Decizie nr. 245 din 17 septembrie 2002

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Pompilia Ghergu în Dosarul nr. 10.873/2001 al Judecătoriei Targoviste.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând ca problema ridicată priveşte interpretarea şi aplicarea legii, iar nu constituţionalitatea acesteia. Precizează, de asemenea, ca legea nu distinge, atunci când se referă la titularul cererii, asupra calităţii procesuale a părţilor. Considera ca autorii excepţiei confunda noţiunea de "cerere" cu aceea de "cerere de chemare în judecata", obligaţia timbrarii fiind în sarcina părţii care emite pretenţii. Astfel fiind, părţilor nu le incumba obligaţia de plată a taxei de timbru numai atunci când formulează excepţii şi apărări, în sensul art. 115 din Codul de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 10.873/2001, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Pompilia Ghergu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 contravin principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin aceea ca, în cauzele privind cereri pentru stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale, cereri de raport, de reducţiune a liberalităţilor ori de partaj, prevăd ca titularul cererii sa achite o taxa de timbru fixa (150.000 lei), iar partea care formulează apărări, prin întâmpinare, contestand pretenţiile reclamantului, sa plătească o taxa calculată la valoarea contestată.

Judecătoria Targoviste, invocand prevederile art. 16 din Constituţie, opineaza pentru o reglementare potrivit căreia "fiecare parte sa timbreze cu jumătate din taxa de timbru aferentă valorii bunurilor contestate. În acest fel, nici reclamantul şi nici pârâtul nu ar mai fi tentati de a solicita la partaj, respectiv de a contesta, bunuri care nu fac parte din comunitatea de bunuri".

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. În acest sens se arata ca "excepţia nu priveşte, de fapt, prevederile art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997, ci neconcordanta dintre acestea şi Hotărârea Guvernului nr. 752/1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997. Dispoziţiile cuprinse în hotărâri ale Guvernului şi în ordine ale ministrilor nu pot face însă obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât, potrivit art. 114 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte numai asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor. Art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 nu face decât sa precizeze ca prin titular al cererii trebuie avută în vedere persoana care formulează cereri în contestare şi nu în mod obligatoriu titularul cererii principale, ceea ce nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie".

Guvernul apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată, deoarece aceasta priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997, iar nu constituţionalitatea lor.

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997), dispoziţii al căror conţinut este următorul: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeaza astfel: [...]

c)cereri pentru stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reducţiune a liberalităţilor şi cereri de partaj 50.000 lei.

Separat de aceasta taxa, dacă părţile contesta bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată;"

Legea nr. 146/1997, ulterior publicării sale, a fost modificată şi completată prin mai multe acte normative, dar nici unul dintre acestea nu priveşte dispoziţiile art. 3 lit. c) alin. 2, care fac obiectul acestui dosar.

Autorul excepţiei susţine ca prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."

Examinând excepţia, Curtea constata ca, în realitate, critica de neconstituţionalitate nu vizează textul legal dedus controlului, ci interpretarea data acestuia prin dispoziţiile art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al ministrului de stat, ministrul justiţiei, şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 10 august 1999), dispoziţii care prevăd ca "în aplicarea art. 3 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 146/1997, prin titularul cererii se înţelege partea care contesta bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor pentru stabilirea calităţii de moştenitor, a masei succesorale, cererilor de raport, cererilor de reducţiune a liberalităţilor şi cererilor de partaj".

Astfel fiind, excepţia urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibila, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională, exercitând controlul de constituţionalitate, "nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei". Rezultă ca interpretarea legii este atributul suveran al instanţei de judecată, în opera de infaptuire a justiţiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Pompilia Ghergu în Dosarul nr. 10.873/2001 al Judecătoriei Targoviste.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu