Hotărîre
Hotărîre Nr. 784 din 10 septembrie 1996
pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 226 din 23 septembrie 1996
Textul actului · 40 de articole
100%
pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare
În temeiul art. 8 şi al art. 58 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată,
Guvernul României hotărăşte:
Se aprobă Normele metodologice privind etichetarea produselor alimentare, prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei, aplicabilă numai persoanelor fizice, următoarele fapte:
a)neetichetarea produselor alimentare preambalate în conformitate cu prevederile art. 6 şi 7 din normele metodologice;
–neafisarea elementelor de identificare a produselor alimentare nepreambalate, în conformitate cu prevederile art. 31 şi 32 din normele metodologice.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către personalul anume împuternicit al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor şi al Ministerului Comerţului.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a carei raza teritorială s-a savirsit contravenţia.
Contravenţiilor prevăzute la art. 2 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Produsele aflate în stoc sau contractate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pot fi comercializate cu elementele de identificare şi caracterizare marcate iniţial până la lichidarea acestor stocuri, dar nu mai mult de 1 an de la această dată.
Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, orice alte dispoziţii contrare se abroga.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Alexandru Lapusan
Ministrul sănătăţii,
Daniela Bartos
Ministrul comerţului,
Dan Ioan Popescu
Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor,
Gheorghe Tiplica,
secretar de stat
NORME METODOLOGICE
privind etichetarea produselor alimentare
Sunt supuşi prezentelor norme metodologice toţi agenţii economici care produc, importa, ambaleaza sau comercializează produse alimentare, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate.
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos semnifica după cum urmează:
a)eticheta - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elementele de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul când acesta este prezentat consumatorilor pentru vînzare sau este aderent la ambalajul acestuia;
b)etichetare - aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vînzare, pe dispozitivul de închidere, ce însoţesc produsul alimentar pus în vînzare şi se referă la acesta;
c)produs alimentar - aliment, băutura sau alt produs obţinut prin prelucrarea unor materii prime alimentare, care este destinat consumului uman, cu excepţia produselor farmaceutice;
d)produs alimentar preambalat - articol separat, prezentat în ambalajul în care a fost pus înainte de a fi oferit spre vînzare, conţinutul neputind fi modificat fără ca ambalajul să fie deschis;
e)ambalaj - material specific ca execuţie şi natura, avizat sanitar pentru ambalarea produselor alimentare în vederea asigurării protecţiei şi utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora;
f)ingrediente - materii prime, aditivi şi oricare alte substanţe folosite la fabricarea sau la prepararea produselor alimentare, prezente şi în produsul finit, chiar dacă îşi modifica forma;
g)termen de valabilitate - limita de timp, stabilită de către producător, în care produsul poate fi consumat şi în care acesta trebuie să-şi menţină caracteristicile calitative prescrise, dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi consum;
h)lot de fabricaţie - un ansamblu de unităţi de produs alimentar, care a fost fabricat în condiţii identice.
Scopul etichetarii este acela de a da consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat, astfel încât să permită acestora sa aleagă acel produs care corespunde exigenţelor lor din punct de vedere al nevoilor şi posibilităţilor lor financiare, precum şi de a cunoaşte eventualele riscuri la care ar putea fi supuşi.
Toate menţiunile făcute prin etichetare trebuie să fie redactate în limba română, lizibil şi inteligibil, aşezate în mod vizibil. Fac excepţie, potrivit art. 20 alin. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, mărcile de fabrica sau de comerţ, denumirile de firme ori de societăţi comerciale şi denumirea produselor tipice cunoscute publicului larg. Menţiunile de pe eticheta nu trebuie să fie acoperite sau separate prin alte indicaţii sau desene.
Informaţiile înscrise pe eticheta nu trebuie să induca în eroare consumatorii la achiziţionarea produselor în privinta:
a)caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricaţie sau producţie;
b)atribuirii de efecte sau proprietăţi, pe care produsele nu le poseda.
Etichetarea nu trebuie să atribuie proprietăţi medicale produselor alimentare sau să facă referiri la astfel de proprietăţi; sunt exceptate de la aceasta interdicţie apele minerale medicinale destinate bolnavilor cu anumite afecţiuni, precum şi orice produs alimentar testat şi avizat ca având proprietăţi medicale.
Se interzice modificarea înscrisurilor de pe eticheta sau reetichetarea produselor după livrarea de la fabricant sau de la ambalator.
Etichetele produselor alimentare preambalate trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
1.denumirea produsului;
2.numele şi adresa fabricantului, a importatorului sau a distribuitorului, precum şi numele şi adresa celui care ambaleaza produsul;
3.termenul de valabilitate;
4.conţinutul net;
5.condiţiile speciale de depozitare şi păstrare;
6.modul de folosire, când utilizarea necesita indicaţii speciale;
7.locul de origine sau de provenienţă a produsului, dacă omiterea acestuia ar fi de natura a crea confuzii în gindirea consumatorilor;
8.concentraţia alcoolică (pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2%);
9.lista ingredientelor folosite;
10.valoarea nutritiva şi energetica pentru produse alimentare speciale.
Menţiunile suplimentare de etichetare pe grupe de produse sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la prezentele norme metodologice.
Pentru produsele alimentare preambalate, menţiunile de la art. 6 se vor înscrie pe ambalaj sau pe o eticheta legată de acesta.
La ambalajele din sticlă, destinate reutilizarii, care sunt marcate într-un mod ce nu permite ştergerea sau care nu au nici una dintre fete mai mare de 10 cmp, eticheta poate conţine doar elementele prevăzute la art. 6 pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 8.
Denumirea produsului trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortului sau proprietăţilor produsului alimentar sau materiilor prime utilizate pentru fabricaţie, cu indicarea stării fizice sau tratamentelor specifice la care a fost supus (exemplu: transformare în pulbere, inghetare, congelare, afumare, concentrare). Aceasta denumire trebuie să fie constituită dintr-o descriere a produsului alimentar şi, dacă este necesar, a utilizării sale.
Denumirea produsului trebuie să fie diferita de marca fabricii. Utilizarea de termeni precum "mod", "tip", "gen", împreună cu denumirea specifică, este interzisă.
Produsele care au fost tratate cu radiatii ionizante trebuie să poarte inscriptionarea "Tratat prin ionizare".
Dacă gustul tipic al unui produs este obţinut, în principal, prin arome, denumirea produsului va fi completată cu menţionarea aromei (exemplu: "x cu aroma y", unde x = denumirea produsului alimentar şi y = aroma care determina într-o formă perceptibila proprietăţile organoleptice ale produsului).
Înscrierea conţinutului net se face în unităţi de volum - pentru produsele lichide - şi în unităţi de masa - pentru celelalte produse, indicind toleranta în procente sau unităţi de măsura.
Indicarea conţinutului net nu este obligatorie pentru:
–produsele alimentare vîndute cu bucata, la care numărarea se poate face cu usurinta; în lipsa, numărul va fi indicat pe eticheta;
–produsele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa şi care sunt vîndute la număr sau cintarite în prezenta clientului.
În cazul produselor alimentare livrate în mediu lichid, se va indica pe eticheta masa componentei solide.
Prin mediu lichid se înţelege: apa, oţet, soluţii apoase de sare, soluţii apoase de zahăr sau inlocuitori, sucuri de fructe sau de legume, din conserve.
Substantele care se constituie ca mediu lichid pot fi singure sau în amestec, ca atare sau congelate.
În cazul unui produs alimentar preambalat, comercializat într-un ambalaj care conţine mai multe produse de acelaşi fel, ambalate individual, şi care nu sunt considerate ca o unitate distinctă, indicarea conţinutului net poate fi facuta menţionînd cantitatea totală şi numărul total de unităţi.
Pe ambalajul exterior nu este obligatorie înscrierea conţinutului net al fiecărui produs ambalat individual, dar este necesar şi suficient ca informaţiile despre conţinutul net din fiecare ambalaj să poată fi citite clar din exteriorul produsului.
Termenul de valabilitate se înscrie pe eticheta sau pe ambalaj, după cum urmează:
a)în cazul produselor care au grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile de a prezenta pericol pentru sănătatea omului, data limita de consum, precedată de menţiunea:
"A se consuma până la data de ...." sau
Expira la data de ..............;
b)în celelalte cazuri, limita optima de utilizare, precedată de menţiunea:
"A se consuma, de preferinta, înainte de .........." sau
"A se consuma, de preferinta, până la sfârşitul ......" .
Menţiunile prevăzute la alineatul precedent vor fi însoţite obligatoriu de data, care va conţine ziua, luna, anul, într-o formă cronologică necodificata.
Pentru alimentele care pot fi păstrate mai mult de 3 luni, dar nu mai mult de 18 luni, termenul de valabilitate poate menţiona numai luna şi anul, iar pentru cele care pot fi păstrate mai mult de 18 luni, numai anul.
Termenul de valabilitate va fi însoţit, atunci când este cazul, de indicarea condiţiilor de păstrare (mai ales indicarea temperaturii) şi de conservare.
Informaţiile privind modul de preparare a produselor alimentare vor fi indicate în asa fel încât să permită utilizarea corecta a acestora.
Inscriptionarea pe eticheta sau pe ambalaj a termenului de valabilitate nu este obligatorie pentru produsele cuprinse în anexa nr. 1 b) la prezentele norme metodologice.
Produsele alimentare preambalate trebuie să aibă înscrise pe ambalaj sau pe eticheta lipita pe acesta informaţii care să permită identificarea lotului de fabricaţie din care acestea fac parte (exemplu: seria lotului, data fabricaţiei sau a culegerii recoltei).
Răspunderea în ceea ce priveşte indicarea lotului de fabricaţie revine fabricantului.
În sensul definitiei prevăzute la art. 2 lit. f) din prezentele norme metodologice, nu sunt considerate ingrediente următoarele:
a)componentele unui ingredient, care, în cursul procesului de fabricaţie, au fost temporar separate, pentru a fi reincorporate ulterior în produs;
b)aditivii a căror prezenta într-un produs alimentar este datorată faptului ca au fost continuti în unul sau în mai multe ingrediente ale acestuia şi sub rezerva ca ei nu-şi mai îndeplinesc funcţia tehnologică în produsul finit;
c)auxiliarii tehnologici;
d)substantele folosite în doze strict necesare, ca solventi sau suporti pentru aditivi şi arome.
Ponderea ingredientelor în produsul finit se indica în valori absolute sau în procente.
Toate ingredientele trebuie să figureze pe ambalajele sau pe etichetele produselor alimentare preambalate, sub denumirea şi în ordinea descrescătoare a importantei lor cantitative.
Ingredientele aflate în cantităţi nesemnificative în mixturile de fructe sau de vegetale se vor lista însoţite de expresia: "În proporţie variabila".
Prevederile de la alineatul precedent se aplică şi în cazul mixturilor de condimente sau de plante aromatice.
Produsele alimentare preambalate - scutite de obligaţia indicarii ingredientelor - sunt menţionate în anexa nr. 1 c) la prezentele norme metodologice.
Lista ingredientelor va fi precedată de menţiunea "Ingrediente".
Înscrierea ingredientelor:
Lista ingredientelor care trebuie să fie înscrise cu denumirea categoriei lor, urmată de numele specific, este prezentată în anexa nr. 1 d) la prezentele norme metodologice.
Lista ingredientelor pentru care indicarea categoriei se poate înlocui prin denumiri simplificate este prezentată în anexa nr. 1 e) la prezentele norme metodologice.
Apa adăugată şi substantele volatile vor fi indicate în ordinea greutatii lor în produsul finit.
Cantitatea apei adăugate ca ingredient într-un produs alimentar este determinata scăzând din cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente folosite.
Menţionarea apei nu este cerută în cazul în care cantitatea ei nu depăşeşte 5% din greutatea produsului finit. De asemenea, menţionarea apei nu este necesară în cazul în care ea este folosită în procesul de fabricaţie ca unic mod pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat sub forma concentrata sau deshidratata, sau, în cazul în care acesta serveşte ca mediu lichid, care, în mod normal, nu poate fi consumat.
Un ingredient compus poate fi inclus în lista ingredientelor sub denumirea proprie şi greutatea sa totală, precizîndu-se ingredientele din care este compus.
Aceasta lista nu este obligatorie în cazul în care ingredientul compus reprezintă mai puţin de 25% din produsul finit.
Denumirea sub care un produs alimentar este vîndut ca ingredient trebuie să cuprindă menţiunea "Ingredient special".
Ingredientele folosite în forma concentrata sau deshidratata şi reconstituite în momentul fabricării pot fi indicate în ordinea ponderala avută înaintea concentrarii sau deshidratarii lor.
Ilustratiile de fructe, de porţiuni vegetale nu sunt permise decît dacă acestea influenţează într-un mod perceptibil proprietăţile organoleptice sau nutritive ale produsului alimentar.
Concentraţia alcoolică se exprima în procente de volum la temperatura de referinţa de 20 grade C. Valoarea concentratiei alcoolice se înscrie în cifre cu o zecimala, care poate fi precedată de cuvintul "alcool" sau abrevierea "alc.".
Eticheta trebuie să conţină informaţii despre valoarea nutritiva sau valoarea energetica globală pentru produsele alimentare speciale, destinate unei alimentatii particulare, sau, atunci când în prezentarea produsului sau în publicitatea facuta acestuia, se fac menţiuni referitoare la proprietăţile nutritive specifice.
Alimentele speciale sunt produse alimentare destinate unei alimentatii particulare care, în funcţie de compozitia acestora sau în funcţie de tehnologia de fabricaţie, răspund unor necesitaţi nutritionale particulare ale unor persoane care, din motive de sănătate, trebuie să aibă o alimentaţie specială. Aceste produse pot fi:
–cu conţinut redus de hidrati de carbon;
–lipsite de zahăr;
–cu inlocuitori de zahăr;
–lipsite sau sarace în sodiu;
–cu conţinut redus de proteine;
–cu conţinut îmbogăţit în proteine;
–lipsite de gluten;
–cu valoare energetica redusă;
–cu conţinut îmbogăţit în celuloza.
În categoria alimentelor speciale intra şi produsele alimentare pentru sugari şi copii de vârsta mica.
Orice produs alimentar prezentat nepreambalat spre comercializare consumatorilor trebuie să aibă înscris pe el sau în imediata apropiere, fără risc de confuzie, pe un afis, anunţ sau sub orice alta forma, denumirea, în condiţiile prevăzute la art. 8.
Indicarea datei de fabricaţie sau a termenului de valabilitate a produselor alimentare nepreambalate se va face pe ambalajul sau recipientul ce conţine produsul, în documentele comerciale insotitoare care se referă la acestea, precum şi pe afisul de prezentare a produsului.
Anexele nr. 1a) - 1e) fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Anexa 1 a)
la normele metodologice
MENŢIUNI SUPLIMENTARE DE ETICHETARE PE GRUPE DE PRODUSE
Prevederile art. 6 pct. 1-10 (etichetarea produselor alimentare preambalate) vor fi completate cu menţiunile specifice fiecărei grupe de produse, după cum urmează:
1.Lapte de consum
a)conţinutul de grasime - exprimat în procente - pentru fiecare tip de lapte de consum (lapte normalizat, lapte smântânit, lapte hiperproteic);
b)procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat), prescurtarile de tipul "past.", "UHT" sunt admise;
c)pentru laptele pasteurizat se va menţiona "a se păstra la temperatura de 2-8 grade C".
2.Sortimente din lapte deshidratat sau parţial deshidratat
a)în cazul produselor: lapte condensat neindulcit, lapte condensat indulcit, lapte normalizat concentrat neindulcit, lapte normalizat concentrat indulcit, lapte smântânit concentrat indulcit, lapte smântânit concentrat neindulcit:
–menţiunea "încălzit la temperatura ultrainalta (UHT)" sau tratat la temperatura ultrainalta" - dacă acestea au fost supuse la un astfel de tratament şi ambalate aseptic;
–conţinutul de grasime, exprimat în procente;
–recomandări privind modul de utilizare şi condiţiile de dilutie;
b)în cazul sortimentelor de lapte deshidratat (lapte praf);
–menţiunea "produs instant" - pentru produsele cu solubilitate instantanee;
–conţinutul de grasime, exprimat în procente;
–conţinutul de substanţa uscata, exprimat în procente;
–recomandări privind metoda de reconstituire şi diluare, ca şi conţinutul în grasime al produsului astfel reconstituit.
3.Iaurt, smântână
Conţinutul de grasime, exprimat în procente pentru fiecare tip de produs (iaurt foarte gras, gras, slab; smântână dulce, fermentată).
4.Brânzeturi
Pentru diferite tipuri de sortimente din aceasta grupa: brânzeturi proaspete, maturate, topite, fermentate, aromatizate:
a)conţinutul de grasime raportat la substanţa uscata, exprimat în procente;
b)procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (topire, afumare);
c)o menţiune, precum: "pe bază de lapte crud", dacă s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricare;
d)în cazul brânzeturilor aromatizate, menţionarea aromatizantului adăugat.
5.Unt
a)conţinutul de grasime, exprimat în procente;
b)menţiune specială în cazul adaosului de sare.
6.Produse din categoria margarina
a)menţiune privind tipul de margarina, după conţinutul de grasime, exprimat în procente;
b)menţiune privind adaosurile de lapte, unt, vitamine, dacă s-au utilizat asemenea adaosuri în fabricare;
c)margarina conţinând mai mult de 0,5% sare comestibila trebuie indicată ca "sărată".
7.Carne şi produse din carne
a)menţionarea speciilor de animale de la care provine carnea (inclusiv organele);
b)denumirea speciei pentru peste, crustacee, moluste;
c)menţionarea procedeelor de fabricaţie sau natura tratamentelor utilizate, ca de exemplu:
–produs pe bază de carne tocata;
–produs crud-uscat;
–produs afumat;
–produs sarat;
–cirnati proaspeţi pentru fript, prajit;
–preparate din carne, proaspete (fierte);
–preparate din carne, fierte şi afumate;
–preparate din carne, crude şi afumate;
–preparate din carne, fierte, afumate şi uscate;
–preparate din carne, fierte şi dublu afumate;
–preparate din carne prelucrate prin coacere;
–produs pasteurizat (semiconserve tratate termic la o temperatura mai mica de 100 grade C);
–produs refrigerat;
–produs congelat;
–semipreparate culinare (pentru produsele netratate termic);
–produs pe bază de peste ...., cu specificarea speciei;
d)în denumirea specifică a produselor pe bază de carne, trebuie să se indice în plus ingredientele de alta natura şi mai rar uzitate;
e)pentru produsele pe bază de carne, traditionale, este permisă utilizarea ca denumire specifică desemnarea tradiţionala uzitata. Utilizarea acestor denumiri traditionale nu este admisă pentru produsele pe bază de carne care conţin ingrediente neuzitate;
f)informaţia privind specia de animal nu este necesară pentru produsele pe bază de carne alcătuite numai din carne de bovina, porcina, nici atunci când este utilizata denumirea lor tradiţionala. Dacă una dintre cele doua specii este menţionată în denumirea specifică, proporţia de carne trebuie să fie mai mare de 50% din compoziţie;
g)nu este necesară menţionarea speciei de animal pentru slanina, sorici, singe, plasma;
h)menţionarea tipului de membrana utilizat:
–membrane naturale;
–membrane artificiale comestibile;
–membrane artificiale necomestibile;
i)extractul şi supa de carne care nu provine din carne de bovina trebuie să poarte indicaţia privind carnea utilizata (exemplu: extract din carne de porc);
j)o menţiune referitoare la caracterul dietetic al produsului.
8.Oua şi produse din oua
a)la locul de vînzare se va afişa o eticheta în care se va menţiona "oua proaspete mari" (cu masa peste 50 g/buc.) sau "oua proaspete mici" (cu masa cuprinsă între 40-50 g/buc.);
b)pentru produsele din oua se va indica conţinutul în ou raportat la produsul finit, exprimat în procente, şi temperatura de păstrare.
9.Legume-fructe
a)în cazul ciupercilor comestibile congelate: data congelarii;
b)în cazul produselor pe bază de ciuperci uscate o menţiune, precum: "fabricat plecind de la ciuperci uscate";
c)în cazul ciupercilor de cultura proaspete: indicarea agentului economic producător sau a producătorului particular;
d)în cazul legumelor şi fructelor proaspete: clasa de calitate.
10.Sucuri de fructe, nectar de fructe, sirop de fructe
a)menţionarea substanţei uscate solubile, exprimată în grade refractometrice la 20 grade C;
b)în cazul produselor conţinând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l: o menţiune, precum: "conţine gaz carbonic";
c)menţionarea fructelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs.
11.Băuturi răcoritoare
a)menţionarea substanţei uscate solubile, exprimată în grade refractometrice;
b)dacă proporţia sucului de fructe este egala sau mai mare de 4%, este admis a se specifică denumirea fructului ("... cu suc de lamiie", ".... cu suc de portocale");
c)dacă proporţia din sucul de fructe este mai mica de 4%, se va menţiona "...cu aroma de ...";
d)dacă se utilizează mai multe sucuri, de fructe sau arome, acestea se vor menţiona în ordinea descrescătoare a concentratiilor acestora;
e)în cazul produselor cu conţinut mai mare de 30 mg cafeina/l, o menţiune, precum: "conţine cafeina"; în cazul băuturilor ce conţin, de regula, cafeina şi concentraţia este mai mica de 1 mg/l, se va indica "fără cafeina";
f)în cazul băuturilor conţinând mai mult de 2 g dioxid de carbon/l, o menţiune, precum: "conţine gaz carbonic";
g)menţionarea originii apei minerale, când aceasta este folosită la prepararea produselor.
12.Sucuri de legume
a)menţiune privind concentraţia, respectiv conţinutul în substanţa uscata solubila, exprimată în procente;
b)menţionarea legumelor în ordinea descrescătoare a proportiei acestora în produs.
13.Conserve de fructe (dulceata, gem, marmelada, crema, pasta):
a)menţionarea substanţei uscate solubile, exprimată în grade refractometrice la 20 grade C şi la 100 g produs;
b)o menţiune, precum: "a se păstra la rece după deschidere", pentru produsele a căror concentraţie în substanţa uscata solubila este mai mica de 63%; se poate omite aceasta menţiune pentru produsele la gramaje mici, al căror conţinut este, în mod normal, consumat o singură dată, ca şi pentru produsele la care au fost adaugati conservanti;
c)în lista ingredientelor şi aditivilor se va menţiona pentru:
–caisele utilizate în dulceata simpla, care au suferit tratament de deshidratare, altul decît liofilizare, specificăţia "caise uscate";
–sucul de sfecla roşie adăugat la gemul simplu sau la dulceata simpla de capsuni, zmeura, coacaze roşii sau de prune, specificăţia "suc de sfecla roşie pentru intensificarea culorii" sau o specificăţie asemănătoare.
14.Cacao, ciocolata, alte produse pe bază de cacao
a)în cazul ciocolatei umplute, se va specifică produsul de umplutura;
b)o menţiune privind adaosul de cafea sau de băuturi spirtoase, când acesta depăşeşte 1% din masa produsului finit;
c)în cazul produselor de ciocolata vîndute la bucata sub forma de figurine, articole de cofetarie pe bază de ciocolata vîndute la bucata, a căror greutate pe unitatea de ambalaj este mai mica de 50 g, indicaţiile suplimentare privind concentratiile minime ale unor componente vor fi afişate în imediata vecinătate a produsului respectiv.
15.Cafea, derivati din cafea
a)menţionarea denumirii varietatilor de cafea, în cazul sortimentelor de cafea-amestec, prajita;
b)indicarea conţinutului de cafeina, exprimat în procente, raportat la substanţa uscata;
c)în cazul în care conţinutul de cafeina este sub 1%, raportat la substanţa uscata, se va înscrie menţiunea "cafea decafeinizata".
16.Sare
Pentru sarea iodata se vor face menţiunile:
–"Iodata", cu indicarea concentratiei de iod;
–"a se folosi pentru gătit şi masa";
–"a se folosi pentru conserve alimentare".
17.Condimente
În cazul condimentelor care conţin mai mult de 5% sare comestibila, se va menţiona procentul acesteia.
18.Vin şi produse pe bază de vin
a)pentru vinurile de consum curent, care se obţin din soiuri de struguri de vin de mare producţie, se vor utiliza denumirile de "vin de masa" sau "vin de masa superior", funcţie de conţinutul în zaharuri al strugurilor;
b)vinurile de calitate, care se obţin din soiuri de struguri pentru vin cu însuşiri tehnologice superioare, vor fi denumite după numele podgoriei sau al zonei viticole din care provin, fiind clasificate în:
–vin de calitate superioară (cu concentraţia alcoolică de minimum 10%);
–vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată (cu concentraţia alcoolică de minimum 11%).
Vinurile de calitate superioară, care se comercializează cu denumirea de soi, trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul de struguri indicat;
c)pentru vinurile care se obţin din struguri de hibrizi direct producători, denumirea produsului va fi însoţită de menţiunea "vin din hibrid". De asemenea, în cazul producerii de amestecuri între struguri sau vinurile provenite din soiuri nobile şi din hibrizi direct producători, vinurile rezultate se comercializează ca "vinuri din hibrizi";
d)în funcţie de conţinutul în zaharuri reducatoare se poate înscrie "sec" (conţinutul de zahăr până la 4 g/l), "demisec" (între 4-12 g/l), "demidulce" (între 12-50 g/l), "dulce" (peste 50 g/l);
e)pentru vinurile de calitate superioară cu denumire de origine controlată, după menţionarea soiului de struguri se va preciza anul de recolta;
f)pentru vinurile spumante, spumoase şi aromatizate, se va preciza tipul de produs (exemplu:"vin spumant aromat alb", "vin spumant dulce", "vin spumos special alb", "vin spumos demisec alb");
g)o menţiune privind data imbutelierii şi denumirea celui care face îmbutelierea;
h)termenul "vechi" este interzis a se menţiona pe eticheta produsului a cărui vechime este mai mica de 3 ani, pentru vinurile roşii, şi de 2 ani, pentru vinurile albe, la fel ca şi indicaţiile de vechime care se contrazic sau conduc la confuzii;
i)etichetele pentru vermut vor prezenta şi recomandări privind modul optim de preparare pentru consum.
19.Băuturi alcoolice
a)data imbutelierii şi denumirea celui care face îmbutelierea;
b)în cazul băuturilor alcoolice, sunt interzise indicaţii care, sub diferite forme, se referă la sănătate, precum: "reconfortant", "fortifiant", "energizant", "tonic";
c)în cazul băuturilor alcoolice comercializate în restaurante:
–lista de băuturi trebuie să menţioneze denumirea specifică, conţinutul în alcool (% vol.) şi capacitatea. Aceste menţiuni nu se aplică în cazul amestecurilor de băuturi alcoolice care sunt preparate în restaurant;
–recipientele de băuturi alcoolice vîndute în restaurante trebuie să aibă indicate vizibil şi lizibil denumirea specifică, ţara producătoare şi conţinutul în alcool.
20.Oţet de fermentaţie
a)conţinutul în acid, exprimat în grame acid acetic la 100 cmc produs;
b)înscrierea pe eticheta a denumirii de "oţet" pentru produsul fabricat din acid acetic este interzisă.
21.Inghetata
Menţionarea conţinutului minim de grasime, exprimat în procente.
22.Informaţiile pe care produsele alimentare preambalate trebuie să le conţină pe ambalaj vor fi completate, după caz, cu:
a)o menţiune privind specificitatea compoziţiei calitative şi cantitative sau a procedeului special de fabricaţie care conferă produsului proprietăţi nutritive particulare;
b)informaţii privind valoarea energetica, conţinutul în substanţe nutritive;
c)o menţiune specială referitoare la produsele alimentare pentru sugari şi copii de vârsta mica (între 1 şi 3 ani) sau la produsele alimentare de completare a alimentaţiei normale (exemplu: produsele alimentare de completare a alimentaţiei sportivilor, produsele alimentare de completare pe bază de extract de malt);
d)alimentele speciale pot fi desemnate şi prin calificativul "dietetic". Sunt exceptate preparatele pentru sugari şi alte produse pentru copii de vârsta mica;
e)o menţiune cu rol de avertizare pentru anumite categorii de persoane (exemplu: "poate avea efect laxativ în caz de consum excesiv" sau "nu se recomanda persoanelor diabetice");
f)în cazul produselor alimentare congelate se vor face menţiunile: "produs congelat" şi "a nu se recongela după decongelare".Anexa 1b)
la normele metodologice
LISTA
produselor alimentare scutite de indicarea termenului de valabilitate
1.Fructele şi legumele proaspete, incluzind cartofii, care nu au făcut obiectul unei curatari, tăieri sau alte tratamente similare. Aceasta derogare nu se aplică seminţelor pentru germinatie şi produselor similare.
2.Băuturile care au mai mult de 10% concentraţie alcoolică.
3.Pâinea, produsele de panificatie, patiserie şi de cofetarie, care, prin natura lor, sunt consumate în 24 de ore de la fabricarea lor.
4.Oţetul de fermentaţie.
5.Sarea de bucatarie, cu excepţia sarii iodate.
6.Zahărul şi mierea de albine.
7.Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat şi/sau colorat.
8.Guma de mestecat şi produsele similare de mestecat.
9.Dozele de gheaţa alimentara.
Anexa 1c)
la normele metodologice
LISTA
produselor alimentare scutite de obligaţia indicarii ingredientelor
1.Fructele şi legumele proaspete, incluzind cartofii, care nu au făcut obiectul unei curatari, tăieri sau alte tratamente similare.
2.Apele carbogazoase, a căror denumire face să apară aceasta caracteristica.
3.Oţetul de fermentaţie care provine în mod exclusiv dintr-un singur produs de baza şi care nu a suferit adăugarea nici unui alt ingredient.
4.Brinza, untul, laptele, cremele fermentate, în măsura în care nu au suferit decît adaugari de produse lactate, enzime şi culturi de microorganisme necesare fabricării, brinza proaspăta sau topita, în ceea ce priveşte sarea necesară fabricării.
5.Produsele constituite dintr-un singur ingredient.
6.Agenţii de aromatizare, pentru care suportul şi aditivii trebuie să fie indicaţi.
Anexa 1d)
la normele metodologice
LISTA
ingredientelor care trebuie să fie înscrise cu denumirea categoriei lor, urmată de numele specific
1.Acidifiant
2.Agent de afinare
3.Agent de ingrosare
4.Agent de glazurare
5.Agent de umezire
6.Ameliorator (de făina)
7.Amidon modificat
8.Antiaglomerant
9.Antioxidant
10.Antispumant
11.Colorant
12.Conservant
13.Corector de aciditate
14.Emulgator
15.Gelifiant
16.Gaz spumant de expandare
17.Indulcitor
18.Saruri de topire
19.Stabilizator
20.Stimulator de aroma.
Anexa 1e)
la normele metodologice
LISTA
ingredientelor pentru care indicarea categoriei se poate înlocui prin denumiri simplificate
| Ingrediente | Denumirea simplificată | |
| Uleiuri | "ulei vegetal" sau "ulei animal", completat cu "hidrogenat" pentru uleiuri hidrogenate | |
| Grăsimi | "grăsimi vegetale" sau "grăsimi animale" completate prin "hidrogenate" pentru grăsimile hidrogenate | |
| Amestecuri de făină provenită din două sau din mai multe cereale (exemplu: făină de grâu şi ovăz) | "făină", urmată de enumerarea cerealelor din care aceasta a fost obţinută, în ordinea descrescătoare a proporţiei lor în compoziţie | |
| Amidon şi feculă native, amidon şi feculă modificate prin procedee fizice sau enzimatice, ca şi amidonurile şi feculele speciale (dacă nu sunt considerate ca aditivi) | "amidon" (amidonul extras din materii prime cerealiere porumb, grâu, orez şi din cartofi) | |
| Toate speciile de peşte, când denumirea şi prezentarea produsului alimentar nu se referă la o specie anumită de peşte | "peşte" | |
| Toate sortimentele de brânză, când denumirea şi prezentarea produsului alimentar nu se referă la un anume sortiment de brânză | "brânză" | |
| Condimentele nedepăşind 2% din compoziţia produsului alimentar | "condiment(e)" sau "amestec de condimente" | |
| Toate plantele sau părţi din plante aromatice nedepăşind 2% din compoziţia produsului alimentar | "plante aromatice", "ierburi aromatice", "ierburi", "amestecuri de plante aromatice" sau "amestecuri de ierburi" | |
| Toate preparatele de gume utilizate în fabricaţia gumei de bază pentru gumă de mestecat | "guma bază" | |
| Zaharoză | "zahăr" | |
| Sirop de glucoză şi sirop de glucoză deshidratat | "sirop de glucoză" | |
| Toate proteinele lactice (cazeină, cazeinaţi şi proteine din zară) şi amestecuri din aceste proteine | "proteine din lapte" | |
| Toate fructele confiate, nedepăşind 10% din masa produsului alimentar | "fructe confiate" | |
| Amestecul de legume nedepăşind 10% din compoziţia produsului alimentar | "legume" | |
| Toate tipurile de vinuri | "vin" | |
| Suc de sfeclă roşie lichid sau pudră, pentru a colora | "suc de legume colorant", "colorant din legume", "suc de sfeclă roşie colorant" | |
| Suc de soc lichid sau pudră, pentru a colora | "suc de fructe colorant", "colorant din fructe", "suc de soc colorant" |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.