HotărâreFormă consolidată
Hotărâre nr. 300 din 2 martie 2006 (actualizata)
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile (actualizata până la data de 12 iulie 2007
- Emitent
- Guvernul
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile (actualizata până la data de 12 iulie 2007
*)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 12 iulie 2007, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007.
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Prezenta hotărâre stabileste cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca pentru santierele temporare sau mobile.
Prezenta hotărâre nu se aplică activităţilor de foraj şi extractie din industria extractiva.
Prevederile Legii securitatii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplică domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotărâri.
Art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmeaza:
a)santier temporar sau mobil, denumit în continuare santier, - orice santier în care se desfăşoară lucrari de constructii sau de inginerie civila, a caror lista neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
b)beneficiar (investitor) - orice persoană fizica sau juridica pentru care se executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c)manager de proiect - orice persoană fizica sau juridica, autorizata în condiţiile legii şi desemnata de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe santier, fiind responsabila de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d)proiectantul lucrării - orice persoană fizica sau juridica competenţa care, la comanda beneficiarului, elaboreaza documentaţia de proiectare;
e)sef de santier - persoana fizica desemnata de către antreprenor sa conduca realizarea lucrărilor pe santier şi sa urmareasca realizarea acestora conform proiectului;
f)antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizica sau juridica competenţa care executa lucrari de constructii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g)subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizica sau juridica care îşi asuma contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrari de constructii-montaj de specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
h)lucrator independent - orice persoană fizica autorizata care realizează o activitate profesionala în mod independent şi îşi asuma contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe santier lucrari pentru care este autorizat;
i)coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării - orice persoană fizica sau juridica competenţa, desemnata de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborarii proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j)coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizica sau juridica desemnata de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.
Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizata atât în faza de studiu, conceptie şi elaborare a proiectului, cat şi pe perioada executarii lucrărilor.
Atunci când la elaborarea proiectului participa mai mulţi proiectanti, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării.
Atunci când la realizarea lucrărilor pe santier participa mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenti ori mai mulţi lucrători independenti, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.
Functia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării şi functia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a interventiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeasi persoana.
Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie:
a)sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrării;
b)să fie invitati la toate intrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrării;
c)sa primeasca şi, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare indeplinirii sarcinilor sale;
d)sa intocmeasca şi sa tina la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea santierului, să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, conform art. 54 lit. b).
Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe santier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat inca din faza de elaborare a proiectului şi trebuie tinut la zi pe toata durata efectuării lucrărilor.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării.
În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta raspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.
Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate în planul de securitate şi sănătate.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să faca parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat continutului acestuia.
Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a)sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe santier;
b)sa specifice riscurile care pot aparea;
c)sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d)sa conţină măsuri specifice privind lucrarile care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se tina seama de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe santier şi să se identifice toate zonele în care se desfăşoară lucrarile cuprinse în anexa nr. 2.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin urmatoarele:
a)informaţii de ordin administrativ care privesc santierul şi, dacă este cazul, informaţii care completeaza declaratia prealabila prevăzută la art. 47;
b)măsuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c)identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucratorilor;
d)măsuri specifice de securitate în munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; măsuri de protecţie colectiva şi individuala;
e)amenajarea şi organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;
f)măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi oblibaţiile ce decurg din acestea;
g)obligaţii ce decurg din interferenta activităţilor care se desfăşoară în perimetrul santierului şi în vecinatatea acestuia;
h)măsuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului în ordine şi în stare de curăţenie;
i)indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi masurile de organizare luate în acest sens;
j)modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucratorii independenti privind securitatea şi sănătatea în munca.
Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi oblibaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la:
a)caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale şi verticale;
b)condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveste interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe santier sau în vecinatatea acestuia;
c)limitarea manipularii manuale a sarcinilor;
d)delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substante periculoase;
e)condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolari şi demontari;
f)condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g)utilizarea mijloacelor de protecţie colectiva şi a instalatiei electrice generale;
h)masurile care privesc interactiunile de pe santier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în functie de evolutia santierului şi de durata efectiva a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii şi sănătăţii.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie pastrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrării.
Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecarui antreprenor sau subantreprenor.
Atunci când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrari pe santier, acesta trebuie să puna planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.
Antreprenorul trebuie să stabileasca acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrării.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al santierului.
Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrarile care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie să le transmita acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde masurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrarile santierului ce intră în responsabilitatea sa.
La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să tina seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al santierului.
Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrării cu antreprenorul.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin urmatoarele:
a)numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b)numărul lucratorilor pe santier;
c)numele persoanei desemnate sa conduca executarea lucrărilor, dacă este cazul;
d)durata lucrărilor, indicand data începerii acestora;
e)analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucratorilor şi a celorlalţi participanti la procesul de muncă pe santier;
f)evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea santierului;
g)măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securitatii lucratorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe santier, inclusiv măsuri de protecţie colectiva şi măsuri de protecţie individuala.
Înainte de începerea lucrărilor pe santier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii şi sănătăţii lucratorilor.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori de cate ori este cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitatii şi sănătăţii lucratorilor.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie pastrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrării.
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe santier, constatarile efectuate şi deciziile luate.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:
a)numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data interventiei fiecaruia pe santier;
b)lista cu efectivul lucratorilor pe santier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c)evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatarile şi deciziile adoptate;
d)observatiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în munca aduse la cunoştinţa beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe santier şi eventualele raspunsuri ale acestora;
e)observatiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în munca;
f)abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g)rapoartele vizitelor de control pe santier şi ale intrunirilor, dispozitiile care trebuie transmise;
h)incidente şi accidente care au avut loc.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării trebuie să transmita coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie pastrat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data receptiei finale a lucrării.
Dosarul de interventii ulterioare trebuie să cuprindă:
a)documentaţia de interventii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
b)prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
Dosarul de interventii ulterioare se întocmeşte inca din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
Dosarul de interventii ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se ataseaza la dosar.
După receptia finala a lucrării dosarul de interventii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataseaza la dosar.
În cazul unei interventii ulterioare, beneficiarul trebuie să puna la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de interventii ulterioare.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie să completeze dosarul de interventii ulterioare şi să efectueze eventuale modificari cerute de noile lucrari.
Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să intocmeasca o declaratie prealabila în urmatoarele situaţii:
a)durata lucrărilor este apreciata a fi mai mare de 30 de zile lucratoare şi pe santier lucreaza simultan mai mult de 20 de lucrători;
b)volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
Declaratia va fi întocmită conform anexei nr. 3 şi va fi comunicata inspectoratului teritorial de muncă pe raza caruia se vor desfăşura lucrarile, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora.
Textul declaraţiei prealabile trebuie să fie afisat pe santier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de cate ori au loc schimbari.
Inca din faza de conceptie, studiu şi elaborarea proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sănătate prevăzute în Legea nr. 319/2006, în special în ceea ce priveste:
Partea introductiva a art. 51 a fost modificata de pct. 2 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
a)alegerea solutiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv;
b)estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru.
În faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării trebuie să se tina seama, ori de cate ori este necesar, de toate planurile de securitate şi de sănătate şi de toate dosarele intocmite conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării trebuie să se faca înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării, numit în conformitate cu art. 6, are urmatoarele atribuţii:
a)sa coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;
b)sa elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizand regulile aplicabile santierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c)sa pregateasca un dosar de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se tina seama în cursul eventualelor lucrari ulterioare;
d)sa adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusa proiectului;
e)sa transmita elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţii în domeniu;
f)sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
g)sa transmita planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de interventii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
h)sa participe la intrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
i)sa stabileasca, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, masurile generale de securitate şi sănătate aplicabile santierului;
j)sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al santierului;
k)sa organizeze coordonarea între proiectanti;
l)sa tina seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe santier.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitarii functiei:
a)experienta profesionala de minimum 5 ani în arhitectura, constructii sau conducerea santierelor;
b)formare specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizata la fiecare 3 ani.
Pe toata durata realizării lucrării, angajatorii şi lucratorii independenti trebuie să respecte oblibaţiile generale ce le revin, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 319/2006, în special în ceea ce priveste:
Partea introductiva a art. 56 a fost modificata de pct. 3 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
a)menţinerea santierului în ordine şi intr-o stare de curăţenie corespunzătoare;
b)alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
c)stabilirea cailor şi zonelor de acces sau de circulatie;
d)manipularea în condiţii de siguranţă a diverselor materiale;
e)întreţinerea, controlul înainte de punerea în functiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea şi sănătatea lucratorilor;
f)delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g)condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
h)stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolari şi demontari;
i)adaptarea, în functie de evolutia santierului, a duratei de execuţie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;
j)cooperarea dintre angajatori şi lucratorii independenti;
k)interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea santierului.Secţiunea a 2-a Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemneaza un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul decat cel desemnat pe perioada realizării proiectului, aceasta desemnare va avea loc inaintea începerii lucrărilor pe santier.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are urmatoarele atribuţii:
a)sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea solutiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru;
b)sa coordoneze punerea în aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii şi, dacă este cazul, lucratorii independenti respecta principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c)sa adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale dosarului de interventii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), în functie de evolutia lucrărilor şi de eventualele modificari intervenite;
d)sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucratorilor, informarea reciproca şi informarea lucratorilor şi a reprezentantilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucratorilor independenti;
e)sa coordoneze activităţile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
f)sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe santier;
g)sa stabileasca, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, masurile generale aplicabile santierului;
h)sa tina seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia;
i)sa stabileasca, împreună cu antreprenorul, oblibaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectiva, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
j)să efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca acestia sa redacteze planul propriu de securitate şi sănătate;
k)sa avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitarii functiei:
a)experienta profesionala în constructii sau în conducerea santierului de minimum 5 ani;
b)formare specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate, actualizata la fiecare 3 ani.
Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi exonerat de raspunderile care îi revin în acest domeniu.
În vederea asigurarii şi mentinerii securitatii şi sănătăţii lucratorilor din santier, managerul de proiect are, în principal, urmatoarele obligaţii:
a)să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de muncă;
b)sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c)sa ia în considerare observatiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d)sa stabileasca masurile generale de securitate şi sănătate aplicabile santierului, consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e)sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.Secţiunea a 2-a Oblibaţiile angajatorilor
Punerea în aplicare a prevederilor art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului raspunderii angajatorilor, prevăzut în Legea nr. 319/2006.
Art. 62 a fost modificat de pct. 4 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
În vederea asigurarii şi mentinerii securitatii şi sănătăţii lucratorilor din santier în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60, angajatorii au, în principal, urmatoarele obligaţii:
a)să respecte oblibaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislatia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE ;
b)sa indeplineasca şi sa urmareasca respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucratorii din santier;
c)sa ia masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d)sa tina seama de indicatiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale sefului de santier şi să le indeplineasca pe toata perioada executiei lucrărilor;
e)sa informeze lucratorii independenti cu privire la masurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe santier şi sa puna la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
f)sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi să le transmita coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
În vederea mentinerii securitatii şi sănătăţii pe santier, atunci când ei insisi executa o activitate profesionala pe santier, angajatorii trebuie să respecte:
a)prevederile din legislatia naţionala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la oblibaţiile angajatilor, echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecţie;
b)indicatiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în munca.Secţiunea a 3-a Oblibaţiile lucratorilor independenti
În vederea mentinerii securitatii şi sănătăţii pe santier, lucratorii independenti trebuie:
a)să respecte oblibaţiile generale ale angajatorilor potrivit prevederilor art. 7 alin. (5), art. 22 şi 23 din Legea nr. 319/2006;
Litera a) a art. 65 a fost modificata de pct. 5 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
b)să respecte dispozitiile minime de securitate şi sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c)să-şi desfasoare activitatea conform cerințelor de securitate şi sănătate stabilite pentru santierul respectiv;
d)sa participe la orice actiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesionala pe santier;
e)sa utilizeze echipamente de muncă ce indeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate;
f)sa aleaga şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expusi;
g)să respecte indicatiile şi sa indeplineasca instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h)să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.
Lucratorii şi/sau reprezentantii lor trebuie să fie informati asupra masurilor ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe santier.
Informaţiile trebuie să fie pe înţelesul lucratorilor cărora le sunt adresate.
Consultarea şi participarea lucratorilor şi/sau a reprezentantilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie să se realizeze potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 319/2006.
Art. 68 a fost modificat de pct. 6 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanţa santierului, consultarea şi participarea lucratorilor şi/sau a reprezentantilor acestora din intreprinderile care îşi desfăşoară activitatea pe acelasi santier trebuie să se realizeze cu o coordonare adecvata.
În scopul consultării şi participării lucratorilor, trebuie pusa la dispoziţie acestora sau, după caz, reprezentantilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificari.
Cap. IX^1 a fost introdus de pct. 7 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
(1)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă contraventionala de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea art. 6, 7, art. 9 lit. d), art. 10, 42, 47 şi 48. (2) Dispozitiile referitoare la contraventii, prevăzute la alin. (1), se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Constatarea contraventiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac de inspectorii de muncă.
Art. 70^1 a fost introdus de pct. 7 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Regulamentul privind formarea specifică de coordonator în materie de securitate şi sănătate prevăzut la art. 55 şi 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale şi familiei.
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pe santierele temporare şi mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii,
solidaritatii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
p. Ministrul integrarii europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucureşti, 2 martie 2006.
Nr. 300.
LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor de constructii sau de inginerie civila
1.Excavatii
2.Terasamente
3.Constructii
4.Montarea şi demontarea elementelor prefabricate
5.Amenajari sau instalaţii
6.Transformari
7.Renovari
8.Reparatii
9.Daramari
10.Demolari
11.Mentenanta
12.Intreţinere - lucrari de zugraveli şi curatare
13.Asanari
14.Consolidari
15.Modernizari
16.Reabilitări
17.Extinderi
18.Restaurari
19.Demontari
LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor care implica riscuri specifice
pentru securitatea şi sănătatea lucratorilor
1.Lucrari care expun lucratorii la riscul de a fi ingropati sub alunecari de teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cadea de la înălţime, datorita naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de muncă
2.Lucrari în care expunerea la substante chimice sau biologice prezinta un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucratorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucratorilor este o cerinţa legala
3.Lucrari cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale aplicabile obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
Pct. 3 din anexa 2 a fost modificat de pct. 8 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
4.Lucrari în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune
5.Lucrari care expun la risc de inec
6.Lucrari de puturi, terasamente subterane şi tuneluri
7.Lucrari cu recipiente cu aer comprimat
Pct. 7 din anexa 2 a fost modificat de pct. 8 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
7^1.Lucrari desfăşurate de persoane care utilizeaza sursa de alimentare cu aer pentru protectia respiratorie; lucrari realizate în imersie cu protecţie respiratorie
Pct. 7^1 din anexa 2 a fost introdus de pct. 9 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
8.Lucrari care implica folosirea de explozibili
9.Lucrari de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.
CONTINUTUL DECLARATIEI PREALABILE
1.Data comunicarii
2.Adresa exacta a santierului
3.Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)
4.Tipul lucrării
5.Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa)
6.Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborarii proiectului lucrării (numele şi adresa)
7.Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării (numele şi adresa)
8.Data prevăzută pentru începerea lucrării
9.Durata estimativa a lucrărilor pe santier
10.Numărul maxim estimat de lucrători pe santier
11.Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători independenti prevăzut pe santier
12.Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucratorilor independenti deja selectionati.
CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru santiere
Observatii preliminare
Oblibaţiile prevăzute în prezenta anexa se aplică de fiecare data când caracteristicile santierului ori ale activităţii, circumstantele sau un risc o cer.
În sensul prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre altele, baraci.
Partea A Cerinţe minime generale pentru locurile de muncă din santiere
1.Stabilitate şi soliditate
1.1.Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi sănătatea lucratorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1.2.Accesul pe orice suprafaţa de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăşoare în condiţii de siguranţă.
2.Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1.Instalatiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii să fie protejati corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2.La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie să se tina seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenţa externe şi de competenţa persoanelor care au acces la părţi ale instalatiei.
3.Caile şi iesirile de urgenta
3.1.Caile şi iesirile de urgenta trebuie să fie în permanenta libere şi sa conduca în modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.
3.2.În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maxima pentru lucrători.
3.3.Numărul, amplasarea şi dimensiunile cailor şi iesirilor de urgenta se determina în functie de utilizare, de echipament şi de dimensiunile santierului şi ale incaperilor, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4.Caile şi iesirile de urgenta trebuie semnalizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
Pct. 3.4. din anexa 4 a fost modificat de pct. 10 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
3.5.Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, caile şi iesirile de urgenta, precum şi caile de circulatie şi usile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
3.6.Caile şi iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranţă, de intensitate suficienta în caz de până de curent.
4.Detectarea şi stingerea incendiilor
4.1.În functie de caracteristicile santierului şi de dimensiunile şi destinaţia incaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute un numar suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarma.
4.2.Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarma trebuie intretinute şi verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie să se efectueze încercări şi exercitii adecvate.
4.3.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi usor de manipulat.
4.4.Acestea trebuie să fie semnalizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
Pct. 4.4. din anexa 4 a fost modificat de pct. 10 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
5.Ventilatie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucratorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucratorilor aer proaspat în cantitate suficienta.
Dacă se foloseşte o instalatie de ventilatie, aceasta trebuie mentinuta în stare de functionare şi nu trebuie să expuna lucratorii la curenti de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucratorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire accidentala a instalatiei.
6.Expunerea la riscuri particulare
6.1.Lucratorii nu trebuie să fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2.Atunci când lucratorii trebuie să patrunda intr-o zona a carei atmosfera este susceptibila sa conţină o substanţa toxica sau nociva, să aibă un continut insuficient de oxigen sau să fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata şi trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3.Intr-un spatiu inchis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucratorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenta din exterior şi trebuie luate toate masurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7.Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvata organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi lucratorii.
8.Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, incaperilor şi cailor de circulatie de pe santier
8.1.Posturile de lucru, incaperile şi caile de circulatie trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, de suficienta lumina naturala.
Atunci când lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe timpul noptii locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumina artificiala corespunzătoare şi suficienta.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor.
Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2.Instalatiile de iluminat ale incaperilor, posturilor de lucru şi ale cailor de circulatie trebuie amplasate astfel încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3.Incaperile, posturile de lucru şi caile de circulatie în care lucratorii sunt expusi la riscuri în cazul intreruperii funcţionarii iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă de o intensitate suficienta.
9.Uşi şi porti
9.1.Usile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să impiedice ieşirea de pe sine şi caderea lor.
9.2.Usile şi portile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să impiedice caderea lor.
9.3.Usile şi portile situate de-a lungul cailor de siguranţă trebuie să fie semnalizate corespunzător.
9.4.În vecinatatea imediata a portilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru pietoni. Acestea trebuie să fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie să fie mentinute libere în permanenta.
9.5.Usile şi portile mecanice trebuie să functioneze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi usor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat în caz de până de energie, şi trebuie să poată fi deschise manual.
10.Cai de circulatie - zone periculoase
10.1.Caile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate usor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucratorii aflati în vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi nici unui risc.
10.2.Caile care servesc la circulatia persoanelor şi/sau a marfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau descarcare trebuie să fie dimensionate în functie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalti utilizatori ai locului.
Caile de circulatie trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic şi intretinute.
10.3.Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta faţă de uşi, porti, treceri pentru pietoni, culoare şi scari.
10.4.Dacă santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite patrunderea lucratorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa patrunda în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11.Cheiuri şi rampe de încărcare
11.1.Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta.
11.2.Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puţin o iesire.
11.3.Rampele de încărcare trebuie să fie sigure, astfel încât lucratorii sa nu poata cadea.
12.Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru
Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilita, în functie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucratorii sa dispună de suficienta libertate de miscare pentru activităţile lor.
13.Primul ajutor
13.1.Angajatorul trebuie să se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregatit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
13.2.Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în functie de dimensiunile santierului sau de tipurile de activităţi.
13.3.Incaperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.
13.4.Aceste spatii trebuie semnalizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Pct. 13.4. din anexa 4 a fost modificat de pct. 10 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 601 din 13 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 12 iulie 2007.
13.5.Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi trebuie să fie usor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa şi numărul de telefon ale serviciului de urgenta.
14.Instalaţii sanitare
14.1.Vestiare şi dulapuri pentru imbracaminte
14.1.1.Lucratorilor trebuie să li se puna la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă acestia trebuie să poarte imbracaminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie să fie usor accesibile, să aibă capacitate suficienta şi să fie dotate cu scaune.
14.1.2.Vestiarele trebuie să fie suficient de incapatoare şi să aibă dotari care să permită fiecarui lucrator să îşi usuce imbracamintea de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentatia şi efectele personale şi să le poata pastra incuiate.
În anumite situaţii, cum ar fi existenta substanţelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, imbracamintea de lucru trebuie să poată fi ţinuta separat de vestimentatia şi efectele personale.
14.1.3.Trebuie prevăzute vestiare separate pentru barbati şi femei sau o utilizare separata a acestora.
14.1.4.Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie să dispună de un loc unde să-şi puna imbracamintea şi efectele personale sub cheie.
14.2.Dusuri, chiuvete
14.2.1.Atunci când tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucratorilor trebuie să li se puna la dispoziţie dusuri corespunzătoare în numar suficient.
Trebuie prevăzute sali de dusuri, separate pentru barbati şi femei, sau o utilizare separata a acestora.
14.2.2.Salile de dusuri trebuie să fie suficient de incapatoare, astfel încât să permită fiecarui lucrator să îşi faca toaleta, fără să fie deranjat şi în condiţii de igiena corespunzătoare.
Dusurile trebuie prevăzute cu apa curenta, rece şi calda.
14.2.3.Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie să fie prevăzut un numar suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dacă este necesar. Acestea trebuie să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru barbati şi pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta.
14.2.4.Dacă incaperile cu dusuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie să comunice între ele.
14.3.Cabine de WC-uri şi chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihnă, a vestiarelor şi a salilor de dusuri lucratorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un numar suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilitati care să asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regula ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru barbati şi femei sau utilizarea separata a acestora.
15.Încăperi pentru odihna şi/sau cazare
15.1.Lucratorii trebuie să dispună de încăperi pentru odihna şi/sau cazare usor accesibile, atunci când securitatea ori sănătatea lor o impun, în special datorita tipului activităţii, numarului mare de lucrători sau distantei faţă de santier.
15.2.Incaperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un numar de mese şi de scaune corespunzător numarului de lucrători.
15.3.Dacă nu exista asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta să le poata folosi în timpul intreruperii lucrului.
15.4.Incaperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare în numar suficient, cu o sala de mese şi cu o sala de destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie să se tina seama de prezenta lucratorilor de ambele sexe.
15.5.În incaperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protectia nefumatorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16.Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în pozitie culcata, în condiţii corespunzătoare.
17.Lucrători cu dizabilitati
Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ţinându-se seama, dacă este cazul, de lucratorii cu dizabilitati.
Aceasta dispoziţie se aplică în special usilor, cailor de comunicatie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucratorii cu dizabilitati.
18.Dispozitii diverse
18.1.Intrarile şi perimetrul santierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi identificabile în mod clar.
18.2.Lucratorii trebuie să dispună de apa potabila pe santier şi, eventual, de alta bautura corespunzătoare şi nealcoolica, în cantitati suficiente, atât în incaperile pe care le ocupa, cat şi în vecinatatea posturilor de lucru.
18.3.Lucratorii trebuie să dispună de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzător şi, dacă este cazul, sa dispună de facilităţi pentru a-şi pregati masa în condiţii corespunzătoare.
Partea B CERINŢE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere
Observatii preliminare
Atunci când situaţii particulare o cer, clasificarea cerințelor minime în doua secţiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie să fie considerata obligatorie.
1.Stabilitate şi soliditate
Incaperile trebuie să aibă o structura şi o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2.Uşi de siguranţă
Usile de siguranţă trebuie să se deschidă către exterior şi nu trebuie să fie incuiate, astfel încât să poată fi deschise usor şi imediat de către orice persoană care are nevoie să le utilizeze în caz de urgenta.
Este interzisa utilizarea usilor culisante şi a usilor rotative ca uşi de siguranţă.
3.Ventilatie
Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilatie mecanica, acestea trebuie să functioneze astfel încât lucratorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucratorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4.Temperatura
4.1.Temperatura în incaperile de odihnă, incaperile pentru personalul de serviciu permanent, incaperile sanitare, cantine şi incaperile de prim ajutor trebuie să corespunda destinatiei specifice acestor încăperi.
4.2.Ferestrele, luminatoarele şi peretii de sticlă trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, în functie de natura activităţii şi destinaţia incaperii.
5.Iluminatul natural şi artificial
Locurile de muncă trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta şi să fie echipate cu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucratorilor.
6.Pardoselile, peretii şi plafoanele incaperilor
6.1.Pardoselile incaperilor trebuie să fie lipsite de proeminente, de gauri sau de planuri inclinate periculoase. Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
6.2.Suprafetele pardoselilor, peretilor şi plafoanelor incaperilor trebuie să fie realizate astfel încât să poată fi curatate şi retencuite pentru a se obtine condiţii de igiena corespunzătoare.
6.3.Peretii transparenti sau translucizi, în special peretii realizati integral din sticlă, din încăperi ori din vecinatatea posturilor de lucru şi a cailor de circulatie trebuie să fie semnalizati clar. Acestia trebuie realizati din materiale securizate sau trebuie să fie separati de posturile de lucru şi de caile de circulatie astfel încât lucratorii sa nu poata intră în contact cu peretii şi sa nu poata fi raniti prin spargerea acestora.
7.Ferestre şi luminatoare
7.1.Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilatie trebuie să poată fi deschise, închise, reglate şi fixate în siguranţa de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2.Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute, inca din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie să dispună de dispozitive care să permită curatarea acestora fără riscuri pentru lucratorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalti lucrători prezenţi.
8.Uşi şi porti
8.1.Pozitia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile usilor şi portilor sunt determinate în functie de natura şi destinaţia incaperilor.
8.2.Usile transparente trebuie să fie semnalizate la înălţimea vederii.
8.3.Usile şi portile batante trebuie să fie transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.
8.4.Suprafetele transparente sau translucide ale usilor şi portilor trebuie protejate împotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi lucratorii pot fi raniti în cazul în care acestea se sparg.
9.Caile de circulatie
Traseele cailor de circulatie trebuie să fie puse în evidenta, în măsura în care utilizarea incaperilor şi echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protectiei lucratorilor.
10.Măsuri specifice pentru scari şi trotuare rulante
Scarile şi trotuarele rulante trebuie să functioneze în condiţii de siguranţă şi trebuie să fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi usor de identificat.
11.Dimensiunile şi volumul de aer al incaperilor
Incaperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţa şi o înălţime care să permită lucratorilor să îşi desfasoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.
1.Stabilitate şi soliditate
1.1.Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adancime, trebuie să fie solide şi stabile, ţinându-se seama de:
a)numărul de lucrători care le ocupa;
b)incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartitia lor;
c)influentele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a părţilor acestor posturi de lucru.
1.2.Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi, în special, după orice modificare de înălţime sau adancime a postului de lucru.
2.Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1.Instalatiile de distribuţie a energiei care se afla pe santier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic şi intretinute corespunzător.
2.2.Instalatiile existente înainte de deschiderea santierului trebuie să fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.
2.3.Dacă exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie să fie deviate în afara suprafetei santierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie tinute la distanta faţă de instalaţii.
În cazul în care vehiculele de santier trebuie să treaca pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restrictie corespunzătoare şi o protecţie suspendata.
3.Influente atmosferice
Lucratorii trebuie să fie protejati împotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.
4.Caderi de obiecte
Lucratorii trebuie să fie protejati împotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectiva.
Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite rasturnarea ori caderea lor.
În caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele periculoase.
5.Caderi de la înălţime
5.1.Caderile de la înălţime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de inalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2.Lucrarile la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decat cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectiva, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorita naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte mijloace sigure de ancorare.
6.Schele şi scari
6.1.Toate schelele trebuie să fie concepute, construite şi intretinute astfel încât să se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
6.2.Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau să fie expuse caderilor de obiecte.
6.3.Schelele trebuie controlate de către o persoană competenţa, astfel:
a)înainte de utilizarea lor;
b)la intervale periodice;
c)după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pamant ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4.Scarile trebuie să aibă o rezistenta suficienta şi să fie corect intretinute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform destinatiei lor.
6.5.Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasarilor involuntare.
7.Instalaţii de ridicat
7.1.Toate instalatiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:
a)bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia îi sunt destinate;
b)corect instalate şi utilizate;
c)intretinute în stare buna de functionare;
d)verificate şi supuse incercarilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e)manevrate de către lucrători calificati care au pregătirea corespunzătoare.
7.2.Toate instalatiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3.Instalatiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate.
8.Vehicule şi masini pentru excavatii şi manipularea materialelor
8.1.Toate vehiculele şi masinile pentru excavatii şi manipularea materialelor trebuie să fie:
a)bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)mentinute în stare buna de functionare;
c)utilizate în mod corect.
8.2.Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi masinilor pentru excavatii şi manipularea materialelor trebuie să aibă pregătirea necesară.
8.3.Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita caderea în excavatii sau în apa a vehiculelor şi a masinilor pentru excavatii şi manipularea materialelor.
8.4.Când este necesar, masinile pentru excavatii şi manipularea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul împotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii şi al caderii de obiecte.
9.Instalaţii, masini, echipamente
9.1.Instalatiile, masinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie să fie:
a)bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)mentinute în stare buna de functionare;
c)folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
d)manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2.Instalatiile şi aparatele sub presiune trebuie să fie verificate şi supuse incercarilor şi controlului periodic.
10.Excavatii, puturi, lucrari subterane, tuneluri, terasamente
10.1.În cazul excavatiilor, puturilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a)pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare;
b)pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c)pentru a asigura o ventilatie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât să se realizeze o atmosfera respirabila care să nu fie periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d)pentru a permite lucratorilor de a se adaposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2.Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
10.3.Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra şi iesi din zona de excavatii.
10.4.Gramezile de pamant, materialele şi vehiculele în miscare trebuie tinute la o distanta suficienta faţă de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11.Lucrari de demolare
Când demolarea unei cladiri sau a unei lucrari poate să prezinte pericole:
a)se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare;
b)lucrarile trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente.
12.Constructii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele
12.1.Constructiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2.Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucratorii împotriva pericolelor datorate nesigurantei şi instabilitatii temporare a lucrării.
12.3.Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie să fie proiectate şi calculate, realizate şi intretinute astfel încât să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13.Batardouri şi chesoane
13.1.Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie:
a)bine construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o rezistenta suficienta;
b)prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucratorii să se poată adaposti în caz de iruperi de apa şi de materiale.
13.2.Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau cheson trebuie să se faca numai sub supravegherea unei persoane competente.
13.3.Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie controlate periodic de către o persoană competenţa.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.