i revin din programul legislativ, inclusiv pentru hotărîrile pe care urmeaza să le adopte în baza şi în vederea executarii legii;
b)ministerele şi celelalte organe centrale de stat, pentru sarcinile ce le revin în pregătirea proiectelor de acte normative de nivel superior, propuse pentru ramura sau domeniul lor de activitate, precum şi pentru actele proprii, pe care urmeaza să le adopte în baza şi în vederea executarii legii;
c)organele centrale obstesti, pentru proiectele pe care le initiaza, precum şi pentru proiectele la pregătirea cărora participa împreună cu alte organe;
d)organele locale ale puterii şi cele ale administraţiei de stat, pentru propriile hotărîri şi decizii, în măsura în care volumul şi importanţa reglementarilor preconizate fac necesară planificarea acestora;
e)Consiliul Legislativ, pentru actiunile de simplificare, rationalizare şi sistematizare a intregii legislatii.
Planurile de măsuri se vor referi atit la proiectele de acte normative cuprinse în programul legislativ, cit şi la cele care nu au fost cuprinse în program, inclusiv cele privind modificarea, completarea, actualizarea sau abrogarea actelor normative în vigoare.
Programul legislativ şi planurile de măsuri nu cuprind actele normative care se adoptă, ori de cite ori este necesar, ca acte de conducere operativa curenta.
Programul legislativ şi planurile de măsuri se vor actualiza în functie de necesitatea întocmirii unor acte normative a caror elaborare nu a putut fi prevăzută.
Au dreptul de iniţiativa legislativa, potrivit legii:
a)Comitetul Central al Partidului Comunist Roman;
b)Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialista România;
c)Consiliul de Stat;
d)Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, în domeniul sau de activitate;
e)Consiliul de Ministri;
f)comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, pentru problemele de competenţa lor;
g)un numar de cel puţin 35 deputati ai Marii Adunări Naţionale;
h)alte organe prevăzute de lege.
Proiectele de legi importante pentru dezvoltarea economica şi sociala a tarii se supun dezbaterii Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, înainte de a fi prezentate spre adoptare Marii Adunări Naţionale.
Proiectele de legi şi alte acte normative de importanţa deosebită, initiate în domeniile de activitate ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, se analizeaza şi se dezbat de către acest organ, care face propuneri, după caz, Consiliului de Stat sau Consiliului de Ministri.
Proiectele de acte normative initiate cu privire la politica financiară a statului sînt analizate şi avizate, din insarcinarea Consiliului de Stat, de Curtea Superioara de Control Financiar.
Consiliul Organizarii Economico-Sociale poate elabora proiecte de legi, decrete şi alte acte normative referitoare la organizarea şi perfectionarea administraţiei de stat, precum şi a unităţilor economice şi social-culturale, pe care le inainteaza Consiliului de Ministri.
Organizaţiile de masa şi obstesti pot face propuneri şi elabora proiecte de acte normative, care se inainteaza, în vederea exercitarii dreptului de iniţiativa legislativa, fie Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialista România, de către organizaţiile componente, fie Consiliului de Ministri, de către organizaţiile ai caror reprezentanti sînt membri ai guvernului.
Propunerile de proiecte de acte normative către Consiliul de Ministri se fac, potrivit legii, de către:
a)ministere şi celelalte organe centrale de stat;
b)consiliile populare judetene şi al municipiului Bucureşti şi comitetele lor executive.
Propunerile de proiecte de instrucţiuni, ordine şi alte acte normative, date în competenţa ministrilor şi celorlalţi conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat, se fac de către:
a)membrii organului de conducere colectiva, cu privire la activitatea de care raspund;
b)directiile şi celelalte compartimente organizatorice subordonate nemijlocit conducerii organelor centrale, pentru activităţile specifice.Secţiunea a II-a Reguli privind principalele categorii de acte normative. Rolul şi locul lor în sistemul legislaţiei§.
1.Cu privire la proiectele de legi şi decrete
Masurile generale de conducere şi organizare a intregii activităţi de stat, economice şi sociale, de stabilire a liniei generale a politicii interne şi externe a statului, pe baza Programului Partidului Comunist Roman, se iau prin legi, adoptate de Marea Adunare Naţionala, unicul organ legiuitor în Republica Socialista România.
În cazurile în care prin Constitutie sau legi se prevede că o anumita reglementare se adoptă prin lege, se vor elabora proiecte de legi.
De asemenea, se vor elabora proiecte de legi pentru reglementarea drepturilor banesti şi a altor drepturi materiale, acordate ca retributie sau sub alta forma, precum şi pentru reglementarile cu caracter penal.
Proiectele de legi vor contine reglementari caracterizate printr-o cit mai mare stabilitate.
Atunci cînd este cazul, în proiectele de legi se vor determina cit mai precis limitele în care urmeaza a fi adoptate acte normative subordonate, de executare.
Proiecte de decrete cu putere de lege se vor elabora în cazurile în care, potrivit prevederilor Constituţiei, Consiliul de Stat adopta norme cu putere de lege.
Se pot elabora proiecte de decrete ale Consiliului de Stat şi în cazurile în care, în exercitarea unor atribuţii proprii prevăzute în Constitutie sau legi, Consiliul de Stat emite decrete care nu se supun aprobării Marii Adunări Naţionale.
Proiecte de decrete prezidentiale se elaboreaza în cazurile prevăzute de Constitutie şi legi.
§.
2.Cu privire la proiectele de acte normative emise de Consiliul de Miniştri şi organele centrale ale administraţiei de stat, în baza şi în vederea executării legii
Consiliul de Ministri şi organele centrale ale administraţiei de stat emit acte normative numai în baza unor prevederi cuprinse în Constitutie, legi sau decrete, în vederea luării masurilor necesare privind organizarea şi asigurarea executarii legilor.
Aceste acte normative nu pot adauga sau contraveni principiilor şi dispoziţiilor din legile şi decretele pe baza şi în vederea executarii cărora sînt adoptate.
Proiecte de hotărîri cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se elaboreaza, pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit Constituţiei, legilor şi decretelor, pentru aducerea la indeplinire a politicii interne şi externe a partidului şi statului.
În hotărîrile cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se va indica actul normativ superior pe baza şi în vederea executarii caruia au fost adoptate.
Instrucţiuni, ordine şi alte acte cu caracter normativ ale ministrilor şi celorlalţi conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat se emit numai în temeiul unor prevederi exprese cuprinse în legi, decrete sau hotărîri ale Consiliului de Ministri.
Asemenea acte se mai pot emite, în mod excepţional, în temeiul art. 84 din Constitutie, dar numai în cazul în care actul de nivel superior reclama existenta unui act de executare, care să-i asigure o aplicare unitara.
În instrucţiuni, ordine şi alte asemenea acte cu caracter normativ trebuie să se indice actul normativ superior pe baza şi în vederea executarii caruia au fost emise.
Instrucţiunile, ordinele şi alte asemenea acte normative vor fi semnate numai de ministri sau, după caz, de presedintii ori ceilalti conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat.
Instrucţiunile, ordinele şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, la domeniul sau ramura de activitate a organului central emitent.
Prin ele se stabilesc măsuri tehnico-organizatorice, detalieri şi concretizari ale dispoziţiilor legale superioare, precum şi indrumari necesare în vederea executarii intocmai a acestora.
În cazul în care actul normativ de nivel superior prevede elaborarea unor instrucţiuni, ordine sau alte asemenea acte normative, acestea vor fi adoptate în termen util pentru a nu crea dificultati în executarea actului normativ superior.
§.
3.Cu privire la actele normative adoptate de organele locale ale puterii de stat şi organele locale ale administraţiei de stat
În conformitate cu dispozitiile Constituţiei şi legilor, consiliile populare adopta, în exercitarea atribuţiilor lor legale, hotărîri pentru reglementarea unor activităţi de interes local.
La elaborarea deciziilor comitetelor executive sau birourilor executive ale consiliilor populare - care se adoptă numai pe baza şi în vederea executarii legii - trebuie să se aiba în vedere caracterul lor de acte subordonate faţă de actele normative emise de organele superioare ale puterii sau administraţiei de stat, precum şi ale consiliilor populare care le-au ales.
Deciziile vor cuprinde, de regula, dispozitii cu caracter tehnico-organizatoric sau de concretizare a aplicarii unei norme juridice superioare, precum şi sarcini pentru organele şi unitatile subordonate.
Ori de cite ori hotărîrea consiliului popular sau decizia comitetului executiv ori a biroului executiv se emite în temeiul unui alt act normativ decit legea de organizare şi functionare a consiliilor populare, se va menţiona şi acel temei legal.
Activitatea normativa trebuie să se desfăşoare organizat, cu participarea coordonata a tuturor factorilor interesati şi cu sprijinul permanent al Consiliului Legislativ, în toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative.
Proiectul de act normativ se elaboreaza, potrivit cu importanţa şi complexitatea relatiilor sociale supuse reglementarii, pe baza unor studii sau altor lucrari documentare, care să urmareasca asigurarea concordantei reglementarilor juridice cu cerinţele dezvoltării vietii economice şi sociale.
Pentru stabilirea conceptiei şi orientarilor ce urmeaza a fi promovate pe cale legislativa, activitatea de documentare va avea la baza hotărîrile de partid referitoare la ramura sau domeniul de activitate în care urmeaza a se initia proiectul.
Studiile şi celelalte lucrari documentare vor fi intocmite de specialisti, cadre cu pregatire şi experienta profesionala în ramura sau domeniul de activitate la care se referă viitoarea reglementare. Din colectivele de intocmire a acestor lucrari vor face parte, în mod obligatoriu, juristi.
În functie de importanţa şi natura problemelor, la elaborarea materialelor documentare se va asigura şi participarea unor cadre din invatamint, din institutele de cercetari sau din alte institutii specializate în problemele ce fac obiectul documentarii.
Colectivele pentru intocmirea lucrărilor de documentare vor fi desemnate de conducătorii organelor ce urmeaza a elabora proiectul de act normativ.
Studiile şi celelalte materiale documentare se vor întocmi pe baza unor cercetari stiintifice şi investigatii social-economice, de natura să ofere mai multe variante organelor care urmeaza sa adopte actul normativ, cuprinzind toate elementele necesare unei fundamentari temeinice a optiunii.
În studii se vor analiza efectele de ordin social, economic şi politic ale legislaţiei în vigoare, stabilindu-se insuficientele sau neajunsurile ei şi necesitatea unei noi reglementari, cu aratarea efectelor previzibile ale solutiilor preconizate.
Studiile vor cuprinde concluzii desprinse din cercetarea stiintifica şi practica aplicarii dreptului, din tara noastra, din celelalte state socialiste şi din alte tari.
În vederea definitivarii concluziilor reţinute în studii, vor fi consultate - inca din etapa de documentare - şi organele care, potrivit legii, vor avea de avizat proiectele de acte normative.
Studiile şi celelalte lucrari documentare vor sta la baza stabilirii conceptiei noilor reglementari.
Concluziile reţinute în studii - cuprinzind liniile directoare şi principalele măsuri propuse pentru noua reglementare - vor fi supuse, spre dezbatere, organului de conducere colectiva, care se va pronunţă asupra propunerilor.
În cazul proiectelor de coduri şi de alte acte normative importante, se vor elabora, pe baza studiilor intocmite, teze prealabile care să reflecte principiile, noile orientari şi principalele solutii ale reglementarilor preconizate.
După definitivarea lor, pe baza observatiilor şi propunerilor Consiliului Legislativ, tezele vor fi inaintate, spre aprobare, conducerii superioare de partid şi de stat.
După aprobarea tezelor, organele insarcinate cu elaborarea proiectelor vor proceda la intocmirea acestora, prin colectivele menţionate la art. 42.
Intocmirea proiectului va fi precedata de alcatuirea unui plan în care se vor preciza succesiunea logica a principalelor părţi structurale, solutiile preconizate, precum şi conceptele juridice care vor fi folosite de noua reglementare.
Proiectele de acte normative vor trebui sa conţină reglementari complete, prin luarea în considerare a diferitelor ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se, după caz, fie enumerarea situaţiilor avute în vedere, fie formularea sintetica a acestora, fie formulari cadru sau de principiu.
În elaborarea proiectelor de acte normative se vor folosi cele mai adecvate constructii juridice şi procedee de tehnica legislativa, pentru ca textele sa reflecte cu exactitate solutiile de fond desprinse din studii.
Se va avea în vedere, totodata, folosirea unei terminologii unitare, care să satisfaca şi cerinţa unui sistem de informatica legislativa.
În cazul în care în actul normativ se prevede - în vederea executarii lui - elaborarea unor alte acte normative subordonate, proiectele acestora vor fi intocmite concomitent cu proiectul actului normativ de baza.
De asemenea, actele normative care, prin obiectul reglementarii lor, se afla în strinsa legătură se vor întocmi, de regula, în acelasi timp, spre a se evita reglementarile necorelate sau fragmentare şi a se preveni paralelismele.
După intocmire, proiectul de act normativ, insusit de organul de conducere colectiva, se trimite spre avizare organelor interesate.
Proiectele de acte normative se trimit la avizare insotite de expunerea de motive. La cererea organelor cărora li se cere avizul, se vor trimite şi studiile sau alte lucrari documentare care au stat la baza propunerilor de reglementare.
Proiectele de legi, de decrete şi de hotărîri ale Consiliului de Ministri se vor aviza, după caz, de către:
a)ministerele şi celelalte organe centrale cărora prin diferite acte normative li s-a dat în mod expres asemenea atributie;
b)ministerele şi celelalte organe centrale cu rol coordonator în problemele ce fac obiect de reglementare în proiectul de act normativ;
c)ministerele şi celelalte organe centrale cărora li se stabilesc, prin proiect, atribuţii şi sarcini, ori a caror activitate are contingenta cu viitoarea reglementare;
d)comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, pentru problemele ce intereseaza direct activitatea acestora.
Organele care elaboreaza proiectele de acte normative sînt obligate sa ia avizul Ministerului Justiţiei ori de cite ori proiectele intocmite:
a)au contingenta cu domeniul de activitate al acestui minister sau cu activitatea instanţelor judecătorești, notariatelor de stat şi compartimentelor juridice din unitatile socialiste;
b)modifica sau deroga de la prevederile codurilor a caror elaborare a fost coordonata de acest minister;
c)conţin dispozitii penale ori stabilesc contraventii;
d)privesc conventiile de asistenţa juridica, conventiile consulare şi orice alte conventii internationale, în măsura în care intereseaza activitatea Ministerului Justiţiei.
Organele care avizeaza vor examina proiectele de acte normative, în principal, prin prisma specialitatii activităţii pe care o desfăşoară, exprimindu-şi acordul prin avizul unic.
Avizul unic reprezinta punctul de vedere comun al organelor care avizeaza proiectul de act normativ, format ca urmare a conlucrarii, pe baza programului legislativ şi a planurilor de măsuri, inca din faza de documentare prealabila şi de conceptie, continuata în toate celelalte etape, astfel incit proiectul să fie, în momentul avizarii, rezultatul unei activităţi coordonate a organelor care-l avizeaza şi a celor care au sarcina de a-l elabora.
Avizul unic se materializeaza în formula "Avizam favorabil proiectul", urmata de semnaturile conducătorilor organelor care avizeaza, inclusiv Consiliul Legislativ. Formula de avizare se inscrie pe expunerea de motive care insoteste proiectul.
Dacă, în urma discutarii proiectului cu organele care avizeaza, vor ramine unele divergente, acestea vor fi consemnate pe expunerea de motive sau - atunci cînd sînt necesare dezvoltari - intr-o nota separata.
În cazul în care proiectele de instrucţiuni, ordine şi de alte acte normative ale ministrilor şi conducătorilor celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat intereseaza şi alte organe centrale sau comitetele executive ale consiliilor populare judetene şi al municipiului Bucureşti, ele vor fi trimise şi acestora spre avizare.
Proiectele hotărîrilor consiliilor populare sau deciziilor comitetelor executive şi ale birourilor executive ale consiliilor populare care se referă la probleme ce intereseaza şi alte organe de stat, centrale sau locale, se vor inainta, pentru avizare, şi acestor organe.
În toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative Consiliul Legislativ trebuie să desfasoare o activitate permanenta de indrumare metodologica, sa sprijine organele care intocmesc proiectele, atit cu privire la fundamentarea juridica a acestora, cit şi sub aspectul tehnicii legislative, acordind asistenţa tehnica necesară.
În cazul actelor normative importante, în colectivul de intocmire a proiectelor vor fi inclusi şi membri ai Consiliului Legislativ.
Actele normative de importanţa deosebită vor fi elaborate cu participarea şi sub indrumarea directa a Consiliului Legislativ.
Consiliul Legislativ examineaza în colegiul ştiinţific proiectele de acte normative, în conformitate cu dispozitiile legii sale de organizare şi functionare şi potrivit procedurii privitoare la avizul unic.
În cazul în care proiectelor de acte normative ce au fost avizate de către Consiliul Legislativ li se aduc - înainte de adoptare - unele modificari de natura a schimba fondul reglementarii ori solutiile preconizate, sau se schimba substantial structura proiectului, se va cere în mod obligatoriu Consiliului Legislativ un nou aviz privind toate aceste modificari.
Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi organelor care avizeaza potrivit art. 53 şi 54.
După avizarea de către organele interesate şi definitivarea lor, proiectele de legi, de decrete şi de hotărîri ale Consiliului de Ministri, insusite de organele de conducere colectiva ale ministerelor şi celorlalte organe centrale sau locale, se inainteaza Secretariatului General al Consiliului de Ministri. Proiectele vor fi insotite de expunerea de motive - inclusiv avizul unic - şi de întreaga documentatie care a stat la baza lor.
Secretariatul General al Consiliului de Ministri verifica şi pregăteşte proiectele primite, în vederea prezentarii lor Consiliului de Ministri. Proiectele care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la alin. 1 vor fi restituite, pentru completare, organelor care le-au elaborat.
Proiectele de legi, decrete şi hotărîri inaintate Consiliului de Ministri se examineaza în prealabil de către viceprim-ministri, fiecare pentru domeniul sau de activitate, şi - după rezolvarea, pe cit posibil, a eventualelor divergente - se supun Consiliului de Ministri.
Proiectele de legi sau decrete cu privire la care Consiliul de Ministri a hotarit să-şi exercite dreptul de iniţiativa legislativa se vor inainta, după caz, Marii Adunări Naţionale sau Consiliului de Stat.
În cazul în care dreptul de iniţiativa legislativa cu privire la unele proiecte de legi sau decrete este exercitat de alte organe decit Consiliul de Ministri, proiectele vor fi inaintate, după caz, Marii Adunări Naţionale sau Consiliului de Stat, de către organele initiatoare.
Pentru asigurarea participării oamenilor muncii la procesul de elaborare a actelor normative, unele proiecte, în functie de importanţa lor sociala, vor putea fi supuse dezbaterii publice înainte de adoptarea lor de către organele de stat competente.
Dezbaterea publică a proiectelor se realizează: prin organizarea de discutii în adunări ale oamenilor muncii; prin folosirea mijloacelor de informare în masa (presa, radio, televiziune); cu prilejul consfatuirilor organizate cu specialistii şi oamenii muncii care lucreaza în ramurile sau domeniile de activitate la care se referă proiectele; în orice alte forme prin care cetatenii pot aduce o contribuţie la perfectionarea proiectelor.
Observatiile şi propunerile facute în cadrul dezbaterilor vor fi examinate de către organele care au elaborat proiectul, împreună cu organele care l-au avizat, atunci cînd este cazul.
Concluziile desprinse din analiza observatiilor primite, ca urmare a dezbaterilor, vor fi prezentate, împreună cu propunerile de imbunatatire a proiectului, organelor competente, pentru a fi avute în vedere la adoptarea acestuia.
Organele care elaboreaza acte normative vor folosi metode şi procedee de tehnica legislativa de natura să asigure reglementarea juridica adecvata a relatiilor sociale.
Proiectul de act normativ are, de regula, urmatoarele părţi: titlu; preambul şi formula introductiva, cînd este cazul; dispozitii sau principii generale; dispozitii de continut; dispozitii finale şi dispozitii tranzitorii.
Titlul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie să fie scurt, sa exprime în mod sintetic obiectul reglementarii.
În cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completeaza sau se abroga un act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numărul şi anul publicarii acelui act, adaugindu-se - cînd este cazul - cuvintele: "cu modificările ulterioare".
Preambulul - folosit în cazul unor reglementari mai importante - constituie o introducere, succinta, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea şi finalitatea actului normativ.
Formula introductiva contine indicarea precisa a dispoziţiilor constitutionale sau ale actului normativ superior pe care se sprijina proiectul.
Dispozitiile generale determina obiectul, scopul şi sfera relatiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzind totodata şi unele prevederi de natura sa orienteze întreaga reglementare.
Dispozitiile generale nu trebuie reluate în celelalte părţi structurale ale proiectului, în afară de cazul în care sînt strict necesare pentru înţelegerea unor dispozitii de continut, cu care formeaza un tot unitar.
La elaborarea codurilor sau a altor reglementari de mare intindere, unele părţi structurale cu o pondere deosebită în economia proiectului pot cuprinde, şi ele, subdiviziuni introductive continind dispozitii generale.
În cazul unor reglementari de importanţa deosebită, în locul"dispoziţiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se intemeiaza întreaga reglementare.
Dispozitiile de continut cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ.
În actele normative avînd mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispozitiile de continut vor fi grupate în aceste subdiviziuni, în functie de obiectul reglementarii şi sub titulatura corespunzătoare.
Dacă în cuprinsul actului normativ este prevăzută realizarea anumitor activităţi, reglementarea va urma ordinea logica a desfăşurării lor; se va avea în vedere, în special, ca dispozitiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispozitiile cuprinzind sancţiuni penale sau administrative să fie grupate în ultima parte.
Se pot folosi anexe - ca părţi complementare - pentru a se evidentia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau altele asemenea, conţinutul unor norme juridice.
Tot astfel, pot constitui anexe ale unui act normativ reglementarile care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.
În dispozitiile finale se determina data intrarii în vigoare, dacă aceasta nu are loc pe data publicarii, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum şi masurile necesare pentru punerea în aplicare a reglementarii.
În proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicarii sau data încetării aplicarii; în acest fel de acte nu se vor insera dispozitii cu caracter permanent.
În cazul în care prin noua reglementare sînt afectate raporturi sau situaţii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în intregime efectele pînă la data intrarii în vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispozitii tranzitorii corespunzătoare, care să precizeze dacă acelor raporturi sau situaţii li se va aplica în continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevăzută în noul act normativ.
Dispozitiile tranzitorii pot fi reunite, cînd este cazul, cu dispozitiile finale, intr-o subdiviziune unica, intitulata "dispozitii finale şi tranzitorii".
Elementul structural de baza al proiectului de act normativ îl constituie articolul. Pentru identificare, articolele se numeroteaza cu cifre arabe. În cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte, articolele se vor numerota cu cifre române, pastrindu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.
Fiecare articol cuprinde, de regula, o dispoziţie de-sine-stătătoare.
În cazul codurilor, articolele pot fi prevăzute cu note marginale, ca modalitate de sintetizare a textelor, spre a usura folosirea lor.
Articolele pot fi formate din mai multe alineate. Se recomanda ca un articol sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.
Pentru o mai precisa identificare, alineatele pot fi numerotate cu cifre arabe puse între paranteze.
În articolele care cuprind enumerari, acestea se vor nota cu cifre arabe sau cu litere, evitindu-se pe cit posibil folosirea liniutelor, în special în cazul în care unele părţi ale textului ar putea sa formeze obiect de trimitere.
În cuprinsul unui act normativ, articolele pot fi grupate, în functie de amploarea reglementarii şi tinind seama de legătură organica dintre norme, în paragrafe, secţiuni, capitole şi titluri. În cazul codurilor sau al altor reglementari de mare intindere, titlurile se pot grupa în "părţi" sau în "cărţi".
Pentru evitarea unor repetari, se pot folosi dispozitii de trimitere, fără ca prin aceasta să se creeze dificultati în cunoasterea şi aplicarea textelor.
Nu se poate face trimitere la o norma care, la rindul ei, face trimitere la alta norma.
Se pot face trimiteri la unu sau mai multe articole dintr-un act normativ sau la intregul act normativ.
În cuprinsul dispozitiei de trimitere se va arata titlul actului la care se face trimitere, numărul acestuia şi data publicarii, iar cînd trimiterea se face la anumite dispozitii din acel act, se vor indica şi numerele articolelor.
Cînd se face trimitere la un act ce a fost între timp modificat sau, după caz, şi republicat, este necesar să se faca menţiune despre aceasta.
Instituirea acelorasi norme în doua sau mai multe acte normative, incriminarea, în legi penale speciale, a unor fapte în acelasi mod incriminate în legi generale, precum şi orice alte asemenea paralelisme, vor trebui evitate.
În cazul în care, pentru a accentua rolul educativ al reglementarii şi a usura cunoasterea şi aplicarea acesteia, se impune evocarea unor norme existente, se va face trimitere la ele în termeni generali, conţinutul textelor putind să fie redat în subsolul paginii.
În proiecte trebuie să fie identificate toate dispozitiile legale contrare noii reglementari şi să se prevada expres abrogarea lor.
Actele normative prevăzute a se abroga, total sau parţial, vor fi menţionate în ordine cronologica, incepind cu legile şi decretele.
Abrogarea poate fi dispusa numai printr-un act de acelasi nivel sau de nivel superior.
În mod excepţional, în cazul în care, datorita complexităţii reglementarilor, nu ar putea fi indicate toate dispozitiile legale contrare, se va putea adauga, la sfirsitul enumerarii actelor normative abrogate direct, formula de abrogare generica "şi orice alte dispozitii contrare".
În toate cazurile în care adoptarea unui act normativ de nivel superior atrage abrogarea unui act normativ de nivel inferior care nu a fost abrogat în mod direct, organul competent va lua măsuri de identificare şi abrogare directa a acestui act.
În cazul în care, ca o consecinţa a evolutiei relatiilor sociale, un act normativ a incetat, practic, sa mai fie aplicat, organele competente vor propune, de asemenea, abrogarea lui expresa.
Abrogarea unui act normativ, care contine reglementarea generală intr-o anumita ramura sau într-un anumit domeniu de activitate, nu implica şi abrogarea actelor normative speciale. Ori de cite ori se are în vedere şi abrogarea actelor normative speciale, aceasta se va dispune în mod expres.
Modificarea expresa a unor reglementari în vigoare se face prin acte normative de acelasi nivel cu actele ce urmeaza a fi modificate.
Cînd modificarea adusa unui act de nivel superior atrage modificarea unui act de nivel inferior, organul care a emis actul de executare va lua măsuri de modificare expresa a acestui act.
Modificarea unor prevederi dintr-un act normativ se poate face numai dacă prin aceasta nu se afectează conceptia generală a actului normativ sau caracterul unitar al acestuia. În caz contrar, reglementarea supusă modificarii urmeaza a fi abrogata în intregime şi inlocuita cu o noua reglementare, care să preia ceea ce ramine valabil din vechea reglementare şi sa adauge elementele noi, care se dovedesc necesare.
În cazul modificarii unui act normativ care a mai fost modificat anterior, modificarea ulterioară se va referi la actul de baza, mentionindu-se şi modificarea anterioara, precum şi, dacă este cazul, data republicarii.
Dispozitiile destinate sa inlocuiasca textele vechi trebuie să se integreze în mod armonios în actul ce urmeaza a fi modificat, pastrind stilul şi terminologia acestui act.
Dacă se modifica un numar mare de articole dintr-un act normativ, este indicată republicarea acestuia, măsura ce se va dispune prin actul normativ modificator.
Cu ocazia republicarii se vor actualiza denumirile unor organisme, localităţi şi altele asemenea, care au fost schimbate între timp prin alte acte normative.
Republicarea se face, de regula, odata cu publicarea actului modificator.
Completarea unui act normativ se face fie prin introducerea de noi alineate la articolele existente, fie prin introducerea unor noi articole. Fiecare nou articol va avea, de regula, numărul articolului caruia îi urmeaza, insotit de un indice, pentru diferentiere.
Completarea unui act normativ se va face cu asigurarea unităţii de conceptie a acestuia.
Regulile tehnice privind modificarea se aplică în mod corespunzător şi în caz de completare.
Cînd se stabilesc norme derogatorii faţă de o anumita reglementare, se va folosi formula "prin derogare de la prevederile...".
Proiectele trebuie să fie redactate în forma prescriptiva - proprie activităţii de reglementare juridica a relatiilor sociale -, într-un stil concis, clar şi precis, care să excluda orice echivoc.
Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele în înţelesul lor curent din limba română moderna. Neologismele se vor folosi numai dacă sînt de larga circulatie.
Atunci cînd este necesar, se vor intrebuinta termeni de specialitate consacrati în ramura sau domeniul de activitate la care se referă reglementarea.
În cuprinsul proiectelor actelor normative se vor utiliza aceiasi termeni cînd este vorba de aceleasi notiuni.
Terminologia folosita în proiectele actelor normative de executare nu trebuie să se indeparteze de cea folosita în actele normative de baza.
Dacă unii termeni folositi în proiectele de acte normative pot avea mai multe intelesuri sau dacă au alt înţeles decit cel obisnuit, se va arata în text sensul ce trebuie să li se dea, pentru a se asigura interpretarea corecta a actului normativ.
La redactarea proiectelor se va asigura aplicarea intocmai a normelor ortografice, a tuturor regulilor gramaticale.
Proiectele de legi, decrete şi hotărîri ale Consiliului de Ministri - iar atunci cînd este cazul, şi celelalte acte normative - vor fi insotite de expuneri de motive, care vor arata succint:
a)cerinţele care justifica interventia normativa, cu o referire speciala la insuficientele reglementarilor în vigoare;
b)esenta şi finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;
c)efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmarite, în functie de obiectul reglementarii;
d)efectele pe care noua reglementare le are asupra reglementarilor existente.
Expunerea de motive care insoteste proiectul de act normativ va fi semnata de ministrul sau conducatorul organului care a elaborat proiectul, precum şi de conducătorii organelor care l-au avizat potrivit procedurii avizului unic.
Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de Republica Socialista România se vor întocmi, potrivit Constituţiei, proiecte de legi în cazul tratatelor care implica modificarea legilor, sau proiecte de decrete ale Consiliului de Stat în celelalte cazuri. Pentru acordurile internationale care necesita aprobarea Consiliului de Ministri se vor întocmi proiecte de hotărîri.
Dispozitiile cu privire la pregătirea şi elaborarea proiectelor de acte normative cuprinse în celelalte capitole se vor aplica, în mod corespunzător, şi proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba înţelegeri internationale.
Titlu proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrală a înţelegerii internationale, data şi locul incheierii acesteia.
În cazul cînd proiectul de act normativ se referă la mai multe înţelegeri internationale, care sînt strins legate fie prin obiectul lor, fie prin organismul international care le-a adoptat, fie prin locul sau data incheierii, titlul acestui act va putea fi formulat în mod sintetic.
Proiectul de act normativ va cuprinde dispoziţia de ratificare sau aprobare ("Se ratifica" sau "Se aprobă"), denumirea înţelegerii internationale, locul şi data incheierii acesteia, iar ca anexe, documentele care se ratifica sau se aproba, certificate de organul depozitar al documentului original. În măsura în care este necesar, în proiect se vor trece şi dispozitii speciale.
De asemenea, proiectul de act normativ contine şi prevederi referitoare la unele rezerve sau declaratii, ori de cite ori este necesar să fie facute cu prilejul ratificarii sau aprobării.
În cazul mai multor înţelegeri internationale strins legate între ele prin obiect sau prin organismul international care le-a adoptat, supuse unele ratificarii, iar altele aprobării, se poate întocmi un singur proiect de act normativ, şi anume proiectul de act normativ avînd nivelul cel mai înalt.
Lucrarile documentare, variantele şi formele succesive ale proiectelor de acte normative adoptate vor fi pastrate de organul care a elaborat proiectele sau a coordonat elaborarea lor, astfel incit să se asigure cunoasterea intregului proces de elaborare a actului normativ adoptat.
Toate persoanele care participa la activitatea de pregatire şi elaborare a proiectelor de acte normative sînt obligate să respecte cu strictete dispozitiile legale privitoare la pastrarea secretului de serviciu şi de stat.
Dispozitiile privitoare la metodele şi procedeele tehnice, stabilite în prezenta metodologie pentru actele normative, sînt aplicabile, în mod corespunzător, şi pentru elaborarea actelor care, fără a avea caracter normativ, imbraca forma de decret sau hotărîre a Consiliului de Ministri.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
