Metodologie
Metodologie din 21 iunie 2018
de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim
- Emitent
- Guvernul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 530 din 27 iunie 2018
Textul actului · 25 de articole
100%
de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim
Prezenta metodologie de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim, denumită în continuare metodologie, stabilește etapele procesului de elaborare și implementare a planului de amenajare a spațiului maritim, precum și conținutul-cadru al planului de amenajare a spațiului maritim.
Etapele procesului de elaborare și implementare a planului de amenajare a spațiului maritim sunt următoarele:
a)stabilirea și delimitarea responsabilităților autorităților competente, potrivit atribuțiilor specifice din aria de competență a acestora;
b)evaluarea contextului și definirea cadrului general;
c)organizarea participării și consultării părților interesate;
d)definirea și analiza condițiilor existente;
e)definirea și analiza condițiilor viitoare;
f)elaborarea și aprobarea planului de amenajare a spațiului maritim;
g)implementarea planului de amenajare a spațiului maritim;
h)monitorizarea și evaluarea planului de amenajare a spațiului maritim;
i)adaptarea procesului de planificare a spațiului maritim.
La elaborarea planului de amenajare a spațiului maritim se va avea în vedere și conținutul-cadru al acestuia, astfel cum este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Comitetul de amenajare a spațiului maritim este organismul interministerial, fără personalitate juridică, stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 88/2017, cu atribuții în elaborarea și monitorizarea implementării planului de amenajare a spațiului maritim.
Stabilirea și delimitarea responsabilităților autorităților competente, potrivit atribuțiilor specifice din aria de competență a acestora, implică următoarele etape:
a)clarificarea și detalierea responsabilităților juridice și administrative ale autorităților competente în raport cu activitatea de amenajare a spațiului maritim, conform prevederilor legale în vigoare;
b)stabilirea rolului autorităților competente privind apele marine și a raporturilor instituționale dintre autoritățile competente în vederea elaborării, monitorizării și implementării planului de amenajare a spațiului maritim.
(1)Planul de amenajare a spațiului maritim include analiza și evaluarea documentelor juridice, strategiilor, politicilor și planurilor privind planificarea spațială maritimă, la nivel național și internațional.
(2)Planul de amenajare a spațiului maritim include viziunea strategică ce are ca scop dezvoltarea managementului durabil al zonei marine.
(3)Viziunea strategică trebuie să reprezinte rezultatul abordării coordonate și integrate a tuturor autorităților competente, în acord cu legislația în vigoare, având ca obiective obținerea unor rezultate durabile.
(4)Viziunea strategică se fundamentează pe obiective și ținte și poate fi îmbunătățită în orice etapă a procesului de elaborare și monitorizare a planului de amenajare a spațiului maritim.
Activitatea de pregătire a procesului de planificare cuprinde următoarele etape:
a)adoptarea în cadrul comitetului a unui plan de lucru și a unui program de lucru;
b)stabilirea limitelor și a termenelor de planificare;
c)adoptarea unui set de scopuri, principii, obiective generale, clare și măsurabile care stau la baza procesului de elaborare a planului de amenajare a spațiului maritim;
d)evaluarea riscurilor în procesul de planificare și eventualele situații neprevăzute.
În elaborarea și implementarea planului de amenajare a spațiului maritim, precum și în procesul de revizuire a acestuia, comitetul de amenajare a spațiului maritim asigură consultarea părților interesate, a autorităților administrației publice competente și a publicului vizat.
Părțile interesate, autoritățile administrației publice competente și publicul vizat sunt consultate cu privire la planul de amenajare a spațiului maritim, cu respectarea prevederilor art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 88/2017, în următoarele etape:
a)evaluarea contextului și definirea cadrului general - activitatea de pregătire a planificării;
b)elaborarea planului de amenajare a spațiului maritim;
c)implementarea planului de amenajare a spațiului maritim;
d)monitorizarea planului de amenajare a spațiului maritim;
e)evaluarea planului de amenajare a spațiului maritim.
Definirea și analizarea condițiilor existente în spațiul maritim cuprinde următoarele etape:
a)colectarea și cartografierea la scară teritorială a informațiilor privind caracteristicile ecologice, de mediu, geologice, culturale și marine;
b)colectarea și cartografierea la scară teritorială a informațiilor privind activitățile maritime;
c)identificarea posibilelor conflicte și elemente de compatibilitate dintre utilizările existente.
Rezultatele obținute în etapa de definire și analiză a condițiilor existente sunt:
a)inventarul și hărțile ariilor marine protejate relevante, precum și hărțile de distribuție și areal al speciilor și habitatelor marine din zona de amenajare a spațiului maritim;
b)inventarul și hărțile activităților umane actuale din apele marine;
c)evaluarea posibilelor conflicte și compatibilități dintre utilizările existente ale spațiului maritim;
d)evaluarea posibilelor conflicte și elementele de compatibilitate între utilizările existente ale spațiului maritim și mediul înconjurător.
Definirea și analiza condițiilor viitoare cuprinde următoarele etape:
a)prognoza efectelor determinate de tendințele actuale ale nevoilor spațiale și temporale ale utilizărilor umane existente;
b)estimarea cerințelor spațiale și temporale pentru noile utilizări ale spațiului maritim;
c)identificarea scenariilor alternative viitoare pentru zona de planificare;
d)selectarea scenariului optim de utilizare a spațiului maritim.
Rezultatele obținute în etapa de definire și analiză a condițiilor viitoare sunt:
a)un scenariu care ilustrează evoluția spațiului maritim dacă se mențin tendințele și condițiile actuale fără noi intervenții;
b)scenarii alternative de utilizare a spațiului maritim care să ilustreze evoluția spațiului maritim în urma activităților planificate pe baza noilor scopuri și obiective;
c)scenariul optim care oferă baza pentru identificarea și selectarea măsurilor de amenajare a spațiului maritim.
(1)Planul de amenajare a spațiului maritim este documentul de planificare strategică, cu caracter director și de reglementare, prin care se identifică distribuția spațială și temporală a activităților și utilizărilor actuale și viitoare în apele marine și prin care se stabilește cadrul general de dezvoltare durabilă și integrată a diferitelor sectoare în apele marine.
(2)Planul de amenajare a spațiului maritim prezintă o viziune integrată a aspectelor spațiale ale politicilor sectoriale în domeniile dezvoltării economice, transportului maritim, protecției mediului și al patrimoniului cultural, energiei și resurselor minerale, pescuitului, cercetării și turismului.
(3)Planul de amenajare a spațiului maritim stă la baza strategiilor și programelor de investiții publice, precum și a investițiilor private din apele marine, în condițiile legii, subliniind dimensiunea spațială a managementului integrat și zonele în care pot fi aplicabile politicile privind amenajarea spațiului maritim.
(4)Planul de amenajare a spațiului maritim stabilește măsurile de dezvoltare ecologică, socială și economică în apele marine, inclusiv spațiul său aerian, suprafața, coloana de apă și fundul mării, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 88/2017.
Elaborarea și aprobarea planului de amenajare a spațiului maritim includ următoarele etape:
a)identificarea măsurilor alternative de amenajare a spațiului maritim;
b)specificarea criteriilor care vor sta la baza selectării măsurilor de amenajare a spațiului maritim;
c)elaborarea planului de zonificare;
d)evaluarea planului de amenajare a spațiului maritim;
e)adoptarea planului de amenajare a spațiului maritim.
Rezultatele obținute în etapa de elaborare și aprobare a planului de amenajare a spațiului maritim sunt următoarele:
a)identificarea și evaluarea măsurilor alternative de amenajare a spațiului maritim;
b)identificarea criteriilor pentru selectarea măsurilor alternative de amenajare a spațiului maritim;
c)un plan de amenajare a spațiului maritim la scară teritorială, comprehensiv, incluzând un plan de zonificare;
d)propuneri privind utilizarea spațiului maritim, măsuri identificate pentru implementarea planului, concluzii și recomandări.
Implementarea este procesul prin care planul de amenajare a spațiului maritim este pus în practică prin programe și măsuri.
Procesul de implementare a planului de amenajare a spațiului maritim include următoarele etape:
a)operaționalizarea planului de amenajare a spațiului maritim - acțiuni coordonate pentru punerea în aplicare a planului de amenajarea a spațiului maritim;
b)asigurarea respectării planului de amenajare a spațiului maritim - etapă a procesului de implementare a planului de amenajare a spațiului maritim în care se urmărește asigurarea respectării cerințelor generale ale planului de amenajare a spațiului maritim referitoare la regulamentele de zonificare, autorizații și licențe, în vederea reflectării îndeaproape a realităților practice și a aplicării acestuia. Având în vedere aceste cerințe, planul de amenajare a spațiului maritim trebuie să fie clar și ușor de înțeles, să stabilească și să delimiteze responsabilitățile autorităților competente și să susțină tehnic autoritățile competente pentru implementarea planului de amenajare a spațiului maritim, să stabilească termenele-limită pentru punerea în aplicare a măsurilor, să specifice costurile estimate ale implementării și costurile estimate pentru acțiunile prioritare și să identifice instrumentele de finanțare a mecanismelor de implementare;
c)punerea în aplicare a planului de amenajare a spațiului maritim - setul de acțiuni pe care le realizează autoritățile competente în vederea îndeplinirii scopurilor, obiectivelor și măsurilor prevăzute în planul de amenajare a spațiului maritim.
Monitorizarea este o activitate continuă care se realizează prin colectarea sistematică a datelor privind indicatorii selectați pentru a oferi tuturor actorilor implicați informații privind progresele înregistrate în procesul de management al scopurilor și obiectivelor.
Procesul de monitorizare și evaluare cuprinde următoarele etape:
a)dezvoltarea planului de monitorizare - reconfirmarea obiectivelor, acceptarea rezultatelor măsurabile, identificarea indicatorilor-cheie pentru monitorizare, elaborarea bazelor de date privind indicatorii spațiali și selectarea rezultatelor;
b)evaluarea datelor de monitorizare - activitate care evaluează rezultatele prin comparație cu anumite criterii predeterminate, de regulă un set de standarde sau obiective de planificare;
c)raportarea rezultatelor evaluării - cuprinde analiza și raportarea datelor, măsurătorilor și a tendințelor înregistrate.
Evaluările trebuie să fie deschise, transparente și disponibile tuturor părților interesate.
Rezultatele obținute în etapa de monitorizare și evaluare a planului de amenajare a spațiului maritim sunt următoarele:
a)un sistem de monitorizare destinat măsurării indicatorilor de performanță a măsurilor de amenajare a spațiului maritim;
b)informații privind stadiul implementării măsurilor de amenajare a spațiului maritim care vor fi utilizate pentru evaluare;
c)rapoarte periodice potrivit prevederilor art. 5 din Regulamentul privind organizarea, funcționarea și componența nominală a membrilor Comitetului de amenajare a spațiului maritim, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 406/2017.
Procesul de planificare poate fi adaptat în funcție de modificări ale obiectivelor strategice privind planul de amenajare a spațiului maritim, induse de factori externi, adoptarea unor noi politici sectoriale, noi informații despre sistemul maritim sau noi tehnologii care permit o coexistență mai eficientă a utilizărilor, în scopul menținerii unei dezvoltări durabile a spațiului maritim.
Adaptarea procesului de planificare a spațiului maritim cuprinde următoarele etape:
a)reconsiderarea și revizuirea planului de amenajare a spațiului maritim conform rezultatelor rapoartelor de evaluare;
b)identificarea nevoilor de cercetare aplicată;
c)inițierea următoarei etape de planificare spațială maritimă.
Rezultatele obținute în etapa de adaptare a procesului de planificare a spațiului maritim sunt următoarele:
a)propuneri de adaptare a țintelor, obiectivelor, rezultatelor și strategiilor managementului pentru următoarea etapă de planificare;
b)necesitățile de cercetare aplicată.
Rezultatele monitorizării și evaluării sunt utilizate la adaptarea planificării spațiului maritim astfel încât acțiunile acesteia să aibă efectele vizate.
la metodologie
CONȚINUTUL-CADRU
al planului de amenajare a spațiului maritim1. Introducere1.1. Principiile, scopul și obiectivele planului1.2. Viziunea strategică1.3. Stabilirea și delimitarea responsabilităților autorităților competente2. Procesul de planificare2.1. Etapele procesului de planificare2.1.1. Pregătirea procesului de planificare2.1.2. Analiza datelor privind condițiile existente și viitoare2.1.3. Planificarea propriu-zisă2.1.4. Implementarea 2.1.5. Monitorizarea2.2. Metodologia de planificare2.2.1. Analiza capacității instituționale și a cadrului legal 2.2.2. Analiza particularităților mediului natural și socio-economic2.2.3. Analiza conflictelor dintre părțile interesate și potențialii utilizatori 2.3. Implicarea părților interesate3. Contextul planificării3.1. Contextul de mediu3.1.1. Mediul marin3.1.1.1. Geomorfologia3.1.1.2. Geologia3.1.1.3. Linia de coastă3.1.2. Alte condiții fizice3.1.2.1. Regimul vântului, curenților și valurilor3.1.2.2. Temperatura apei, salinitatea și acoperirea cu gheață3.1.3. Zone ce necesită protecție specială 3.1.3.1. Speciile și habitatele marine3.1.3.2. Protecția naturii, ariile marine protejate, inclusiv Natura 20003.2. Contextul socioeconomic3.2.1. Demografia3.2.2. Activitatea portuară3.2.3. Pescuitul3.2.4. Alte activități umane3.3. Documentele de planificare spațială și strategiile relevante3.3.1. Documentele și strategiile naționale și regionale3.3.2. Documentele și strategiile internaționale4. Analiza și cartografierea datelor statistice4.1. Prezentarea generală a aspectelor relevante4.2. Aspectele relevante privind utilizările spațiului maritim4.2.1. Navigația și porturile4.2.2. Pescuitul4.2.3. Turismul maritim și de litoral4.2.4. Zonele militare și de restricții4.2.5. Infrastructura inginerească4.2.6. Depozite de deșeuri și depozite de muniție îngropate4.2.7. Patrimoniu cultural subacvatic4.2.8. Extracția de resurse minerale4.2.9. Resursele energetice regenerabile4.2.10. Acvacultura maritimă4.2.11. Protecția și conservarea naturii 4.2.12. Cercetarea științifică5. Analiza posibilelor conflicte și elemente de compatibilitate5.1. Interacțiuni dintre spațiile terestre și maritime5.2. Metode de soluționare a conflictelor identificate și de valorificare a elementelor de compatibilitate6. Cooperarea transfrontalieră6.1. Cadrul juridic6.2. Mecanisme de cooperare7. Procesul de consultare8. Propuneri privind utilizarea spațiului maritim și măsuri identificate pentru implementarea planului9. Concluzii și recomandări
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.