Aranjament din 22 aprilie 1997

ROMÂNIA:

Anexata la acesta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtând data de 9 aprilie 1997, semnata de ministru de stat, ministrul finanţelor al României, şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României, prin care se solicita şi se stabilesc:

a)obiectivele, politicile şi masurile pe care autorităţile din România intenţionează să le adopte pe parcursul acestui aranjament stand-by; şi b) înţelegerile dintre România şi Fondul Monetar International (denumit în continuare Fond) cu privire la examinarile ce vor fi efectuate asupra progresului înregistrat în realizarea obiectivelor programului şi în adoptarea politicilor şi masurilor, de către autorităţile române, pe parcursul acestui aranjament stand-by.

Pentru sprijinirea realizării acestor obiective şi politici, Fondul Monetar International acorda acest aranjament de credit stand-by în conformitate cu urmatoarele prevederi:

1.Pe o perioadă de 13 luni, începând din 22 aprilie 1997, România va avea dreptul să efectueze cumparari de la Fond intr-o sumă echivalenta cu 301,5 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fără o reexaminare ulterioară din partea Fondului.

2.a) Cumpararile efectuate în cadrul acestui Aranjament stand-by nu vor depăşi, fără acordul Fondului, o sumă echivalenta cu 60,3 milioane DST până la 15 august 1997, o sumă echivalenta cu 120,6 milioane DST până la 15 noiembrie 1997, o sumă echivalenta cu 180,9 milioane DST până la 15 februarie 1998 şi o sumă echivalenta cu 241,2 milioane DST până la 15 mai 1998.

b)Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unei cumparari supuse rascumpararii peste cota de 25%, efectuata în cadrul acestui aranjament stand-by, care nu vor spori disponibilitatile Fondului exprimate în moneda naţionala a României.

3.România nu va efectua cumparari supuse rascumpararii, în cadrul acestui aranjament stand-by, care să sporeasca disponibilitatile Fondului în moneda naţionala a României peste cota de 25% :

a)pe parcursul oricarei perioade în care datele de la sfârşitul perioadei precedente indica urmatoarele:

(i)limita activelor interne nete ale Băncii Naţionale a României, descrisa în anexa B-I a memorandumului anexat, sau

(îi) limita activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României, descrisa în anexa B-II a memorandumului anexat, sau

(iii)limita creditului net acordat de sistemul bancar bugetului general consolidat, descrisa în anexa B-III a memorandumului anexat, sau

(iv)limita privind preluarea la bugetul general consolidat a datoriei întreprinderilor faţă de bănci şi emiterea de garantii guvernamentale privind imprumuturile acordate de către bănci întreprinderilor, descrise în anexa B-IV a memorandumului anexat, sau

(v)limita privind contractarea şi garantarea datoriei externe cu scadenţa mai mare de 1 an, descrisa în anexa B-V a memorandumului anexat, sau

(vi)limita privind contractarea şi garantarea datoriei externe cu scadenţa între 1 şi 3 ani, descrisa în anexa B-V a memorandumului anexat, sau

(vii)limita privind datoria nerambursata cu scadente de până la şi inclusiv 1 an, descrisa în anexa B-VI a memorandumului anexat, sau

(viii)limita arieratelor interne ale bugetului general consolidat, descrisa în anexa B-VII a memorandumului anexat, sau

(ix)limita privind arieratele interne faţă de Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, descrise în anexa B-VIII, nu este respectata; sau

b)dacă, oricand pe perioada aranjamentului, bugetul general consolidat sau Banca Naţionala a României esueaza în ceea ce priveste intentia exprimata referitoare la neacumularea de arierate externe faţă de creditori externi, asa cum este descrisa la paragraful 34 al memorandumului anexat; sau c) după data de 14 august 1997 şi 14 februarie 1998, până când reexaminarea programului prezentat în scrisoarea anexata a fost incheiata; sau d) după datele de 14 august 1997, 14 noiembrie 1997, 14 februarie 1998 şi 14 aprilie 1998, până când reexaminarea politicii cursului de schimb prezentată în scrisoarea anexata a fost incheiata; sau e) dacă, oricand, pe parcursul perioadei aranjamentului stand-by, România

(i)impune sau intensifica restrictiile privind efectuarea plăţilor şi a transferurilor pentru tranzactiile internationale curente; sau

(îi) introduce sau modifica practici valutare multiple;

sau

(iii)incheie acorduri de plati bilaterale care să fie incompatibile cu art. VIII; sau

(iv)impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta de plati.

În cazul în care România este împiedicată sa faca cumparari în cadrul acestui aranjament stand-by, datorita paragrafului 3, cumpararile vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere a circumstantelor în care cumpararile pot fi reluate.

4.România nu va face cumparari în cadrul acestui aranjament stand-by, pe parcursul oricarei perioade în care România are obligaţii financiare restante către Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate:

a)în cazul uni cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7842 - (84/165) din Ghidul privind Actiunile de corectare; sau b) în cazul unei cumparari destinate sustinerii operaţiilor de reducere a datoriei şi serviciului datoriei, în conformitate cu Decizia nr. 9331 - (89/167), asa cum a fost amendata; sau c) în baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955 - (88/126), amendata, referitoare la facilitatile de finanţare contingente şi compensatorii.

5.Dreptul României de a se angaja în tranzactii acoperite prin acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce priveste cererile primite de către Fond după:

a)declararea oficiala a neeligibilitatii, sau b) o decizie a Consiliului Executiv de a suspenda tranzactiile fie în general, fie în vederea luării în considerare a unei propuneri facute de directorul executiv sau directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficiala a eligibilitatii României. Când notificarea oficiala a neeligibilitatii sau a deciziei de a considera o propunere se face potrivit paragrafului 5, cumpararile pot fi reluate numai după o consultare care să aibă loc între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere referitoare la circumstantele în care astfel de cumparari pot fi reluate.

6.Cumpararile din cadrul acestui aranjament stand-by vor fi facute în monedele altor membri, selectate în concordanta cu politicile şi procedurile Fondului, mai puţin în situaţia în care Fondul este de acord, la cererea României, sa furnizeze DST la momentul cumpararii.

7.România va plati un cost pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului.

8.a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumparare din cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului şi cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile pentru echilibrarea balantei de plati şi pentru îmbunătăţirea pozitiei rezervei valutare.

b)Orice diminuare a sumei în moneda României, deţinută de către Fond, va reduce sumele supuse rascumpararii prevăzute la lit. a) de mai sus, în concordanta cu principiile aplicate de către Fond pentru acest scop, la momentul reducerii.

9.Pe perioada aranjamentului stand-by, România va pastra o stransa consultare cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondente şi vizite ale personalului Fondului în România sau ale reprezentantilor României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale de timp sau date solicitate de către Fond, acele informaţii cerute de Fond referitoare la progresul realizat de România în atingerea obiectivelor şi politicilor prezentate în scrisoare şi în memorandum, anexate.

10.În concordanta cu scrisoarea atasata, România se va consulta cu Fondul asupra oricarei măsuri ce urmeaza a fi adoptata la iniţiativa Guvernului sau ori de cate ori directorul general solicita consultari referitoare la orice criteriu care nu a fost respectat din cadrul paragrafului 3 de mai sus, sau atunci când directorul general considera ca o consultare este necesară.

În plus, după perioada aranjamentului, atâta vreme cat România are cumparari restante în transele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu Fondul, periodic, la iniţiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile în domeniul balantei de plati a României.

Stimate domnule CAMDESSUS,

Noul guvern a preluat, o dată cu instalarea sa în decembrie 1996, o situaţie economica deosebit de dificila. Trebuie sa luam imediat măsuri pentru a face faţa presiunilor inflationiste şi sa rezolvam criza valutara serioasa, probleme care reflecta o relaxare majoră a politicilor în cursa electorala. În acelasi timp, noi suntem hotarati sa ne indreptam în mod decisiv către liberalizarea şi reforma unei economii care este caracterizata în prezent de proprietate şi control de stat şi care, în aceste condiţii, nu poate duce către o imbunatatire a nivelului de trai. Programul nostru pentru atingerea acestui obiectiv dual, de stabilizare şi reforma, este descris în Memorandumul Guvernului României privind Strategiile de Dezvoltare Economica. Pentru susţinerea acestui program, prin prezenta, va solicitam, în numele Guvernului României, un Aranjament stand-by cu o durată de 13 luni, în suma de 301,5 milioane DST. Noi dorim ca Aranjamentul stand-by în vigoare să fie anulat la data la care noul Aranjament stand-by va fi aprobat de către Consiliul de Administratie al F.M.I.

Noi consideram ca strategiile şi masurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective, dar suntem pregatiti pentru a lua măsuri suplimentare şi pentru a incheia noi înţelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a realiza acest program. Guvernul României va continua procesul de consultare cu Fondul şi va furniza acele informaţii necesare pentru evaluarea implementarii programului. În acest sens, noi cunoastem ca informaţiile statistice de ordin economic trebuie furnizate cu acuratete şi la timp şi sunt esentiale pentru analizele privind strategiile şi pentru monitorizarea performantelor înregistrate în cadrul programului şi vom acorda cea mai mare prioritate realizării şi furnizarii acestor informaţii. Programul va fi reanalizat împreună cu Fondul la datele de 15 august 1997 şi 15 februarie 1998. La data primei reanalizari vor fi stabilite criteriile de performanţă aferente sfarsitului lunii decembrie 1997 şi sfârşitul lunii martie 1998.

În plus faţă de aceste reanalizari ale anexelor, fiecare cumparare va fi subiect al reanalizarii de către Fond a politicii ratei de schimb.

Ai dumneavoastra sinceri,

MEMORANDUMUL*) privind politica economica a Guvernului României

Notă *) Traducere

I. Introducere

1.Acest memorandum stabileste obiectivele şi politicile economice pentru anul 1997 ale Guvernului României. Programul economic prezentat mai jos este cuprinzator, incluzând politicile menite sa solutioneze problemele macroeconomice acute, precum şi reformele structurale din sectoarele agricol, al întreprinderilor şi bancar. Punerea în aplicare cu succes a acestui program va prezenta un pas semnificativ înainte în tranzitia României către o economie de piaţa şi integrarea sa în economia mondiala.

II. Cadrul general

2.Noul guvern este confruntat cu o deteriorare rapida a situaţiei economice. Inflatia a înregistrat o rata lunara de peste 10% în decembrie 1996, când guvernul şi-a inceput activitatea, comparativ cu 2% la inceputul anului 1996. Deficitul contului curent extern, care a crescut de la 0,5 miliarde dolari în 1994 la 1,7 miliarde dolari în 1995, a ajuns la 2,3 miliarde dolari în 1996. Rezervele valutare scazusera drastic deja în 1995, iar în 1996 deficitul contului curent a fost finanţat aproape exclusiv prin împrumuturi pe termen relativ scurt. Ca rezultat, plăţile în contul serviciului datoriei sunt prevăzute sa creasca de la o medie anuală de 900 milioane dolari S.U.A. în perioada 1994-1996 la 1,6 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1999-2001.

3.Deteriorarea acuta a situaţiei macroeconomice reflecta o relaxare a politicilor economice care a inceput în ultima parte a anului 1994 şi s-a intensificat semnificativ în cursul anului 1996, datorita, în special, cursei pentru castigarea alegerilor din noiembrie 1996. Deficitul bugetului consolidat al statului, pe bază de angajamente, a crescut de la 1,9% din produsul intern brut în 1994 la 2,6% din produsul intern brut în 1995 şi la 5,7% din produsul intern brut în 1996. Aceasta a reflectat volumul mai mare al subventiilor şi pensiilor, precum şi tolerarea arieratelor în plata impozitelor, ca mijloace de sprijinire a întreprinderilor neperformante. Deficitele din sectorul întreprinderilor de stat au crescut, de asemenea, ca răspuns la cresterile excesive de salarii şi la intarzierile în majorarea preturilor controlate, care, în general, au scăzut la jumătate, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1996. Deficitele bugetului general consolidat al statului şi al întreprinderilor de stat au fost finantate prin creditele de la Banca Naţionala a României. Desi pierduse controlul asupra cresterii masei monetare, Banca Naţionala a României a redus ratele dobanzilor la mijlocul anului 1996. Ratele reale ale dobanzilor au devenit puternic negative, iar cererea de bani a scăzut. Politica cursului de schimb flexibil a fost abandonata în martie 1996. La sfârşitul anului 1996, leul era comercializat la un curs cu 30-40% mai mare pe piaţa valutara neoficiala şi au aparut arierate în plăţile externe.

4.Pe lângă faptul ca este confruntata cu probleme acute de stabilizare macroeconomica, România se afla inca într-un stadiu relativ incipient al tranzitiei spre economia de piaţa. Structurile sale economice continua să fie dominate de proprietatea şi controlul statului, iar producţia şi utilizarea forţei de muncă au fost mentinute, în multe cazuri, numai prin subventii mari. În ciuda dimensiunii potentiale a pieţei interne, volumul investitiilor straine directe a fost mic. Condiţiile sociale s-au deteriorat, ceea ce se reflecta în cresterea mortalitatii infantile şi a numarului românilor care traiesc în saracie precum şi în scaderea duratei medii de viaţa. Pentru marea majoritate a populatiei, structurile economice actuale ofera putina speranta pentru o imbunatatire sustenabila a nivelului de trai.

III. Politici macroeconomice şi financiare

A. Obiectivele şi strategia de baza

5.Programul nostru macroeconomic pentru 1997 va reduce, în mod semnificativ, deficitele bugetului general consolidat al statului şi al sectorului întreprinderilor de stat, printr-o ajustare fiscala substantiala, cresteri mari ale preturilor controlate, o politica eficienta a veniturilor şi măsuri de intarire a disciplinei financiare. Reducerea acestor deficite va permite o incetinire a cresterii masei monetare, a inflatiei şi a ratei de depreciere a leului. În combinaţie cu o politica a cursului de schimb reglata pe piaţa se va asigura şi o reducere semnificativa a deficitului contului curent extern.

6.Suntem pe deplin constienti însă ca, în trecut, programe similare de stabilizare au esuat în cea mai mare parte. Insuccesul unor astfel de programe s-a datorat faptului ca obiectivele stabilite pentru sectoarele monetar şi extern au dat curs, în mod repetat, cererilor pentru credite agricole şi pentru o moneda supraevaluata, în scopul mentinerii unor preţuri scazute la energie. Aceste cereri şi-au avut originea în stagnarea aplicarii reformelor, care a determinat pierderi permanente în sectorul agricol şi în sectoarele mari consumatoare de energie. De fapt, politicile monetare şi valutare au fost angrenate în furnizarea de subventii cvasifiscale pentru aceste sectoare importante, pe seama pierderii controlului asupra inflatiei şi a echilibrului extern. Deoarece nu vom fi în măsura sa depasim problemele actuale acute ale stabilizarii fără politici monetare şi valutare puternice, succesul programului nostru depinde, în mod crucial, de îmbunătăţirea fundamentala a sustenabilitatii acestor politici. Consideram ca exista doua preconditii pentru sustenabilitate:

(i)programul de stabilizare trebuie insotit de o accelerare puternica a reformelor în scopul reducerii semnificative a pierderilor din sectorul agricol şi sectoarele mari consumatoare de energie; şi (îi) până la incheierea restructurarii toate subventiile către aceste sectoare trebuie să fie finantate integral de la bugetul de stat, eliberand politicile monetare şi valutare de orice functii cvasifiscale. Măsuri concrete în acest sens au fost luate pentru intarirea sustenabilitatii politicilor monetare şi valutare, asa cum se arata în continuare.

7.În ceea ce priveste politica monetara, Consiliul de administratie al Băncii Naţionale a României a decis, la 9 februarie 1997, ca Banca Naţionala a României sa stopeze acordarea de noi credite directionate şi sa liciteze toate creditele, la dobanzi stabilite de piaţa. Legea bugetului de stat pe anul 1997 contine un articol, ce confirma ca (i) Guvernul este de acord cu aceasta decizie; (îi) orice decizie pentru sprijinirea directionala a sectorului agricol sau a oricărui alt sector care nu-şi poate satisface nevoile de finanţare din împrumuturi normale de pe piaţa va fi de acum incolo, în totalitate, responsabilitatea bugetului de stat; şi (iii) orice decizie de a arunca aceasta responsabilitate inapoi la Banca Naţionala a României va fi incompatibila cu obiectivele fundamentale ale programului guvernamental. Bugetul de stat include noi subventii fiscale către sectorul agricol pentru a inlocui, parţial, la un nivel mult scăzut, subventiile cvasifiscale acordate anterior de Banca Naţionala a României. Accentul programului nostru de reforma pe privatizarea şi restructurarea rapida a întreprinderilor agricole, inclusiv închiderea unităţilor neviabile, va face posibila o astfel de reducere a subventiilor totale către acest sector. Prin intarirea acestui sprijin, de către politicile fiscale şi structurale, consideram ca reconcentrarea politicii monetare pe controlul inflatiei devine sustenabila.

8.În ceea ce priveste politica cursului de schimb, Legea bugetului de stat pe anul 1997 contine un articol care confirma ca:

(i)o politica a cursului de schimb determinat de piaţa este un element cheie al programului nostru pe 1997; şi (îi) aceasta politica ar putea cauza continuarea deprecierii nominale a leului, în lunile care urmeaza, datorita presiunilor actuale ale balantei de plati şi ratelor relativ inalte proiectate pentru inflatie. Pentru a preveni ca aceasta depreciere şi cresterile de preţuri la energie, asociate acesteia, sa determine o noua crestere a arieratelor către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, programul nostru de reforma va accentua privatizarea şi restructurarea rapida a întreprinderilor mari consumatoare de energie, inclusiv închiderea unităţilor neviabile. Mai mult, asa cum se explica în paragraful 19, am luat măsuri pentru a garanta ca bugetul statului îşi asuma responsabilitatea pentru achitarea de noi arierate către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, într-un numar limitat de cazuri, acolo unde ar putea fi necesar să se accepte noi arierate către aceste doua unităţi de servicii publice. Cu acest sprijin din partea politicilor fiscale şi structurale, politica cursului de schimb va fi eliberata de povara sprijinirii întreprinderilor mari consumatoare de energie şi poate fi angrenata în menţinerea echilibrului extern.

9.Prin intarirea acestor politici, programul stabileste, ca obiectiv, o reducere semnificativa a ratei inflatiei în anul 1997, după o crestere initiala a preturilor în primul trimestru ca rezultat al liberalizarii preturilor, al ajustarilor mari ale preturilor controlate şi al deprecierii leului. Se asteapta ca inflatia să fie de aproximativ 90%, din ianuarie până în decembrie 1997, dar sa scada la o rata analizata de 30% în trimestrul patru al anului 1997, comparativ cu rata analizata de 110% în trimestrul patru al anului 1996. Deficitul contului curent extern este proiectat sa scada de la 2,3 miliarde dolari în 1996 la 1,4 miliarde dolari în 1997, în timp ce activele externe nete ale Băncii Naţionale a României sunt programate sa creasca cu 650 milioane dolari S.U.A. până la sfârşitul anului.

10.Produsul intern brut real (P.I.B.) ar putea scadea cu 1-2% în 1997. Intr-un mare numar de întreprinderi, producţia a fost mentinuta în mod artificial la niveluri ridicate, prin subventii explicite şi preţuri scazute ale materiilor prime şi materialelor. Eliminarea subventiilor, cresterile mari ale preturilor materiilor prime şi materialelor şi restructurarea industriala vor afecta probabil producţia în astfel de întreprinderi, în 1997. Totusi, rezultatele solide ale întreprinderilor private mici şi dinamice sugereaza un potenţial considerabil pentru un răspuns rapid al productiei la accelerarea planificata a reformelor structurale şi ne asteptam ca în 1998 cresterea economica să fie reluata.

B. Politica fiscala

11.Deficitul bugetului general consolidat al statului, pe bază de angajamente, va scadea de la 5,7% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Aceasta reducere reflecta un efort fiscal major, luand în considerare faptul ca subventiile cvasifiscale de la Banca Naţionala a României care se cifrau la 2,6% din produsul intern brut în 1996 au fost mutate la buget în 1997. Deficitul bugetului general consolidat al statului şi subventiile cvasifiscale de la Banca Naţionala a României vor scadea de la un total de 8,3% din produsul intern brut în 1996 la 3,7% din produsul intern brut în 1997. Scaderea deficitului primar (deficitul bugetar fără plăţile de dobanzi la datoria publică) va fi chiar mai mare, intrucat plăţile de dobanzi de la buget vor creşte cu circa 2% din produsul intern brut în 1997, deoarece titlurile de stat vor avea dobanzi stabilite de piaţa.

12.Pe baza de încasări şi plati, deficitul bugetului general consolidat al statului va creşte de la 3,9% din produsul intern brut în 1996 la 4,5% din produsul intern brut în 1997, datorita lichidarii arieratelor interne provenite din 1996, care se ridica la aproape 1% din produsul intern brut. Aceasta crestere subestimeaza totusi măsura reala a efortului nostru fiscal în 1997, deoarece deficitul bugetului general consolidat al statului şi subventiile cvasifiscale de la Banca Naţionala a României calculate pe bază de încasări şi plati vor scadea de la un total de 6,5% din produsul intern brut în 1996 la un total de 4,5% din produsul intern brut în 1997.

13.Deficitul bugetului general consolidat al statului, calculat pe bază de încasări şi plati, în valoare de 10.480 miliarde lei sau de 4,5% din produsul intern brut în 1997 este compatibil cu reducerea programata a deficitului contului curent extern şi cu obiectivul unui flux nemodificat de credite, în termeni reali, către sectorul neguvernamental. Admitand ca finantarea externa neta va fi de 1.021 milioane dolari S.U.A., necesarul de finanţare interna a bugetului general consolidat al statului va fi de 2.490 miliarde lei în 1997. Ministerul Finanţelor nu va face uz de facilitatea de credit overdraft de la Banca Naţionala a României peste limita legala. Limitele trimestriale pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, care vor constitui un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by, sunt stabilite în Tabelul 1 şi detaliate în anexa III. Aceste limite vor fi reduse cu întreaga suma a părţii care depăşeşte imprumuturile externe programate şi majorate parţial în cazul în care finantarea externa este mai mica decat cea prevăzută. Drept criteriu de performanţă în cadrul programului, Guvernul se angajează sa nu acumuleze arierate interne, sa nu garanteze nici un împrumut bancar comercial intern către întreprinderi şi sa nu preia împrumuturi ale întreprinderilor către bănci.

14.Excluzand plăţile pentru dobanzi, vom reduce cheltuielile de la 31,9% din produsul intern brut în 1996 la 31,3% din produsul intern brut în 1997. O restructurare importanţa a cheltuielilor în cadrul acestei limite generale va fi necesară pentru mobilizarea de resurse sporite, de 2,2% din produsul intern brut, pentru programele sociale, în vederea atenuarii impactului reformelor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile, asa cum este descris în paragrafele 53-56.

15.Bugetul pe 1997 cuprinde o alocare totala de 2,5% din produsul intern brut pentru subventii destinate sectorului agricol, comparativ cu 1,9% în 1996. Aceasta crestere reflecta de fapt o modificare semnificativa a structurii cheltuielilor. În primul rand, subventiile pentru dobanzi şi preţuri care, în mod traditional, erau acordate de la buget, în principal intermediarilor şi fermelor cu capital de stat, vor fi în mare parte eliminate. În al doilea rand, pentru a atenua impactul inlaturarii creditelor directionate şi a subventiilor de dobanzi de la Banca Naţionala a României, bugetul va cuprinde:

(i)noi alocari de credite pentru tarani şi stimulente pentru băncile comerciale care se angajează în finantarea agriculturii, în valoare de 1.050 miliarde lei, din care numai jumătate vor fi alocate finantarii campaniei de primavara; şi (îi) o schema de voucher pentru ca taranii să-şi cumpere cele necesare productiei. Luand în considerare creditele directionate şi subventiile pentru dobanzi acordate de către Banca Naţionala a României în 1996, totalul subventiilor în bani acordate sectorului agricol va scadea de la 4,0% din produsul intern brut în 1996 la 2,3% din produsul intern brut în 1997 şi se vor limita la maximum 1,5% în 1998. Consideram ca noile subventii, combinate cu evolutia prevăzută în capacitatea sistemului financiar de a acorda agriculturii credite în condiţiile pieţei, vor fi suficiente pentru a asigura o finanţare corespunzătoare pentru recolta anului 1997. Cu toate acestea, Guvernul şi Banca Naţionala a României vor urmări, indeaproape, evolutia pietelor financiare, în lunile care urmeaza şi, în cazul în care resursele provenind din sistemul bancar, în condiţiile pieţei, se vor considera ca fiind insuficiente, vor fi disponibilizate resurse fiscale suplimentare de la buget pentru sectorul agricol. În aceasta privinta, Ministerul Finanţelor va elabora planuri de necesitate pentru realizarea de economii la cheltuieli neprevazute, în cazul în care va fi necesară sprijinirea suplimentara a sectorului agricol. Caracterul adecvat al resurselor bugetare pentru sectorul agricol va fi analizat cu personalul Fondului înainte de luna iunie 1997.

16.Bugetul pe anul 1997 prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor. Urmatoarele măsuri vor conduce la obtinerea de economii în valoare de 2,0% din produsul intern brut, în comparatie cu 1996:

(i)subventiile către industrie vor fi injumatatite; (îi) salariile din administratia publică vor fi supuse mecanismului de indexari partiale, descris la paragraful 31, iar utilizarea forţei de muncă se va reduce cu 5%, înainte de 31 martie 1997, şi cu alte 5%, până în septembrie 1997;

(iii)pensiile vor fi, de asemenea, supuse mecanismului de indexari partiale descris la paragraful 31; şi (iv) alocarile pentru investitii vor fi reduse cu 19%, în termeni reali. Cheltuielile de aparare vor fi limitate la 2,2% din produsul intern brut în 1997, comparativ cu 1,9% în 1996.

17.Sunt necesare o serie de măsuri pentru susţinerea veniturilor, în termeni reali, în faţa reducerii bazei de impozitare care va rezultă în urma restructurarii întreprinderilor şi a declinului activităţii economice. Aceste măsuri, de la care se asteapta o crestere a veniturilor de 2,3% din produsul intern brut în 1997, cuprind:

(i)eliminarea scutirilor de taxe vamale aprobate în 1996; (îi) o crestere a accizelor la produsele din alcool şi tutun;

(iii)revenirea asupra deciziei din 1996 de a se reduce ratele de impozit pe profit pentru unele societăţi;

(iv)o crestere a impozitelor asupra productiei interne de petrol şi gaze naturale ca urmare a cresterii mari de preţuri la aceste produse;

(v)o crestere a T.V.A. de la 9 la 18% la fructe şi legume; şi (vi) reinstituirea contribuţiilor de asigurări sociale pentru Fondul de pensii din agricultura şi Fondul de riscuri şi accidente. În plus, vom utiliza, pe deplin, aranjamentele legale şi instituţionale pentru a impune respectarea obligaţiei de plată a impozitelor, inclusiv colectarea impozitelor restante. Data fiind incertitudinea condiţiilor pentru realizarea veniturilor, intr-o economie care se contracta şi se restructureaza, incasarea veniturilor va fi examinata de către Fond până la 15 august 1997 şi suntem gata sa adoptam măsuri fiscale suplimentare, în contextul unui buget rectificat, în cazul unei insuficiente a veniturilor.

18.Bugetul pe anul 1997 cuprinde aprecieri moderate privind veniturile din privatizarea activelor deţinute de stat, în ciuda asteptarilor unei accelerari semnificative a procesului de privatizare. În prezent, veniturile din privatizare se acumuleaza în majoritate la Fondul Proprietăţii de Stat, care utilizeaza o parte a acestor venituri pentru subventionarea întreprinderilor neperformante, după cum doreste. Intentionam sa asiguram ca toate veniturile şi cheltuielile Fondului Proprietăţii de Stat să se regaseasca în mod corespunzător în bugetul general consolidat al statului. Modificările legislative necesare pentru realizarea acestui obiectiv vor fi adoptate până la 30 iunie 1997.

19.Resurse bugetare ar putea fi prevăzute pentru sectorul energetic. Arieratele către acest sector s-au acumulat în mod repetat, ajungand la dimensiuni care au urmări macroeconomice negative, reflectand ponderea mare a întreprinderilor neperformante, mari consumatoare de energie, din economie. Am luat o serie de măsuri pentru a intari capacitatea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, de a elimina clientii rau-platnici şi vom lua măsuri asiguratorii pentru ca în cele doua regii conducerile să aplice strict aceste măsuri. Credem ca aceste măsuri vor fi suficiente pentru a preveni acumularea în continuare de arierate către aceste unităţi. Dacă va fi necesar să se accepte acumularea de noi arierate, într-un numar limitat de cazuri, bugetul de stat va rambursa Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, echivalentul acestei cresteri de arierate. În acest caz, ne vom consulta imediat cu personalul Fondului, asupra unor măsuri fiscale suplimentare şi vom prezenta un buget rectificat Parlamentului, pentru a ne asigura ca deficitul bugetului general consolidat al statului pe 1997 rămâne în limitele stabilite mai sus. În cazul arieratelor către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, acumulate de orice intreprindere sau unitate a administraţiei locale care primeste transferuri şi subventii de la bugetul de stat, vom reduce, fără intarziere, astfel de plati de la buget, cu întreaga suma a cresterii arieratelor. Ca un criteriu de performanţă în cadrul programului, nu va avea loc nici o crestere de arierate, cu excepţia celor care sunt rambursate acestor regii de la bugetul de stat. Orice rambursare de acest fel va fi tratata ca o creanta a bugetului asupra intreprinderii în cauza.

20.Excedentul Fondului pentru şomaj va scadea, de la 0,8% din produsul intern brut în 1996, la 0,6% în 1997, datorita unei cresteri puternice a numarului de beneficiari, în special ca rezultat al restructurarii şi al reducerii locurilor de muncă în sectorul public. În plus, Fondul pentru şomaj va aloca resurse suplimentare pentru compensatiile acordate la desfacerea contractului de muncă, asa cum se menţionează la paragraful 54. În anul 1997, Fondul de stat pentru asigurări sociale se prevede a fi echilibrat, ca urmare a unei indexari partiale a pensiilor şi a unei cresteri scontate a ratei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări sociale. Cu toate acestea, dacă situaţia fondului se deterioreaza, bugetul de stat este gata sa acopere orice deficit şi sa recurga la compensarea reducerilor de cheltuieli în alte domenii. Reforma sistemului de pensii este necesară pentru a preveni o deteriorare a situaţiei financiare pe termen mediu; ea include o crestere a varstei de pensionare şi o inasprire a criteriilor de acordare a pensiilor pentru incapacitate de muncă. O noua lege a pensiilor care va fi analizata de Banca Mondiala va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997.

21.În perioada de după 1997, politica fiscala trebuie să vizeze reducerea apelului la resurse ale sectorului public, pentru a realiza diminuarea în continuare a inflatiei şi o redirectionare a resurselor către sectorul privat în dezvoltare. În acest scop, proiectiile preliminare sugereaza ca deficitul general consolidat al statului pe bază de încasări şi plati efective trebuie redus la 2,5% din produsul intern brut în 1998. Aceasta reducere trebuie realizata, în principal, printr-o diminuare suplimentara a subventiilor pe măsură ce se pune în aplicare reforma în intreprinderile neperformante.

C. Politica monetara şi a cursului de schimb

22.Programul este construit pe baza unei politici flexibile a cursului de schimb. Cursul va fi determinat liber, de cerere şi oferta, pe piaţa valutara interbancara. Aceasta piaţa a fost liberalizata la 18 februarie 1997, când Banca Naţionala a României a reacordat licente de operare cu valută tuturor băncilor româneşti şi straine, prin care acestea sunt autorizate să efectueze tranzactii cu valută. Licentele pentru bănci straine sunt, în mod special, importante, deoarece ele sunt, în general, intermediari efectivi pe piaţa valutara, asigurand o alternativa pentru firmele care în mod traditional au lucrat, în exclusivitate, cu bănci de stat. Banca Naţionala a României a emis recent o circulara către toţi dealerii, reiterand ca se doreste, din partea lor, stabilirea unui curs de schimb la un nivel care echilibreaza cererea cu oferta. În sfârşit, limita impusa anul trecut asupra disponibilitatilor zilnice în valută ale caselor de schimb valutar a fost ridicata.

23.Liberalizarea pieţei valutare a eliminat arieratele în plăţile externe, provenite din oblibaţiile legate de comert ale sectorului particular, a reluat activitatea pe piaţa interbancara şi a redus puternic prima dintre cursul de schimb cotat la casele de schimb şi cursul determinat pe piaţa interbancara. Banca Naţionala a României se va consulta cu Fondul asupra politicii cursului de schimb, dacă arieratele vor reaparea, dacă volumul mediu al tranzactiilor interbancare zilnice va scadea sub 2 milioane dolari S.U.A., sau dacă o primă semnificativa va aparea la casele de schimb. Privita istoric, o primă de peste 5% a fost considerata un indicator al restrictiilor pe piaţa valutara. Fiecare cumparare (tragere) în cadrul Aranjamentului stand-by va face obiectul unei analize din partea Fondului asupra politicii cursului de schimb.

24.Politica noastra monetara de zi cu zi va fi urmarita în principal printr-un obiectiv pentru baza monetara. În determinarea acestui obiectiv s-a luat în considerare necesitatea de drenare a excesului foarte mare de lichiditate creat în sistemul bancar. Obiectivul privind baza monetara presupune, de asemenea, o reducere temporara substantiala a cererii de bani în prima jumătate a anului 1997, care să reflecte scaderea înregistrată în a doua parte a lui 1996 şi accelerarea semnificativa a inflatiei asteptate, ca rezultat al cresterii preturilor controlate în lunile care urmeaza. Obiectivul pentru baza monetara în a doua jumătate a anului 1997 presupune ca cererea de bani se va reface o dată cu cresterea increderii în politicile noastre antiinflationiste. Este de asteptat, totusi, ca dobanzile reale sa ramana mari în cursul anului 1997. Obiectivele trimestriale pentru NDA (Net Domestic Assets/Active interne nete) şi NFA (Net Foreign Assets/Active externe nete), ale Băncii Naţionale a României, vor fi criterii de performanţă. Aceste criterii, ca şi plafoanele indicative pentru alte agregate monetare, sunt prezentate în tabelul nr. 1 anexat şi detaliate în anexa B.

25.În cursul primului semestru al anului 1997, politica monetara va fi condusa în condiţii de extrema incertitudine. Impactul pe termen scurt al modificarilor mari de preţuri controlate şi al deprecierii leului asupra inflatiei şi cererii de bani este foarte incert, asa cum este şi răspunsul fluxurilor de valuta la liberalizarea pieţei valutare. Dacă obiectivul principal al administrarii bazei monetare va fi acela de a menţine cresterea acesteia în cadrul limitei sus-menţionate, evolutiile de pe piaţa valutara vor constitui un indicator important al situaţiei politicii monetare. Orice tendinta a cursului leului de a se deprecia mai repede decat este de asteptat va declansa la inceput o scadere a bazei monetare sub obiectivul stabilit, cu scopul de a incetini ritmul deprecierii. Având în vedere incertitudinile, vom cauta sa mentinem cresterea bazei monetare şi a activelor interne nete mult sub obiective, în speranta ca restrangerea lichidităţii care o insoteste va determina o crestere mai mare a activelor externe nete decat cea programata. Banca Naţionala a României va continua să se consulte indeaproape cu personalul Fondului asupra politicii monetare.

26.În ceea ce priveste instrumentele de administrare a bazei monetare, Banca Naţionala a României nu va mai acorda noi credite directionate nici unui sector al economiei şi toate creditele noi vor avea dobânda pieţei. Licitaţia a devenit mecanismul principal pentru alocarea de credite de către Banca Naţionala a României. Banca Naţionala a României va asigura accesibilitatea tuturor băncilor la licitaţie, în condiţii şi termeni egali. Se va stabili o dobânda minima a creditelor de licitaţie pentru a se asigura ca dobanzile sunt mentinute la niveluri real pozitive. Dobânda la facilitatea Lombard (overdraft) va continua să fie stabilita mult peste dobânda de licitaţie şi va fi ajustata în mod flexibil, pentru a se asigura ca utilizarea de către bănci a acestei facilităţi este în conformitate cu obiectivul privind baza monetara. Băncile care nu respecta regulile prudentiale, inclusiv limitele privind expunerea valutara, nu vor putea utiliza licitaţia. Banca Naţionala a României nu va mai face operaţiuni de swap valutar cu băncile comerciale. Băncile care au excedente în valută şi lipsa de lei urmeaza sa vanda valuta pe piaţa interbancara.

27.Banca Naţionala a României nu a efectuat operaţiuni de open-market în trecut, dar va utiliza acest instrument în viitor, dacă va fi necesar, pentru a atinge obiectivul privind baza monetara, fiind gata sa liciteze depozite dacă nu are un portofoliu suficient de titluri de stat. Banca Naţionala a României a solicitat asistenţa tehnica de la Fond pentru a dezvolta aceste instrumente şi proceduri de administrare a bazei monetare. Stadiul introducerii recomandarilor facute de echipa de asistenţa tehnica va fi analizat cu personalul Fondului înainte de 30 iunie 1997.

28.Dezvoltarea unei piete eficiente pentru titluri de stat constituie o prioritate. Primul pas este acela de constituire a unui sistem de licitaţie competitiv, cu dobanzi stabilite de piaţa. Banca Naţionala a României şi Ministerul Finanţelor colaboreaza pentru stabilirea unui sistem de dealeri primari (pentru cumpararea titlurilor de stat) care va sprijini şi activităţile pieţei secundare. Reglementarile şi procedurile finale pentru titluri de stat vor fi aprobate de către Banca Naţionala a României şi Ministerul Finanţelor la inceputul lunii aprilie, iar băncilor li se va oferi ocazia de a deveni dealeri primari. Dealerii primari vor fi anuntati în curand, iar prima licitaţie cu scadenţa la 91 de zile, în cadrul noului sistem, va avea loc până la mijlocul lunii aprilie 1997. În acelasi timp, Banca Naţionala a României lucreaza la dezvoltarea unui sistem integrat de clearing, decontare, depozite şi înregistrare. De îndată ce noul sistem de licitatii va fi stabilit, obiectivul urmarit va fi extinderea registrului scadentelor oferite şi atragerea participării instituţiilor nebancare. Guvernul va supune aprobării Parlamentului, până la mijlocul lunii aprilie 1997, o noua lege a datoriei publice, pentru a crea o baza legala corespunzătoare pentru piaţa titlurilor de stat şi administrarea datoriei publice.

29.Stocul existent de titluri de stat cu scadenţa la 3 luni insumeaza 13% din masa monetara. O dată cu trecerea la un sistem de piaţa pentru plasamentul acestor titluri, Guvernul va trebui sa accepte dobanzi reale mult mai mari pentru a face piaţa să deţină în mod voluntar aceste titluri. Neacceptarea acestor dobanzi ar crea serioase probleme pentru politica monetara.

D. Preţuri controlate, politica veniturilor şi disciplina financiară

30.Esecul ajustarii adecvate a preturilor controlate a contribuit la pierderile mari ale întreprinderilor, indeosebi ale acelora din sectorul de producere a energiei şi al serviciilor publice. Preturile produselor petroliere, care au fost aproape dublate la 1 ianuarie 1997, au fost marite din nou cu circa 50% la 18 februarie 1997. Preturile la electricitate au fost majorate la 1 martie 1997 cu aproape 150% în medie pentru gospodarii şi cu 194% pentru industrie. Începând cu luna martie, aceste preţuri vor fi ajustate lunar, în conformitate cu miscarea cursului de schimb şi cu preturile pieţei mondiale. S-au majorat, de asemenea, preturile altor servicii publice la 18 februarie 1997, inclusiv serviciile pe calea ferata (cu 80%), transportul urban (cu 50-100%), apa şi canalizare (cu 60-70%) şi telecomunicatii (cu 80%). Aceste preţuri vor fi ajustate lunar, începând cu luna martie, pentru a reflecta integral schimbările în indicele preturilor de consum.

31.Cresterile salariilor reale peste sporul de productivitate au contribuit mult la cresterea pierderilor din sectorul întreprinderilor de stat în perioada 1995-1996. Salariile reale, în unele întreprinderi, sunt în mod clar la un nivel nesustenabil şi trebuie reduse intr-o maniera ordonata. În acest scop, Guvernul va emite, până la mijlocul lunii aprilie 1997, reglementarile care prevad ca regiile autonome şi societăţile comerciale de stat nerentabile (cu pierderi) nu pot spori salariul mediu pentru 1997, comparativ cu salariul mediu din ultimul trimestru al anului 1996, cu mai mult de 75% din cresterea programata a preturilor de consum, din cursul aceleiasi perioade. Aceasta limita, care se aplică şi functionarilor de stat, permite o reducere a salariilor medii în 1997 faţă de 1996 cu 6% în termeni reali. Pentru grupul regiilor autonome cu salarii relativ mari şi cu pierderi mari, Ministerul Finanţelor şi ministerele corespunzătoare vor asigura - la aprobarea bugetelor pe 1997 ale acestor unităţi - ca salariile să fie mentinute sub aceste limite. Guvernul propune, de asemenea, ca acordul-cadru naţional din 1997 pentru contractele colective de muncă pe economie, în general, dintre sindicate şi reprezentantii conducătorilor de întreprinderi, sa conţină recomandarea de a menţine cresterile de salarii în aceleasi limite.

32.Disciplina financiară slaba a fost asociata cu o crestere a arieratelor dintre întreprinderi la un nivel estimat la peste 20% din produsul intern brut al anului 1996. Operaţiunile din trecut, de lichidare a arieratelor, au creat o problemă de risc moral, încurajând noi arierate, în speranta ca astfel de operaţiuni vor fi repetate. Am declarat, în mod public, hotărârea noastra de a nu mai efectua nici o operaţiune de lichidare a arieratelor şi, ca urmare, nu vor mai fi disponibilizate resurse pentru reglementarea arieratelor, de la buget sau de la Banca Naţionala a României. Pe măsură ce increderea în măsuri se intareste, incidenţa unor noi arierate se va diminua. Actualul volum al arieratelor va trebui tratat prin procedurile falimentului sau prin reducerea preturilor atunci când intreprinderile cu arierate vor fi privatizate.

E. Balanta de plati şi administrarea datoriei externe

33.Deficitul contului curent existent este proiectat sa scada de la 2,3 miliarde dolari S.U.A. (6,6% din produsul intern brut) în 1996, la 1,4 miliarde dolari S.U.A. (4,5% din produsul intern brut) în 1997. Aceasta proiectie se bazeaza pe presupunerea conservatoare ca exporturile din unele sectoare vor scadea ca urmare a cresterilor mari ale pretului energiei şi a inlaturarii subventiilor. Ţinând seama de schema plăţilor serviciului datoriei şi de cresterea stabilita pentru Activele externe nete (NFA), nevoia finantarii globale în 1997 este proiectata la 900 milioane dolari S.U.A. Se asteapta ca aceasta nevoie de finanţare să fie acoperita în cea mai mare parte printr-un sprijin excepţional din partea creditorilor oficiali.

34.Datoria externa relativ mica a României, egala cu 95% din exporturi, şi rata favorabila a serviciului datoriei externe, de circa 12%, sugereaza ca povara datoriei externe rămâne controlabila. Cu toate acestea, recurgerea extensiva la împrumuturi pe termen relativ scurt în 1996 a provocat o deteriorare a profilului scadentelor datoriei externe, iar plăţile serviciului datoriei sunt stabilite a creşte în 1999-2001. Pentru a evita exacerbarea acestei probleme, vom limita în mod strict imprumuturile cu scadente mai mici de 3 ani. Ca urmare, am stabilit un plafon trimestrial general pentru datoria neconcesionala contractata şi garantata de guvern sau de regiile autonome, cu un subplafon pentru datoria scadenta între 1 şi 3 ani. Am stabilit, de asemenea, un plafon trimestrial pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta sub 1 an, contractata sau garantata de guvern, regiile autonome şi Banca Naţionala a României. Aceste plafoane vor acoperi, de asemenea, datoriile contractate, fără garantia guvernului, de către autorităţile locale, băncile comerciale şi intreprinderile de stat. Plafoanele, care constituie criterii de performanţă în cadrul programului, sunt prevăzute în tabelul nr. 1 şi detaliate în anexa B. România a recastigat accesul pe pieţele internationale de capital în anul 1996 şi speram sa continuam imprumuturile de pe aceste piete în 1997, în cadrul limitelor descrise în acest paragraf. Totusi, începând cu 15 martie 1997, numai Băncii Naţionale a României şi Ministerului Finanţelor li se va permite sa contracteze împrumuturi pe aceste piete, cu excepţia creditelor comerciale şi a creditelor furnizor pentru autolichidare. Ca un criteriu de performanţă în cadrul programului, asiguram că nu va fi nici o noua acumulare de arierate externe în perioada programului.

35.În perioada Aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare şi nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple şi nu vom impune sau intensifica restrictiile la import din motive de balanta de plati. Intentionam sa eliminam, în cursul perioadei programului, restrictiile rămase asupra plăţilor curente şi transferurilor şi sa acceptam oblibaţiile prevăzute de art. VIII, secţiunile 2, 3 şi 4, din Statutul Fondului, înainte de sfârşitul programului. Nu vor fi incheiate nici un fel de acorduri bilaterale de plati incompatibile cu prevederile art. VIII şi vom continua eforturile de a lichida toate angajamentele existente în cadrul actualelor acorduri. Am inceput negocierile cu Suedia referitoare la reglementarea obligaţiilor restante şi vom continua aceste discutii în vederea rezolvarii problemei într-un mod compatibil cu obiectivele programului nostru şi la timp.

IV. Reforma structurala şi masurile sociale

36.Pentru stimularea utilizarii mai eficiente a resurselor şi dezvoltarea unui sector privat dinamic, faza initiala a programului nostru de reforma sociala se va concentra asupra liberalizarii preturilor şi comerţului şi asupra privatizarii rapide şi restructurarii întreprinderilor, inclusiv asupra lichidarii unităţilor neviabile. Restructurarea întreprinderilor va fi completata de reforma sectorului financiar, cu accent pe dezvoltarea eficientei şi soliditatii sistemului bancar. Am adoptat, de asemenea, un pachet de măsuri de protecţie sociala, menite sa atenueze impactul social negativ al reformelor asupra celor mai vulnerabile grupuri ale societatii.

A. Lichidarea, restructurarea şi privatizarea întreprinderilor

1.Sectorul agricol

37.România are un potenţial agricol considerabil, datorita unei dotari favorabile cu resurse naturale. Cu toate acestea, aparitia unui sector agricol privat şi dinamic a fost sufocata de menţinerea proprietăţii de stat şi a controlului acestuia. Desi 80% din terenul arabil este proprietate particulara, de fapt toţi intermediarii agricoli şi fermele de animale rămân în proprietatea statului, iar controlul preturilor este atotcuprinzator. Acesti intermediari şi ferme de stat sunt, în general, foarte ineficienti şi produc mari pierderi financiare. Programul nostru de restructurare urmareste reducerea acestor pierderi, în mod rapid şi substantial. Acest obiectiv este esential pentru efortul nostru de stabilizare macroeconomica şi pentru dezvoltarea sectorului agricol privat.

38.La nivelul productiei vom intreprinde o restructurare rapida a fermelor de păsări şi porci ineficiente, proprietatea statului. 20 de ferme, reprezentand 70% din pierderile estimate din acest sector, sunt într-un stadiu avansat de privatizare sau lichidare, care va fi incheiata până la 30 aprilie 1997, data până la care tot stocul de animale va trebui să fie vandut. Un plus de 25 de ferme vor fi lichidate sau privatizate până la 31 decembrie 1997, iar restul, în cursul semestrului I 1998. Cel puţin 100 din celelalte 480 de ferme de stat, care controlează 20% din cel mai bun teren arabil, producand în principal cereale şi ulei comestibil, vor fi divizate în unităţi mai mici în cursul anului 1997 şi privatizate în anul următor.

39.În ceea ce priveste intermediarii agricoli, proprietate de stat, care furnizeaza servicii mecanizate şi de alta natura, un numar suplimentar de 150 societăţi au fost privatizate în luna martie 1997 şi un numar de inca 900 întreprinderi vor fi privatizate până la finele anului. Aceasta va aduce 75% din aceste societăţi în proprietate privată. Vom initia, de asemenea, privatizarea societatilor de distribuţie şi depozitare. Cea mai importanţa măsura, în 1997, în aceasta privinta este vanzarea a 30% din actiunile marilor distribuitori de cereale - societăţile "Comcereal" - S.A., care va fi urmata de privatizarea completa în 1998. În cursul anului 1997 vom privatiza una dintre cele doua mari societăţi de stat de seminte şi vom diviza agentia, proprietate de stat, care administreaza rezervele strategice de alimente, în 8 societăţi comerciale mai mici, în vederea privatizarii a cel puţin jumătate din ele înainte de finele anului.

40.Desi cea mai mare parte a terenului agricol a fost privatizat la inceputul anilor '90, utilizarea şi transferul pamantului au fost mult restrictionate. Pentru promovarea unei piete active a terenurilor agricole, va fi inaintata Parlamentului o noua lege până la 15 aprilie 1997, lege care va imbunatati aranjamentele de închiriere, drepturile de proprietate şi de ocupare şi va facilita privatizarea terenurilor aflate în proprietatea statului.

2.Industrie, minerit şi regii autonome

41.O reducere masiva şi sustinuta a pierderilor în sectorul întreprinderilor, indeosebi la intreprinderile mari consumatoare de energie, este esenţială pentru programul de stabilizare. În acest scop, un program special de restructurare vizeaza un grup mic de întreprinderi, dar care insumeaza circa 75% din totalul pierderilor realizate în intreprinderile de stat în 1996. În cadrul acestui program intreprinderile au fost impartite în urmatoarele trei grupe:

42.Prima grupa consta din 42 de societăţi comerciale cu pierderi care reprezinta aproape 20% din totalul pierderilor realizate de intreprinderile de stat în 1996. Cinci din aceste societăţi, inclusiv o rafinarie de petrol neviabila, îşi vor inchide operaţiunile şi până la 20 aprilie 1997 vor fi initiate procedurile administrative de lichidare. În prezent sunt în curs negocieri cu investitori strategici pentru privatizarea a inca 5 întreprinderi din cadrul acestui grup. Dacă aceste 5 întreprinderi nu sunt privatizate până la 30 aprilie 1997, ele vor fi imediat lichidate. Aceste 10 societăţi reprezinta aproape 7% din pierderile întreprinderilor de stat realizate în 1996. Din restul de 32 de societăţi rămase din acest grup, cel puţin 11 vor fi privatizate sau lichidate până la finele anului 1997.

43.A doua grupa este formata din 20 de regii autonome clasificate ca întreprinderi de servicii publice, care reprezinta circa 30% din totalul pierderilor din 1996 înregistrate de intreprinderile de stat. Ele nu vor fi privatizate pe termen scurt, cu excepţia desprinderii activităţilor comerciale sau vanzarii participatiilor minoritare. Ele vor face obiectul unor planuri individuale de restructurare începând cu 31 mai 1997, cu sarcini specifice pentru reducerea plăţilor totale de salarii. Implementarea acestor planuri, împreună cu o noua structura a tarifelor, trebuie să conduca la o reducere substantiala, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1997.

44.Cel de-al treilea grup consta din cele mai mari opt regii autonome, în cea mai mare parte mine, care nu sunt clasificate ca societăţi de servicii publice. Acest grup de întreprinderi cumuleaza aproape 30% din totalul pierderilor înregistrate de intreprinderile de stat în anul 1996. Se vor lua măsuri cu privire la intreprinderile cel mai puţin viabile pentru reducerea urgenta a pierderilor totale ale acestui grup cu circa 10% şi se vor elabora planuri detaliate de restructurare până la 30 aprilie 1997, menite sa conduca la reducerea pierderilor cu cel puţin 50%, în termeni reali, până la sfârşitul anului 1997. Toate aceste regii autonome vor fi transformate în societăţi comerciale şi oferite pentru privatizare înainte de sfârşitul anului, asa cum s-a stabilit cu Banca Mondiala.

45.Vom accelera foarte mult privatizarea marii majoritati a societatilor comerciale de stat, care nu apartin sectorului agricol şi care nu sunt incluse în programul nostru special de restructurare. Fondul Proprietăţii de Stat va actiona rapid pentru a oferi astfel de întreprinderi sectorului privat. Vor fi modificate reglementarile pentru a permite vanzarea acţiunilor la licitaţie ofertantului ce ofera preţul cel mai ridicat, fără o limita minima de pret. Metodele de vanzare vor include licitatii directe, oferte publice initiale, vanzari pe bază de negocieri către investitori strategici şi lichidari administrative şi juridice. În total, un numar cumulat de 2.750 privatizari trebuie realizate până la 31 mai 1997 şi un total cumulat de 3.600, până la sfârşitul anului 1997, reprezentand 60% din intreprinderile ce urmeaza a fi privatizate.

B. Liberalizarea preturilor şi comertul

46.Programul nostru impune liberalizarea cuprinzatoare a preturilor şi comerţului. Acest lucru este esential pentru tranzitia României la economia de piaţa. Controlul asupra preturilor şi comerţului exterior a stanjenit dezvoltarea sectorului privat şi a provocat mari pierderi care au fost surse permanente de probleme macroeconomice.

47.Toate preturile agricole sunt acum determinate de piaţa, susţinute de un regim de comert deschis. Astfel, la 18 februarie 1997 am liberalizat preturile de productie la grau, lapte, carne de porc, pasare şi produsele realizate din acestea, precum şi preturile corespunzătoare cu amanuntul, care reprezinta peste 17% din cosul pentru consum. Liberalizarea preturilor a fost însoţită de liberalizarea substantiala a regimului comercial. Până la 15 aprilie 1997, interdicţiile şi cotele impuse la export, acoperind aproximativ 20% din produsele agricole primare, vor fi eliminate. În plus, tarifele de import pentru produsele agricole vor fi reduse de la o medie ponderata de 67% la 27%, iar scutirile de taxe la import determinate în mod administrativ vor fi eliminate până la aceeasi data.

48.Sectoarele industrial şi minier au facut, de asemenea, obiectul controlului preturilor, care a distorsionat deciziile comerciale; conglomeratele energo-intensive au fost protejate faţă de fortele pieţei şi a fost intarziata restructurarea lor. În consecinţa, cea mai mare parte a preturilor cu amanuntul şi de productie, administrate, vor fi liberalizate până la 31 mai 1997. Controlul preturilor va fi pastrat numai pentru o mica lista, bine definita, de marfuri oferite în condiţii de monopol. La 18 februarie 1997, astfel de preţuri administrative au fost majorate aproape la nivelul preturilor internationale; în viitor, ele vor fi ajustate lunar, asa cum se arata la paragraful 30. Regimul comerţului cu produse industriale a fost relativ deschis şi am eliminat toate interdicţiile şi cotele rămase, cu excepţia cherestelei şi a celor stabilite prin acorduri internationale.

C. Reforma sectorului financiar

49.Intarirea sectorului bancar este o prioritate urgenta ca urmare a colapsului de anul trecut a doua bănci private. Rigurozitatea aplicarii normelor de supraveghere şi reglementare va fi cruciala în limitarea problemelor ce pot fi generate de expunerea mare a băncilor faţă de sectoarele cu dificultati financiare şi în prevenirea raspandirii unor astfel de probleme în intregul sistem bancar. De aceea, reforma sectorului nostru financiar se va concentra pe îmbunătăţirea supravegherii prudentiale, intarirea cadrului legal ce guverneaza activitatea băncilor şi a altor intermediari financiari şi pe privatizarea sistemului bancar.

50.Aplicarea prevederilor prudentiale şi de reglementare ale Băncii Naţionale a României a fost stanjenita de cadrul legal inadecvat. S-a cerut asistenţa tehnica Fondului, cu scopul de a consolida legea cu privire la activitatea bancara şi legea cu privire la insolvabilitatea băncilor. Modificările şi amendamentele necesare vor fi prezentate Parlamentului înainte de jumatatea lunii aprilie 1997. Vom prezenta, de asemenea, Parlamentului, până la 15 aprilie 1997, amendamentele legislative pentru clarificarea şi intarirea cadrului de reglementare şi a autorităţii de sanctionare ale Băncii Naţionale a României. Guvernul va sprijini pe deplin aplicarea stricta, de către Banca Naţionala a României, a prevederilor prudentiale şi de reglementare. Cele doua bănci private, care au esuat, vor fi închise, iar licentele lor bancare vor fi retrase până la mijlocul lunii aprilie 1997.

51.O tendinta deosebit de ingrijoratoare este cresterea brusca a creditelor în valută, care expune companiile şi băncile la riscuri valutare sporite. Astfel de credite se ridica, acum, la 38% din totalul creditelor bancare. Banca Naţionala a României va aplica, cu strictete, limitele obligatorii ale expunerii valutare şi este pregatita sa impuna plafoane marginale ridicate de lichiditate, pentru a reduce ponderea creditelor în valută la 25% din totalul creditelor bancare, până la 30 iunie 1997. Pentru a intari transparenta şi a facilita supravegherea sistemului bancar, Banca Naţionala a României va introduce, până la 30 iunie 1997, un plan de conturi acceptat pe plan international.

52.Pentru a incuraja dezvoltarea pietelor bancare şi de capital, Guvernul va actiona rapid pentru a promova participarea sectorului privat. Forma revizuita a legii privatizarii băncilor, care va fi pregatita în consultare cu Banca Mondiala, va fi prezentată Parlamentului până la 30 aprilie 1997. Banca Română de Dezvoltare va fi privatizata în 1997. O a doua banca cu capital de stat, pregatita pentru privatizare, va fi identificata până la 30 iunie 1997. Legea investitiilor straine va fi amendata, pentru a elimina prevederile privind aprobarea prealabila de către Agentia Română de Dezvoltare a investitiilor straine de portofoliu şi a permite repartizarea veniturilor din investitii.

D. Protectia sociala

53.Cheltuielile sporite cu subventiile directe şi indirecte au favorizat grupuri de interese în detrimentul paturilor vulnerabile ale populatiei. Estimari recente sugereaza ca 20% din populatie ar putea fi aproape de, sau sub limita saraciei. Strategia noastra de protecţie sociala se va baza, în cea mai mare parte, pe extinderea şi îmbunătăţirea dirijarii programelor existente pentru a garanta acordarea de sprijin, la timp, grupurilor celor mai vulnerabile. Pentru acest scop, bugetul pe 1997 va furniza resurse sporite, echivalente cu 2,2% din produsul intern brut.

54.Trei grupuri au fost identificate ca cele mai expuse riscurilor tranzitiei: copiii, somerii şi pensionarii din sectorul agricol. Alocatia pentru copii, care a fost erodata în ultimii ani până la cel mai scăzut nivel din regiune, va creşte de cel puţin cinci ori, cu suplimente pentru familii mai numeroase, care sunt, cel mai probabil, printre cei foarte saraci. Pentru şomeri, sumele acordate se vor menţine la acelasi nivel, în termeni reali. Mai mult, pentru a usura impactul restructurarii întreprinderilor, care este de asteptat sa dea nastere unei cresteri mari a somajului înregistrat în 1997, compensatiile speciale acordate la desfacerea contractului de muncă vor fi utilizate în mod selectiv pentru a sprijini muncitorii afectati de inchiderile de întreprinderi în regiunile inapoiate din punct de vedere economic. Se vor adopta măsuri pentru sprijinirea forţei de muncă active, în scopul de a ajuta muncitorii dislocati pe perioada restructurarii întreprinderilor. În sfârşit, pensiile agricole minime, în prezent la niveluri foarte scazute, vor creşte în termeni reali.

55.Pentru a proteja grupurile cele mai vulnerabile din principalele centre urbane, vom extinde numărul persoanelor care se încadrează în schema de asistenţa sociala. O crestere substantiala, pe termen scurt, este programata pentru protectia în natura pe bază de autoinscriere, prin hrana sociala şi cantine mobile. Plăţile aferente asistentei sociale şi pragurile pentru calificare vor creşte în pas cu inflatia. În sfârşit, ca parte din efortul nostru de protecţie sociala, bugetele educatiei şi sănătăţii se vor menţine la nivelurile lor din 1996, ca pondere în produsul intern brut.

56.Privind în perspectiva, strategia noastra în sectorul social, pe termen mediu, va include:

(i)dezvoltarea unei strategii cuprinzatoare de ameliorare a saraciei; şi (îi) revizuirea punctelor slabe ale schemei actuale de garantare a venitului minim şi proiectarea de mecanisme îmbunătăţite pentru acordarea de asistenţa dirijata grupurilor celor mai sarace.

Anexa B

Lista anexelor la Memorandumul privind politica economica a Guvernului României

Criterii de performanţă

Obiective indicative

Acţiuni prioritare

1.Includerea în Legea bugetului de stat pe anul 1997 a articolelor privind politica monetara şi cea a cursului de schimb la care se referă paragrafele 6 şi 7 din Scrisoarea de intentie.

2.Liberalizarea imediata a pieţei valutare şi asigurarea unei politici a cursului de schimb flexibil determinat de piaţa.

3.Anularea prevederilor Legii nr. 73/1996, care se referă la:

(i)reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportatori; (îi) reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru companiile privatizate prin MEBO; şi (iii) schimbarea de colectare a impozitului pe profit de la o luna la trimestru.

4.Adoptarea legislaţiei necesare în vederea stabilirii unei taxe de 25 dolari S.U.A. pe tona asupra productiei interne de petrol brut şi 10 dolari S.U.A. pe 1.000 metri cubi asupra gazului natural din producţia interna.

5.Reducerea cu 5% a salariatilor din sectorul public, comparativ cu numărul acestora de la sfârşitul lunii ianuarie 1997.

6.Liberalizarea pretului de productie şi a celui cu amanuntul la lapte, carne de porc, pui şi produse din grau; reducerea tarifelor agricole de la o rata ponderata a productiei medii de 67% la 27% şi eliminarea tuturor interdictiilor şi cotelor la exportul produselor agricole, cu excepţia cherestelei.

7.Aplicarea procedurilor de privatizare sau lichidare pentru 20 de ferme de porci şi păsări şi pentru 10 întreprinderi industriale descrise în paragrafele 38 şi 42 din Scrisoarea de intentie.

8.Retragerea licentei de functionare şi închiderea băncilor Dacia Felix şi Credit Bank.

Criterii structurale pentru prima exprimare a rezultatelor aplicarii programului

1.Adoptarea legislaţiei necesare pentru a asigura ca toate veniturile şi cheltuielile Fondului Proprietăţii de Stat sunt înregistrate corespunzător în bugetul general consolidat al statului.

2.Adoptarea unei noi legi a pensiilor.

3.Adoptarea unei noi legi a datoriei publice.

4.Începerea licitaţiilor pentru titluri de stat în cadrul noului sistem de dealeri primari.

5.Lichidarea sau privatizarea a inca 10 ferme de pui şi porci din grupul celor la care se face referire în paragraful 38 al Scrisorii de intentie, ajungandu-se la un total cumulat de 30.

6.Incheierea privatizarii sau a procedurilor de lichidare pentru 10 societăţi comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este prevăzut în paragraful 42 al Scrisorii de intentie.

7.Începerea punerii în aplicare a planurilor de restructurare pentru toate cele 20 de regii autonome considerate unităţi de servicii publice, asa cum se menţionează în paragraful 43 al Scrisorii de intentie.

8.Adoptarea de măsuri pentru reducerea cu 10% a pierderilor totale ale regiilor autonome menţionate în paragraful 44 al Scrisorii de intentie şi adoptarea unor planuri detaliate de restructurare, care vor reduce pierderile cu cel puţin 50 la suta în termeni reali în 1997, comparativ cu 1996.

9.Iniţierea privatizarii Băncii Române de Dezvoltare şi identificarea unei a doua bănci cu capital de stat care va fi privatizata în 1997.

10.Privatizarea unui total cumulat de 2.750 întreprinderi.

Criterii structurale pentru a doua examinare a rezultatelor aplicarii programului

1.Lichidarea sau privatizarea a 15 ferme de pui şi porci, ajungand la un total cumulat de 45, asa cum este explicat în paragraful 38 din Scrisoarea de intentie.

2.Privatizarea a cel puţin 75% din societăţile agricole de intermediere cu capital de stat care furnizeaza servicii de mecanizare şi altfel de servicii, asa cum este explicat în paragraful 39 din Scrisoarea de intentie.

3.Privatizarea şi lichidarea a 11 societăţi comerciale care înregistrează pierderi serioase, asa cum este mentionat în paragraful 42 din Scrisoarea de intentie.

4.Reducerea cu 50% a pierderilor înregistrate de cele opt regii autonome menţionate în paragraful 44 din Scrisoarea de intentie.

5.Privatizarea unui total cumulat de 3.600 întreprinderi.

6.Incheierea privatizarii Băncii Române de Dezvoltare.

7.Reducerea numarului de salariati din sectorul public cu 10%, comparativ cu numărul acestor salariati înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie 1997.

Tabelul 1. România: Criterii de performanţă cantitative şi obiective indicative în cadrul Aranjamentului stand-by1)

Sursa: Proiectii conform programului şi date furnizate de autorităţile române.

1) Detalii ale criteriilor de performanţă şi obiectivelor indicative sunt prezentate în anexele nr. I-XIII.

2) Criterii de performanţă.

3) Calculat la cursurile de schimb de înregistrare convenite.

4) Definiţie conform programului.

5) Cifra pentru sfârşitul lunii decembrie exprima un stoc. Plafoanele pentru 1997-1998 sunt fluxuri.

6) Plafoanele sunt cumulative începând de la sfârşitul lunii decembrie 1996.

7) Stocul de datorie externa pe termen scurt la sfârşitul lunii decembrie corespunde soldurilor din acordurile bilaterale de cliring cu China, Polonia, Costa Rica şi altele.

Anexa I

Plafoane pentru activele interne nete ale Băncii Naţionale a României

Activele interne nete ale Băncii Naţionale a României sunt definite ca diferenţa între baza monetara (definita în anexa nr. XIII) şi activele externe nete (definite în anexa nr. II), ambele exprimate în moneda naţionala.

Pentru scopurile programului, activele externe nete vor fi transformate în lei la cursul de schimb de înregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb în vigoare la sfârşitul anului 1996).

Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. per uncie.

Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor din situaţiile contabile ale băncilor şi ale Băncii Naţionale a României, furnizate lunar Fondului de către Banca Naţionala a României. La 31 decembrie 1996, activele interne nete ale Băncii Naţionale a României au fost de 9.572 miliarde lei, calculate ca diferenţa între baza monetara de 7.877 miliarde lei şi activele externe nete de -1.695 miliarde lei [reprezentand -420 milioane dolari S.U.A. (din anexa nr. II) la cursul de schimb de la sfârşitul lunii decembrie 1996, de 4.035 lei/dolar S.U.A.].

Plafonul pentru activele interne nete ale Băncii Naţionale a României va fi ajustat în situaţiile urmatoare:

(1)Plafonul va fi redus în măsura în care finantarea externa neta a bugetului general consolidat, definita în anexa nr. III, depăşeşte urmatoarele niveluri cumulate:

(2)Plafonul va fi majorat în măsura în care va scadea finantarea externa neta (conform programului) a bugetului general consolidat până la o sumă totala de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale trimestriale vor fi după cum urmeaza:

Anexa II

Obiective pentru limitele inferioare ale activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României

Rezervele internationale nete ale Băncii Naţionale a României constau în activele de rezerva minus pasivele de rezerva.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice pozitie a transei rezerva la Fondul Monetar International şi disponibilitatile în valute convertibile la Banca Naţionala a României. Nu se includ în activele de rezerva activele pe termen lung, orice active în valute neconvertibile şi metalele pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret de înregistrare de 383,55 dolari S.U.A. uncia, şi DST-ul la 1,50632 dolari S.U.A. pentru 1 DST. La 31 decembrie 1996, activele de rezerva ale Băncii Naţionale a României, asa cum sunt definite mai sus, insumau 1.628 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe vor fi definite ca fiind împrumuturi, depozite, swap şi angajamente forward ale Băncii Naţionale a României, în valută convertibila, faţă de rezidenti şi nerezidenti, precum şi angajamentele rezultate din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la Banca Naţionala a României, minus orice redepozitari ale Băncii Naţionale a României la băncile comerciale rezidente, creditele primite de la Fondul Monetar International, împrumuturi de pe pieţele internationale de capital şi împrumuturi-punte (bridge-loans) de la B.R.I., bănci straine, guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta acestora. La 31 decembrie 1996, pasivele de rezerva ale Băncii Naţionale a României, definite ca mai sus, insumau 2.048 milioane dolari S.U.A., incluzând 82 milioane dolari S.U.A., aflate în depozitele în valută ale băncilor comerciale la Banca Naţionala a României, care au fost redepozitate în strainatate.

Toate activele şi pasivele exprimate în valute convertibile, altele decat dolarul S.U.A., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor corespunzătoare de schimb de la 31 decembrie 1996. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor referitoare la vanzari, cumparari sau swap-uri cu aur vor fi comunicate, de asemenea, personalului Fondului.

Plafoanele activelor interne nete ale Băncii Naţionale a României vor fi ajustate în urmatoarele situaţii:

(1)Majorarea în măsura în care finantarea externa neta a bugetului general consolidat, definita în anexa nr. III, depăşeşte urmatoarele niveluri cumulate:

(2)Reducerea în măsura în care finantarea externa neta (conform programului) a bugetului general consolidat va scadea până la o sumă totala de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Repartizarea trimestriala, pe o baza cumulativa, va fi urmatoarea:

Indeplinirea obiectivelor va fi urmarita pe baza datelor din situaţiile contabile ale Băncii Naţionale a României furnizate lunar de către Banca Naţionala a României.

Anexa III

Plafoane ale creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat al statului

Bugetul general consolidat al statului include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile protectiei sociale, alte fonduri extrabugetare incluse în legea bugetului pe anul 1993, Fondul Reevaluarii Stocurilor, Fondul Reevaluarii Aurului şi Argintului, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor, în afara cadrului bugetar, alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finantate din împrumuturi externe, contrapartida fondurilor provenite din imprumuturile externe, Fondul Proprietăţii de Stat şi Agentia de Restructurare. Orice fond nou creat în perioada programului pentru intreprinderea de operaţiuni de natura fiscala, conform definitiei din Manualul privind Statistica Finanţelor Publice, editat de Fondul Monetar International, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat al statului.

Pentru realizarea scopurilor programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat al statului este definit ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat, mai puţin toate depozitele bugetului general consolidat la sistemul bancar. Creantele bancare asupra bugetului rezultand din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definitia creanţelor asupra bugetului. Imprumuturile guvernamentale acordate băncilor cu o dobânda mai mica decat dobânda de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru a finanta reimprumutarea agentilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; pentru atingerea scopurilor din program s-a convenit o lista a conturilor ce urmeaza să fie considerate depozite guvernamentale, care sunt incluse într-un aide-memoire FAD "România: Masurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în urmatoarele situaţii:

(1)Plafoanele vor fi reduse unul cate unul pe măsura transferurilor din contul tranzitoriu de Reevaluare a Aurului al Băncii Naţionale a României în alte conturi decat contul corespunzător permanent de reevaluare din bilantul Băncii Naţionale a României.

(2)Plafoanele vor fi reduse cu cresterea cumulata a volumului datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar.

(3)Plafoanele creditului net către bugetul general consolidat vor fi diminuate cu contravaloarea în lei a intrarilor din împrumuturi externe nete la bugetul general consolidat, asa cum sunt definite în anexa nr. III, care depasesc urmatoarele niveluri cumulate:

(4)Plafoanele vor fi majorate în cazul unei scaderi bruste a finantarii externe nete (conform programului) a bugetului general consolidat până la o sumă totala de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale trimestriale vor fi după cum urmeaza:

(5)Plafoanele vor fi reduse pentru orice credit overdraft al Contului General al Trezoreriei la Banca Naţionala a României ce depăşeşte limita legala de 146 miliarde lei. (Aceasta limita se va schimba dacă limita legala a acestui credit overdraft, asa cum este definita în Legea privind statutul Băncii Naţionale a României, va fi schimbata).

Datele referitoare la creantele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat şi angajamentele faţă de acesta sunt extrase din bilanturile Băncii Naţionale a României şi băncilor comerciale şi vor fi trimise lunar la Fondul Monetar International de către Banca Naţionala a României. Datele privind transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar Fondului Monetar International de către Banca Naţionala a României. Datele privind volumul plăţilor restante şi al datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar vor fi furnizate trimestrial Fondului Monetar International de către Ministerul Finanţelor. Datele privind intrarile din credite externe nete la bugetul general consolidat vor fi furnizate trimestrial Fondului Monetar International de către Ministerul Finanţelor.

Anexa IV

Plafoane pentru preluarea la bugetul general consolidat al statului a datoriei întreprinderilor faţă de bănci şi emiterea de garantii guvernamentale pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Notă *) Stocul efectiv pentru decembrie 1995 şi septembrie şi decembrie 1996 nu include garantiile acordate întreprinderilor aflate sub incidenţa Ordonantei Guvernului nr. 13/1995. Orice garantii acordate acestor întreprinderi sunt incluse în plafoanele pentru martie 1997 - martie 1998.

Datele pentru scopuri de monitorizare vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor.

Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul general consolidat al statului a datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garantii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt considerate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care guvernul plateste sau garanteaza dobânda, chiar dacă suma creditului nu este garantata. Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III. Aceste limite exclud contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care limite separate sunt stabilite în anexele nr. V şi VI.

La 31 decembrie 1996, stocul creditelor bancare interne acordate întreprinderilor cu garantie guvernamentala insuma 1.652 miliarde lei, exclusiv garantii acordate întreprinderilor aflate sub incidenţa Ordonantei Guvernului nr. 13/1995.

Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor în forma stabilita într-un memorandum tehnic separat.

Anexa V

Plafoane pentru contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung

Plafoanele se aplică la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionala, cu o scadenta mai mare de un an, de către bugetul general al statului, Banca Naţionala a României, regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale la care statul sau Fondul Proprietăţii de Stat deţin capitalul social majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricarei preluari de împrumuturi în contul creanţelor care nu au fost contractate sau garantate anterior de către bugetul general consolidat al statului.

Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III. Se considera bănci comerciale: Bancorex, Banca Comerciala Română (B.C.R.), Banca Agricola, Banca Română pentru Dezvoltare (B.R.D.), Banc-Post, Eximbank şi CEC. Se exclud din aceste plafoane liniile de revolving de finanţare a importurilor cu o scadenta mai mare de un an, pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele faţă de Fondul Monetar International şi imprumuturile punte (bridge loans) de la Banca Reglementelor Internationale (B.I.S.), bănci straine, guverne straine sau orice alte institutii financiare. Datoria care intra sub incidenţa acestor plafoane va fi evaluata în dolari S.U.A. la cursul valutar de schimb de la data la care contractul sau garantia intră în vigoare.

Plafoanele vor fi ajustate în urmatoarele situaţii:

(1)În cazul în care vreuna dintre băncile comerciale la care bugetul consolidat al statului sau Fondul Proprietăţii de Stat detine capitalul social majoritar se privatizează, datoria neconcesionala pe termen mediu şi lung contractata sau garantata a acesteia va fi exclusa din plafoane.

Concesionalitatea noilor împrumuturi va fi determinata pe baza costurilor de finanţare (dobanzi şi altele) şi condiţiilor de rambursare (scadenta) după cum urmeaza: imprumuturile concesionale vor fi definite ca fiind acelea care au o componenta de donatie de cel puţin 35% . Concesionalitatea unui împrumut va fi determinata prin compararea valorii actuale nete a plăţilor de dobanzi şi capital cu valoarea nominala a imprumutului. Valoarea efectiva a plăţilor de dobanzi şi capital va fi actualizata în conformitate cu normele O.E.C.D. "Ratele de referinţa ale dobanzii comerciale" (C.I.R.P.) aplicabile valutei în care a fost acordat împrumutul, plus o marja. Pentru imprumuturile având o perioadă de rambursare mai mica de 15 ani, rata de actualizare va fi egala cu rata C.I.R.P. valabila pentru perioada de 6 luni anterioara datei la care împrumutul a fost contractat, plus o marja de 0,7% . Pentru imprumuturile având scadenta de 15 ani sau mai mult, rata de actualizare va fi egala cu media C.I.R.P. din perioada de 10 ani anterioara datei la care a fost contractat împrumutul, plus o marja care se modifica în concordanta cu scadenţa imprumutului. Pentru imprumuturile între 15 şi 19 ani marja va fi de 1,0%, pentru cele între 20 şi 29 ani marja va fi de 1,15% şi pentru cele de 30 de ani sau mai mult marja va fi de 1,25% .

Incadrarea în plafoane va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României.

Anexa VI

Plafoane pentru datoria externa pe termen scurt

*)Volumul efectiv la sfârşitul lunii decembrie 1996.

Plafoanele se aplică volumului datoriei pe termen scurt, cu scadente initiale de până la şi inclusiv un an, contractata sau garantata de bugetul consolidat al statului, Banca Naţionala a României, regiile autonome şi alte întreprinderi la care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat detine capitalul social majoritar. Bugetul general consolidat este definit în anexa nr. III. Datoria pe termen scurt include toate oblibaţiile pe termen scurt, altele decat creditele normale legate de operaţiuni de import; soldurile existente în cadrul acordurilor bilaterale de plati sunt incluse în calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele nu includ pasivele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum sunt definite în anexa nr. X. Datoria care intra sub incidenţa acestor limite va fi exprimata în dolari SUA la cursul de schimb în vigoare.

Modificarea cumulata faţă de 31 decembrie 1996 corespunde soldurilor existente în cadrul acordurilor bilaterale de plati incheiate cu China, Polonia, Costa Rica şi alte tari. Aceasta datorie era de 19 milioane dolari SUA la sfârşitul lunii decembrie 1996. În ceea ce priveste alte entităţi, modificarea cumulata a plafonului pentru datoria pe termen scurt, definita ca mai sus, este zero.

Plafoanele vor fi ajustate în urmatoarele situaţii:

În cazul în care vreuna din băncile comerciale la care bugetul consolidat al statului sau Fondul Proprietăţii de Stat detine capitalul social majoritar este privatizata, imprumuturile pe termen scurt vor fi excluse din plafoane.

Incadrarea în plafoane va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României.

Anexa VII

Plafoane pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat al statului

*)Volumul actual exclude arieratele administraţiei locale faţă de Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias. Orice astfel de arierate sunt incluse în plafoanele pentru perioada martie 1997 - martie 1998.

Pentru scopurile programului, arieratele interne ale bugetului general consolidat includ oblibaţiile restante aferente plăţilor de salarii, plăţilor către furnizori, plăţilor de dobanzi şi plăţilor de indemnizatii în cadrul programelor corespunzătoare. Bugetul general consolidat al statului este definit în anexa nr. III.

Datele pentru urmarirea încadrării în limite vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor.

Anexa VIII

Plafoane pentru arieratele interne către Regia Autonoma de Electricitate "RENEL" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "ROMGAZ" - Medias

Notă *) Plafonul pentru 31 martie 1997 presupune a nu avea loc nici o schimbare faţă de volumul de la sfârşitul lunii ianuarie.

Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru volumul de arierate interne către Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias pentru perioada martie 1997 - martie 1998 va fi ajustat pentru orice diferenţa între valoarea efectiva şi cea estimată.

Plafoanele se vor aplica oricarei cresteri de arierate pornind de la nivelul de la 31 ianuarie 1997*), care nu se ramburseaza la Regia Autonoma de Electricitate "Renel" sau Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias de la bugetul de stat. Arieratele se referă la conturi incasatoare cu restante de peste 30 de zile.

Pentru scopurile programului, plăţile intarziate către regiile autonome Regia Autonoma de Electricitate "Renel" şi Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias includ arieratele de la oricare client intern, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat al statului (asa cum sunt definite în anexa nr. III), întreprinderi cu proprietate de stat majoritara, proprietate mixta, precum şi persoane fizice şi juridice private.

Datele pentru scopurile monitorizarii vor fi furnizate trimestrial Fondului de către Ministerul Finanţelor.

Anexa IX

Obiective indicative pentru activele interne nete (NDA) ale sistemului bancar

Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv bănci comerciale nou-înfiinţate) sunt definite ca diferenţa între masa monetara (asa cum este definita în anexa nr. XIII) şi activele externe nete (asa cum sunt definite în anexa nr. X), ambele exprimate în moneda locala.

Pentru scopurile programului, activele externe nete şi acele componente ale masei monetare care sunt exprimate în valută vor fi transformate în lei la cursul de înregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb efectiv la sfârşitul anului 1996).

Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. pe uncie.

Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar furnizate lunar Fondului de către Banca Naţionala a României. La 31 decembrie 1996 activele interne nete ale sistemului bancar au fost egale cu 30.391 miliarde lei. Aceasta suma s-a calculat ca diferenţa între masa monetara în suma de 30.343 miliarde lei şi activele externe nete de -48 miliarde lei [calculate pe baza sumei de 12 milioane (din anexa nr. X) dolari S.U.A. transformata la cursul de schimb de 4.035 lei/dolar, în vigoare la sfârşitul lui decembrie].

Plafonul NDA pentru sistemul bancar va fi ajustat în urmatoarele situaţii:

(1)Plafonul pentru sfârşitul lui decembrie 1997 exclude plăţile de dobanzi facute de C.E.C. la sfârşitul anului. Plafoanele pentru decembrie 1997 şi martie 1998 vor fi majorate cu până la 700 miliarde lei, valoarea plăţilor de dobanzi ale C.E.C. în decembrie 1997. (2) Plafonul va fi diminuat în măsura în care finantarea externa a bugetului general consolidat, asa cum este definita în anexa nr. III, depăşeşte urmatoarele niveluri cumulative:

(3)Plafonul va fi majorat în măsura în care finantarea externa a bugetului general consolidat este mai mica (faţă de nivelurile de mai sus) cu până la 300 milioane dolari S.U.A. pe baza cumulata, în 1997. Repartizarea trimestriala cumulata va fi urmatoarea:

Anexa X

Obiective indicative pentru limitele activelor externe nete (NFA) ale sistemului bancar

Activele externe nete ale sistemului bancar constau în activele externe minus pasivele externe de rezerva.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca aur monetar, disponibilitati în DST, orice pozitie de rezerva la Fondul Monetar International şi disponibilitati în valute convertibile ale Băncii Naţionale a României şi ale băncilor comerciale. Excluse din activele de rezerva sunt activele pe termen lung, orice active în valute neconvertibile, metale pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul de 383,55 dolari S.U.A. pe uncie, şi DST la 1,50632 dolari S.U.A. pentru 1 DST. La 31 decembrie 1996, activele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 3.180 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe de rezerva vor fi definite ca pasive pe termen scurt, mediu şi lung ale Băncii Naţionale a României şi ale băncilor comerciale în valute convertibile, faţă de nerezidenti, precum şi pasive decurgând din cumpararile de la Fondul Monetar International, imprumuturile punte (bridge loans) de la B.R.I., bănci straine, guverne straine sau orice alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor. La 31 decembrie 1996 pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 3.192 milioane dolari S.U.A.

Toate activele şi pasivele exprimate în valute convertibile, altele decat dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate la cursul de schimb faţă de dolarul S.U.A. în vigoare la 31 decembrie 1996. Toate modificările de definiţie sau de evaluare a activelor şi pasivelor, precum şi detalii ale operaţiunilor privind vanzarile, cumpararile sau swap-urile cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului Fondului.

Limita activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustata în urmatoarele situaţii:

(1)Va fi majorata în măsura în care finantarea externa neta a bugetului general consolidat, asa cum este definita în anexa nr. III, depăşeşte urmatoarele niveluri pe o baza cumulativa:

(2)Va fi diminuată în măsura în care finantarea externa a bugetului general

consolidat este mai mica (faţă de cat s-a prevăzut în program) cu până la 300 milioane dolari S.U.A. pe baza cumulativa, în 1997. Distributia trimestriala cumulativa va fi

după cum urmeaza:

Obiectivele vor fi urmarite pe baza datelor din situaţiile contabile ale sistemului bancar furnizate lunar Fondului de către Banca Naţionala a României.

Anexa XI

Obiective indicative pentru stocul de arierate interne ale întreprinderilor de stat

Notă *) Proiectia facuta de personalul Fondului pe baza aceluiasi procent al arieratelor din produsul intern brut ca în septembrie 1996.

Arieratele întreprinderilor de stat sunt definite ca suma tuturor obligaţiilor restante ale întreprinderilor de stat către creditori, indiferent de forma de proprietate a creditorului. Oblibaţiile restante sunt toate oblibaţiile de plată înregistrate de o intreprindere, cu scadenţa intarziata, în raport cu condiţiile contractuale sau depasita cu 30 de zile sau mai mult dacă nu se specifică în contract, fără reducerea sumelor datorate intreprinderii debitoare. Intreprinderile de stat sunt definite ca regiile autonome şi toate societăţile comerciale în care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat detine capitalul social majoritar sau orice alte întreprinderi în care Guvernul sau Fondul Proprietăţii de Stat detine capitalul social majoritar. Pentru scopurile programului, arieratele către creditorii interni includ: arieratele către furnizori (furnizori restanti), arieratele către fondurile sociale (creditori restanti), arieratele către alti creditori (obligaţii restante faţă de alti creditori), arieratele către bugetul de stat şi bugetele locale (impozite şi taxe neplatite la termenul stabilit la bugetul de stat) şi arieratele către bănci, inclusiv dobanzi restante (credite bancare nerambursate la scadenta plus dobanzi restante).

Sarcinile vor fi urmarite pe baza datelor colectate trimestrial de către Directia generală a contabilitatii din Ministerul Finanţelor. Datele vor fi furnizate Fondului trimestrial. Oricand vor aparea schimbari în practica contabila sau în categoria de întreprinderi care raporteaza Directiei generale a contabilitatii, care dau nastere la schimbari în definitia datelor, Ministerul va notifica Fondului şi va furniza un raport trimestrial calculat atât potrivit definitiei vechi cat şi celor noi.

Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru stocul de arierate ale întreprinderilor de stat va fi ajustat în urmatoarele situaţii:

(1)Stocul la 31 decembrie 1997 este o proiectie a Fondului. Plafoanele pentru martie 1997 - martie 1998 vor fi majorate sau reduse cu diferenţa dintre valoarea realizata şi aceasta proiectie.

(2)Plafoanele vor fi diminuate cu o sumă corespunzătoare utilizarii oricărui program de compensare a arieratelor la întreprinderi, fie globală, fie parţială. Un program de compensare a arieratelor este definit ca orice activitate organizata pentru furnizarea de credite sau subventii către bănci în scopul de a le facilita întreprinderilor să se imprumute la o dobânda medie mai mica decat cea perceputa de Banca Naţionala a României, la creditele acordate prin facilitatile sale de linii de credit sau licitatii, pentru a rambursa oblibaţiile restante către orice creditor.Anexa XII

Obiective indicative pentru baza monetara

Baza monetara este definita ca suma numerarului în circulatie în afara Băncii Naţionale a României şi a depozitelor băncilor comerciale la Banca Naţionala a României (rezerve obligatorii şi excedentare). Depozitele băncilor comerciale includ rezervele obligatorii în lei pentru depozitele în valută, dar exclud rezervele obligatorii şi suplimentare în valută pentru depozitele în valută.

Datele privind baza monetara vor fi urmarite după bilantul Băncii Naţionale a României, care va fi trimis Fondului lunar de către Banca Naţionala a României. La 31 decembrie 1996, numerarul în circulatie în afara Băncii Naţionale a României se ridica la 5.902 miliarde lei, în timp ce depozitele băncilor comerciale la Banca Naţionala a României se ridicau la 1.975 miliarde lei. Estimari ale stocului de baza monetara calculat pe baza situaţiilor contabile ale Băncii Naţionale a României vor fi furnizate saptamanal Fondului.

Anexa XIII

Obiective indicative pentru plafoanele masei monetare

Masa monetara este definita ca pasivele sistemului bancar faţă de publicul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidentilor dar exclude depozitele guvernului şi depozitele instituţiilor monetare straine şi ale altor nerezidenti.

Pentru scopurile programului, activele externe nete şi acele componente ale masei monetare care sunt exprimate în valută vor fi transformate în lei la cursul de 4.035 lei/dolar (cursul în vigoare la sfârşitul anului 1996).

Datele privind masa monetara vor fi urmarite pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi trimise Fondului, lunar, de către Banca Naţionala a României. La data de 31 decembrie 1996 masa monetara cuprindea numerarul în afara băncilor, de 5.383 miliarde lei, depozitele în lei, de 7.874 miliarde lei, şi depozitele în valută, de 1.756 milioane lei, evaluate la cursul în vigoare la sfârşitul anului 1996, de 4.035 lei/dolar.

Plafonul pentru masa monetara va fi ajustat în urmatoarele situaţii:

(1)Plafonul pentru sfârşitul lui decembrie 1997 exclude plăţile de dobanzi efectuate la sfârşitul anului de către C.E.C. Plafoanele pentru decembrie 1997 şi martie 1998 vor fi majorate cu până la 700 miliarde lei, contravaloarea plăţilor de dobanzi de către C.E.C. în decembrie 1997.

România: Programul monetar pentru anul 1997 (în miliarde lei)*1)

*1) Componentele valutare au fost calculate la cursul de 4.035 lei/dolar.

Fluxurile activelor externe nete au fost calculate la cursurile medii trimestriale proiectate.