Decizie nr. 304 din 29 martie 2007

Ion Predescu - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală şi art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Reta Aniţei în Dosarul nr. 10.957/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La dosar, autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător care să întrunească condiţiile prevăzute de lege pentru a putea pune concluzii în faţa Curţii.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de la data emiterii încheierii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, respectiv 20 octombrie 2006, şi până în prezent, autorul excepţiei a avut la dispoziţie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajării unui apărător.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 10.957/1/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală şi art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Reta Aniţei în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la liberul acces la justiţie, ale art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac, precum şi ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 referitoare la Interzicerea discriminării, ambele din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Autorul excepţiei arată că, anterior modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 356/2006, notarul public, fiind judecat în primă instanţă de curtea de apel, avea la îndemână doar calea de atac a recursului, spre deosebire de ceilalţi inculpaţi, care, într-o ordine firească, puteau beneficia şi de posibilitatea de a uza de calea de atac a apelului. Cu toate că prin art. I pct. 13 din Legea nr. 356/2006 infracţiunile săvârşite de notarii publici au fost scoase din sfera de competenţă în primă instanţă a curţii de apel, dispoziţiile tranzitorii prevăzute în art. III alin. (3) al aceleiaşi legi menţin inegalitatea existentă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, deoarece varianta criticată de autorul excepţiei nu mai este în vigoare.

Cât priveşte dispoziţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006, Avocatul Poporului arată că textul conţine reglementări cu caracter tranzitoriu referitoare la competenţa instanţelor, care însă nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile menite să le asigure dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil. Mai mult, dispoziţiile criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Competenţa Curţii de Apel, şi ale art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conţinut:

–Art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală:

Curtea de apel:

1.judecă în primă instanţă: [...]

b)infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi;;

–Art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006: "Cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să fie judecate de instanţele competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacă se dispune desfiinţarea sau, după caz, casarea hotărârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competentă, potrivit prezentei legi."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006, potrivit cărora cauzele aflate pe rol la data intrării în vigoare a legii vor continua să fie judecate de instanţele competente iniţial, sunt norme de procedură, care, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie, cad în sarcina legiuitorului, acesta având deplina libertate de reglementare. De altfel, schimbarea competenţei în sensul recomandat de autorul excepţiei presupune, pe de o parte, o încălcare a principiului constituţional al neretroactivităţii legii şi, pe de altă parte, are semnificaţia unei solicitări de modificare a textului, care excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea celorlalte dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate, deoarece dispoziţiile legale criticate nu conţin norme care să aducă atingere dreptului la folosirea căilor de atac în condiţiile legii ori dreptului la un proces echitabil, aplicându-se tuturor persoanelor aflate în aceeaşi ipoteză juridică, fără niciun fel de discriminare pe considerente arbitrare.

Cât priveşte art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, deoarece critica autorului excepţiei vizează varianta existentă anterior modificării sale prin Legea nr. 356/2006, care nu a mai preluat soluţia legislativă, şi având în vedere şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare [...]", Curtea constată că excepţia este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicată de Reta Aniţei în Dosarul nr. 10.957/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

2.Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru