la Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri
NORME TEHNICE DE SIGURANȚĂ PENTRU NAVELE
MARITIME DE PASAGERI CARE EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNE
CONȚINUT
Partea A - GENERALITĂȚI
1 Definirea termenilor utilizați în partea B (R2)
2 Definirea termenilor utilizați în părțile C, D și E (R 3)
Partea A-1 - STRUCTURA NAVELOR
1 Nouă instalare de materiale care conțin azbest (R 3-5)
2 Desene de construcție păstrate la bord și la țărm (R 3-7)
3 Echipamente de remorcare și de ancorare (R 3-8)
Partea B - STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ȘI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIȚII DE AVARIEPartea B-1 - NAVELE CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2009 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ - OPȚIUNEA DE A APLICA REZOLUȚIA MSC.216(82)Partea B-2 - NAVELE CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2009
1 Stabilitatea intact - Rezoluția A. 749 (18)
2 Compartimentarea etanșă
3 Lungimea inundabilă (R 4)
4 Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6)
5 Permeabilitatea (R 5)
6 Factorul de compartimentare
7 Cerințe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7)
8 Stabilitatea navelor în condiții de avarie (R 8)
8-1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiții de avarie (R 8-1)
8-2 Cerințe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)
8-3 Cerințe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult
9 Pereți de la extremități și pereți care limitează încăperea de mașini (R 10)
10 Dublu-fund (R 12)
11 Atribuirea, marcarea și înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R 13)
12 Construcția și proba inițială a pereților etanși, etc. (R 14)
13 Deschideri în pereți etanși (R 15)
14 Nave care transportă autovehicule de marfă și personalul care le însoțește (R 16)
15 Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune (R 17)
16 Etanșeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune (R 20)
17 Închiderea ușilor de încărcare marfă (R 20-1)
17-1 Etanșeitatea de la puntea Ro-Ro (puntea pereților etanși) la încăperile situate dedesubt (R 20-2)
17-2 Accesul la punțile Ro-Ro (R 20-3)
17-3 Închiderea pereților de pe puntea Ro-Ro (R 20-4)
18 Informația asupra stabilității (R 22)
19 Planuri pentru controlul avariei (R 23)
20 Integritatea corpului și a suprastructurii, prevenirea și controlul avariilor (R 23-2)
21 Marcarea, manevrarea periodică și inspectarea ușilor etanșe, etc. (R 24)
22 Mențiuni în jurnalul de bord (R 25)
23 Platforme mobile pentru autovehicule și rampe
24 Balustrade
1 Generalități (R26)
2 Motoare cu combustie internă (R 27)
3 Instalații de santină (R 21)
4 Numărul și tipul pompelor de santină (R 21)
5 Mersul înapoi (R 28)
6 Instalația de guvernare (R 29)
7 Cerințele suplimentare pentru instalația de guvernare electrică și electrohidraulică (R 30)
8 Instalații de ventilație în încăperile de mașini (R 35)
9 Comunicarea dintre puntea de navigație și încăperea de mașini (R 37)
10 Alarma mecanicilor (R 38)
11 Amplasarea instalațiilor de avarie (R 39)
12 Comenzile mașinilor (R 31)
13 Tubulatura de abur (R 33)
14 Instalații de aer comprimat (R 34)
15 Protecția împotriva zgomotului (R 36)
16 Lifturi
1 Generalități (R 40)
2 Sursa principală de energie electrică și instalații de iluminat (R 41)
3 Sursa de energie electrică de avarie (R 42)
4 Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1)
5 Măsuri împotriva electrocutării, incendiului și altor accidente de origine electrică (R 45)
Partea E - CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAȘINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE
Considerații speciale (R 54)
1 Generalități (R 46)
2 Măsuri de protecție împotriva incendiului (R 47)
3 Protecția împotriva inundării (R 48)
4 Comanda mașinii de propulsie de pe puntea de navigație (R 49)
5 Comunicații (R 50)
6 Instalația de alarmă (R 51)
7 Sisteme de siguranță (R 52)
8 Cerințe speciale pentru instalațiile de mașini, de căldări și electrice (R 53)
9 Comanda automată și instalația de alarmă (R 53.4)
Partea A - GENERALITĂȚI
1 Principii de bază (R 2)
2 Definiții (R 3)
3 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri și țevi de refulare (R 4)
4 Instalații fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10)
5 Stingătoare de incendiu portabile (R 6)
6 Instalații de stingere a incendiului în încăperile de mașini (R 7)
7 Amenajări speciale în încăperile de mașini (R 11)
8 Instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 12)
9 Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 13)
10 Instalații pentru combustibil, ulei de ungere și alte hidrocarburi inflamabile (R 15)
11 Echipament pentru pompieri (R 17)
12 Diverse (R 18)
13 Planuri pentru combaterea incendiului (R 20)
14 Pregătirea pentru funcționare și întreținerea
15 Instrucțiuni, pregătirea la bord și exerciții
16 Exploatarea
Partea B - MĂSURI DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIULUI
1 Structura (R23)
2 Zone verticale principale și zone orizontale (R 24)
3 Pereți în interiorul unei zone verticale principale (R 25)
4 Rezistența la foc a pereților și punților la navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 26)
5 Rezistența la foc a pereților și punților la navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri și la navele existente din Clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 27)
6 Căi de evacuare (R 28)
6-1 Căi de evacuare la navele Ro-Ro pasager (R 28-1)
7 Străpungeri și deschideri în construcțiile de tip "A" și "B" (R 30, 31)
8 Protecția scărilor și ascensoarelor în încăperile de locuit și de serviciu (R 29)
9 Instalații de ventilație (R 32)
10 Ferestre și hublouri (R 33)
11 Restricții de utilizare a materialelor combustibile (R 34)
12 Detalii de construcție (R 35)
13 Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu și instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalații de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 14) (R 36)
14 Protecția încăperilor de categorie specială (R 17)
15 Serviciul de rond de incendiu, instalații de detectare, de alarmă și de comunicare cu publicul (R 40)
16 Modernizarea navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 41-1)
17 Cerințe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase (R 41)
18 Cerințe speciale pentru facilități pentru elicoptere
1 Definiții (R3)
2 Comunicații, ambarcațiuni de salvare și bărci de urgență, mijloace individuale de salvare (R 6+7+18+21+22)
3 Alarma de urgență, instalația de comunicare cu publicul, rolul de apel și instrucțiuni pentru cazuri de urgență, personalul responsabil cu radiocomunicațiile, instrucțiuni de exploatare, manual de instruire și instrucțiuni pentru întreținere (R 6+8+9+19+20)
4 Echipajul ambarcațiunilor de salvare și personalul de supraveghere (R 10)
5 Dispoziții referitoare la apelul și îmbarcarea în ambarcațiunile de salvare (R 11+23+25)
5-1 Cerințe pentru navele Ro-Ro pasager (R 26)
5-2 Suprafețe pentru apuntare și de legare a elicopterului (R 28)
5-3 Sistemul suport de decizie pentru comandanți (R 29)
6 Posturi de lansare la apă (R 12)
7 Arimarea ambarcațiunilor de salvare (R 13+14)
8 Arimarea bărcilor de urgență (R 14)
8a Arimarea instalațiilor de evacuare la apă (R 15)
9 Dispozitive de lansare la apă și de recuperare a ambarcațiunilor de salvare (R 16)
10 Dispozitive de îmbarcare în barca de urgență, de lansare la apă și de recuperare (R 17)
11 Instrucțiuni pentru situații de urgență (R 19)
12 Pregătirea pentru funcționare, întreținerea și inspecții (R 20)
13 Instruire și exerciții pentru cazul de abandonare a navei (R 19+R 30)
1 Echipamente de radiocomunicații
PREVEDERI GENERALE1. Unde este prevăzut expres, cerințele acestor norme tehnice sunt aplicabile navelor noi și existente de pasageri din Clasele A, B, C și D care efectuează voiaje interne ținând cont de domeniul de aplicare al acestui ordin așa cum este prevăzut la art. 3.2. Navele noi din clasele B, C și D care au o lungime mai mică de 24 metri trebuie să respecte cerințele din regulile II-1/B/2 - II-1/B/8 și II-1/B/10 prevăzute de prezenta anexă, în afară de cazul când administrația statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, asigură că acestea corespund regulilor naționale ale statului respectiv și că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranță.
3.Acolo unde cerințele acestor norme tehnice nu se aplică navelor noi cu lungimea mai mică de 24 metri, administrația statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranță pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naționale.
4.Navele existente din Clasele C și D nu este necesar să îndeplinească cerințele regulilor din capitolele II-1 și II-2 din această anexă, cu condiția ca administrația statului pavilionului, al cărui pavilion astfel de nave îl arborează, să asigure că acestea corespund regulilor naționale ale statului respectiv și că aceste reguli garantează un nivel echivalent de siguranță.
5.În plus, dacă se consideră că este imposibil și/sau irațional de realizat, navele din clasele B, C și i D cu o lungime mai mică de 24 de metri nu trebuie să respecte următoarele reguli de la capitolul II-1: în partea B, regula 10, în partea C, regulile 4, 9 și 10 și în partea E, regulile 1-9. Administrația statului pavilionului trebuie să asigure ca un nivel echivalent de siguranță pentru astfel de nave, să fie realizat prin conformitatea cu regulile naționale.
6.Indiferent de dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. (b), navele din clasa D care nu î și extind voiajele în afara zonei maritime A 1, conform celor definite în regula IV/2.12 din SOLAS 1974, nu trebuie să respecte cerințele referitoare la transport din capitolul IV al SOLAS 1974, însă acestea trebuie să respecte cel puțin dispozițiile capitolului IV din prezenta anexă.
7.Dispozițiile referitoare la vizibilitatea la nivelul punții de navigație care figurează în regula V/22 din SOLAS 1974 trebuie să se aplice, în măsura în care acest lucru este practicabil și rezonabil, și navelor cu o lungime sub 55 de metri, unde "lungime" definită în regula V/2 din SOLAS 1974. 8. Dacă, în temeiul prezentei anexe, se impune aplicarea unei rezolușii OMI pentru navele existente, navele construite în termen de până la doi ani după data adoptării respectivei rezoluții de către OMI nu sunt obligate să respecte rezoluția, dacă respectă, în schimb, eventuala (eventualele) rezoluție (rezoluții) anterioară (anterioare) aplicabilă (aplicabile).
9.Prin reparații, transformări și modificări "de importanță majoră" se înțelege, de exemplu: următoarele cazuri:
–orice schimbare care modifică substanțial dimensiunile navei, de exemplu: lungirea navei, prin adăugarea unei noi părți în zona de mijloc a navei,– orice schimbare care modifică substanțial capacitatea de transport de pasageri a unei nave, de exemplu: convertirea punții pentru vehicule în cabine pentru pasageri,– orice schimbare care modifică substanțial durata de exploatare a unei nave, de exemplu: reînnoirea facilităților de cazare a pasagerilor pe o întreagă punte.
10.Indicativul "(R...)" care urmează după unele titluri ale regulilor din prezenta anexă se referă la regulile SOLAS 1974, pe care se bazează regulile prevăzute din prezenta anexă, de exemplu:
.1 capitolul II-1: partea A-1, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 2006;
.2 capitolul II-1: partea A și partea B, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98;
.3 capitolul II-2: partea A, regulile 1 și 2, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 1999/2000. regula 1.3, se face trimitere la partea F (Concepte și amenajări alternative) din capitolul II-2 revizuit (Amendamentele din 2000) al SOLAS 1974, pentru navele noi construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată. Capitolul II-2: partea A, regulile 3-16 și partea B, regulile 1-18, se fac trimiteri la SOLAS, inclusiv amendamentele acesteia din 96/98;
.4 capitolul III: Se fac trimiteri la amendamentele din 96/98 și la amendamentele din 2001-2003 ale SOLAS.
11.Dispozițiile aplicabile NAVELOR DIN CLASA A se regăsesc în:
capitolul II-1 /A-1, regula 1;
capitolul II-1 /B, regulile 1, 23 și 24;
capitolul II-1 /C, regulile 1, 3 și 16;
capitolul II-2 /B, regula 6.
12.Dispozițiile aplicabile NAVELOR RO-RO PASAGER DIN CLASA A: capitolul II-1/B, regulile 17-2 și 20.
CONSTRUCȚIE - COMPARTIMENTARE ȘI STABILITATE, MAȘINI ȘI INSTALAȚII ELECTRICEPartea A GENERALITĂȚI1. Definirea termenilor utilizați în Partea B (R 2):
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 .1 Linia de încărcare de compartimentare este linia de plutire utilizată la determinarea compartimentării navei.
.2 Linia de încărcare maximă de compartimentare este linia de plutire care corespunde pescajului maxim admis de cerințele de compartimentare aplicabile.
.2 Lungimea navei este lungimea măsurată între perpendicularele duse la extremitățile liniei de încărcare maximă de compartimentare.
.3 Lățimea navei este lățimea maximă în afara coastelor, măsurată la sau sub linia de încărcare maximă de compartimentare.
.4 Pescajul este distanța verticală de la linia convențională de bază, măsurată la mijlocul navei, la linia de încărcare de compartimentare considerată.
.5 Deadweight este diferența în tone dintre deplasamentul navei în apă cu greutatea specifică de 1,025 la linia de încărcare corespunzătoare bordului liber de vară atribuit și greutatea navei goale.
.6 Greutatea navei goale este deplasamentul navei în tone, exclusiv marfa, combustibilul, uleiul lubrifiant, apa de balast, apa dulce, apa de alimentare din tancuri, materialele combustibile, pasagerii și echipajul și bagajele lor.
.7 Puntea pereților etanși este puntea cea mai de sus până la care se extind pereții transversali etanși.
.8 Linia de supraimersiune este o linie trasată pe bordaj la cel puțin 76 mm sub fața superioară a punții pereților etanși.
.9 Permeabilitatea unui spațiu se exprimă prin procentul din volumul acelui spațiu care poate fi ocupat de apă. Volumul unui spațiu care se extinde deasupra liniei de supraimersiune trebuie măsurat numai până la înălțimea acelei linii.
.10 Încăperea de mașini se consideră că se extinde de la linia convențională de bază până la linia de supraimersiune și între pereții transversali etanși principali extremi, care delimitează spațiile ocupate de mașinile principale și auxiliare de propulsie și de căldările servind pentru propulsie.
.11 Încăperi pentru pasageri sunt acele spații care sunt prevăzute pentru adăpostirea și folosința pasagerilor, excluzând încăperile de bagaje, magaziile, încăperile pentru provizii și colete poștale.
.12 Etanșeitatea structurii este capabilitatea de a nu permite trecerea apei prin acea structură, în orice direcție sub presiunea unei coloane de apă care ar putea să apară în condiții în stare intactă sau de avarie.
.13 Etanșeitate la intemperii înseamnă că în orice condiții pe mare apa nu va pătrunde în navă.
.14 Nava Ro-Ro pasager este nava de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială așa cum sunt definite în regula II-2/A/2.
2.Definirea termenilor utilizați în Părțile C, D, și E (R 3)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D Și NAVE EXISTENTE din CLASA B:
.1 .1 Sistemul de comandă a instalației de guvernare este echipamentul prin care sunt transmise comenzile de la puntea de navigație la agregatele de putere ale instalației de guvernare. Sistemul de comandă al instalației de guvernare cuprinde traductoare, receptoare, pompe hidraulice de comandă și motoarele lor asociate, comenzile motoarelor, tubulaturi și cabluri.
.2 Instalația principală de guvernare cuprinde mașina, acționările cârmei, agregatele de putere ale instalației de guvernare, dacă există, echipamentul auxiliar și mijloacele de aplicare a momentului de rotație la axul cârmei (de exemplu, eche sau sector de cârmă) necesare pentru a mișca cârma în scopul guvernării navei în condiții normale de exploatare.
.2 Agregatul de putere al instalației de guvernare este:
.1 în cazul instalației de guvernare electrice, un motor electric și echipamentul său electric aferent;
.2 în cazul instalației de guvernare electro-hidraulice, un motor electric și echipamentul său electric aferent și pompa conectată;
.3 în cazul altei instalații hidraulice de guvernare, un motor de acționare și pompa conectată.
.3 Instalația de guvernare auxiliară este echipamentul, altul decât orice altă parte a instalației principale de guvernare, necesar să guverneze nava în cazul unei avarii la instalația principală de guvernare care însă nu include echea, sectorul de cârmă sau componente servind în același scop.
.4 Condiție normală de funcționare și locuit este condiția conform căreia nava în întregime, mașinile, instalațiile, mijloacele și dispozitivele care asigură propulsia, abilitatea de manevră, siguranța în navigație, siguranța în caz de incendiu și inundare, comunicațiile și semnalele interne și externe, mijloacele de evacuare și vinciurile bărcilor de urgență, precum și condițiile confortabile de locuit, sunt în stare bună de lucru și funcționează normal.
.5 Condiția de avarie este o condiție în care orice instalații necesare pentru condițiile normale de funcționare și locuit nu sunt în stare bună de exploatare datorită avarierii sursei principale de energie electrică.
.6 Sursa principală de energie electrică este o sursă destinată alimentării cu energie electrică a tabloului principal de distribuție în vederea distribuirii la toate instalațiile necesare pentru menținerea navei în condiții normale de funcționare și locuit.
.7 Navă lipsită de energie este starea navei în care instalația principală de propulsie, căldările și auxiliarele nu sunt disponibile pentru exploatare datorită lipsei energiei electrice.
.8 Stația principală de energie este spațiul în care este situată sursa principală de energie.
.9 Tabloul principal de distribuție este un tablou de distribuție alimentat direct de la sursa principală de energie electrică și destinat distribuirii energiei electrice la instalațiile navei.
.10 Tabloul de distribuție de avarie este un tablou de distribuție care, în caz de avarie a instalației principale de alimentare cu energie electrică, este alimentat direct de la sursa de energie electrică de avarie sau de la sursa de avarie de tranziție și este destinat distribuirii energiei electrice la instalațiile de avarie.
.11 Sursa de energie electrică de avarie este sursa de energie electrică destinată alimentării tabloului de distribuție de avarie în cazul unei avarii a alimentării de la sursa principală de energie electrică.
.12 Viteza maximă de serviciu înainte este cea mai mare viteză pe care nava este destinată să o mențină în serviciu pe mare la cel mai mare pescaj.
.13 Viteza maximă înapoi este viteza estimată pe care nava o poate realiza la puterea maximă înapoi la cel mai mare pescaj.
.14 (a) Încăperi de mașini sunt toate încăperile de mașini de categoria A și toate celelalte încăperi în care se află mașini de propulsie, căldări, agregate de combustibil lichid, motoare cu abur și motoare cu combustie internă, generatoare și mașini electrice importante, stații de alimentare cu combustibil, mașini frigorifice, de stabilizare, ventilație și aer condiționat și încăperi similare, precum și accesul la astfel de încăperi.
.14 (b) Încăperi de mașini de categoria A sunt acele încăperi și accesele la astfel de încăperi în care se află:
.1 mașini cu combustie internă folosite pentru propulsia principală; sau
.2 mașini cu combustie internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală, unde astfel de mașini au în total o putere de cel puțin 375 kW; sau
.3 orice căldare cu combustibil lichid sau agregate de combustibil lichid.
.15 Sistem de acționare de forță este echipamentul hidraulic prevăzut pentru alimentarea cu energie în vederea rotirii axului cârmei și care cuprinde agregatul sau agregatele de putere ale instalației de guvernare, împreună cu tubulatura și armăturile aferente și elementul de acționare a cârmei. Sistemele de acționare de forță pot acționa componente mecanice comune, ca de exemplu echea, sectorul și axul cârmei sau componente destinate aceluiași scop.
.16 Posturi de comandă sunt acele spații în care sunt amplasate stația de radio a navei, sau echipamentul principal de navigație sau sursa de forță de avarie sau în care este centralizat echipamentul pentru înregistrarea sau controlul incendiului.
Partea A-1 STRUCTURA NAVELOR1. Noua instalare de materiale care conțin azbest (R 3-5)
TOATE NAVELE
.1 Prezenta regulă se aplică materialelor utilizate la construcția structurii, a mașinilor, a instalațiilor electrice și a echipamentelor care fac obiectul regulilor din prezenta anexă.
.2 În cazul tuturor navelor, este interzisă noua instalare de materiale care conțin azbest.
2.Desene de construcție păstrate la bord și la țărm (R 3-7)
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.1 La bordul navelor construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată trebuie păstrat un set de planuri de execuție și alte planuri care să indice toate modificările ulterioare de structură.
.2 Compania trebuie să păstreze la țărm un set suplimentar de astfel de planuri, conform definiției care figurează la regula IX/1.2 din SOLAS 1974.
.3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1135 a OMI privind "Planurile de construcție de execuție care trebuie păstrate la bordul navei sau la țărm".
3.Echipamente de remorcare și de ancorare (R 3-8)
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CU O LUNGIME DE 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.1 Navele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive, echipamente și accesorii având o sarcină utilă maximă suficientă pentru a permite efectuarea în condiții de siguranță a tuturor operațiunilor de remorcare și tractare aferente operării normale a navei.
.2 Dispozitivele, echipamentele și accesoriile prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte standardele specificate în vederea clasificării în conformitate cu regulile unui organism recunoscut, sau cu regulile echivalente utilizate de o administrație conform art. 11 alin. (2) din Directiva 2009/15/CE .
.3 Trimiterea se face la circulara MSC/Circ.1175 a OMI privind "Orientările referitoare la echipamentele de remorcare și de ancorare".
.4 Fiecare accesoriu sau piesă de echipament prevăzută în temeiul prezentei reglementări trebuie să fie clar marcat cu toate restricțiile impuse pentru exploatarea sa în condiții de siguranță, ținând seama de rezistența îmbinării sale de structura navei.
Partea B STABILITATEA INTACTĂ, COMPARTIMENTAREA ȘI STABILITATEA NAVEI ÎN CONDIȚII DE AVARIE
Partea B-1
Navele construite la 1 ianuarie 2009 sau după această dată - opțiunea de a aplica Rezoluția MSC.216(82)
Pentru navele din clasele B, C și D a căror chilă a fost montată la 1 ianuarie 2009 sau după această dată, sau care se aflau într-o etapă similară de construcție la respectiva dată, se aplică cerințele din partea B-2 sau, alternativ, dispozițiile corespunzătoare ale capitolului II-I, partea B din SOLAS 1974, astfel cum sunt menționate în anexa 2 la Rezoluția MSC 216(82).
Partea B-2
Navele construite înainte de 1 ianuarie 2009
1.Rezoluția A. 749(18) privind stabilitatea în stare intactă, astfel cum a fost amendată de Rezoluția MSC.75(69)
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate clasele de nave noi cu o lungime mai mare sau egală cu 24 de metri trebuie să respecte dispozițiile relevante pentru navele de pasageri din Codul privind stabilitatea în stare intactă adoptat de OMI prin Rezoluția A.749 (18), în versiunea sa actualizată, denumit în continuare Codul IS.
Atunci când administrația statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic și ruliu" din Codul IS, este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare, care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
Aceste măsuri trebuie să fie notificate Comisiei spre confirmare că se asigură un nivel de siguranță echivalent.
NAVE EXISTENTE DIN CLASELE A ȘI B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Toate navele existente din clasele A și B trebuie să îndeplinească, în toate condițiile de încărcare, următoarele criterii de stabilitate, după corecțiile necesare pentru efectul de suprafață liberă a lichidelor în tancuri, în conformitate cu ipotezele din punctul 3.3 din Codul IS, sau echivalent.
(a) Suprafața de sub curba brațului de redresare (curba GZ) nu trebuie să fie mai mică de:
(i)0,055 metri radiani până la un unghi de înclinare de 30°;
(îi) 0,09 metri radiani până la un unghi de înclinare de 40° ori până la unghiul de inundare, spre exemplu unghiul de înclinare la care marginile inferioare ale oricărei deschideri din corp, suprastructuri sau rufuri, care nu poate fi închisă etanș la intemperii, sunt imersate, dacă acest unghi este mai mic de 40°;
(iii)0,03 metri radiani între unghiurile de înclinare de 30° și 40° sau între 30° și unghiul de inundare dacă acesta este mai mic de 40°;
(b) Brațul de redresare GZ trebuie să fie de cel puțin 0,20 metri la un unghi de înclinare egal sau mai mare de 30°.
(c) Brațul maxim de redresare GZ trebuie să fie la un unghi de înclinare preferabil peste 30°, dar nu mai mic de 25°.
(d) Înălțimea metacentrică transversală inițială nu trebuie să fie mai mică de 0,15 metri.
Condițiile de încărcare luate în considerare pentru verificarea conformității cu criteriile de stabilitate de mai sus trebuie să includă cel puțin pe cele menționate la punctul 3.5.1.1 din Codul IS.
Toate navele existente din clasele A și B, cu lungimea de 24 metri sau mai mare, trebuie să corespundă de asemenea criteriilor suplimentare din Codul IS, la punctul 3.1.2.6 (criterii suplimentare pentru nave de pasageri), și la punctul 3.2 (Criteriul de vânt puternic și ruliu).
Atunci când administrația statului pavilionului consideră că aplicarea "Criteriului de vânt puternic și ruliu" din Codul IS este neadecvată sau insuficientă, poate aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o stabilitate satisfăcătoare.
Acesta trebuie să se bazeze pe justificări notificate Comisiei care să confirme că este asigurat un nivel de siguranță echivalent.
2.Compartimentarea etanșă la apă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Fiecare navă trebuie compartimentată prin pereți despărțitori, care trebuie să etanși până la puntea pereților etanși, în compartimente etanșe a căror lungime maximă trebuie calculată în conformitate cu cerințele specifice descrise mai jos.
În locul acestor cerințe, pot fi utilizate reguli privind compartimentarea și stabilitatea navelor de pasageri, considerate a fi echivalente regulilor Capitolului II, Partea B din Convenția internațională din 1960 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum au fost date în Rezoluția A.265 (VIII) a OMI, cu condiția aplicării lor integrale.
Orice altă porțiune a structurii interne care afectează eficiența compartimentării navei trebuie să fie etanșă la apă.
3.Lungimea inundabilă (R 4)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Lungimea inundabilă într-un punct dat este porțiunea maximă din lungimea navei, având centrul în punctul considerat, care poate fi inundată în ipoteza permeabilității mai jos menționate, fără ca nava să fie imersată peste linia de supraimersiune.
.2 În cazul unei nave care nu are puntea pereților etanși continuă, lungimea inundabilă în orice punct se poate determina considerând o linie de supraimersiune continuă, care nu este în nici un punct la mai puțin de 76 mm sub față superioară a punții (în borduri) până la care pereții respectivi și bordajul sunt etanși.
.3 Dacă o parte din linia de supraimersiune considerată este mult sub puntea până la care se extind pereții, administrația statului pavilionului poate acorda derogări limitate cu privire la etanșeitatea acelor părți din pereții care se află deasupra liniei de supraimersiune și imediat sub puntea superioară.
4.Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment, având centrul său într-un punct oarecare pe lungimea navei, se obține din lungimea inundabilă, prin înmulțirea acesteia cu un factor corespunzător denumit factor de compartimentare.
5.Permeabilitatea (R 5)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Ipotezele avute în vedere la regula 3 se referă la permeabilitatea spațiilor aflate sub linia de supraimersiune.
La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie ipotetică a spațiilor aflate sub linia de supraimersiune trebuie să fie cea indicată în tabelul de la regula 8.3.
6.Factorul de compartimentare
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul:
1,0, dacă nava este autorizată să transporte mai puțin de 400 de persoane; și
1,0, dacă o navă cu o lungime mai mică de 55 de metri este autorizată să transporte cel puțin 400 de persoane; și
0,5, dacă nava este autorizată să transporte cel puțin 400 de persoane.
Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să satisfacă această cerință nu mai târziu de data de punere în aplicare prevăzută în regula II-1/B/8-2, punctul 2.
NAVE EXISTENTE CARE NU SUNT NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA B
Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul: 1,0
7.Cerințe speciale referitoare la compartimentarea navei (R 7)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Când în una sau în mai multe porțiuni ale navei, pereții etanși se extind până la o punte mai ridicată decât în restul navei și se dorește a se beneficia de această extindere pe înălțime a pereților în calculul lungimii inundabile, se poate face folosind linii separate de supraimersiune pentru fiecare din aceste porțiuni ale navei, cu condiția ca:
.1 bordajul navei să se extindă pe toată lungimea navei până la puntea corespunzătoare liniei de supraimersiune celei mai înalte și toate deschiderile în bordaj, aflate dedesubtul acestei punți, pe toată lungimea navei, să fie considerate conform regulii 15, sub linia de supraimersiune; și
.2 cele două compartimente adiacente "în baionetă" ale punții pereților etanși să se găsească fiecare în limitele lungimii admisibile corespunzătoare liniei de supraimersiune respective și, suplimentar, lungimea totală a acestor compartimente să nu depășească dublul lungimii admisibile, calculate cu linia de supraimersiune inferioară.
.2 Lungimea unui compartiment poate depăși lungimea admisibilă determinată prin prevederile regulii 4, cu condiția ca lungimea combinată a fiecărei perechi de compartimente adiacente, cuprinzând compartimentul în cauză, să nu depășească cea mai mică valoare dintre lungimea inundabilă sau dublul lungimii admisibile.
.3 Un perete transversal principal poate avea o nișă cu condiția ca toate punctele acesteia să se afle între două suprafețe verticale, duse în fiecare bord, la o distanță de bordaj egală cu 1/5 din lățimea navei, această distanță fiind măsurată perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare. Orice parte a unei nișe ce depășește aceste limite, trebuie considerată ca o baionetă în conformitate cu prevederile punctului 6.
.4 Dacă un perete transversal principal are o nișă sau o baionetă, la determinarea compartimentării trebuie să se utilizeze un perete plan echivalent.
.5 Dacă un compartiment principal etanș transversal este el însuși compartimentat și, dacă administrația statului pavilionului este satisfăcută de faptul că în ipoteza unei avarii care se întinde pe o lungime de 3,0 metri plus 3% din lungimea navei sau de 11,0 metri, sau 10% din lungimea navei, care din acestea este mai mică, compartimentul principal nu va fi inundat în totalitate, se poate face o reducere proporțională a lungimii admisibile în raport cu cea cerută pentru acest compartiment. În acest caz volumul flotabilității efective considerat în bordul neavariat nu trebuie să fie superior celui presupus în partea avariată.
Excepții de la prevederile acestui alineat trebuie să se facă numai dacă aceste excepții nu încalcă cerințele din regula 8.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.6 Un perete transversal principal poate fi în baionetă cu condiția respectării uneia dintre următoarele condiții:
.1 suma lungimilor celor două compartimente, separate de peretele etanș în cauză, nu depășește 90% din lungimea inundabilă sau de două ori lungimea admisibilă, cu rezerva totuși că pentru navele care au un factor de compartimentare egal cu 1, lungimea totală a celor două compartimente în cauză să nu depășească lungimea admisibilă.
.2 în dreptul baionetei este prevăzută o compartimentare suplimentară pentru a menține același grad de siguranță ca și când peretele ar fi plan.
.3 compartimentul deasupra căruia se extinde baioneta nu depășește lungimea admisibilă corespunzătoare unei linii de supraimersiune considerată la 76 mm sub baionetă.
.7 La navele cu lungimea mai mare sau egală cu 100 metri, unul dintre pereții principali aflați spre pupa față de peretele de coliziune, trebuie dispus la o distanță față de perpendiculara prova care să nu depășească lungimea admisibilă.
.8 Dacă distanța dintre doi pereți transversali principali adiacenți sau între pereții plani echivalenți lor, sau distanța între două plane transversale ce trec prin cele mai apropiate puncte ale baionetelor din pereți, este inferioară celei mai mici valori dintre: 3,0 metri plus 3 % din lungimea navei sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, atunci numai unul din acești pereți se va considera ca făcând parte din compartimentarea navei.
.9 Când factorul de compartimentare cerut este 0,50, suma lungimilor oricăror două compartimente adiacente nu va depăși lungimea inundabilă.
8.Stabilitatea navelor în condiții de avarie
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.1 În toate situațiile de exploatare va trebui să se prevadă o stabilitate suficientă a navei intacte, astfel încât nava să reziste stadiului final de inundare a oricărui compartiment principal care este cerut în limitele lungimii inundabile.
.1.2 Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete în baionetă, conform prevederilor regulii 7.6.1, stabilitatea în stare intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situația inundării acestor două compartimente adiacente.
.1.3 Dacă factorul de compartimentare cerut este de 0,50, stabilitatea în starea intactă trebuie să fie astfel încât nava să reziste în situația inundării a oricărei perechi de compartimente adiacente.
.2.1 Cerințele de la punctul 1 trebuie determinate prin calcule, în conformitate cu alin. .3, .4 și .6, ținându-se seama de proporțiile și caracteristicile de bază ale navei, precum și de amplasarea și configurația compartimentelor avariate. Pentru aceste calcule trebuie considerată nava în cele mai defavorabile condiții de exploatare sub aspectul stabilității.
.2.2 Când se intenționează să se instaleze punți, bordaje duble sau pereți longitudinali suficient de etanși pentru a limita pătrunderea apei, trebuie să se acorde în calcule o atenție corespunzătoare acestor restricții.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE RO-RO PASAGER DIN CLASA B ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE NU SUNT RO-RO PASAGER CONSTRUITE LA 29 APRILIE 1990 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.2.3 Stabilitate cerută în condiții finale după avarie și după redresare, dacă este prevăzută, trebuie determinată după cum urmează:
.2.3.1 Diagrama brațelor de redresare reziduale pozitive trebuie să se întindă pe un interval de minimum 15° de la de unghiul de echilibru. Acest interval poate fi redusă la minimum 10°, în cazul în care aria de sub brațele de redresare reziduale este aceea specificată la subparagraful .2.3.2 înmulțită cu factorul 15/ interval, dacă intervalul respectiv este exprimat în grade.
.2.3.2 Aria de sub diagrama brațelor de redresare trebuie să fie de cel puțin 0,015 metri-radiani măsurat de la unghiul de echilibru până la cel mai mic dintre următoarele unghiuri:
.1 unghiul la care se produce inundarea progresivă;
.2 22° (măsurat de la poziția cu nava dreaptă) în cazul unui singur compartiment inundat, sau 27° (măsurat de la poziția cu nava dreaptă) în cazul inundării simultane a două compartimente adiacente.
.2.3.3 Brațul de redresare reziduală se obține în limitele intervalului cu stabilitate pozitivă, ținându-se seama de cel mai mare din următoarele momente de înclinare datorate:
.1 aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord;
.2 lansării într-un bord a tuturor ambarcațiunilor de salvare prevăzute cu instalații de lansare, complet încărcate;
.3 presiunii vântului:
calculându-se cu formula:
GZ (metri) = (momentul de înclinare/deplasament + 0,04
Totuși, în nici un caz, acest braț de redresare nu trebuie să fie mai mic de 0,10 metri.
.2.3.4 Pentru calculul momentelor de înclinare din punctul .2.3.3 trebuie să se face următoarele ipoteze:
.1 Momentul datorat aglomerării pasagerilor:
.1.1 4 persoane pe metru pătrat;
.1.2 o masă de 75 kg pentru fiecare pasager;
.1.3 pasagerii trebuie distribuiți în zonele de punte disponibile, într-unul din bordurile navei, pe punțile în care se află locurile de apel și în așa fel încât ei să producă cel mai defavorabil moment de înclinare.
.2 Momentul datorat lansării tuturor ambarcațiunilor de salvare care sunt prevăzute cu instalații de lansare, complet încărcate, dintr-un bord:
.2.1 toate bărcile de salvare și bărcile de urgență amplasate în bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră că trebuie să fie rabătute în afara bordului complet încărcate și pregătite pentru coborâre.
.2.2 pentru bărcile de salvare care sunt prevăzute a fi lansate complet încărcate de pe poziția de amplasare a lor, trebuie luate în considerare momentul de înclinare maxim din timpul lansării.
.2.3 o plută de salvare prevăzută cu instalație de lansare, complet încărcată, atașată la fiecare gruie din bordul în care s-a înclinat nava după ce a avut loc avaria, se consideră rabătută în afara bordului și pregătită pentru coborâre;
.2.4 se consideră că persoanele care nu se află în mijloacele de salvare care sunt rabătute în afara bordului nu creează nici un moment suplimentar de înclinare sau de redresare.
.2.5 mijloacele de salvare situate în bordul opus bordului în care s-a înclinat nava, trebuie să se considere pe poziția de amplasare.
.3 Momente datorate presiunii vântului:
.3.1 clasa B: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 120 N/mý; clasele C și D: trebuie să se aplice o presiune a vântului de 80 N/mý;
.3.2 aria aplicabilă trebuie să fie proiecția ariei laterale a navei deasupra liniei de plutire care corespunde condiției intacte;
.
3.3.brațul momentului trebuie să fie distanța verticală de la un punct situat la jumătatea pescajului corespunzător condiției intacte la centrul de greutate al ariei laterale.
.2.4 Când apar situații de inundare progresivă majore, adică în momentul în care se produce o reducere rapidă a brațului de redresare de 0,04 metri sau mai mult, curba brațului de redresare trebuie să fie considerată ca terminată la unghiul la care se produce inundarea progresivă, iar extinderea și suprafața la care se face referire la punctele .
2.3.1.și .
2.3.2.trebuie să fie măsurate până la acest unghi.
.
2.5.În cazul în care inundarea progresivă este limitată astfel încât nu se amplifică și produce o reducere lentă, acceptabilă, a brațului de redresare cu mai puțin de 0,04 metri, restul curbei trebuie să fie parțial trunchiat, presupunându-se că spațiul inundat progresiv este inundat de la început.
.
2.6.În stadiile intermediare de inundare, brațul maxim de redresare trebuie să fie de cel puțin 0,05 metri și intervalul porțiunii pozitive a brațelor de redresare trebuie să fie de cel puțin 7o. În toate cazurile, numai o singură spărtură în corp și o singură suprafață liberă sunt necesare să fie luate în considerare în calcul.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.3 Pentru calculul stabilității navei avariate, se vor adopta în general, următoarele permeabilități de volum și suprafață:
┌────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ Spații │ Permeabilitate │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Destinate mărfii sau proviziilor│ 60% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Ocupate de cabine │ 95% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Ocupate de mașini │ 85% │
├────────────────────────────────┼─────────────────┤
│Destinate lichidelor │ 0 sau 95% (*) │
└────────────────────────────────┴─────────────────┘
(*) Se adoptă valoarea care corespunde celor mai severe condiții.
Trebuie să fie adoptate valori mai mari pentru permeabilitățile de suprafață ale spațiilor care, fiind în apropierea plutirii de avarie, nu conțin un număr mare de încăperi de locuit sau de mașini, precum și ale spațiilor care nu sunt în general ocupate de o cantitate considerabilă de marfă sau de provizii.
.4 Dimensiunile avariei ipotetice trebuie să fie următoarele :
.1 extinderea pe lungime: 3,0 metri plus 3% din lungimea navei, sau 11,0 metri sau 10% din lungimea navei, adoptându-se valoarea care este mai mică;
.2 extinderea transversală (măsurată de la suprafața interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare): o cincime din lățimea navei; și
.3 extinderea pe verticală: de la linia de bază în sus, nelimitat;
.4 dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cele indicate în paragrafele .4.1, .4.2 și .4.3, ar conduce la consecințe mai grave în ceea ce privește înclinarea transversală sau reducerea înălțimii metacentrice, aceasta avarie trebuie adoptată în calcule.
.5 Inundarea asimetrică trebuie redusă la minimum, cu ajutorul unor mijloace eficiente. Când este necesar să se corecteze unghiuri mari de înclinare transversală, mijloacele adoptate pentru echilibrare trebuie să fie, pe cât posibil, automate, dar în toate cazurile în care se prevăd comenzi pentru dispozitivele de echilibrare transversală, manevra acestora trebuie să se poată face dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși. Pentru navele noi din clasele B, C și D, unghiul maxim de înclinare după inundare dar înainte de echilibrare, nu trebuie să depășească 150. Dacă sunt cerute dispozitive de echilibrare transversală, timpul de echilibrare nu trebuie să depășească 15 minute. Comandantul navei trebuie să dețină informațiile necesare privind folosirea dispozitivelor de echilibrare.
.6 Nava, în situația finală de după avarie, iar în cazul inundării asimetrice, după echilibrare, trebuie să îndeplinească următoarelor condiții :
.1 în caz de inundare simetrică înălțimea metacentrică reziduală pozitivă, calculată prin metoda deplasamentului constant, trebuie să fie de cel puțin 50 mm;
.2 a dacă nu se prevede altfel la paragraful 6.2b, în caz de inundare asimetrică, unghiul de înclinare transversală în cazul inundării unui compartiment nu trebuie să depășească 7° pentru navele noi și existente din clasa B și 12° pentru navele noi din clasele C și D.
Pentru inundarea simultană a două compartimente adiacente, se poate permite o înclinare de 12° pentru navele noi și existente din clasa B, cu condiția ca factorul de compartimentare să nu fie mai mare de 0,50, în partea inundată a navei;
.2 b pentru navele existente din clasa B care nu sunt nave Ro-Ro/pasager, construite înainte de 29 aprilie 1990, în cazul unei inundări asimetrice, unghiul nu trebuie să depășească 7°, cu excepția acelor cazuri excepționale în care administrația poate permite o înclinare suplimentară datorată unui moment de asimetrie, dar în nici un caz unghiul de înclinare nu trebuie să depășească 15°.
.3 în nici un caz linia de supraimersiune nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare. Dacă se consideră că linia de supraimersiune ar putea să fie imersată într-un stadiu intermediar al inundării, administrația statului pavilionului poate cere orice investigații și măsuri pe care le consideră necesare pentru siguranța navei.
.7 Comandantul navei trebuie să primească toate datele necesare pentru a menține, în condiții de exploatare, o stabilitate a navei în stare intactă suficientă pentru a-i permite acesteia să reziste în orice situație critică de avarie. În cazul navelor care necesită inundare transversală pentru echilibrare, comandantul navei trebuie să fie informat asupra condițiilor de stabilitate pe care se bazează calculele de înclinare transversală și trebuie să fie avertizat că nava avariată s-ar putea înclina excesiv de mult, dacă se află în condiții mai puțin favorabile.
.8 Pentru ca datele menționate la punctul .7 să poată permite comandantului menținerea unei stabilități a navei în stare intactă suficientă, acestea trebuie să includă informații ce indică cota maximă admisă a centrului de greutate al navei deasupra chilei (KG), sau, alternativ, înălțimea metacentrică minimă admisă (GM) pentru un domeniu de pescaje sau deplasamente suficient pentru a include toate condițiile de exploatare. Informațiile trebuie să indice influența diverselor asiete luând în considerare limitele operaționale.
.9 Fiecare navă trebuie să aibă scări de pescaj marcate clar la prova și la pupa. În cazul în care scările de pescaj nu sunt amplasate într-un loc unde pot fi citite cu ușurință, sau restricțiile operaționale pentru o anumită activitate fac dificilă citirea mărcilor de pescaj, atunci nava trebuie dotată cu un sistem de indicare a pescajului fiabil cu ajutorul căruia pot fi determinate pescajele la prova și la pupa.
.10 La terminarea încărcării navei și înainte de plecarea acesteia, comandantul trebuie să determine asieta și stabilitatea navei și, de asemenea, trebuie să verifice și să înregistreze dacă nava îndeplinește criteriile de stabilitate din regulile relevante. Determinarea stabilității navei trebuie să se facă întotdeauna prin calcul. Se poate folosi în acest scop un computer electronic pentru încărcare și stabilitate sau un mijloc echivalent.
.11 Administrația statului pavilionului nu poate acorda nici un fel de derogare de la cerințele pentru stabilitate în caz de avarie, dacă nu este demonstrat că în orice condiții de exploatare, înălțimea metacentrică a navei în stare intactă, necesară pentru a face față acestor cerințe, este excesiv de mare pentru respectivele condiții.
.12 Derogări de la cerințele pentru stabilitate în condiții de avarie trebuie să fie acordate numai în cazuri excepționale și numai în condițiile în care administrația statului pavilionului apreciază că proporțiile, amenajările și alte caracteristici ale navei, care pot a fi practic și rațional adoptate în condiții particulare de exploatare specifice navei, sunt cele mai favorabile posibil pentru stabilitatea după avarie.
8 - 1 Stabilitatea navelor Ro-Ro pasager în condiții de avarie (R 8-1)
NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASA B EXISTENTE:
.1 Navele Ro-Ro pasager din clasa B existente trebuie să corespundă regulii 8, nu mai târziu de data primei inspecții periodice efectuate după data de aplicare descrisă mai jos, conform valorii A/Amax, așa cum este definită în "Anexa la metoda de calcul pentru evaluarea caracteristicilor de supraviețuire a navelor existente Ro-Ro pasager, cu ajutorul unei metode simplificate bazate pe rezoluția A.265 (VIII)", elaborată de Comitetul Securității Maritime la cea de a 59-a sesiune a sa din iunie 1991 (MSC/Circ.574).
┌───────────────────────────────┬────────────────┐
│Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│ mai puțin de 85% │1 octombrie 1998│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│85% sau mai mult, dar sub 90% │1 octombrie 2000│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│90% sau mai mult, dar sub 95% │1 octombrie 2002│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│95% sau mai mult, dar sub 97,5%│1 octombrie 2004│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│97,5% sau mai mult │1 octombrie 2005│
└───────────────────────────────┴────────────────┘
8 - 2 Cerințe speciale pentru navele Ro-Ro pasager care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)
NAVE NOI RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
Fără a ține seama de prevederile regulilor II-1/B/8 și II-1/B/8-1:
.1 Navele Ro-Ro pasager noi autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă prevederilor punctului .2.3 a regulii II-1/B/8, considerând că avaria se produce oriunde pe lungimea L a navei; și
.2 Navele Ro-Ro pasager existente autorizate să transporte 400 de persoane sau mai mult, trebuie să corespundă cerințelor sub-punctului .1, nu mai târziu de data primei inspecții periodice efectuate după data de aplicare prevăzută în aliniatele .2.1, .2.2 sau .2.3, alegând data care este cea mai îndepărtată:
.2.1
┌───────────────────────────────┬────────────────┐
│Valorile lui A/Amax: │Data de aplicare│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│mai puțin de 85% │1 octombrie 1998│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│85% sau mai mult dar sub 90% │1 octombrie 2000│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│90% sau mai mult dar sub 95% │1 octombrie 2002│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│95% sau mai mult dar sub 97,5% │1 octombrie 2004│
├───────────────────────────────┼────────────────┤
│97,5% sau mai mult │1 octombrie 2010│
└───────────────────────────────┴────────────────┘
.2.2 Numărul de persoane pe care nava este autorizată să le transporte
┌────────────────────────────────┬────────────────┐
│1.500 sau mai mult │1 octombrie 2002│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│1.000 sau mai mult dar sub 1.500│1 octombrie 2006│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│600 sau mai mult dar sub 1.000 │1 octombrie 2008│
├────────────────────────────────┼────────────────┤
│400 sau mai mult dar sub 600 │1 octombrie 2010│
└────────────────────────────────┴────────────────┘
.2.3 Vârsta navei egală sau mai mare de 20 de ani:
unde vârsta navei înseamnă timpul socotit de la data la care a fost pusă chila sau de la data la care nava s-a aflat într-un stadiu similar de construcție sau de la data la care nava a fost transformată într-o navă Ro-Ro pasager.
8 - 3 Cerințe speciale pentru navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, care transportă 400 de persoane sau mai mult (R 8-2)
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, ALTELE DECÂT NAVELE RO-RO PASAGER:
Fără a ține seama de prevederile regulilor II-1/B/8 navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro pasager, autorizate să transporte mai mult de 400 de persoane trebuie să îndeplinească cerințele din alin. 2.3 și 2.6 ale regulii II-1/B/8, considerând avaria aplicată oriunde de-a lungul lungimii L a navei.
9.Pereți de la extremități și pereți care limitează încăperea de mașini (R 10)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Trebuie să se prevadă un perete al picului prova sau perete de coliziune care va fi etanș până la puntea pereților etanși. Acest perete trebuie situat la o distanță față de perpendiculara prova de cel puțin 5 % din lungimea navei și de cel mult 3 metri plus 5% din lungimea navei.
.2 Dacă orice parte a navei situată sub linia de plutire se extinde în prova perpendicularei prova, spre exemplu bulbul, distanța prevăzută la punctul .1 trebuie măsurată de la unul din punctele:
.1 de la jumătatea lungimii acestei extinderi; sau
.2 la o distanță de 1,5 % din lungimea navei în prova perpendicularei prova; sau
.3 la o distanță de 3 metri în prova perpendicularei prova, care din ele dau distanța cea mai mică.
.3 Dacă este prevăzută o suprastructură lungă la prova, peretele picului prova sau peretele de coliziune trebuie să fie etanș la intemperii până la puntea completă următoare situată deasupra punții pereților etanși. Prelungirea trebuie să fie astfel dispusă încât să se excludă posibilitatea ca poarta prova să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii porții prova.
.4 Prelungirea prevăzută la punctul 3 nu este necesar să fie situată direct deasupra peretelui aflat dedesubt, cu condiția ca toate părțile prelungirii să nu fie amplasate în prova limitei prova specificate la punctul 1 sau 2.
Totuși, la navele existente din clasa B:
.1 dacă o rampă înclinată de încărcare constituie parte din prelungirea peretelui de coliziune de deasupra punții pereților etanși, partea din rampă care se află la mai mult de 2,3 metri deasupra punții pereților etanși se poate extinde cu cel mult 1 metru în prova limitelor prova specificate la punctele .1 și .2;
.2 dacă rampa existentă nu corespunde cerințelor de acceptare ca extensie a peretelui de coliziune și poziția rampei împiedică amplasarea acestei prelungiri în limitele specificate la punctul .1 sau .2, prelungirea poate fi amplasată la o distanță limitată în pupa limitei pupa specificată la punctul .1 sau .
2.Distanța limitată pupa nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru a nu stânjeni funcționarea rampei. Prelungirea peretelui de coliziune trebuie să fie deschisă spre prova și să corespundă cerințelor punctului .3 și trebuie dispusă astfel încât să se excludă posibilitatea ca rampa să determine deteriorarea ei în cazul avarierii sau desprinderii rampei.
.5 Rampele care nu respectă cerințele de mai sus nu trebuie considerate ca extensie a peretelui de coliziune.
.6 Se vor prevedea un perete la picul pupa, precum și pereți care separă compartimentul mașini de spațiul pentru marfă și pasageri spre prova și spre pupa; acești pereți trebuie să fie etanși până la puntea pereților etanși. Totuși peretele picului pupa poate să fie în baionetă sub puntea pereților etanși, cu condiția ca gradul de siguranță al navei, în ceea ce privește compartimentarea, să nu fie diminuat din aceasta cauză.
.7 În toate cazurile, tuburile etambou trebuie incluse în spații etanșe. Presetupa pupa trebuie situată într-un tunel etanș al liniei de arbori sau într-un alt spațiu etanș, separat de compartimentul tubului etambou și având un volum determinat astfel încât, dacă este inundat prin scăpările presetupei, linia de supraimersiune să nu fie imersată.
10.Dublu-fund (R-12)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B
.1 Navele cu lungimea mai mică de 50 metri, trebuie să fie prevăzut un dublu-fund între peretele de coliziune și peretele picului pupa, în măsura în care acest lucru este posibil și compatibil cu caracteristicile și condițiile de exploatare proprii ale navei.
.2 Navele cu lungimea mai mare sau egală cu 50 metri dar sub 61 metri, trebuie să fie prevăzute cu un dublu-fund care se extinde cel puțin de la compartimentul mașini la peretele picului prova, sau cât mai aproape posibil de acesta.
.3 Navele cu lungimea de 61 metri sau mai mare dar sub 76 metri, trebuie să fie prevăzute cu dublu-fund cel puțin în afara compartimentului mașini, care se va extinde până la pereții picurilor prova și pupa sau cât mai aproape posibil de aceștia.
.4 Navele cu lungimea de 76 metri sau mai mare trebuie să fie prevăzute la mijloc cu un dublufund, care trebuie să se extindă până la pereții picurilor prova și pupa sau cât mai aproape posibil de aceștia.
.5 Acolo unde se cere să fie prevăzut un dublu-fund, înălțimea lui trebuie să corespundă regulilor unei organizații recunoscute, iar fundul interior trebuie să fie prelungit lateral spre bordaje astfel încât să protejeze eficace curbura gurnei. Aceasta protecție este considerată satisfăcătoare dacă nici un punct al liniei de intersecție dintre muchia exterioară a tablei marginale și tabla gurnei nu se află nicăieri sub un plan orizontal care trece prin punctul de intersecție dintre conturul mijlocului navei și o dreaptă înclinată la 250 față de planul de bază pe care respectiva dreaptă îl intersectează într-un punct aflat față de planul diametral la o distanță egală cu jumătate din lățimea de calcul a navei.
.6 Puțurile mici construite în dublu-fund în vederea drenării magaziilor, etc., nu se vor extinde în jos mai mult decât este necesar. Adâncimea puțului nu va fi în nici un caz mai mare decât înălțimea dublului-fund în planul diametral minus 460 mm și nici nu se va extinde sub planul orizontal amintit la punctul 2. Totuși, la extremitatea pupa a tunelului liniei de arbori se admit puțuri care se extind până la fund. Administrația statului pavilionului poate admite și alte puțuri (de ex. tancuri pentru uleiul de ungere sub mașinile principale) dacă apreciază că amenajările asigură o protecție echivalentă cu cea pe care o asigură dublul-fund, conform prescripțiilor din prezenta regulă.
.7 În dreptul compartimentelor etanșe de dimensiuni mijlocii, utilizate exclusiv pentru transportul lichidelor, dublul-fund poate să lipsească numai dacă administrația statului pavilionului consideră că siguranța navei, în cazul unei avarii a fundului sau bordajului, nu este periclitată.
.8 Prin derogare de la cerințele punctului .1 din această regulă 10, administrația statului pavilionului poate admite ca dublu-fund să lipsească în orice porțiune a navei în care compartimentarea are un factor ce nu depășește 0,50, numai dacă se dovedește că prevederea unui dublu-fund în respectiva porțiune nu ar fi compatibilă cu caracteristicile de bază și de exploatare specifice navei.
11.Atribuirea, marcarea și înregistrarea liniilor de încărcare de compartimentare (R-13)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Pentru asigurarea menținerii gradului de compartimentare cerut, trebuie atribuită și marcată pe bordurile navei la mijlocul navei o linie de încărcare corespunzătoare pescajului de compartimentare aprobat. O navă având spații adaptate special pentru a transporta alternativ pasageri și marfă poate să aibă, dacă armatorul o cere, una sau mai multe linii de încărcare adiționale atribuite și marcate astfel încât să corespundă pescajelor de compartimentare respective pe care administrația statului pavilionului le poate aproba pentru condițiile de exploatare alternative considerate.
.2 Linia de încărcare de compartimentare atribuită și marcată trebuie menționată în "Certificatul de siguranță pentru navă de pasageri", și trebuie identificată prin notația C.1 (dacă există numai o singură linie de încărcare de compartimentare).
Dacă există mai multe linii de încărcare de compartimentare, condițiile alternative trebuie identificate cu notațiile C.2, C.3, C.4, etc. Cifrele arabe ce urmează după litera "C" din notația linilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu numere române sau litere dacă administrația statului pavilionului consideră acest lucru necesar pentru a face distincția dintre acestea și cele ale liniilor de încărcare de compartimentare internaționale.
.3 Bordul liber corespunzător fiecăreia din aceste linii de încărcare trebuie să fie măsurat în același loc și de la aceeași linie de punte ca și bordurile libere determinate în conformitate cu Convenția LL, în vigoare.
.4 Bordul liber, corespunzător fiecărei linii de încărcare de compartimentare aprobată și condițiile de exploatare pentru care acesta este aprobat trebuie clar indicate în "Certificatul de siguranță pentru navă de pasageri".
.5 În nici un caz o marcă a liniei de încărcare de compartimentare nu trebuie să fie amplasată deasupra liniei de încărcare maximă în apă sărată determinată fie de rezistența navei, fie de Convenția LL, în vigoare.
.6 Oricare ar fi poziția însemnelor liniilor de încărcare de compartimentare, o navă nu trebuie niciodată încărcată astfel încât să fie imersată linia de încărcare corespunzătoare anotimpului și regiunii de pe glob, determinată conform Convenției LL, în vigoare.
.7 O navă nu trebuie încărcată în nici un caz astfel încât marca liniei de încărcare de compartimentare corespunzătoare voiajului și condițiilor de serviciu respective să fie imersată.
12.Construcția și proba inițială a pereților etanși, etc. (R 14)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Fiecare perete etanș de compartimentare, transversal sau longitudinal, trebuie să fie construit astfel încât să poată suporta, cu un coeficient de siguranță convenabil, presiunea exercitată de coloana maximă de apă ce ar trebui s-o suporte în caz de avarie a navei și cel puțin presiunea exercitată de o coloană de apă care se ridică până la linia de supraimersiune. Construcția acestor pereți trebuie să fie în conformitate cu regulile unei organizații recunoscute.
.2.1 Baionetele și nișele practicate în pereți trebuie să fie etanșe și să prezinte aceiași rezistență ca și peretele în care se află.
.2.2 Când coastele sau traversele trec printr-un perete etanș sau o punte etanșă, puntea sau peretele respectiv trebuie să fie realizate etanșe prin construcția lor, fără întrebuințarea lemnului sau cimentului.
.3 Testarea etanșeității compartimentelor principale prin umplerea lor cu apă nu este obligatorie.
Dacă nu se face proba prin umplere cu apă, trebuie efectuată încercarea cu jet de apă, acolo unde aceasta este posibilă. Această probă trebuie să fie făcută în stadiul cel mai avansat posibil al amenajării navei. Acolo unde încercarea cu jet de apă nu este posibilă datorită deteriorării mașinilor, izolației echipamentului electric sau obiectelor de dotare, aceasta poate fi înlocuită de o examinare vizuală atentă a îmbinărilor sudate, însoțite unde se consideră necesar de metode cum sunt verificarea cu lichide penetrante sau testul ultrasonic de etanșeitate sau de o altă verificare echivalentă. În orice caz, trebuie efectuat un examen amănunțit al pereților etanși.
.4 Picul prova, dublu-fundurile (inclusiv chilele tunel) și bordajul dublu trebuie încercate cu apă la presiunea prescrisă la punctul .1.
.5 Tancurile destinate să conțină lichide și care formează o parte din compartimentele navei trebuie să fie probate la etanșeitate cu o coloană de apă corespunzătoare liniei de încărcare maximă de compartimentare sau la 2/3 din înălțimea măsurată între marginea superioară a chilei și linia de supraimersiune în dreptul tancurilor, luându-se cea mai mare din aceste valori; totuși în nici un caz înălțimea coloanei de apă deasupra plafonului tancurilor nu trebuie să fie mai mică de 0,9 metri.; dacă proba cu apă este impracticabilă, poate fi acceptată proba cu aer sub presiune atunci când tancurile sunt supuse unei presiuni de cel mult de 0,14 bar.
.6 Încercările menționate la punctele .4 și .5 au ca scop să verifice dacă elementele structurale de compartimentare sunt etanșe la apă și nu trebuie considerate drept încercări pentru a se confirma că vreun compartiment este sau nu apt pentru depozitarea combustibilului lichid sau pentru alte întrebuințări speciale, pentru care ar putea fi cerută o încercare cu caracter mai sever, ținându-se seama de înălțimea pe care lichidul o poate atinge în tancul considerat sau în tubulaturile care îl deservesc.
13.Deschideri în pereți etanși (R 15)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Numărul deschiderilor practicate în pereții etanși trebuie redus la minimum compatibil cu proiectul și buna exploatare a navei; aceste deschideri trebuie prevăzute cu mijloace de închidere eficace.
.2.1 Dacă pereții etanși de compartimentare sunt traversați de tubulaturi, scurgeri, cabluri electrice, etc., se vor lua măsuri care să asigure menținerea integrității etanșeității acestor pereți.
.2.2 Pe pereții etanși de compartimentare nu se permit valvule, dacă acestea nu fac parte dintr-o instalație cu tubulaturi.
.2.3 Plumbul sau alte materiale sensibile la căldură nu trebuie utilizate pentru instalațiile care traversează pereții etanși de compartimentare, dacă deteriorarea acestor instalații ar compromite, în caz de incendiu, menținerea integrității etanșeității pereților.
.3.1 Nu se admit nici un fel de uși, guri de vizitare sau deschideri de acces:
.1 în peretele de coliziune, sub linia de supraimersiune;
.2 în pereții transversali etanși ce separă o magazie de marfă de o altă magazie de marfă cu excepția celor prevăzute la punctul 10.1 și în regula 14.
.3.2 Exceptând cazurile prevăzute la punctul .3.3 peretele de coliziune poate fi traversat sub linia de supraimersiune de cel mult un tub pentru scurgerea lichidului în picul prova, cu condiția ca acest tub să fie prevăzut cu o valvulă de închidere cu șurub, comandată dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși și având corpul fixat pe peretele de coliziune în interiorul picului prova. Totuși, se poate permite montarea acestei valvule în partea din pupa a peretelui de coliziune, cu condiția ca valvula să fie ușor accesibilă în orice condiții de exploatare și ca spațiul în care se află să nu fie o încăpere de marfă.
.3.3 Dacă picul prova este împărțit pentru a prelua două feluri de lichide, peretele de coliziune poate să fie traversat sub linia de supraimersiune de două tuburi, fiecare din ele satisfăcând condițiile din punctul .3.1 numai dacă nu există altă alternativă pentru instalarea celui de al doilea tub și că, ținând seama de compartimentarea suplimentară prevăzută în picul prova, se menține siguranța navei.
.4 În spațiile care conțin mașinile principale și auxiliare de propulsie, inclusiv căldările care servesc necesităților de propulsie, în fiecare perete transversal principal etanș se poate monta nu mai mult de o ușă, în afară de ușile de la tunelurile liniilor de arbori. Dacă există două sau mai multe linii de arbori, tunelurile trebuie legate prin intermediul unei pasaj de comunicație. Va fi numai o singură ușă între compartimentul mașinilor și tunelul arborilor în care sunt doi arbori sau numai două uși acolo unde există mai mult de doi arbori. Toate aceste uși trebuie să fie de tipul glisant și trebuie astfel dispuse încât pragurile să fie cât mai înălțate posibil. Mecanismul manual pentru acționarea acestor uși de deasupra punții pereților etanși trebuie să fie situat în afara spațiului compartimentului de mașini.
.5.1 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Ușile etanșe trebuie să fie de tipul glisant sau pivotante sau de tipuri echivalente. Ușile plate asigurate prin bolțuri și ușile cu închidere prin cădere liberă sau acționate cu contragreutate nu sunt permise.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Ușile etanșe, cu excepția celor prevăzute la punctul 10.1 sau regula 14, trebuie să fie de tipul glisant acționate de o sursă de energie în conformitate cu cerințele de la punctul 7, capabile să fie închise simultan de la consola centrală de acționare situată pe puntea de navigație, în cel mult 60 de secunde cu nava în poziție neînclinată.
.5.2 NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B ȘI NAVE NOI DIN CLASA B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
Ușile glisante pot fi:
–fie numai acționate manual, sau– acționate de o sursă de energie și manual.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
La navele la care numărul total de uși etanșe nu este mai mare de două și aceste uși sunt situate în spațiul compartimentului mașini sau în pereți etanși care delimitează acest spațiu, administrația statului pavilionului poate permite ca aceste două uși să fie numai cu acțiune manuală. Dacă sunt montate uși glisante cu acționare manuală, acestea trebuie închise înainte ca nava să părăsească cheiul transportând pasageri la bord și trebuie păstrate închise pe tot timpul navigației.
NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.5.3 Mijloacele de acționare, mecanică sau manuală, a oricărei uși glisante etanșe cu sau fără acționare mecanică, trebuie să fie capabile să închidă ușa în cazul în care nava este înclinată transversal cu 150 în orice direcție. Trebuie luate în considerare și forțele care pot acționa asupra ambelor părții ale ușii, așa cum se întâmplă când apa curge prin deschizătură, aplicându-se o presiune statică echivalentă cu o înălțime a apei de cel puțin un metru deasupra liniei mediane a ușii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
.5.4 Comenzile ușilor etanșe, inclusiv tubulatura hidraulică și cablurile electrice, trebuie instalate cât mai aproape posibil de peretele despărțitor în care sunt montate ușile, pentru a minimaliza posibilitatea ca acestea să fie implicate în vreo avarie pe care o poate suferi nava. Pozițiile ușilor etanșe și ale comenzile lor trebuie să fie astfel încât dacă nava suferă o avarie pe o cincime din lățimea sa, această distanță fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare, acționarea ușilor etanșe să nu fie afectată indiferent de porțiunea avariată.
.5.5 Toate ușile etanșe acționate mecanic sau manual trebuie prevăzute cu mijloace de indicare ce trebuie să arate, în toate pozițiile de acționare de la distanță, dacă ușile sunt deschise sau închise. Pozițiile de acționare de la distanță trebuie să se afle numai pe puntea de navigație, după cum se stipulează la punctul 7.1.5, și pe amplasamentul unde se cere acționarea manuală deasupra punții pereților etanși, conform punctului 7.1.4.
NAVE EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
.5.6 Ușile etanșe care nu corespund cerințelor punctelor de la .5.1 până la .5.5 trebuie închise înaintea începerii voiajului, și trebuie să rămână închise în timpul navigației; ora deschiderii unor astfel de uși la sosirea în port și închiderii lor înainte de plecarea navei din port trebuie înscrise în jurnalul de bord.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.6.1 Ușile glisante acționate manual pot avea o mișcare orizontală sau verticală. Trebuie să fie posibil să se manevreze mecanismul propriu ușii de pe orice parte și dintr-o poziție accesibilă deasupra punții pereților etanși, cu o mișcare completă de rotație, sau cu orice altă mișcare care oferă aceeași garanție de siguranță și de un tip aprobat. Când se acționează mecanismul manual, timpul necesar pentru o închidere completă a ușii, cu nava în poziție neînclinată, nu trebuie să depășească 90 de secunde.
NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.
6.2.Ușile glisante acționate mecanic pot avea o mișcare verticală sau orizontală. Dacă o ușă este acționată mecanic de la o consolă centrală, mecanismul trebuie dispus astfel încât ușa să fie de asemenea acționată mecanic, din ambele părți. Manetele locale de comandă a mecanismului acționat mecanic trebuie prevăzute pe fiecare parte a peretelui etanș și dispuse astfel încât să dea posibilitatea persoanei care trece prin spațiul ușii să aibă acces la ambele manete în poziția deschisă, fără a putea declanșa accidental mecanismul de închidere. Ușile glisante acționate mecanic trebuie prevăzute cu mecanisme manuale care acționează direct ușa de ambele părți, de pe oricare parte, și dintr-o poziție accesibilă de deasupra pereților etanși, cu o mișcare completă de rotație sau cu o altă mișcare care oferă aceeași garanție de siguranță, cu condiția să fie de un tip aprobat. Trebuie să se aibă în vederea emiterea de avertismente prin semnale sonore, semnalând faptul că ușa a început să se închidă, și ele trebuie să continue să sune până la închiderea ei completă.
Suplimentar, în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, se cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la ușă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
.7.1 Fiecare ușă etanșă glisantă acționată mecanic:
.1 trebuie să aibă o mișcare verticală sau orizontală;
.2 sub rezerva punctului 11, în mod normal, trebuie limitată până la o deschidere maximă de 1,2 metri. administrația statului pavilionului poate permite uși cu deschidere mai mare numai până la deschiderea considerată necesară pentru operarea efectivă a navei cu condiția să fie luate în considerare și alte măsuri de siguranță, inclusiv următoarele:
.2.1 trebuie acordată o atenție specială rezistenței ușii și dispozitivelor sale de închidere pentru a împiedica scurgerile;
.2.2 ușa trebuie amplasată în afara zonei de avarie B/5;
.2.3 ușa trebuie ținută închisă când nava este pe mare, exceptând perioade limitate, când este absolut necesar, determinate astfel de către administrația statului pavilionului ;
.3 trebuie prevăzută cu echipamentul necesar pentru a deschide și închide ușa folosind energia electrică, energie hidraulică, sau orice altă formă de energie acceptată de administrația statului pavilionului ;
.4 trebuie prevăzută cu un mecanism individual de acționare manuală. Trebuie să existe posibilitatea să se deschidă și închidă ușa manual din ambele părți ale acesteia, și în plus, dintr-un punct accesibil aflat deasupra punții pereților etanși, printr-o mișcare de manivelă cu rotație completă sau orice altă mișcare prezentând aceeași garanție de siguranță și de un tip aprobat de către administrația statului pavilionului. Direcția de rotație sau altă mișcare trebuie să fie indicată clar în toate pozițiile de acționare. Timpul necesar pentru închiderea completă a ușii, când este acționată de dispozitivul manual, nu va depăși 90 de secunde cu nava în poziție neînclinată;
.5 trebuie prevăzută cu comenzi pentru deschiderea și închiderea ușii mecanic din ambele părți ale acesteia și de asemenea pentru închiderea ușii mecanic de la consola centrală de operare de pe puntea de navigație;
.6 trebuie prevăzută cu alarmă sonoră, distinctă față de orice altă alarmă din zonă, ce va suna ori de câte ori ușa este închisă de la distanță mecanic, timp de cel puțin cinci secunde dar nu mai mult de zece secunde înainte ca ușa să înceapă să se miște și trebuie să continue să sune până când ușa este complet închisă. În cazul acționării manuale de la distanță este suficient ca alarma sonoră să sune numai când se mișcă ușa. În plus, în zonele pentru pasageri și în zonele cu nivel de zgomot ambiant ridicat, administrația statului pavilionului poate cere suplimentarea alarmei sonore cu un semnal vizual intermitent la ușă; și
.7 trebuie să aibă o viteză de închidere aproximativ uniformă la acționarea mecanică. Timpul de închidere, din momentul în care ușa începe să se miște până în momentul în care aceasta ajunge în poziția complet închisă, nu va fi în nici un caz mai mic de 20 de secunde sau mai mare de 40 de secunde cu nava în poziție neînclinată.
.7.2 Energia electrică necesară pentru ușile etanșe glisante acționate electric trebuie să se asigure de la tabloul de distribuție pentru cazuri de avarie, fie direct sau printr-un tablou de distribuție propriu situat deasupra punții pereților etanși; circuitele aferente de comandă, indicare și alarmă trebuie alimentate de la tabloul de distribuție de avarie, fie direct sau prin tabloul de distribuție propriu situat deasupra punții pereților etanși și trebuie să poată fi alimentate automat de către sursa temporară pentru alimentare în caz de avarie în cazul defectării sursei principale de alimentare cu energie electrică sau sursei pentru cazurile de avarie.
.7.3 Ușile etanșe glisante acționate mecanic trebuie să aibă ori:
.1 un sistem hidraulic centralizat cu două surse de alimentare independente, fiecare constând dintr-un motor și o pompă capabile să închidă simultan toate ușile. În plus, pentru întreaga instalație trebuie să existe acumulatoare hidraulice cu capacitate suficientă pentru a acționa toate ușile de cel puțin trei ori, adică închis-deschis-închis, în situația unei înclinări în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare trebuie să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit trebuie să fie ales avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalația în timpul funcționării acesteia. Instalația acționată mecanic trebuie proiectată pentru a minimaliza posibilitatea ca o singură defecțiune a tubulaturii hidraulice să afecteze negativ funcționarea a mai mult de o ușă. Sistemul hidraulic trebuie prevăzut cu o alarmă pentru nivel minim la rezervoarele de fluid hidraulic ce servesc sistemul acționat mecanic și o alarmă cu gaz de presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a pierderii de energie acumulată în acumulatoarele hidraulice. Aceste alarme trebuie să poată fi auzite și văzute și trebuie să se situeze pe consola centrală de operare de pe puntea de navigație; sau
.2 un sistem hidraulic independent pentru fiecare ușă cu fiecare sursă de energie constând dintr-un motor și pompă ce pot deschide și închide ușa. În plus, trebuie să existe un acumulator hidraulic cu o capacitate suficientă pentru a acționa ușa cel puțin de trei ori, adică închis-deschis-închis la o înclinare în sens opus de 15°. Acest ciclu de operare trebuie să poată fi efectuat când acumulatorul este decuplat de la presiunea pompei. Fluidul folosit trebuie să fie ales avându-se în vedere temperaturile la care poate ajunge instalația în timpul funcționării ei. La consola centrală de operare de pe puntea de navigație, trebuie să se prevadă o alarmă de grup cu gaz la presiune joasă sau alte mijloace eficiente de monitorizare a energiei acumulate în acumulatoarele hidraulice. De asemenea, trebuie prevăzută o indicare a pierderii de energie acumulată în fiecare poziție de operare locală; sau
.3 un sistem electric independent și un motor pentru fiecare ușă, acționarea mecanică constând dintr-un motor capabil să deschidă și să închidă ușa. Acționarea mecanică trebuie să poată fi automat alimentată de sursa temporară de energie electrică în cazul defectării, fie a sursei de energie electrică principală fie a sursei de energie electrică de avarie și trebuie să aibă o capacitate suficientă de acționare a ușii de cel puțin trei ori, adică închis-deschis-închis, la o înclinare în sens opus de 15°.
Pentru sistemele menționate la 7.3.1, 7.3.2. și 7.3.3 prevederile trebuie să se facă după cum urmează:
Sistemele de energie pentru ușile etanșe glisante acționate mecanic trebuie separate de orice alt sistem de energie. O singură avarie în sistemele electrice sau hidraulice acționate mecanic, excluzând dispozitivul de acționare hidraulică, nu trebuie să împiedice operarea manuală a oricărei uși.
.7.4 Pe fiecare parte a peretelui etanș trebuie să se prevadă manete de comandă la o înălțime minimă de 1,6 metri deasupra pardoselii și trebuie astfel amplasate încât să permită persoanelor care trec prin cadrul ușii să țină ambele manete în poziție deschisă fără să poată să pornească accidental mecanismul de închidere mecanic. Direcția de mișcare a manetelor la deschiderea și închiderea ușii trebuie să fie în direcția mișcării ușii și trebuie clar indicată. Manetele de comandă hidraulică pentru ușile etanșe din spațiile de locuit trebuie, dacă este cerută o singură mișcare pentru începerea mișcării de închidere a ușii, astfel plasate încât copiii să nu le poată acționa. De exemplu, în spatele panoului ușii cu bolțuri, plasate la cel puțin 170 cm deasupra nivelului pardoselii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Pe ambele părți ale ușilor trebuie amplasate plăcuțe cu instrucțiuni de folosire a sistemului de manevrare a ușii. De asemenea, pe ambele părți ale fiecărei uși trebuie să existe instrucțiuni cu text sau pictograme semnalând pericolul la care se expune persoana ce rămâne în deschizătura ușii în momentul în care aceasta a început să se închidă. Aceste instrucțiuni trebuie inscripționate pe plăcuțe fabricate dintr-un material rezistent și trebuie fixate bine. Textele instrucțiunilor trebuie să includă informații în legătură cu intervalele de închidere ale ușii respective.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
.7.5 În măsura în care este practicabil, echipamentul electric și componentele pentru ușile etanșe se vor amplasa deasupra punții pereților etanși și în afara zonelor și spațiilor periculoase.
.7.6 Carcasele componentelor electrice amplasate din motive de necesitate sub puntea pereților etanși trebuie să asigure o protecție adecvată împotriva pătrunderii apei.
.7.7 Circuitele de alimentare cu energie electrică, de comandă, indicare și alarmă trebuie protejate împotriva defectării astfel încât o defecțiune în circuitul unei uși să nu producă un defect la vreun alt circuit de ușă. Scurt circuitele sau alte defecțiuni ale alarmei sau circuitelor indicatorului unei uși trebuie să nu aibă drept rezultat scoaterea din funcțiune a acționării mecanice a acelei uși. Amenajarea trebuie să se facă în așa fel încât scurgerea de apă în echipamentul electric amplasat sub puntea pereților etanși să nu producă deschiderea ușii.
.7.8 O singură avarie electrică în sistemul de acționare sau în sistemul de comandă a unei uși etanșe glisante acționate mecanic nu trebui să aibă ca rezultat deschiderea ușii închise. Alimentarea cu energie trebuie în mod continuu supravegheată într-un punct din circuitul electric cât mai apropiat de fiecare motor cerut conform punctului 7.3. Pierderea oricăreia din aceste alimentări cu energie trebuie să activeze o alarmă sonoră și vizuală în consola centrală de operare de pe puntea de navigație.
.8.1 Consola centrală de operare de pe puntea de navigație trebuie să aibă un comutator principal cu două moduri de comandă: un mod de "comandă locală" care trebuie să permită oricărei uși să fie deschisă local și închisă local după folosire fără închidere automată și un mod "uși închise" ce trebuie să închidă în mod automat orice ușă care este deschisă. Modul "uși închise" trebuie să permită ușilor să fie deschise local și să se reînchidă automat la eliberarea mecanismului de comandă locală. Comutatorul principal trebuie să fie în mod normal pe modul "comandă locală". Modul "uși închise" trebuie să se folosească numai în caz de necesitate sau în scopul încercărilor.
.8.2 Consola centrală de operare de pe puntea de navigație trebuie prevăzută cu o diagramă indicând amplasamentul fiecărei uși, cu indicatoare vizuale ce arată dacă fiecare ușă este deschisă sau închisă. O lumină roșie trebuie să indice faptul că ușa este complet deschisă și o lumină verde trebuie să indice faptul că ușa este complet închisă.
Când ușa este închisă de la distanță lumina roșie trebuie să indice poziția intermediară prin licărire. Circuitul de indicare trebuie să fie independent de circuitul de comandă al fiecărei uși.
.8.3 Nu trebuie să existe posibilitatea deschiderii de la distanță a vreunei uși de la postul de comandă centrală.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.9.1 Toate ușile etanșe trebuie să fie menținute închise în timpul navigației exceptând situațiile când pot fi deschise în timpul navigației așa cum se menționează la punctele 9.2 și 9.3. Ușile etanșe cu lățimea mai mare de 1,2 metri acceptate de punctul 11 pot fi deschise numai în situațiile detaliate în acel paragraf. Orice ușă ce este deschisă în conformitate cu acest punct trebuie pregătită să fie imediat închisă.
.9.2 O ușă etanșă poate fi deschisă în timpul navigației pentru a permite trecerea pasagerilor sau a echipajului, sau când munca din imediata vecinătate a ușii necesită deschiderea acesteia. Ușa trebuie imediat închisă când s-a terminat complet trecerea prin ușă sau când scopul pentru care s-a deschis a fost atins.
.9.3 Se poate permite ca unele uși etanșe să rămână deschise în timpul navigației numai dacă se consideră absolut necesar; adică, menținerea lor deschisă este considerată esențială pentru funcționarea sigură și eficientă a mașinilor navei sau pentru a permite pasagerilor accesul normal nerestrictiv în toată zona pentru pasageri. O asemenea decizie trebuie să se ia de către administrația statului pavilionului numai după o examinare atentă a influenței acesteia asupra operării navei și asupra șanselor de supraviețuire. O ușă etanșă acceptată să rămână astfel deschisă trebuie în mod clar indicată în "Informația privind stabilitatea navei" și trebuie pregătită în orice moment să fie imediat închisă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.10.1 Atunci când administrația statului pavilionului este convinsă că asemenea uși sunt esențiale, se pot prevedea uși etanșe având o construcție satisfăcătoare în pereții etanși ce împart marfa dintre spațiile punții. Asemenea uși pot avea balamale, pot fi pe role sau glisante dar nu trebuie comandate de la distanță. Ele trebuie montate la cel mai înalt nivel și cât mai departe de tabla bordajului, dar în nici un caz marginile verticale exterioare nu trebuie situate față de bordajul exterior la o distanță mai mică de o cincime din lățimea navei, această distanță fiind măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare.
.10.2 Aceste uși trebuie să fie închise înainte de începerea voiajului și trebuie să fie păstrate închise în perioada de navigație; timpul de deschidere a acestor uși în port și timpul de închidere a lor înainte ca nava să părăsească portul trebuie să fie înscrise în jurnalul de bord. Dacă vreuna din aceste uși trebuie să fie accesibilă în timpul voiajului, aceasta trebuie prevăzută cu un dispozitiv care să împiedice deschiderea neautorizată. Când se propune montarea acestor uși, numărul și distribuția acestora trebuie să constituie obiectul unei examinări speciale din partea administrația statului pavilionului.
.11 Panourile demontabile în pereții etanși nu trebuie acceptate cu excepția compartimentului mașinilor. Aceste panouri trebuie să fie întotdeauna la locul lor înainte ca nava să părăsească portul și nu trebuie să fie îndepărtate în timpul navigației decât în cazuri de necesitate urgentă, în funcție de decizia comandantului. Administrația statului pavilionului poate permite înlocuirea acestor panouri demontabile cu maximum o ușă etanșă glisantă acționată mecanic în fiecare perete transversal principal, mai lată decât este menționat la punctul 7.1.2, cu condiția ca aceste uși să fie închise înainte ca nava să părăsească portul și să rămâne închise în timpul navigației, exceptând cazurile de necesitate urgentă stabilite de comandant.
Aceste uși nu trebuie să îndeplinească cerințele punctului 7.1.4 cu privire la închiderea completă în 90 secunde cu ajutorul mecanismului acționat manual. Timpul de deschidere și închidere a acestor uși, fie că nava este pe mare fie că este în port, trebuie înregistrat în jurnalul de bord.
14.Nave care transportă autovehicule de marfă și personalul care le însoțește (R 16)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Această regulă se aplică navelor de pasageri proiectate sau adaptate pentru transportul autovehiculelor de marfă și a personalului care le însoțește.
.2 Dacă la bordul unor astfel de nave numărul total de pasageri, care include și personalul ce însoțește autovehiculele, nu depășește N = 12 + A/25, unde A = suprafața totală a punții (metri pătrați), cuprinzând spațiile disponibile pentru depozitarea autovehiculelor de marfă, iar înălțimea liberă în zona de depozitare și la intrarea în astfel de spații nu este mai mică de 4 metri, se aplică prevederile regulii 13 punctul .10 privind ușile etanșe cu excepția faptului că ușile pot fi prevăzute la orice nivel în pereții etanși care separă spațiile de marfă. În plus, sunt necesari indicatori pe puntea de navigație care să indice automat când fiecare ușă este închisă și dacă toate încuietorile ușilor sunt asigurate.
.3 Când se aplică prevederile acestui capitol la o astfel de navă, N trebuie să fie considerat ca numărul maxim de pasageri pentru care nava poate să fie autorizată în conformitate cu această regulă.
15.Deschideri în bordajul exterior sub linia de supraimersiune (R 17)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Numărul deschiderilor din bordajul exterior trebuie să fie redus la minimum compatibil cu concepția și exploatarea normală a navei.
.2.1 Amplasarea și eficacitatea mijloacelor de închidere a oricărei deschideri practicate în bordajul exterior al navei trebuie să corespundă scopului urmărit și locului în care sunt fixate.
.
2.2.Sub rezerva cerințelor din Convenția LL în vigoare, nici un hublou nu trebuie prevăzut într-o astfel de poziție încât marginea sa inferioară să fie sub o linie trasată pe bordaj paralelă cu puntea pereților etanși în bord și având punctul său cel mai de jos la 2,5% din lățimea navei deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare sau 500 mm, care din ele este mai mare.
.2.3 Toate hublourile ale căror margini inferioare sunt sub linia de supraimersiune trebuie să fie astfel construite încât nimeni să nu le poate deschide fără aprobarea comandantului.
.
2.4.Dacă într-o interpunte, marginea inferioară a hublourilor de tipul prevăzut la punctul .2.3 este situată sub linia trasată paralelă cu linia punții pereților etanși în bord și având punctul său cel mai de jos la 1,4 metri plus 2,5% din lățimea navei deasupra liniei de plutire la plecarea din orice port, toate hublourile acestei interpunți trebuie să fie închise etanș și zăvorâte înaintea ieșirii din port și nu trebuie să fie deschise înainte ca nava să între în portul următor. În aplicarea acestui alineat se poate ține seama de deducerea corespunzătoare pentru apă dulce, când este aplicabilă.
.
2.5.Hublourile și capacele lor care nu sunt accesibile în timpul navigației trebuie să fi închise și asigurate înainte de plecarea navei din port.
.3 Numărul scurgerilor, evacuărilor sanitare și a altor deschideri similare în bordaj trebuie să fie redus la minimum, fie utilizând fiecare orificiu de evacuare pentru cel mai mare număr posibil de tuburi sanitare sau alte tuburi sau în oricare alt mod satisfăcător.
.4 Toate prizele de aspirație și de evacuare din bordaj trebuie prevăzute cu dispozitive eficiente și accesibile care să împiedice pătrunderea accidentală a apei în interiorul navei.
.4.1 Sub rezerva cerințelor din Convenția LL în vigoare, și excepțiilor prevăzute la punctul .5, orice evacuare individuală care traversează tabla bordajului din spațiile de sub linia de supraimersiune trebuie prevăzute fie cu o valvulă automată cu reținere prevăzută cu un dispozitiv de închidere directă situat deasupra punților pereților etanși sau cu două valvule automate cu reținere fără dispozitiv de închidere directă, cu condiția ca valvula dinspre interior să fie situată deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare și să fie întotdeauna accesibilă pentru examinare în condiții de exploatare.
Dacă se prevede o valvulă cu dispozitiv de închidere directă, postul de manevră de deasupra punții pereților etanși trebuie să fie întotdeauna ușor accesibil și trebuie prevăzute mijloace care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
.
4.2.Cerințele din Convenția LL în vigoare se aplică evacuărilor care traversează tabla bordajului din spațiile de deasupra liniei de supraimersiune.
.5 Prizele de apă și evacuările principale și auxiliare din spațiul de mașini care deservesc mașinile trebuie prevăzute cu valvule ușor accesibile intercalate între tubulatură și bordaj sau între tubulatură și chesoanele fixate pe bordaj. Valvulele pot fi cu acționare locală și trebuie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Roțile de acționare manuală sau mânerele de la prizele de fund trebuie să fie ușor accesibile pentru manevrare. Toate valvulele care sunt folosite ca prize de fund trebuie închise de către roțile de acționare manuală în sensul acelor de ceasornic.
.2 Robineții de evacuare sau valvulele din bordurile navei pentru evacuarea apei din căldări trebuie să fie poziționate în locașuri ușor accesibile și nu sub tabla punții. Robineții sau valvulele trebuie să fie proiectate astfel încât să se poată constata ușor dacă sunt deschise sau închise. Robineții trebuie prevăzuți cu șuruburi de siguranță, proiectați astfel încât cheia să nu poate fi ridicată când robinetul este deschis.
.3 Toate valvulele și robineții din instalațiile cu tubulatură cum ar fi instalația de santină și balast, instalațiile de combustibil și ulei de ungere, instalațiile de stingere a incendiilor și de transfer, instalațiile de apă de răcire și apă sanitară, etc. trebuie clar marcate, în funcție de destinația acestora.
.4 Alte tuburi de evacuare trebuie, dacă ele evacuează sub linia de încărcare maximă de compartimentare, să fie prevăzute cu mijloace echivalente de închidere pe bordul navei; dacă ele evacuează deasupra liniei de încărcare maximă de compartimentare, ele trebuie prevăzute cu valvule obișnuite cu clapeți. În ambele cazuri valvulele pot fi omise, dacă se folosesc tuburi de aceeași grosime cu evacuările indirecte de la toalete și chiuvete și sifoanele de pardoseală din băi, etc. prevăzute cu capace sau cu alt mijloc de protecție împotriva pătrunderii apei. Grosimea pereților acestor tuburi nu trebuie să depășească, totuși, 14 mm.
.5 Dacă este prevăzută o valvulă cu mecanism de închidere directă, locul de unde poate fi acționată trebuie întotdeauna să fie ușor accesibil și acolo trebuie să existe un mijloc care să indice dacă valvula este deschisă sau închisă.
.6 Dacă valvulele cu mecanism de închidere directă sunt dispuse în compartimentul de mașini, este suficient ca ele să fie acționate din locul unde sunt montate, cu condiția ca acest loc să fie ușor accesibil în toate situațiile.
.6 Toate armăturile de bordaj și valvule prevăzute de această regulă trebuie să fie din oțel, bronz sau alt material ductil aprobat. Valvulele din fontă turnată obișnuită sau alt material similar nu sunt acceptate. Toate tuburile la care se referă această regulă trebuie să fie din oțel sau alt material echivalent, conform cerințelor A N R.
.7 Deschiderile pentru scările din bord și porțile de încărcare a mărfii de sub linia de supraimersiune trebuie să aibă o rezistență suficientă. Ele trebuie închise eficace și fixate etanș, înainte ca nava să părăsească portul și trebuie ținute închise pe toată durata navigației.
.8 Aceste deschideri nu trebuie situate în nici un caz cu punctul lor cel mai de jos sub linia de încărcare maximă de compartimentare.
16.Etanșeitatea navelor de pasageri deasupra liniei de supraimersiune (R 20)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Trebuie luate toate măsurile practice și rezonabile pentru limitarea pătrunderii și răspândirii apei deasupra punții pereților etanși. Astfel de măsuri pot consta în instalarea de pereți etanși parțiali sau de coaste întărite. Când se prevăd pereți etanși parțiali sau coaste întărite pe puntea pereților etanși, în prelungirea sau imediata vecinătate a prelungirii pereților principali de compartimentare, ei trebuie să fie îmbinați etanși cu bordajul și puntea pereților etanși astfel încât să împiedice scurgerea apei de-a lungul punții când nava este în poziție canarisită după avarie. Dacă peretele despărțitor etanș parțial în cauză nu se află în prelungirea peretelui etanș aflat dedesubt, partea din puntea pereților etanși aflată între cei doi pereți trebuie să fie făcută efectiv etanșă.
.2 Puntea pereților etanși sau o punte situată deasupra trebuie să fie etanșă la intemperii. Toate deschiderile practicate în puntea expusă la intemperii trebuie să aibă rame de înălțime și rezistență suficientă și trebuie prevăzute cu mijloace eficiente de închidere rapidă pentru a le face etanșe la intemperii. Trebuie prevăzute saborduri, balustrade deschise și scurgeri într-un număr suficient pentru rapida degajare a punții expuse la intemperii de apa provenită din precipitații, indiferent care ar fi condițiile meteorologice.
.3 La navele existente din clasa B, extremitatea deschisă a tubulaturii de aerisire situată în interiorul unei suprastructuri trebuie să se găsească la cel puțin 1 metru deasupra liniei de plutire când nava are un unghi de înclinare de 15°, sau când nava atinge unghiul maxim de înclinare în timpul stadiilor intermediare de inundare, așa cum a fost determinat prin calcule directe, alegând valoarea cea mai mare. Alternativ, tubulaturile de aerisire de la tancuri, altele decât tancurile pentru hidrocarburi pot refula prin bordajul suprastructurii. Prevederile din acest alineat nu contravin prevederilor din Convenția LL în vigoare.
.4 Hublourile, deschiderile pentru scările de bord, sabordurile de încărcare a mărfii și celelalte mijloace de închidere din bordaj aflate deasupra liniei de supraimersiune trebuie să fie proiectate și construite corespunzător și să prezinte o rezistență suficientă corespunzătoare compartimentelor în care se află amplasate și poziției lor în raport cu linia de încărcare maximă de compartimentare.
.5 În spațiile aflate sub puntea situată imediat deasupra punții pereților etanși, toate hublourile trebuie să aibă capace interioare rezistente, care să se închidă ușor și eficace și să fie fixate etanș.
17.Închiderea ușilor de încărcare marfă (R 20-1)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Următoarele uși, amplasate deasupra liniei de supraimersiune, trebuie închise și blocate înainte ca nava să pornească în vreun voiaj și trebuie să rămână închise și blocate până când nava ajunge la dana următoare.
.1 porțile de încărcare marfă din bordaj sau în pereții exteriori ai suprastructurilor închise;
.2 vizoare în prova, prevăzute în pozițiile indicate la punctul .1.1;
.3 uși de încărcare marfă în peretele de coliziune;
.4 rampe etanșe, formând o închidere alternativă pentru cele definite în alin. .1.1 până la .1.3 inclusiv. Dacă o ușă nu poate fi deschisă sau închisă în timp ce nava este la dană, atunci această ușă poate fi deschisă sau lăsată deschisă în timp ce nava se apropie sau pleacă din dană, dar numai atât cât este necesar pentru a permite acționarea imediată a ușii. În orice caz, ușa interioară din prova trebuie menținută închisă.
.2 Prin derogare de la cerințele punctelor 1.1. și 1.4, administrația statului pavilionului poate autoriza deschiderea anumitor uși la alegerea comandantului, dacă este necesar pentru exploatarea navei sau pentru îmbarcarea și debarcarea pasagerilor când nava este ancorată sigur și cu condiția ca siguranța navei să nu fie afectată.
.3 Comandantul trebuie să se asigure că este implementat un sistem eficient de supraveghere și raportare a închiderii și deschiderii ușilor menționate la punctul .1.
.4 Comandantul trebuie să aibă grijă ca, înainte ca nava să pornească în vreun voiaj, să se facă o înregistrare în jurnalul de bord, conform regulii 22, menționându-se ora ultimei închideri a ușilor specificate la punctul .1 și ora oricărei deschideri a unor anumite uși în conformitate cu punctul .2.
17-1 Etanșeitatea de la puntea Ro-Ro (puntea pereților etanși) la încăperile situate dedesubt (R 20-2)
NAVE NOI RO-RO PASAGER DIN CLASE B, C ȘI D:
.1.1 sub rezerva prevederilor punctelor .1.2 și .1.3, toate căile de acces care duc către încăperile situate sub puntea pereților etanși trebuie să aibă punctul cel mai de jos la cel puțin 2,5 metri deasupra punții pereților etanși;
.1.2 dacă sunt instalate rampe pentru vehicule, pentru a permite accesul în încăperile de sub puntea pereților etanși, deschiderile lor trebuie să poată fi închise etanș la intemperii pentru a împiedica infiltrarea apei în acele încăperi și trebuie prevăzute cu alarme și indicatoare care să dea un semnal la puntea de navigație.
.1.3 administrația statului pavilionului poate autoriza amenajarea căilor speciale de acces către încăperile situate sub puntea pereților etanși cu condiția ca ele să fie necesare pentru activitatea esențială a navei, de exemplu deplasarea de mașini și provizii, și sub rezerva ca astfel de căi de acces să fie etanșe, prevăzute cu alarme și indicatoare care se dea un semnal la puntea de navigație;
.1.4 căile de acces menționate la punctele .1.2 și .1.3 trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj și trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
.1.5 comandantul trebuie să se asigure că este implementat un sistem eficace de control și raportare a închiderii și deschiderii unor astfel de căi de acces, menționate la punctele .1.2 și .1.3; și
.1.6 comandantul trebuie să se asigure, înainte ca nava să părăsească dana și să pornească în orice voiaj, că ora ultimei închideri a căilor de acces menționate la punctele .1.2 și .1.3 este consemnată în jurnalul de bord, așa cum se cere prin regula II-1/B/22;
.1.7 noile nave Ro-Ro pasager din clasa C cu lungimea mai mică de 40 metri și noile nave Ro-Ro pasager din Clasa D pot, ca în locul cerințelor de la punctele .1.1 la .1.6, să corespundă cerințelor din punctele .2.1 la .2.4, cu condiția ca înălțimile ramelor și pragurilor să fie de cel puțin 600 mm pe punțile Ro-Ro deschise și de cel puțin 380 mm pe punțile Ro-Ro închise.
NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
.2.1 Toate căile de acces ce pornesc de la puntea Ro-Ro spre încăperile situate sub puntea pereților etanși trebuie să fie etanșe la intemperii și pe puntea de navigație trebuie prevăzute mijloace care indică dacă accesul este deschis sau închis;
.2.2 Toate căile de acces de acest gen trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească dana pentru orice voiaj și trebuie să rămână închise până când nava va ajunge la următoarea dană;
.2.3 Prin derogare de la cerințele punctului .2.2, administrația statului pavilionului poate accepta ca unele căi de acces să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pe o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea și, dacă este necesar, pentru activitatea esențială a navei; și
17-2 Accesul la punțile Ro-Ro (R 20-3)
TOATE NAVELE RO-RO PASAGER:
Comandantul sau ofițerul desemnat trebuie să se asigure că, fără consimțământul expres al comandantului sau al ofițerului desemnat, nici unui pasager nu-i este permis accesul la o punte Ro-Ro închisă când nava este în marș.
17-3 Închiderea pereților de pe puntea Ro-Ro (R 20-4)
NAVE RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Toți pereții transversali sau longitudinali care sunt considerați eficace pentru reținerea apei de mare acumulată pe puntea Ro-Ro trebuie amplasați și asigurați înainte ca nava să părăsească dana și să rămână astfel amplasați și asigurați până când nava ajunge la următoarea dană.
.2 Prin derogare de la cerințele punctului .1, administrația statului pavilionului poate accepta ca unele căi de acces amenajate în cadrul unor asemenea pereți să fie deschise pe timpul voiajului dar numai pentru o perioadă de timp suficientă pentru a permite trecerea și, dacă este necesar, pentru activitatea esențială a navei.
18.Informația asupra stabilității (R 22)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Fiecare navă de pasageri trebuie să fie supusă după terminarea ei la o probă de înclinări, iar elementele stabilității ei trebuie determinate. Comandantul trebuie să primească acele informații, aprobate de către administrația statului pavilionului , care sunt necesare încât să-i permită, prin operațiuni simple și rapide, să obțină caracteristici precise cu privire la stabilitatea navei în diferite condiții de exploatare.
.2 Dacă o navă suferă modificări care afectează apreciabil informația asupra stabilității navei oferită comandantului, trebuie să se întocmească o altă informație modificată. Dacă este necesar se trebuie să se execute o nouă probă de înclinări.
.3 La intervale periodice ce nu trebuie să depășească cinci ani, trebuie să se efectueze o probă de determinare a greutății navei goale pentru a verifica orice schimbare a deplasamentului și a centrului de greutate longitudinal. Nava trebuie să efectueze o nouă probă de înclinări ori de câte ori se constată sau se anticipează, în comparație cu informația asupra stabilității aprobată, o abatere de la deplasamentul navei goale ce depășește 2% sau o modificare a poziției longitudinale a centrului de greutate ce depășește 1% din L.
.4 Administrația statului pavilionului poate scuti o anumită navă de proba de înclinări dacă dispune de date de bază provenite din proba de înclinări a unei nave identice (navă soră) și dacă este convins că se poate obține din acele date de bază o informație de stabilitate satisfăcătoare pentru nava scutită. Se face trimitere la circulara MSC/Circ. 1158.
.5 În cazul în care o probă de stabilitate corectă nu este realizabilă, deplasamentul navei goale și centrul de greutate trebuie să se calculeze în urma efectuării unei inspecții a navei goale și cu ajutorul unor calcule precise. Se face trimitere la informațiile care figurează în regula 2.7 din Codul pentru nave de mare viteză din 2000.
19.Planuri pentru controlul avariei (R 23)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Planurile în care figurează clar pentru fiecare punte și magazie limitele compartimentelor etanșe, deschiderile din acestea cu mijloacele lor de închidere și amplasarea comenzilor, precum și măsurile pentru corectarea înclinării transversale a navei datorată inundării, trebuie să fie expuse în mod permanent pentru orientarea ofițerului care răspunde de navă. În plus, trebuie puse la dispoziția ofițerilor de pe navă manuale care să cuprindă informațiile de mai sus.
20.Integritatea corpului și a suprastructurii, prevenirea și controlul avariilor (R 23-2)
.1 Pe puntea de navigație trebuie prevăzute indicatoare pentru toate porțile din bordaj, porțile de încărcare și alte dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă Ro-Ro. Sistemul de indicare trebuie proiectat pe principiul siguranței pozitive și trebuie să declanșeze un semnal luminos dacă poarta nu este complet închisă sau dacă vreunul din dispozitivele de asigurare nu este la locul său și nu este complet închis și să declanșeze un semnal sonor dacă o astfel de poartă sau astfel de dispozitive de închidere se deschid sau dacă dispozitivele de asigurare devin nesigure. Tabloul de indicare situat pe puntea de navigație trebuie echipat cu o funcție de selectare a modului "port/voiaj" stabilită astfel încât să se declanșeze o alarmă sonoră pe puntea de navigație, dacă nava părăsește portul cu porțile prova, porțile interioare, rampa prova sau orice alte porți din bordaj neînchise, sau dacă vreun dispozitiv de închidere se află într-o poziție incorectă.
Sursa de energie a sistemului de indicare trebuie să fie independentă de sursa de energie utilizată pentru manevrarea și asigurarea porților. Sistemele de indicare aprobate de către administrația statului pavilionului, care au fost instalate pe navele construite, nu trebuie să fie schimbate.
.2 Trebuie instalate un sistem de supraveghere monitorizată și un sistem de detectare a infiltrațiilor de apă pentru a semnaliza la puntea de navigație și la postul de comandă mașini a oricăror infiltrații de apă prin porțile interioară și exterioară prova, porțile pupa sau orice alte porți din bordaj care pot duce la inundarea încăperilor de categorie specială sau a încăperilor de marfă Ro-Ro.
.3 Încăperile de categorie specială și încăperile de marfă Ro-Ro trebuie să fie permanent supravegheate de un serviciu de rond sau prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi supravegherea monitorizată, astfel încât orice deplasare a vehiculelor în condiții de vreme nefavorabilă și orice acces neautorizat al pasagerilor la vehicule să poată fi detectate în timp ce nava este în marș.
.4 Documentele care indică procedurile de manevră pentru închiderea și asigurarea tuturor porților din bordaj, porților de încărcare și altor dispozitive de închidere care, dacă sunt lăsate deschise sau dacă nu sunt închise corespunzător, pot duce la inundarea unei încăperi de categorie specială sau a unei încăperi de marfă Ro-Ro, trebuie păstrate la bord și afișate într-un loc corespunzător.
21.Marcarea, manevrarea periodică și inspectarea ușilor etanșe, etc. (R 24)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Săptămânal trebuie să se efectueze exerciții de manevrare a ușilor etanșe, a hublourilor, a valvulelor și dispozitivelor de închidere a scurgerilor.
.2 Toate ușile etanșe aflate în pereții principali transversali etanși și folosite pe mare trebuie să fie manevrate zilnic.
.3 Ușile etanșe și toate mecanismele și indicatoarele anexe acestora, toate valvulele a căror închidere este necesară pentru a face un compartiment etanș și toate valvulele care comandă manevra conexiunilor de echilibrare în caz de avarie, trebuie să fie inspectate periodic pe mare, cel puțin o dată pe săptămână.
.4 Aceste valvule, uși și mecanisme trebuie să aibă inscripții corespunzătoare care să permită manevrarea lor corespunzătoare pentru a asigura o siguranță maximă.
22.Mențiuni în jurnalul de bord (R 25)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Ușile cu balamale, panourile demontabile, hublourile, deschiderile pentru scările de bord, porțile de încărcare a mărfii și alte deschideri, care conform prezentelor reguli se mențin închise în timpul navigației, trebuie să fie închise înainte ca nava să părăsească portul. Orele de închidere și deschidere (în măsura în care regulile permit aceasta) trebuie notate în jurnalul de bord.
.2 Toate exercițiile și inspecțiile prevăzute de regula 21 trebuie notate în jurnalul de bord se arătându-se totodată amănunțit orice defecte constatate.
23.Platforme mobile pentru autovehicule și rampe
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Pe navele prevăzute cu punți suspendate pentru transportul vehiculelor de pasageri, construcția, instalarea și operarea trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile impuse de către administrația statului pavilionului. În ceea ce privește construcția trebuie aplicate regulile relevante ale unei organizații recunoscute.
24.Balustrade
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.1 Pe punțile exterioare pe care este permis accesul pasagerilor și acolo unde nu este prevăzut un parapet cu o înălțime adecvată, trebuie prevăzute balustrade cu o înălțime de minimum 1100 mm de la punte și de o asemenea concepție și construcție astfel încât să prevină urcarea oricărui pasager pe aceste balustrade și căderea accidentală de pe această punte.
.2 Scările de pe astfel de punți exterioare trebuie prevăzute cu balustrade cu o construcție echivalentă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Mașinile, căldările și alte recipiente sub presiune, tubulatura și armăturile anexe trebuie să fie astfel instalate și protejate încât să fie redus la minimum orice pericol asupra persoanelor aflate la bord, acordând atenția cuvenită pieselor în mișcare, suprafețelor fierbinți și altor pericole.
.2 Trebuie să se prevadă mijloace prin care să fie asigurată sau restabilită funcționarea normală a mașinilor de propulsie, chiar dacă unul dintre echipamentele auxiliare esențiale este scos din funcțiune.
.3 Trebuie să se prevadă mijloace care să asigure punerea mașinilor în funcțiune din starea de navă lipsită de energie fără ajutor din afară..
NAVE NOI DIN CLASA B ȘI C:
.4 Mașinile principale de propulsie și toate mașinile auxiliare esențiale pentru propulsie și pentru siguranța navei, cu care aceasta este dotată, trebuie să fie proiectate astfel încât să funcționeze când nava este dreaptă și când este înclinată transversal la orice unghi de înclinare de până la 15° inclusiv, într-un bord sau altul, în condiții statice și 22,5° în condiții dinamice (ruliu) într-un bord sau altul și simultan înclinată dinamic (tangaj) 7,5° spre prova sau pupa.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.5 Trebuie să se prevedea mijloace pentru ca mașinile de propulsie și elicea să fie oprite în situații de urgență din poziții corespunzătoare aflate în afara compartimentului de mașini / postului central de comandă mașini, de exemplu, de pe puntea deschisă sau din timonerie.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.6 Amplasarea și dotările tuburilor de ventilație pentru tancurile de serviciu combustibil, tancurile de decantare și tancurile de ulei de ungere trebuie să fie astfel încât în eventualitatea spargerii tubului de ventilație aceasta să nu conducă direct la riscul intrării stropilor de apă de mare sau a apei de ploaie. Pe fiecare navă trebuie prevăzute două tancuri de serviciu combustibil pentru fiecare tip de combustibil utilizat la bord pentru propulsie sau pentru instalațiile vitale sau dotări echivalente, cu o capacitate suficientă pentru cel puțin 8 ore pe navele din clasa B și pentru cel puțin 4 ore pe navele din clasele C și D, de funcționare la puterea maximă continuă a instalației de propulsie și a centralei electrice la încărcarea normală de funcționare pe mare.
2.Motoare cu combustie internă (R 27)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Motoarele cu combustie internă cu diametrul cilindrului de 200 mm sau mai mare, ori cu un carter având volumul egal cu 0,6 mc sau mai mare trebuie să aibă carterul prevăzut cu supape de siguranță împotriva exploziei, de un tip corespunzător, cu o suprafață suficientă de descărcare. Supapele de siguranță trebuie reglate sau prevăzute cu mijloace care să asigure descărcarea într-o astfel de direcție încât posibilitatea de accidentare a personalului să fie minimă.
3.Instalații de santină (R 21)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.1 Trebuie să se prevadă o instalație de santină eficientă, capabilă să pompeze și să dreneze orice compartiment etanș, altul decât spațiul destinat permanent pentru apă dulce, apă de balast, combustibil sau mărfuri lichide, pentru care sunt prevăzute alte mijloace eficiente de pompare, în toate situațiile posibile. Trebuie să se prevadă mijloace eficiente pentru drenarea apei din magaziile prevăzute cu izolații.
.1.2 Pompele sanitare, de balast și de servicii generale pot fi acceptate ca pompe de santină independente acționate mecanic dacă sunt prevăzute cu racordurile necesare la tubulatura de santină.
.1.3 Întreaga tubulatura de santină folosită în interiorul sau sub tancurile de combustibil sau în încăperile de mașini sau căldări, inclusiv spațiile în care sunt amplasate tancurile de decantare a combustibilului sau pompele de combustibil, trebuie să fie din oțel sau alt material corespunzător.
.1.4 Amplasarea instalațiilor de santină și balast trebuie să excludă posibilitatea pătrunderii apei din mare și din spațiile pentru apă de balast în încăperile de marfă și de mașini sau dintr-un compartiment în altul. Trebuie să fie luate măsuri pentru a se evita ca un deeptanc cu racordări la santină și balast să fie inundat în mod accidental cu apă de mare când conține marfă, sau să fie golit prin tubulatura de santină când conține apă de balast.
.1.5 Toate casetele de distribuție și valvulele acționate manual racordate la instalația de santină trebuie să fie situate în locuri accesibile în condiții obișnuite.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1.6 Trebuie să se prevadă drenarea spațiilor de marfă închise situate pe puntea pereților etanși.
.1.6.1 Dacă bordul liber la puntea pereților etanși este astfel încât marginea punții este imersată când nava se înclină mai mult de 50, drenarea trebuie să se facă cu ajutorul unui număr suficient de decupări cu o dimensiune adecvată, pentru scurgerea apei direct peste bord, montate în conformitate cu cerințele regulii 15.
.1.6.2 Dacă bordul liber este astfel încât marginea punții pereților etanși este imersată atunci când nava s-a înclinat 50 sau mai puțin, drenarea spațiilor de marfă închise de pe puntea pereților etanși trebuie să se facă către un spațiu corespunzător, sau spații, cu o capacitate adecvată, având o alarmă pentru nivel maxim de apă și fiind prevăzute cu instalații corespunzătoare pentru descărcarea peste bord. În plus, trebuie să se aibă grijă să se asigure că:
.1 numărul, dimensiunea și dispunerea scurgerilor sunt astfel încât să se împiedice acumularea nejustificată de apă liberă;
.2 instalațiile de pompare prevăzute de aceasta regulă țin cont de cerințele pentru orice instalație fixă de stingere a incendiilor cu apă pulverizată sub presiune;
.3 apă contaminată cu petrol sau alte substanțe periculoase să nu fie drenată spre încăperile de mașini sau în alte spații unde pot exista surse de aprindere; și
.4 atunci când spațiul de marfă închis este protejat de un sistem de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, scurgerile de pe punte să fie prevăzute cu mijloace pentru a împiedica scurgerea gazului de stingere a incendiilor.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D:
.1.6.3 Drenajul punților Ro-Ro și punților pentru autovehicule trebuie să aibă o capacitate suficientă astfel ca scurgerile, sabordurile de spălare etc. din babord sau tribord să poată face față la o cantitate de apă care provine din drenchere sau de la pompele de incendiu, ținând seama de condițiile de tangaj și ruliu ale navei.
.1.6.4 Când cabinele de pasageri și cele ale personalului sunt dotate cu instalații de stingere a incendiului cu sprinklere și hidranți, trebuie să aibă un număr adecvat de scurgeri, suficient ca să facă față cantității de apă provenite de la stingerea incendiului cu ajutorul capetelor de pulverizare cu sprinklere aflate în încăpere și de la jeturile de apă a două furtunuri pentru stingerea incendiului. Scurgerile trebuie plasate în cele mai adecvate poziții, de exemplu în fiecare colț al încăperii.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2.1 Instalația de santină prevăzută de punctul .
1.1.trebuie să fie capabilă să funcționeze în toate condițiile posibile, după o avarie, indiferent dacă nava este dreaptă sau canarisită. În acest scop trebuie să se prevadă, în general, aspirații în borduri, cu excepția compartimentelor înguste de la extremitățile navei unde o singură aspirație poate fi suficientă. În compartimentele de formă neobișnuită, pot fi cerute aspirații suplimentare. Amenajările trebuie să fie făcute astfel încât apa din compartiment să se poată scurge la tubulatura de aspirație.
.2.2 Pe cât posibil, pompele de santină acționate mecanic, trebuie să fie amplasate în compartimente etanșe separate, și instalate sau dispuse astfel încât aceste compartimente să nu fie inundate de aceeași avarie. Dacă mașinile principale de propulsie, mașinile auxiliare și căldările se află în două sau mai multe compartimente etanșe, pompele destinate deservirii santinei trebuie repartizate pe cât posibil în aceste compartimente.
.2.3 Cu excepția pompelor suplimentare care pot fi prevăzute numai pentru picuri, fiecare pompă de santină cerută trebuie să fie instalată astfel încât să aspire apa din orice spațiu necesar a fi drenat conform punctului .1.1.
.2.4 Fiecare pompă de santină acționată mecanic, trebuie să poată pompa apa prin tubulatura principală de santină cu o viteză de cel puțin 2m/sec. Pompele de santină independente acționate mecanic, situate în încăperile de mașini trebuie să aspire direct din aceste încăperi, cu excepția cazului când nu sunt cerute mai mult de două aspirații în fiecare încăpere. Dacă sunt prevăzute două sau mai multe aspirații, cel puțin una trebuie să fie în fiecare bord. Aspirațiile directe trebuie să fie amplasate corespunzător iar cele din încăperea de mașini trebuie să aibă diametrul cel puțin egal cu cel cerut pentru tubulatura principală de santină.
.2.5 Suplimentar față de aspirația sau de aspirațiile directe din santină cerute la punctul .2.4, o aspirație directă de santină de avarie, prevăzută cu o valvulă cu reținere, trebuie să fie adusă de la cea mai mare pompă independentă acționată mecanic, disponibilă la nivelul santinei din încăperea de mașini; diametrul tubului de aspirație trebuie să fie egal cu diametrul nominal al aspirației de la pompele utilizate.
.2.6 Tijele de acționare ale organelor de închidere ale aspirației directe și ale prizei de apă de mare trebuie extinse la o înălțime suficientă deasupra platformei din compartimentul mașinilor.
.2.7 Toată tubulatura de aspirație din santină până la racordarea la pompe trebuie să fie independentă de o altă tubulatură.
.2.8 Diametrul "d" al tubulaturii principale sau al ramificațiilor de aspirație din santină trebuie calculat conform formulei de mai jos. Totuși diametrul interior real al tubulaturii principale de santină poate fi rotunjit la cea mai apropiată dimensiune standardizată acceptabilă pentru administrația statului pavilionului:
tubulatura principală de aspirație din santină:
tubulatura ramificațiilor de aspirație din santină dintre puțurile de colectare și aspirație:
unde:
d diametrul interior al tubulaturii principale (mm)
L și B lungimea și lățimea navei (m)
L(1) lungimea compartimentului, și
D este înălțimea de calcul a navei până la puntea pereților etanși (m), cu condiția ca în cazul unei nave care are un spațiu de marfă închis pe puntea pereților etanși ce este drenat în interior în conformitate cu prevederile punctului 1.6.2. și care se întinde pe toată lungimea navei, D să se măsoare până la următoarea punte deasupra punții pereților etanși. În cazul în care spațiile de marfă închise acoperă o lungime mai mică, D trebuie să se considere ca înălțimea de calcul până la puntea pereților etanși plus l●h / L, unde l și h sunt lungimea totală și respectiv înălțimea spațiilor de marfă închise.
.2.9 Trebuie luate măsuri de prevenire a inundării compartimentului deservit de o tubulatură de aspirație din santină în cazul când tubulatura din oricare alt compartiment s-ar sparge sau deteriora la coliziune sau eșuare. În acest scop, tubulatura care trece printr-un punct situat la o distanță de bordaj mai mică de 1/5 din lățimea navei (măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare maximă de compartimentare), precum și tubulaturile care trec prin chile cheson, trebuie să aibă o valvulă cu reținere în compartimentul care conține aspirația.
.2.10 Casetele de distribuție, robinetele și valvulele racordate la instalația de santină trebuie dispuse astfel încât, în caz de inundare, una din pompele de santină să poată evacua apa din orice compartiment; în plus, deteriorarea unei pompe sau a racordului său la tubulatura principală de santină situată în afara unei linii trasate la o distanță de 1/5 din lățimea navei nu trebuie să scoată din funcțiune instalația de santină. Dacă există numai o singură tubulatură comună tuturor pompelor, valvulele necesare pentru manevrarea aspirațiilor din santină trebuie să poată fi comandate dintr-un punct situat deasupra punții pereților etanși. Dacă în completarea instalației principale de santină este prevăzută o instalație de santină de avarie, aceasta trebuie să fie independentă de instalația principală și amplasată astfel încât o pompă să poată evacua apa din orice compartiment în condițiile de inundare specificate la punctul .2.1; în acest caz, numai valvulele necesare pentru comanda instalației de avarie trebuie să aibă posibilitatea de a fi acționate dintr-un punct aflat deasupra punții pereților etanși.
.2.11 Toate robinetele și valvulele menționate la punctul .2.10, care pot fi comandate dintr-un punct aflat deasupra punții pereților etanși, trebuie să aibă comenzile însemnate clar la locul lor de acționare și să fie prevăzute cu indicatoare care să arate dacă sunt deschise sau închise.
4.Numărul și tipul pompelor de santină (R 21)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
până la 250 de pasageri: o pompă acționată de motorul principal și o pompă independentă acționată mecanic, situată și alimentată în afara compartimentului de mașini.
peste 250 de pasageri: o pompă acționată de motorul principal și două pompe independente acționate mecanic, una dintre ele trebuind să fie situată și alimentată în afara compartimentului de mașini.
Pompa acționată de motorul principal poate fi înlocuită cu o pompă independentă acționată mecanic.
Drenajul compartimentelor de dimensiuni foarte mici poate fi efectuat cu pompe manuale portabile.
5.Mersul înapoi (R 28)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Navele trebuie să aibă suficientă putere la mersul înapoi pentru a asigura manevra navei în toate condițiile normale.
.2 Capacitatea instalației de propulsie de a inversa sensul împingerii elicei într-un timp suficient, și în felul acesta de a stopa nava aflată la viteza de serviciu maximă la mers înainte, în limitele unei distanțe rezonabile, trebuie să fie demonstrată și înregistrată.
.3 Timpii de oprire, traseul navei și distanțele înregistrate la probe împreună cu rezultatele probelor pentru determinarea capacității navei cu mai multe elice de a naviga și a face manevre cu una sau mai multe elice care nu funcționează, trebuie să fie disponibile la bord pentru a fi utilizate de către comandantul navei sau personalul indicat pentru aceasta.
6.Instalația de guvernare (R 29)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Fiecare navă trebuie prevăzută cu o instalație principală și auxiliară de guvernare eficiente. Instalația de guvernare principală și instalația de guvernare auxiliară trebuie dispuse astfel încât defectarea uneia dintre ele să nu determine nefuncționarea celeilalte.
.2 Instalația de guvernare principală și axul cârmei dacă este prevăzut trebuie:
.2.1 să fie de o rezistență adecvată și să poată guverna nava la viteza maximă de serviciu de marș înainte, și să fie proiectate astfel încât să nu fie distruse la viteza maximă de serviciu de marș înapoi;
.2.2 să poată asigura manevra de trecere a cârmei de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord, cu nava la pescajul maxim și viteza maximă de serviciu de marș înainte și, de asemenea, în aceleași condiții, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 secunde;
.2.3 să fie acționată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerințelor punctului .2.2.2 și, în orice caz când un ax de cârmă cu un diametru mai mare de 120 mm la zona echei, excluzând întărirea pentru navigația printre ghețuri, este cerut pentru a se respecta prevederile punctului .2.2.1.
.3 Dacă este prevăzută, instalația de guvernare auxiliară trebuie:
.1 să aibă o rezistență adecvată și să poată guverna nava la viteza de navigabilitate și să poată fi pusă rapid în funcțiune în caz de avarie;
.2 să asigure manevra de trecere a cârmei de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în cel mult 60 secunde, nava având pescajul maxim și jumătate din viteza sa maximă de serviciu de marș înainte sau viteza de 7 noduri, care dintre acestea este mai mare; și
.3 să fie acționată de o sursă de energie în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea cerințelor alin. .3.2 și, în oricare caz când axul cârmei are un diametru mai mare de 230 mm la zona echei, excluzând întărirea în cazul navigației printre ghețuri.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C, ȘI D:
.4 Agregatele de forță ale instalației de guvernare trebuie:
.1 să fie dispuse astfel încât să pornească din nou automat atunci când este restabilită alimentarea cu energie după o avarie; și
.2 să poată fi puse în funcțiune dintr-un loc aflat pe puntea de navigație. În cazul unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie a oricărui agregat de forță al instalației de guvernare, trebuie să dea o alarmă sonoră și vizuală pe puntea de navigație.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.5 Dacă instalația de guvernare principală cuprinde două sau mai multe agregate de forță identice, nu este necesară să fie prevăzută o instalație de guvernare auxiliară, cu condiția ca:
.1 instalația de guvernare principală să poată acționa cârma conform alin. .2.2, în timp ce oricare dintre agregatele de forță este scos din funcțiune;
.2 instalația de guvernare principală să fie dispusă astfel încât după o singură avariere a tubulaturii sale sau a unuia dintre agregatele de forță, defectul să poată fi izolat astfel încât capacitatea de guvernare să fie menținută sau redobândită rapid.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.6 Comanda instalației de guvernare trebuie prevăzută:
.1 pentru instalația de guvernare principală, atât pe puntea de navigație cât și în compartimentul mașinii de cârmă;
.2 dacă instalația de guvernare principală este amplasată în conformitate cu punctul .4, cu două sisteme independente de comandă, ambele fiind acționate de pe puntea de navigație. Aceasta nu cere dublarea timonei sau a manetei de guvernare. Dacă sistemul de comandă constă dintr-un servomotor hidraulic, nu este necesară prevederea unui al doilea sistem independent;
.3 pentru instalația de guvernare auxiliară, în compartimentul mașinii cârmei și, dacă este acționată de o sursă de energie, trebuie de asemenea acționată de pe puntea de navigație și trebuie să fie independentă de sistemul de comandă pentru instalația de guvernare principală.
.7 Fiecare sistem de comandă pentru instalația principală și auxiliară de guvernare acționat de pe puntea de navigație trebuie să respecte următoarele:
.1 dacă este electric, trebuie deservit de propriul său circuit alimentat separat de la circuitul de forță a instalației de guvernare, dintr-un loc din interiorul compartimentului mașinii cârmei, sau direct de la barele tabloului de distribuție care alimentează acel circuit de forță al instalației de guvernare, într-un punct de pe tabloul de distribuție adiacent alimentării circuitului de forță al instalației de guvernare;
.2 în compartimentul mașinii cârmei trebuie să se prevadă mijloace pentru deconectarea de la instalație de guvernare pe care o deservește a oricărui sistem de comandă acționat de pe puntea de navigație;
.3 sistemul trebuie să poată fi pus în funcțiune dintr-un loc de pe puntea de navigație;
.4 în cazul unei avarii a alimentării cu energie electrică a sistemului de comandă, trebuie să se dea pe puntea de navigație o alarmă vizuală și sonoră; și
.5 trebuie să se prevadă protecția împotriva scurtcircuitului numai pentru circuitele de alimentare a sistemului de comandă a instalației de guvernare.
.8 Circuitele electrice de forță și sistemele de comandă ale instalației de guvernare cu componentele lor, cablurile și tubulaturile prevăzute de această regulă și de regula 7 trebuie separate, în măsura în care este posibil, pe toată lungimea lor.
.9 Trebuie să se prevadă un mijloc de comunicare între puntea de navigație și compartimentul mașinii cârmei sau posturile de guvernare alternative.
.10 Poziția unghiulară a cârmei trebuie:
.1 indicată pe puntea de navigație, dacă instalația de guvernare este acționată mecanic. Indicarea unghiului cârmei trebuie să fie independentă de sistemul de comandă a instalației de guvernare;
.2 reprodusă în compartimentul mașinii cârmei.
.11 Instalația de guvernare acționată hidraulic trebuie prevăzută cu:
.1 mijloace pentru menținerea purității fluidului hidraulic, având în considerare tipul și construcția instalației hidraulice;
.2 o alarmă pentru nivel scăzut pentru fiecare rezervor de fluid hidraulic în vederea indicării din timp a scurgerilor de fluid hidraulic. Trebuie să se prevadă alarme sonore și vizuale pe puntea de navigație și în compartimentul de mașini, unde pot fi imediat observate și
.3 un tanc fix de depozitare având capacitate suficientă pentru a reîncărca cel puțin un sistem de acționare de forță, inclusiv rezervorul, când se cere ca instalația principală de guvernare să fie acționată de o sursă de energie. Tancul de depozitare trebuie permanent conectat la tubulatură în așa fel încât instalațiile hidraulice să poată fi imediat reîncărcate de la un punct din compartimentul mașinii cârmei și trebuie prevăzut cu dispozitive de măsurare a conținutului.
.12 Compartimentele pentru instalația de guvernare trebuie să fie:
.1 ușor accesibile și, pe cât posibil, separate de spațiile de mașini; și
.2 prevăzute cu amenajări corespunzătoare care să asigure accesul pentru lucru la mașina cârmei și la comenzi. Aceste amenajări trebuie să includă balustrade și grătare sau alte suprafețe antiderapante care să asigure condiții de lucru adecvate în eventualitatea scurgerilor de fluid hidraulic.
7.Cerințele suplimentare pentru instalația de guvernare electrică și electrohidraulică (R 30)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Pe puntea de navigație și în poziția corespunzătoare de la comanda mașinii principale trebuie să se monteze dispozitive pentru indicarea funcționării motoarelor instalației de guvernare electrice și electrohidraulice.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.2 Fiecare instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică care cuprinde unul sau mai multe agregate de forță trebuie deservită de cel puțin două circuite alimentate separat direct de la tabloul principal de distribuție; totuși, unul dintre circuite poate fi alimentat de la tabloul de distribuție de avarie. O instalație auxiliară de guvernare electrică sau electrohidraulică, asociată cu o instalație principală de guvernare electrică sau electrohidraulică, poate fi conectată la unul din circuitele care alimentează această instalație de guvernare principală. Circuitele care alimentează o instalație de guvernare electrică sau electrohidraulică trebuie să aibă un regim nominal adecvat pentru alimentarea tuturor motoarelor care pot fi conectate simultan la aceste circuite și pot fi solicitate să funcționeze simultan.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.3 Trebuie să se prevadă protecții împotriva scurtcircuitului și o alarmă de suprasarcină pentru circuitele instalației de guvernare electrică și electrohidraulice și motoare. Protecția la supracurent, inclusiv la curentul de pornire, dacă este prevăzută, trebuie să fie pentru nu mai puțin de două ori curentul la sarcina maximă a motorului sau a circuitului astfel protejat și trebuie astfel dispusă încât să permită trecerea curenților de pornire corespunzători.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
Alarmele prevăzute la acest punct trebuie să fie atât acustice cât și optice și trebuie montate într-un loc vizibil în spațiul mașinii principale sau în postul de comandă de unde sunt supravegheate în mod normal mașinile principale, după cum este cerut de regula 6 din partea E a acestui capitol.
.4 Dacă o instalație de guvernare auxiliară, prevăzută de regula II-1/6.3.3, care urmează să fie acționată de o sursă de energie nu este acționată electric sau este acționată de un motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii, instalația de guvernare principală poate fi alimentată de un circuit din tabloul principal de distribuție. Dacă un astfel de motor electric destinat în primul rând pentru alte servicii este prevăzut să acționeze o astfel de instalație de guvernare auxiliară, ADMINISTRAȚIA STATULUI PAVILIONULUI poate renunța la cerințele punctului 3, dacă este satisfăcută de măsurile de protecție împreună cu cerințele regulii 6.4.1. și .
4.2.aplicabile la instalațiile de guvernare auxiliare.
8.Instalații de ventilație în încăperile de mașini (R 35)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Încăperile de mașini de categoria A trebuie ventilate în mod corespunzător astfel încât să asigure că atunci când mașinile sau căldările aflate înăuntru funcționează la capacitatea maximă în orice condiții atmosferice, inclusiv pe vreme rea, este menținută alimentarea adecvată cu aer în încăperi pentru siguranța și confortul personalului și pentru funcționarea mașinilor.
9.Comunicarea dintre puntea de navigație și încăperea de mașini (R 37)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Trebuie prevăzute cel puțin două mijloace independente de comunicare pentru transmiterea ordinelor de la puntea de navigație la postul local de comandă din încăperea de mașini sau la postul central de comandă de la care sunt comandate în mod normal viteza și direcția de împingere a elicelor: unul dintre acestea va fi un transmițător de tip telegraf mașini care va indica vizual comenzile și răspunsurile atât în încăperea de mașini cât și pe puntea de navigație. Trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare de comunicație la oricare altă poziție din care pot fi comandate viteza și direcția de împingere a elicelor.
10.Alarma mecanicilor (R 38)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Trebuie prevăzută o alarmă pentru mecanici acționată din postul central de comandă mașini sau de la platforma de manevră, după cum este cazul, și care va fi clar audibilă în cabinele mecanicilor și / sau corespunzător pe puntea de navigație.
11.Amplasarea instalațiilor de avarie (R 39)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Sursele de energie electrică de avarie, pompele de incendiu, pompele de santină cu excepția acelora care servesc în mod special spațiile din prova peretelui de coliziune, și instalația fixă de stins incendiul, cerută de capitolul II-2, și alte instalații de avarie care sunt esențiale pentru siguranța navei, exceptând vinciurile de ancorare, nu trebuie instalate în prova peretelui de coliziune.
12.Comenzile mașinilor (R 31)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Mașinile principale și auxiliare esențiale pentru propulsia și siguranța navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcționarea și comanda lor.
.2 Dacă este prevăzută comanda de la distanță a mașinilor de pe puntea de navigație și se intenționează dotarea cu personal a încăperilor de mașini, se vor aplica următoarele:
.1 viteza, direcția de împingere și, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigație în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră;
.2 comanda de la distanță trebuie efectuată, pentru fiecare elice independentă, printr-un dispozitiv de comandă astfel conceput și construit încât funcționarea sa să nu necesite o atenție specială pentru funcționarea părților mecanismului. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcționeze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă;
.3 mașina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigație care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație;
.4 comenzile mașinii de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul central de comandă a mașinii principale sau la postul de manevră, după cum este oportun;
.5 comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai în încăperea de mașini sau în postul central de comandă a mașinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul;
.6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local mașina de propulsie chiar și în cazul unei defecțiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanță;
.7 sistemul de comandă de la distanță trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turația prestabilită și sensul de rotație al elicei trebuie să fie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune;
.8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigație pentru:
.1 turația elicei și sensul de rotație în cazul elicei cu pas fix;
.2 turația elicei și poziția pasului în cazul elicelor cu pas reglabil;
.9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigație și în încăperea de mașini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operațiunile de pornire ulterioară a mașinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanță al instalației de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reușesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală.
.3 Dacă mașina principală de propulsie și instalațiile aferente, inclusiv sursele electrice principale de alimentare, sunt prevăzute cu diferite nivele de comandă automată sau de comandă de la distanță și se află sub supraveghere manuală continuă de la un post central de comandă, instalațiile și comenzile trebuie proiectate, dotate și montate astfel încât funcționarea mașinii să fie cât mai sigură și eficientă, ca și cum ar fi sub supraveghere directă; în acest scop regulile de la II-1/E/1 până la II-1/E/5 se vor aplica corespunzător. Trebuie acordată o atenție specială protejării unor astfel de spații împotriva incendiului și inundării.
.4 În general, pornirea automată, sistemele de acționare și comandă vor include prevederi pentru scurtcircuitarea prin comandă manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părți a acestor sisteme nu trebuie să împiedice scurtcircuitarea manuală.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.5 Mașinile principale și auxiliare esențiale pentru propulsia, comanda și siguranța navei trebuie prevăzute cu mijloace eficiente pentru funcționarea și comanda lor. Toate instalațiile de comandă esențiale pentru propulsia, comanda și siguranța navei trebuie independente sau concepute astfel încât o defecțiune într-o instalație să nu afecteze funcționarea altei instalații.
.6 Dacă este prevăzută comanda de la distanță a mașinilor de pe puntea de navigație și se intenționează dotarea cu personal a încăperilor de mașini, se vor aplica următoarele:
.1 viteza, direcția de împingere și, dacă este posibil, pasul elicei, trebuie integral controlate de pe puntea de navigație în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră;
.2 comanda trebuie efectuată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă cu îndeplinirea automată a tuturor funcțiilor asociate incluzând, unde este necesar, mijloace pentru prevenirea supra-încărcării mașinilor de propulsie. Dacă mai multe elice sunt concepute să funcționeze simultan, ele pot fi comandate de un dispozitiv de comandă;
.3 mașina principală de propulsie trebuie prevăzută cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie situat pe puntea de navigație care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație;
.4 comenzile mașinilor de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul principal de comandă mașini și la postul manevră;
.5 comanda de la distanță a mașinii de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post trebuie să existe un indicator care să arate din care post este comandată mașina de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini trebuie să fie posibil numai în încăperea de mașini sau în postul central de comandă a mașinii principale. Acest sistem va include dispozitive de prevenire a unei modificări importante a împingerii elicei atunci când are loc transferul comenzii de la un loc la altul;
.6 trebuie să existe posibilitatea de a comanda local mașina de propulsie chiar și în cazul unei defecțiuni în orice parte a sistemului de comandă de la distanță. Trebuie de asemenea să existe posibilitatea de a comanda mașinile auxiliare, esențiale pentru propulsia și siguranța navei, la sau în apropierea mașinilor respective;
.7 sistemul de comandă de la distanță trebuie astfel conceput încât în cazul defectării sale să fie dată o alarmă. Turația prestabilită și sensul de rotație al elicei trebuie să fie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune;
.8 se vor prevedea indicatoare pe puntea de navigație, în postul principal de comandă mașini și la postul manevră pentru:
.1 turația elicei și sensul de rotație în cazul elicei cu pas fix;
.2 turația elicei și poziția pasului în cazul elicelor cu pas reglabil;
.9 trebuie prevăzută o alarmă pe puntea de navigație și în încăperea de mașini pentru a indica presiunea minimă a aerului de pornire care trebuie reglată la un nivel care să permită operațiunile de pornire ulterioară a mașinii principale. Dacă sistemul de comandă de la distanță al instalației de propulsie este proiectat pentru pornire automată, trebuie limitat numărul de încărcări consecutive automate care nu reușesc să producă pornirea în vederea asigurării unei presiuni suficiente a aerului de pornire pentru pornirea locală.
.7 Dacă mașinile pentru propulsie principale și auxiliare, inclusiv sursele de alimentare cu energie electrică principale, sunt prevăzute cu diferite grade de comandă automată și la distanță și sunt controlate continuu manual dintr-o cameră de control, sistemele și comenzile trebuie astfel proiectate, echipate și instalate încât funcționarea mașinilor să fie la fel de sigură și de eficientă ca și când s-ar afla sub control direct; în acest scop, se aplică, după caz, regulile II-1/E/1 - II-1/E/5. O atenție deosebită trebuie acordată protejării spațiilor de acest tip împotriva incendiilor și inundării.
.8 În general, sistemele de pornire, acționare și control automate trebuie să includă prevederi de suprareglare manuală a comenzilor automate. Defectarea oricărei părți a respectivelor sisteme nu trebuie să împiedice folosirea suprareglării manuale.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CU O LUNGIME DE CEL PUȚIN 24 DE METRI CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.9 La navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, sistemele automatizate trebuie concepute astfel încât, în caz de încetinire sau de oprire iminentă a sistemului de propulsie, ofițerului de cart să îi fie dat la timp un semnal de alarmă pentru a putea evalua condițiile de navigație în caz de urgență. În special, sistemele trebuie să dețină o funcție de control, de monitorizare, de raportare și de alertare și, din motive de securitate, acestea trebuie să încetinească sau să oprească propulsia, oferindu-i totodată ofițerului de cart posibilitatea de a interveni manual, cu excepția cazurilor în care intervenția manuală s-ar solda cu defectarea totală, la scurt timp, a motorului și/sau a echipamentului de propulsie, de exemplu în cazul unei viteze excesive.
13.Tubulatura de abur (R 33)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Fiecare tubulatură de abur și fiecare armătură conectată la aceasta prin care poate circula aburul trebuie proiectată, construită și instalată astfel încât să reziste la eforturile maxime de lucru la care pot fi supuse.
.2 Se vor prevedea dispozitive pentru drenarea fiecărei tubulaturi de abur în care s-ar putea produce o "lovitură de berbec" periculoasă.
.3 Dacă o tubulatură de abur sau armatură poate primi abur de la orice sursă la o presiune mai mare decât aceea pentru care este proiectată, trebuie prevăzute o supapă corespunzătoare de reducere, o supapă de siguranță și un indicator de presiune.
14.Instalații de aer comprimat (R 34)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Trebuie prevăzute dispozitive care să prevină suprapresiunea în orice parte a instalațiilor de aer comprimat și oriunde mantalele sau corpurile compresoarelor și răcitoarelor pot fi supuse unei suprapresiuni periculoase datorită pătrunderii în ele a aerului comprimat. Pentru toate instalațiile trebuie prevăzute dispozitive de siguranță corespunzătoare pentru evacuarea presiunii.
.2 Instalația principală de aer de pornire pentru motoarele principale de propulsie cu combustie internă trebuie protejată în mod corespunzător împotriva efectelor întoarcerii flăcării și a exploziei interne în tubulaturile de aer de pornire.
.3 Toate tubulaturile de refulare de la compresoarele de aer de pornire vor conduce direct la rezervoarele de aer de pornire și toate tubulaturile de pornire de la rezervoarele de aer la motoarele principale sau auxiliare trebuie complet separate de tubulatura de refulare a compresorului.
.4 Trebuie luate măsuri pentru reducerea la minimum a intrării combustibilului în instalațiile de aer comprimat și de drenare a acestor instalații.
15.Protecția împotriva zgomotului (R 36)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
Trebuie luate măsuri pentru reducerea zgomotului în încăperile de mașini la nivele acceptabile, avându-se în vedere "Codul pentru nivelele de zgomote la bordul navei", adoptat prin Rezoluția OMI A.468(XII). Dacă acest zgomot nu poate fi redus suficient, sursa de zgomot excesiv trebuie izolată sau separată în mod corespunzător, sau trebuie prevăzută o incintă de protecție împotriva zgomotului dacă se cere ca încăperea să fie prevăzută cu personal. Trebuie prevăzute mijloace de protecție a auzului pentru personalul care intră în astfel de încăperi.
16.Lifturi
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D:
.1 Lifturile pentru pasageri și mărfuri trebuie să respecte, în ceea ce privește dimensionarea, construcția, numărul de pasageri și/sau cantitatea de mărfuri, prevederile stabilite de către administrația statului pavilionului în fiecare caz în parte sau pentru fiecare tip de instalație.
.2 Planurile de instalații și instrucțiunile de întreținere, inclusiv prevederile vizând inspecțiile periodice, trebuie să fie aprobate de către administrația statului pavilionului, care va inspecta și aproba instalația înainte ca aceasta să fie dată în exploatare.
.3 În urma aprobării administrația statului pavilionului va emite un certificat care trebuie păstrat la bordul navei.
.4 Inspecțiile periodice trebuie efectuate de către un inspector al autorității statului pavilionului sau al unei organizații recunoscute.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Instalațiile electrice trebuie să fie astfel încât:
.1 toate serviciile electrice auxiliare necesare pentru menținerea navei în condiții normale de exploatare și de viață la bord să fie asigurate fără a se recurge la sursa de energie electrică de avarie;
.2 serviciile electrice esențiale pentru siguranță să fie asigurate în diferite condiții de avarie; și
.3 securitatea pasagerilor, echipajului și a navei să fie asigurată împotriva riscurilor de natură electrică.
.2 Administrația statului pavilionului va lua măsuri corespunzătoare pentru a asigura uniformitatea implementării și aplicării prevederilor acestei părți în privința instalațiilor electrice, având în vedere recomandările publicate de Comisia internațională pentru electrotehnică și, în special, seria 60092 - Instalații electrice la nave.
2.Sursa principală de energie electrică și instalații de iluminat (R 41)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Navele noi din clasele C și D la care energia electrică reprezintă singura energie de menținere a serviciilor auxiliare esențiale pentru siguranța navei, și navele noi și existente din clasa B la care energia electrică este singura sursă de energie pentru menținerea serviciilor auxiliare esențiale pentru siguranța și propulsia navei, trebuie prevăzute cu două sau mai multe sisteme principale de generare a energiei electrice astfel încât serviciile mai sus menționate să poate să rămână funcționale când unul dintre grupurile generatoare se defectează.
La navele noi din clasele C și D cu lungimea mai mică de 24 metri, unul dintre sistemele principale de generare a energiei electrice poate fi acționat de mașina principală de propulsie, cu condiția să existe suficientă putere astfel încât serviciile menționate anterior să fie asigurate când oricare alt grup generator se defectează.
.2.1 O instalație electrică de iluminat principală care asigură iluminarea acelor părți ale navei accesibile în mod normal și utilizate de pasageri sau de echipaj trebuie să fie alimentată de la sursa principală de energie electrică.
.2.2 Amplasarea instalației electrice de iluminat principale va fi astfel încât un incendiu sau un alt accident în spațiile în care se află sursa principală de energie electrică, echipamentul de transformare aferent, dacă există., tabloul principal de distribuție și tabloul principal de distribuție pentru iluminat, nu vor face ca instalația de iluminat de avarie prevăzută de regula 3 să devină inoperantă.
.2.3 Amplasarea instalației de iluminat de avarie trebuie să fie făcută astfel încât un incendiu sau un alt accident în spațiile în care se află sursa de energie electrică de avarie, echipamentul de transformare aferent, dacă există, tabloul de distribuție de avarie și tabloul de iluminat de avarie nu vor face ca instalația electrică de iluminat principală prevăzută de aceasta regulă să devină inoperantă.
.3 Tabloul principal de distribuție trebuie să fie în așa fel amplasat în raport cu un grup generator principal încât, în măsura în care este posibil, integritatea alimentării normale cu energie electrică să poată fi afectată numai de un incendiu sau alt accident în spațiul în care se află instalate generatorul și tabloul de distribuție.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.4 La navele noi din clasele B, C și D construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, toate cabinele trebuie să fie prevăzute cu surse suplimentare de iluminat care să indice în mod clar ieșirea, astfel încât pasagerii să își poată găsi drumul către ușă. Aceste surse de iluminat, care pot fi conectate la o sursă de energie electrică de rezervă sau care pot fi echipate cu o sursă de energie electrică autonomă în fiecare cabină, trebuie să se aprindă în mod automat în caz de până în alimentarea electrică normală a cabinei și să rămână aprinse timp de minimum 30 de minute.
3.Sursa de energie electrică de avarie (R 42)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Orice navă trebuie prevăzută cu o sursă autonomă de energie electrică de avarie cu tablou de distribuție de avarie amplasat deasupra punții pereților etanși, într-un spațiu ușor accesibil, care nu va fi adiacent încăperilor de mașini de categoria A sau acelor spații în care se află sursa principală de energie electrică sau tabloul principal de distribuție.
.1 Cerința de la primul alineat nu este obligatorie, cu condiția ca navele să fie echipate cu două încăperi de mașini perfect echivalente, separate prin cel puțin un compartiment etanș și ignifug și doi pereți etanși sau printr-o construcție alternativă care să ofere același nivel de siguranță, și să existe cel puțin un generator echipat cu un tablou de distribuție asociat etc., în fiecare încăpere a mașinilor.
.2 Sursa de energie electrică de avarie poate să fie ori o baterie de acumulatoare care să respecte prevederile punctului .5, fără să fie reîncărcate sau să sufere o cădere excesivă de tensiune, ori un generator care să respecte prevederile punctului .5, acționat de un motor cu combustie internă cu alimentare independentă cu combustibil având temperatura de aprindere nu mai mică de 430 C, cu sistem automat de pornire la navele noi și cu sisteme de pornire aprobate la navele existente, și prevăzute cu o sursă electrică de avarie tranzitorie, în conformitate cu punctul .6, cu excepția noilor nave din clasele C și D cu lungimea mai mică de 24 metri unde o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător este prevăzută pentru acel consumator particular pentru o perioadă de timp cerută de aceste reguli.
.3 Sursa electrică de avarie trebuie amplasată astfel încât să poată funcționa eficient când nava este înclinată transversal la un unghi de înclinare de până la 22,50 și când nava este înclinată longitudinal până la 100 spre prova sau pupa. Grupul (grupurile) de generatoare de avarie trebuie să poată fi pornit(e) imediat în orice condiții de temperaturi joase care pot apare și, la navele noi, să se poată porni automat.
.4 Tabloul de distribuție de avarie trebuie amplasat cât mai aproape posibil de sursa de energie de avarie.
.5 Sursa de energie de avarie prevăzută la punctul .1 trebuie:
.1 să poată funcționa, în general, pentru o perioadă de:
–12 ore pentru nave din clasa B (noi sau existente)– 6 ore pentru nave din clasa C (noi)– 3 ore pentru nave din clasa D (noi)
.2 în mod special, să poată alimenta simultan următoarele servicii, în intervalele indicate mai sus în funcție de clasa navei:
(a) pompa de santină de avarie și una din pompele de incendiu;
(b) iluminatul de avarie:
.1 la fiecare post de adunare și îmbarcare și de-a lungul bordajelor exterioare;
.2 în toate coridoarele, casele scărilor și ieșirile care asigură accesul la posturile de adunare sau îmbarcare;
.3 în încăperile de mașini și în locul în care se află generatorul de avarie;
.4 în posturile de comandă unde sunt amplasate echipamentul radio și echipamentul de navigație principal;
.5 în conformitate cu regulile II-2/B/16 .1.3.7 și II-2/B/6 .1.7;
.6 în toate posturile de depozitare a echipamentului de pompieri;
.7 la pompa de santină de avarie și la una din pompele de incendiu, la care s-a făcut referire în sub-punctul (a) și la posturile de pornire a motoarelor lor.
(c) luminile de navigație ale navei;
(d) 1. tot echipamentul de comunicații,
2.instalația de alarmă generală,3. instalația de detectare a incendiilor, și4. toate semnalizările care pot fi solicitate în caz de avarie dacă ele sunt acționate electric de la generatoarele principale ale navei;
(e) pompa instalației de sprinklere a navei, dacă există și dacă este acționată electric; și
(f) lampa de semnalizare de zi a navei, dacă este acționată de către sursa principală de energie electrică a navei.
.3 să poată pune în funcțiune, pentru o jumătate de oră, ușile etanșe acționate electric, împreună cu sistemul de comandă aferent, circuitele de indicare și alarmă .
.6 Sursa de energie electrică de avarie tranzitorie prevăzută la punctul 2 va consta dintr-o baterie de acumulatoare amplasată corespunzător pentru a fi utilizată în caz de avarie, care va funcționa fără reîncărcare sau fără să sufere o cădere de tensiune excesivă timp de o jumătate de oră:
(a) iluminatul prevăzut la punctul .2.(b).1 al prezentei reguli,
(b) ușile etanșe, după cum se prevede în alin. .7.2 și .7.2 ale regulii II-1/B/13, dar nu neapărat toate simultan, în cazul în care nu se prevede o sursă temporară de energie acumulată; și
(c) circuitele de comandă, indicare și alarmă după cum se prevede la punctul .7.2 al regulii II-1/B/13.
.7 NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Acolo unde energia electrică este necesară pentru repornirea propulsiei, capacitatea trebuie să fie suficientă pentru repornirea propulsiei navei în legătură cu alte mașini, după caz, din starea de navă lipsită de energie în timp de 30 minute după oprirea alimentării cu energie.
4.Iluminatul suplimentar în caz de avarie pentru navele Ro-Ro (R 42-1)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B :
În plus față de iluminatul în caz de avarie cerut de regula II-1/D/3.5.2(b), pe fiecare navă cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială:
.1 toate încăperile sociale pentru pasageri și coridoarele de trecere se vor prevedea cu iluminat electric suplimentar ce poate funcționa cel puțin trei ore când toate celelalte surse de energie electrică s-au defectat și în orice condiții de înclinare transversală. Iluminatul trebuie astfel asigurat încât să se poată imediat observa accesul la mijloacele de evacuare. Sursa de energie pentru iluminatul suplimentar va consta din baterii de acumulatoare amplasate în cadrul instalațiilor de iluminat ce trebuie încărcate în mod continuu, când acest lucru este practicabil, de la tabloul de distribuție de avarie. Alternativ, administrația statului pavilionului poate accepta orice alte mijloace de iluminat care sunt cel puțin tot atât de eficiente. Iluminatul suplimentar va fi astfel încât orice defecțiune a lămpii să devină imediat aparentă. Orice baterie de acumulatoare prevăzută trebuie înlocuită la intervale ce țin cont de durata de viață specificată în condițiile ambiante în care trebuie să funcționeze; și
.2 o lampă portabilă cu acumulator reîncărcabil trebuie prevăzută în fiecare coridor al spațiului destinat echipajului, spațiului pentru activități recreative și în fiecare spațiu de lucru ce este în mod normal ocupat, dacă nu este prevăzut iluminatul suplimentar în caz de avarie așa cum se cere în subpunctul .1.
5.Măsuri împotriva electrocutării, incendiului și altor accidente de origine electrică (R 45)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Părțile metalice expuse ale mașinilor electrice sau echipamentului electric care nu trebuie să se afle sub tensiune dar care se pot afla astfel datorită unor defecțiuni trebuie legate la masă dacă mașinile sau echipamentele nu sunt :
.1 alimentate la o tensiune care nu depășește 50 V curent continuu sau 50 V, valoarea medie pătratică între conductori; nu trebuie utilizate autotransformatoare în scopul realizării acestei tensiuni; sau
.2 alimentate la o tensiune ce nu depășește 250 V, prin transformatoare de izolație care alimentează un singur consumator; sau
.3 construite în conformitate cu principiul izolației duble.
.2 Toate aparatele electrice trebuie construite și instalate astfel încât să nu producă accidente atunci când sunt manipulate sau atinse în mod normal.
.3 Părțile laterale și posterioare și, dacă este necesar, cele frontale ale tablourilor de distribuție trebuie corespunzător protejate. Părțile sub tensiune expuse, cu tensiuni față de masă ce depășesc tensiunea specificată la punctul .1.1, nu trebuie montate pe partea din față a acestor tablouri de distribuție. Dacă este necesar, trebuie să se prevadă covoare sau grătare din materiale izolante în fața și în spatele tabloului de distribuție.
.4 În sistemele de distribuție fără conectare la masă, trebuie să se prevadă un dispozitiv care să monitorizeze nivelul rezistenței de izolație față de pământ și care să emită semnale audio și vizuale în cazurile apariției de scăderi sub limita normală a nivelului de izolație.
.5.1 Toate învelișurile și tresele metalice ale cablurilor trebuie continue din punct de vedere electric și legate la masă.
.
5.2.Toate cablurile și rețelele electrice exterioare echipamentului trebuie să fie cel puțin de tipul cu întârziere la propagarea flăcării și să fie instalate astfel încât să nu diminueze proprietățile lor inițiale de întârziere a propagării flăcării. Dacă este necesar pentru aplicații particulare, administrația statului pavilionului poate permite utilizarea tipurilor speciale de cabluri ca de exemplu cabluri de radiofrecvență care nu corespund celor menționate mai sus.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.5.3 Cablurile și rețelele care deservesc consumatorii de putere esențiali sau de avarie, iluminatul, comunicațiile interioare sau semnalizările trebuie să fie pe cât posibil pozate în afara bucătăriilor, spălătoriilor, încăperilor de mașini de categoria A și puțurilor acestora, precum și altor zone cu risc mare de incendiu. La navele Ro-Ro pasager noi și existente, traseele de cabluri ale sistemelor de alarmă în caz de urgență și dispozitivelor de comunicare cu publicul care sunt instalate pe navă la sau după 1 iulie 1998, trebuie aprobate de administrația statului pavilionului ținând cont de recomandările OMI. Cablurile care leagă pompele de incendiu de tablourile de distribuție de avarie trebuie de un tip rezistent la foc dacă trec prin zone cu risc mare de incendiu. Dacă este posibil, toate aceste cabluri trebuie dirijate astfel încât să excludă situația în care să devină ne-operabile prin încălzirea pereților datorită unui incendiu produs într-un spațiu alăturat.
.6 Cablurile și rețelele trebuie fixate și susținute în așa fel încât să evite frecarea sau alte avarii. Terminațiile și conexiunile tuturor conductorilor trebuie făcute astfel încât să se mențină proprietățile originale electrice, mecanice de întârziere a propagării flăcării și, dacă este necesar, de rezistența la foc.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.7.1 Fiecare circuit separat trebuie protejat împotriva scurtcircuitului și supraîncărcării, exceptând cele permise prin regulile II-1/C/6 și II-1/C/7
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.7.2 Corpurile de iluminat trebuie amplasate astfel încât să prevină creșterea temperaturii care ar putea duce la defectarea cablurilor și conductorilor și să prevină supraîncălzirea materialelor înconjurătoare.
.8.1 Bateriile de acumulatoare trebuie corespunzător depozitate și compartimentele folosite special pentru amplasarea lor trebuie să fie corespunzător construite și eficient ventilate.
.8.2 Echipamentul electric sau alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili nu trebuie permis în aceste compartimente.
.9 Sistemele de distribuție trebuie instalate astfel încât incendiul în orice zonă principală verticală, conform definiției din regula II-2/A/2.9, să nu interfereze cu serviciile esențiale pentru siguranță din oricare astfel de zonă. Această cerință va fi îndeplinită dacă fiderele principale și de avarie care trec prin oricare dintre astfel de zone sunt separate atât vertical cât și orizontal, cât mai depărtate posibil unul de celalalt.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2012 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.10 Nu trebuie să se instaleze niciun echipament electric în spațiile unde există posibilitatea colectării de amestecuri inflamabile, de exemplu în compartimente destinate în principal bateriilor de acumulator, în magaziile cu vopsele, în spațiile de depozitare a acetilenei și în alte spații asemănătoare, cu excepția cazului în care administrația consideră că un astfel de echipament:
.1 este esențial în ceea ce privește exploatarea;
.2 aparține unui tip de echipament care nu poate provoca explozia amestecului în cauză;
.3 este adecvat pentru spațiul avut în vedere; precum și
.4 este omologat pentru utilizarea în condiții de siguranță, într-o atmosferă de praf, vapori sau gaze susceptibile a se acumula.
Partea E CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCĂPERILE DE MAȘINI PERIODIC NESUPRAVEGHEATE
Considerente speciale (R 54)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Toatele navele noi din clasele B, C și D și cele existente din clasa B trebuie examinate special de către administrația statului pavilionului pentru a constata dacă încăperile lor de mașini pot sau nu să fie periodic nesupravegheate și în caz că pot dacă sunt necesare cerințe suplimentare la cele prevăzute în aceste reguli pentru a atinge o siguranță echivalentă cu cea a încăperilor de mașini care în mod normal sunt supravegheate.
1.Generalități (R 46)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Amenajările prevăzute trebuie să fie astfel încât să asigure că siguranța navei în toate condițiile de navigație, inclusiv de manevră, este echivalentă cu acea a unei nave ale cărei încăperi de mașini sunt supravegheate.
.2 Trebuie luate măsuri care să garanteze funcționarea sigură a echipamentului și pentru aceasta se adoptă reglementări satisfăcătoare în legătură cu inspecțiile regulate și testele de rutină în vederea unei funcționări continue sigure.
.3 Fiecare navă trebuie prevăzută cu documente de evidență privind calitatea de a funcționa cu încăperi de mașini periodic nesupravegheate.
2.Măsuri de protecție împotriva incendiului (R 47)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Trebuie prevăzute mijloace de detectare și alarmare în caz de incendiu, în stadiu incipient:
.1 în coloanele de alimentare cu aer și de evacuare a gazelor (conducte) de la căldări; și
.2 în conductele de aer de baleiaj ale mașinii principale de propulsie, dacă nu se consideră că nu sunt necesare într-un anumit caz.
.2 Motoarele cu combustie internă de 2250 kW și mai mult sau care au cilindrii cu un diametru interior mai mare de 300 mm trebuie prevăzute cu detectori de ceață de ulei în carter sau aparate pentru controlul temperaturii lagărului motorului sau dispozitive echivalente.
3.Protecția împotriva inundării (R 48)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B :
.1 Puțurile de santină din încăperile de mașini periodic nesupravegheate trebuie amplasate și supravegheate astfel încât acumularea lichidelor să fie detectată la unghiuri normale de asietă și înclinare transversală și trebuie să fie suficient de încăpătoare pentru a primi cu ușurință scurgerile normale din timpul perioadei nesupravegheate.
.2 Dacă pompele de santină pot fi pornite automat, se vor prevedea dispozitive care să indice dacă afluxul de lichid este mai mare decât capacitatea pompei sau dacă pompa este în funcțiune mai frecvent decât ar fi normal. În aceste cazuri pot fi admise puțuri de santină mai reduse care să acopere o perioadă rezonabilă de timp. Dacă sunt prevăzute pompe de santină comandate automat, trebuie acordată o atenție deosebită cerințelor referitoare la prevenirea poluării cu hidrocarburi.
.3 Amplasarea comenzilor oricărei valvule care servește la aspirația apei de mare, la descărcarea sub linia de plutire sau instalației de pompare a santinei trebuie să fie astfel situată încât să ofere un timp adecvat pentru intervenția în cazul scurgerii apei în compartiment, având în vedere timpul necesar pentru a ajunge la ele și a acționa aceste comenzi. Dacă nivelul la care compartimentul ar putea fi inundat în condițiile în care nava este complet încărcată cere astfel, se vor lua măsuri pentru acționarea comenzilor dintr-o poziție aflată peste acest nivel.
4.Comanda mașinii de propulsie de pe puntea de navigație (R 49)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 În toate condițiile de navigație, inclusiv cele de manevră, turația, direcția de împingere și, dacă este cazul, pasul elicei trebuie complet comandate de pe puntea de navigație.
.1 Această comandă de la distanță trebuie realizată printr-un singur dispozitiv de comandă pentru fiecare elice independentă, cu funcționarea automată a tuturor serviciilor aferente, inclusiv, dacă este necesar, a dispozitivelor de prevenire a supraîncărcării mașinilor de propulsie.
.2 Mașinile principale de propulsie trebuie prevăzute cu un dispozitiv de oprire în caz de avarie, aflat pe puntea de navigație, care trebuie să fie independent de sistemul de comandă de pe puntea de navigație.
.2 Comenzile mașinilor de propulsie de pe puntea de navigație trebuie indicate în postul central de comandă a mașinii principale sau la postul local de comandă al mașinilor de propulsie, după cum este oportun.
.3 Comanda de la distanță a mașinilor de propulsie trebuie să fie posibilă numai dintr-un singur post odată; în astfel de posturi sunt permise poziții de comandă interconectate. În fiecare post va fi un indicator care să arate din ce post se comandă mașinile de propulsie. Transferul comenzii între puntea de navigație și încăperile de mașini va fi posibil numai în încăperea de mașini principale sau în postul central de comandă a mașinilor principale. Instalația va cuprinde mijloace de prevenire a modificării importante a împingerii elicei în timpul transferului comenzii dintr-un post în altul.
.4 Trebuie ca toate mașinile esențiale pentru funcționarea în siguranță a navei să poată fi comandate de la un post local, chiar și în cazul defectării oricărei părți a sistemelor de comandă automată sau de la distanță.
.5 Sistemul de comandă automată de la distanță trebuie conceput astfel încât în cazul defectării sale trebuie dată o alarmă. Dacă nu se consideră că este imposibil, turația și sensul de rotație a elicei prestabilite trebuie menținute până când comanda locală va intră în funcțiune.
.6 Trebuie prevăzute indicatoare pe puntea de navigație pentru:
.1 turația și sensul de rotație ale elicei în cazul elicelor cu pas fix; sau
.2 turația și poziția pasului elicei în cazul elicelor cu pas reglabil.
.7 Trebuie limitat numărul lansărilor automate consecutive care nu reușesc să producă pornirea pentru a menține o presiune suficientă a aerului de pornire. Trebuie prevăzută o alarmă care să indice limita inferioară a presiunii aerului de pornire la un nivel care permite încă operațiunile de pornire ale mașinii de propulsie.
5.Comunicații (R 50)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVE NOI DIN CLASELE C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
Trebuie prevăzut un dispozitiv sigur de comunicare vocală între postul central de comandă a mașinii principale sau postul central de comandă al mașinilor de propulsie, după cum este oportun, puntea de navigație și amenajările de locuit ale ofițerilor de mașini.
6.Instalația de alarmă (R 51)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Trebuie prevăzută o instalație de alarmă care să indice orice defecțiune ce necesită asistență și care:
.1 trebuie să poată da o alarmă sonoră în postul central de comandă a mașinilor principale sau la postul local de comandă a mașinilor de propulsie și să indice vizual separat funcția fiecărei alarme într-o poziție corespunzătoare;
.2 trebuie să aibă o legătură cu încăperile sociale ale mecanicilor și cu fiecare din cabinele mecanicilor printr-un comutator selectiv, în vederea asigurării legăturii cu cel puțin una din aceste cabine. Se pot permite măsuri alternative dacă acestea se consideră echivalente;
.3 trebuie să pună în funcțiune o alarmă acustică și optică pe puntea de navigație pentru orice situație care cere intervenția sau atenția ofițerului de cart;
.4 să fie proiectată, pe cât posibil, pe baza principiului securității pozitive; și
.5 să pună în funcțiune alarma pentru mecanici prevăzută de regula II-1/C/10, dacă funcția de alarmă nu a fost recepționată local într-un timp limitat.
.
2.1.Instalația de alarmă trebuie alimentată continuu și trebuie să aibă posibilitatea trecerii automate la alimentarea de la sursa de rezervă în cazul pierderii alimentării normale.
.2.2 Defecțiunea sursei normale de alimentare a instalației de alarmă trebuie indicată printr-o alarmă.
.3.1 Instalația de alarmă trebuie să poată indica în același timp mai mult de o defecțiune și receptarea oricărei alarme nu trebuie să oprească altă alarmă.
.3.2 Recepționarea oricărei condiții de alarmă la poziția la care se referă punctul .1, trebuie i indicată la pozițiile în care a apărut. Alarmele trebuie menținute până când trebuie să fie recepționate, iar indicatoarele optice ale alarmelor individuale se vor menține până la înlăturarea defecțiunii, când instalația de alarmă va fi automat pusă din nou în condiția de funcționare normală.
7.Sisteme de siguranță (R 52)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Trebuie prevăzut un sistem de siguranță care în cazul funcționării defectuoase majore a mașinilor sau căldării, care prezintă pericol imediat, să asigure scoaterea automată din funcțiune a acelei părți a instalației și care să dea o alarmă. Scoaterea din funcțiune a instalației de propulsie nu trebuie să se facă automat, cu excepția cazurilor care pot conduce la defecțiuni grave, scoaterea completă din funcțiune sau explozii. Când sunt prevăzute dispozitive de supraveghere a scoaterii din funcțiune a mașinii principale de propulsie, acestea trebuie să excludă acționarea inadvertentă. Trebuie prevăzute dispozitive optice care să indice când supravegherea a fost activată. Sistemul de control automat de siguranță al mașinilor de scoatere din funcțiune și reducere a vitezei trebuie să fie separat de instalația de alarmă.
8.Cerințe speciale pentru instalațiile de mașini, de căldări și electrice (R 53)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Sursa principală de energie electrică trebuie să îndeplinească următoarele :
.1 Dacă energia electrică poate să fie furnizată în mod normal de un generator, se vor prevedea măsuri corespunzătoare distribuire a sarcinii, care să asigure integritatea alimentărilor serviciilor necesare pentru propulsie și guvernare, precum și pentru siguranța navei. În cazul defectării generatorului în funcționare, trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru pornirea automată și conectarea la tabloul principal de distribuție a unui generator de rezervă, cu o capacitate suficientă pentru a permite propulsia și guvernarea și pentru a asigura securitatea navei prin repornirea automată a instalațiilor auxiliare esențiale incluzând, dacă este necesar, funcționări secvențiale.
.2 Dacă energia electrică este furnizată în mod normal de mai mult de un grup generator funcționând simultan în paralel, trebuie luate măsuri, ca de exemplu distribuirea sarcinii, în vederea asigurării că în cazul defectării unuia din aceste grupuri generatoare, cel care rămâne să funcționeze fără a fi supraîncărcat pentru a permite propulsia și guvernarea și pentru a garanta siguranța navei.
.2 Dacă sunt solicitate mașini de rezervă pentru alte mașini auxiliare esențiale pentru propulsie, trebuie să se prevadă comutatoare automate.
9.Comanda automată și instalația de alarmă
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Instalația de comandă trebuie să fie astfel încât serviciile necesare pentru funcționarea mașinii principale de propulsie și auxiliarele sale, să fie asigurate prin dispozitivele automate necesare.
.2 Trebuie să se dea o alarmă la comutarea automată.
.3 Trebuie să se prevadă o instalație de alarmă conform regulii 6 pentru toate valorile importante ale presiunilor, temperaturilor și nivelurile lichidelor precum și pentru alți parametri importanți.
.4 Trebuie să se prevadă un punct de comandă centralizată cu panourile de alarmă necesare și aparate care să indice orice alarmă.
.5 Trebuie să se prevadă dispozitive pentru menținerea presiunii aerului de pornire la nivelul necesar dacă pentru propulsia principală sunt utilizate motoare cu combustie internă pornite cu aer comprimat.
PROTECȚIA CONTRA INCENDIULUI, DETECTAREA INCENDIULUI ȘI STINGEREA INCENDIULUIPartea A GENERALITĂȚI1. Principii de bază (R 2)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Obiectivele protecției contra incendiului din acest capitol sunt de:
.1 prevenire a apariției incendiului și exploziei;
.2 reducere a riscurilor cauzate de incendiu pentru viața umană;
.3 reducere a riscurilor de avariere a navei, încărcăturii sau mediului înconjurător datorită incendiului;
.4 localizare, control și de lichidare a incendiului și exploziei în compartimentul în care au apărut; și
.5 asigurare a unor mijloace adecvate și disponibile imediat pentru evacuarea pasagerilor și echipajului.
.2 În vederea atingerii obiectivelor referitoare la incendiu prezentate la punctul .1, următoarele principii fundamentale stau la baza regulilor din prezentul capitol și sunt incluse în ele după caz, ținându-se seama de tipul navelor și de riscurile eventuale de incendiu:
.1 împărțirea navei în zone verticale principale contra incendiului prin elemente structurale izolate termic;
.2 separarea spațiilor de locuit de celelalte spații ale navei prin elemente structurale izolate termic;
.3 utilizarea restrânsă a materialelor combustibile;
.4 detectarea oricărui incendiu în zona unde a luat naștere;
.5 localizarea și stingerea oricărui incendiu în locul unde a luat naștere;
.6 protecția căilor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiului;
.7 posibilitatea utilizării rapide a mijloacelor de combatere a incendiului;
.8 reducerea posibilităților de aprindere a vaporilor încărcăturii inflamabile.
.3 Obiectivele protecției contra incendiului prezentate la punctul .1 de mai sus pot fi atinse prin asigurarea conformității cu regulile obligatorii specificate în acest capitol sau printr-o concepție și dotări alternative în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată.
O navă trebuie considerată că respectă cerințele funcționale prezentate la punctul .2 și că îndeplinește obiectivele protecției contra incendiului dacă:
.1 fie concepția navei și a dotărilor, ca un întreg, respectă regulile prescriptive specificate în acest capitol;
.2 fie concepția navei și a dotărilor, ca un întreg, au fost revăzute și aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată;
.3 fie concepția navei și a dotărilor au fost parțial revizuite și aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenției SOLAS 1974 și părțile rămase sunt în conformitate cu regulile obligatorii specificate în acest capitol.
.4 Toate navele care sunt supuse reparațiilor, transformărilor și modificărilor de importanță majoră și dotările legate de acestea trebuie să corespundă cel puțin cerințelor aplicabile anterior acestor nave.
Reparațiile, transformările și modificările de importanță majoră și dotările legate de acestea care afectează substanțial dimensiunile navei sau spațiile destinate pasagerilor, sau cresc substanțial durata de serviciu a navei și a dotărilor legate de aceasta trebuie să corespundă celor mai recente cerințe aplicabile navelor noi în măsura în care administrația statului pavilionului consideră că este rezonabil și posibil.
NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.5 Prin derogare de la prevederile punctului .4, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri când sunt supuse unor reparații, înlocuiri, modificări și dotările care se referă la acestea, trebuie să corespundă următoarelor :
.1 toate materialele introduse pe aceste nave vor corespunde cerințelor cu privire la materialele folosibile pe navele noi din clasa B; și
.2 toate reparațiile, înlocuirile, modificările și dotările care se referă la acestea și care implică înlocuirea de materiale în greutate de 50 tone sau mai mult, altele decât cele cerute de regula II-2/B/16, vor corespunde cerințelor aplicabile navelor noi din clasa B.
2.Definiții (R 2)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Material incombustibil este un material care nu arde și nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, această proprietate fiind determinată printr-o încercare a rezistenței la foc în conformitate cu Rezoluția OMI A.799(19) "Recomandarea revizuită privind metodele de încercare a incombustibilității materialelor pentru construcții navale maritime". Orice alt material este considerat un material combustibil.
.1a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA SAU DUPĂ 1 IANUARIE 2003:
Material incombustibil este un material care nu arde și nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) al Organizației Maritime Internaționale (OMI). Orice alt material este considerat un material combustibil.
.2 Încercare standard a rezistenței la foc este cea la care eșantioanele prelevate din pereți sau punți sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximație curbei standard de temperatură-timp. Eșantioanele trebuie să aibă o suprafață expusă de cel puțin 4,65 mý și înălțimea (sau lungimea în cazul punților) de cel puțin 2,44 metri, fiind cât mai asemănătoare construcției prevăzute și având, unde este cazul, cel puțin o îmbinare. Curba standard de temperaturătimp este o curbă continuă dusă prin următoarele puncte de temperatură a cuptorului:
┌─────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│temperatura internă inițială a cuptorului│ 20° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârșitul primelor 5 minute │ 576° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârșitul a 10 minute │ 679° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârșitul a 15 minute │ 738° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârșitul a 30 minute │ 841° C │
├─────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│la sfârșitul a 60 minute │ 945° C │
└─────────────────────────────────────────┴───────────────┘
.2a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Încercare standard a rezistenței la foc este cea la care eșantioanele prelevate din pereți sau punți sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximație curbei standard de temperatură-timp. Aceste metode de încercare trebuie să fie în conformitate cu Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP).
.3 Construcții de tip "A" sunt acele construcții formate din pereți și punți care îndeplinesc următoarele cerințe:
.1 sunt construite din oțel sau alt material echivalent;
.2 sunt suficient de rigide;
.3 sunt executate astfel încât să nu permită trecerea fumului și a flăcării până la terminarea încercării standard de o oră a rezistenței la foc;
.4 sunt izolate cu materiale incombustibile aprobate astfel încât temperatura medie pe suprafața ne-expusă să nu crească mai mult de 140°C peste temperatura inițială și nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice îmbinare, nu va crește mai mult de 180°C peste temperatura inițială, în timpul specificat mai jos:
┌────────────────┬───────────────┐
│Clasa "A-60" │ 60 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-30" │ 30 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-15" │ 15 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "A-0" │ 0 minute │
└────────────────┴───────────────┘
.5 Administrația statului pavilionului trebuie să ceară o încercare a peretelui sau a punții prototip, spre a se asigura că sunt îndeplinite cerințele de mai sus în ceea ce privește integritatea construcției și creșterea temperaturii în conformitate cu Rezoluția OMI A.754(18).
Pentru navele din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluția OMI A.754(18)" trebuie citită "Codul FTP".
.4 Construcții de tip "B" sunt acele construcții formate din pereți, punți, plafoane sau căptușeli, care îndeplinesc următoarele condiții:
.1 trebuie să fie executate astfel încât să nu permită trecerea flăcărilor până la sfârșitul primei jumătăți de oră din timpul încercării standard a rezistenței la foc;
.2 trebuie să aibă un grad de izolare astfel încât temperatura medie de pe suprafața neexpusă să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura inițială și în nici un punct, inclusiv la orice îmbinare, temperatura nu trebuie să crească cu mai mult de 225°C peste cea inițială, în decursul următoarelor intervale :
┌────────────────┬───────────────┐
│Clasa "B-15" │ 15 minute │
├────────────────┼───────────────┤
│Clasa "B-0" │ 0 minute │
└────────────────┴───────────────┘
.3 trebuie să fie realizate din materiale incombustibile aprobate și toate materialele servind la construcția și fixarea construcțiilor de tip "B" să fie incombustibile, exceptând cazul când poate fi permis furnir combustibil care îndeplinește alte cerințe ale acestui capitol;
.4 administrația statului pavilionului va cere încercarea unei construcții prototip pentru a se convinge că ea corespunde cerințelor de mai sus în ce privește integritatea și creșterea temperaturii în conformitate cu rezoluția OMI A.754(18).
Pentru navele din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluția OMI A.754(18)" trebuie citită "Codul FTP".
.5 Construcții de tip "C" sunt acele construcții realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu trebuie să respecte cerințele privitoare la trecerea fumului și a flăcării și nici pe cele cu privire la limita de creștere a temperaturii. Este permis furnir combustibil care îndeplinește alte cerințe ale acestui capitol.
.6 Plafoane sau căptușeli continue de tip "B" sunt acele plafoane sau căptușeli de tip "B" care se termină numai în dreptul unei construcții de tip "A" sau "B".
.7 Oțel sau alt material echivalent. Ori de câte ori apar cuvintele "oțel sau alt material echivalent", prin "material echivalent" trebuie înțeles orice material incombustibil care, el însuși sau prin izolația prevăzută, posedă proprietăți echivalente cu cele ale oțelului sub aspectul integrității și rezistenței mecanice la sfârșitul încercării standard a rezistenței la foc (de exemplu un aliaj de aluminiu izolat corespunzător).
.8 Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafața în cauză limitează în mod corespunzător propagarea flăcării, aceasta fiind determinată prin metoda de încercare la foc conform Rezoluției OMI A.653(16) referitoare la materialele de finisare a pereților, plafoanelor și a punților.
.8a PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Propagare lentă a flăcării înseamnă că suprafața în cauză limitează adecvat propagarea flăcării, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP.
.9 Zone verticale principale sunt acele secțiuni în care sunt împărțite prin construcții de tip "A" corpul, suprastructura și rufurile; lungimea medie și lățimea fiecăreia dintre aceste zone deasupra oricărei punți nu trebuie să depășească în general 40 metri.
.10 Încăperi de locuit sunt acele spații folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii care nu conțin instalații de gătit și spații similare.
.11 Încăperi sociale sunt acele părți din încăperile de locuit care sunt folosite ca vestibuluri, săli de mese, saloane și alte spații similare permanent închise.
.12 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conțin instalații de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poștă și valori, spații de depozitare, ateliere, altele decât acelea care intră în componența încăperilor de mașini, încăperi similare și puțurile aferente acestora.
.13 Încăperi de marfă sunt toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru mărfuri lichide) și puțurile aferente acestor spații.
.13-1 Încăperi pentru vehicule sunt încăperile de marfă folosite pentru transportul vehiculelor cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie.
.14 Încăperi de marfă Ro-Ro sunt încăperi care nu sunt în mod normal împărțite în orice direcție și care se extind fie pe o lungime considerabilă fie pe întreaga lungime a navei, în care vehiculele cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie și/sau mărfurile (ambalate sau în vrac, încărcate în sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferată, vehicule (inclusiv cisterne auto sau de cale ferată), trailere, containere, palete, rezervoare mobile în sau pe mijloace similare de depozitare sau alte recipiente) pot fi încărcate și descărcate normal pe direcție orizontală.
.15 Încăperi de marfă Ro-Ro deschise sunt încăperi de marfă Ro-Ro fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt și prevăzute cu ventilație naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra și pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafață totală de cel puțin 10% din aria totală a părților laterale.
.15-1 Încăperi pentru vehicule deschise sunt acele încăperi pentru vehicule fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt și prevăzute cu ventilație naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra și pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafață totală de cel puțin 10% din aria totală a părților laterale.
.16 Încăperi de marfă Ro-Ro închise sunt încăperi de marfă Ro-Ro care nu sunt nici încăperi de marfă Ro-Ro deschise nici punți expuse.
.16-1 Încăperi pentru vehicule închise sunt încăperi pentru vehicule care nu sunt nici încăperi pentru vehicule deschise nici punți expuse.
.17 Punte expusă este o punte expusă complet condițiilor atmosferice în partea de sus și cel puțin două direcții laterale.
.18 Încăperi de categorie specială sunt acele încăperi pentru vehicule închise situate deasupra sau dedesubtul punții pereților etanși în care și din care astfel de vehicule pot fi conduse și la care pasagerii au acces. Încăperile de categorie specială se pot extinde pe mai mult de o punte cu condiția ca înălțimea liberă maximă pentru vehicule să nu depășească 10 metri.
.19-1 Încăperi de mașini de categoria "A" sunt acele încăperi și puțurile aferente acestor încăperi care conțin:
.1 motoare cu ardere internă folosite pentru propulsia principală; sau
.2 motoare cu ardere internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este cel puțin 375 kW; sau
.3 orice căldare cu combustibil lichid sau instalație de combustibil.
.19 -2 Încăperi de mașini cuprind toate încăperile de mașini de categoria "A" și toate celelalte încăperi care conțin mașini de propulsie, căldări, instalații de combustibil, mașini cu aburi și motoare cu ardere internă, generatoare și motoare electrice importante, stații de încărcare a combustibilului, instalații frigorifice, instalații stabilizatoare, instalații de ventilație și instalații de aer condiționat, și alte încăperi similare, împreună cu puțurile aferente acestor spații.
.20 Unitate de combustibil greu este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului greu în vederea alimentării unei căldări cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit pentru preîncălzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie internă, cuprinzând orice pompe, filtre și încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 N/mmý.
.21 Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se găsesc echipamente radio, sau echipamente principale de navigație, sau sursa de energie pentru avarie sau este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalațiile de stingere a incendiului.
.21-1 Post central de comandă este un post de comandă în care sunt centralizate funcțiile de control și semnalizare aferente următoarelor:
.1 instalații fixe de detectare și de alarmă de incendiu;
.2 instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalații de detectare și alarmă de incendiu;
.3 tablouri de semnalizare a ușilor antifoc;
.4 închiderea ușilor antifoc;
.5 tablouri de semnalizare a ușilor etanșe la apă;
.6 închiderea ușilor etanșe la apă;
.7 ventilatoare;
.8 alarmă generală / de incendiu;
.9 instalații de comunicare incluzând telefoane; și
.10 microfoanele pentru instalațiile de comunicare cu publicul.
.21-2 Post central de comandă supravegheat continuu este un post central de comandă care este supravegheat în permanență de un membru responsabil al echipajului.
.22 Încăperi care conțin mobilier și elemente de decorațiuni interioare cu pericol limitat de incendiu sunt, conform Regulii II-2/B/2, acele încăperi care conțin mobilier și elemente de decorațiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, încăperi sociale, oficii sau alte tipuri de încăperi de locuit) în care:
.1 tot mobilierul voluminos precum pupitre, dulapuri pentru îmbrăcăminte, toalete, birouri, comode, este executat în întregime din materiale incombustibile aprobate, exceptând faptul că pe suprafața lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material combustibil nu mai gros de 2 mm;
.2 tot mobilierul ușor precum scaune, canapele, mese, care este construit pe schelet din materiale incombustibile;
.3 toate draperiile, perdelele și alte materiale textile suspendate au caracteristici de rezistență la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare produselor din lână având greutatea de 0,8 kg/mý, în conformitate cu Rezoluția OMI A.471(XII), astfel cum a fost amendată
Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluția OMI A.471(XII) astfel cum a fost amendată trebuie citită "Codul FTP".
.4 toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de rezistență la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare unui material similar din lână folosit în același scop;
Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată acest alineat trebuie citit:
toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de propagare lentă a flăcării;
.5 toate suprafețele expuse ale pereților, căptușelilor și plafoanelor au proprietăți de propagare lentă a flăcării; și
.6 întreg mobilierul tapițat este rezistent la ardere și are caracteristica de propagare lentă a flăcării în conformitate cu "Metodele de încercare la foc a mobilierului tapițat" din Rezoluția OMI A.652(16).
Pentru navele din clasele B, C ȘI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluția OMI A.652(16)" trebuie să se citească "Codul FTP".
PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.7 toate așternuturile au calități de rezistență la aprindere și la propagarea incendiului, acestea fiind determinate în conformitate cu Codul FTP.
.23 Navă Ro-Ro pasager este o navă de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială așa cum sunt definite în această regulă.
.24 Codul pentru metodele de încercare la foc este Codul internațional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, așa cum a fost adoptat de Comitetul Securității Maritime al Organizației Maritime Internaționale (OMI) prin Rezoluția MSC. 61(67), așa cum a fost amendat OMI, denumit în continuare Codul FTP, acceptat de România prin OG nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 33/2002.
.25 Codul pentru sistemele de protecție contra incendiului este Codul internațional pentru sistemele de protecție contra incendiului, așa cum a fost adoptat de Comitetul Securității Maritime al Organizației Maritime Internaționale (OMI) prin Rezoluția MSC. 98(73), așa cum a fost amendat, acceptat de România prin Legea nr. 624/2002, denumit în continuare Codul FSS.
.26 Punct de aprindere este în grade Celsius (proba în creuzet închis) la care un produs emană o cantitate suficientă de vapori inflamabili care trebuie să se aprindă, așa cum s-a determinat cu un aparat aprobat pentru măsurarea punctului de aprindere (inflamabilitate).
.27 Reguli prescriptive însemnă caracteristici constructive, care limitează dimensiunile sau sistemele de protecție contra incendiului specificate în acest capitol.
3.Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri și ajutaje (R 4)
NAVE NOI DIN CLASA B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.1 Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu pompe de incendiu, tubulaturi de incendiu, hidranți, furtunuri și țevi de refulare în conformitate cu cerințele aplicabile din prezenta regulă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:
.1.2 Atunci când se cere mai mult de o singură pompă de incendiu independentă, valvulele de închidere care separă tubulatura de incendiu din cadrul încăperii de mașini ce conține pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii de incendiu trebuie să fie amplasate în poziții ușor accesibile și protejate, în afara încăperii de mașini. Tubulatura de incendiu trebuie dispusă astfel încât atunci când valvulele de închidere sunt închise toți hidranții de la bord, cu excepția celor din spațiul de mașini menționat mai sus, să poată fi alimentați cu apă de la o pompă de incendiu care nu este situată în această încăpere de mașini printr-o tubulatură care nu trece prin această încăpere. În mod excepțional, porțiuni scurte din tubulatura de aspirație și de refulare a pompei de incendiu de avarie pot trece prin încăperea de mașini dacă nu este posibilă alegerea unui alt traseu prin exteriorul acestei încăperi, cu condiția ca integritatea acestei tubulaturi de incendiu să fie asigurată prin înconjurarea tubulaturii cu apărători metalice întărite.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.1.3 Valvulele de închidere care separă un tronson al tubulaturii principale (magistralei) de incendiu din interiorul încăperii de mașini în care se află pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii principale de incendiu trebuie să fie dispuse într-o poziție ușor accesibilă și de protejat în afara încăperilor de mașini. Tubulatura principală de incendiu trebuie astfel dispusă încât atunci când valvulele de izolare sunt închise toți hidranții de pe navă, cu excepția din încăperea de mașini menționată mai sus, să poată fi alimentați cu apă de către o altă pompă sau de o pompă de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza și tubulatura sa de aspirație a apei de mare și tubulatura de refulare și valvulele de izolare trebuie amplasate în afara încăperii de mașini. Dacă această amenajare nu poate fi realizată, priza de apă de mare poate fi prevăzută în încăperea de mașini dacă valvula este acționată de la distanță dintr-o poziție situată în același compartiment ca și pompa de incendiu de avarie și tubulatura de aspirație este cât mai scurtă posibil. Porțiuni scurte din tubulatura de sucțiune și de refulare pot penetra încăperea de mașini, cu condiția ca ele să fie închise într-o structură rezistentă din oțel sau sunt izolate de tip A-60. Țevile trebuie să aibă o grosime a pereților corespunzătoare, dar în nici un caz mai mici de 11 mm și să fie sudate cu excepția îmbinărilor cu flanșă de la priza de aspirație a apei de mare.
TOATE NAVELE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASA B ȘI NAVELE NOI DIN CLASELE C ȘI D, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
.2 Debitul pompelor de incendiu
.1 Pompele de incendiu prevăzute trebuie să fie capabile să furnizeze în scopul stingerii incendiului o cantitate de apă, la presiunea indicată la punctul 4.2, nu mai mică de două treimi din cantitatea cerută să fie refulată de pompele de santină când sunt folosite la golirea santinei.
.2 Pe fiecare navă, pentru care regula cere să fie prevăzută cu mai mult de o pompă acționată mecanic, fiecare dintre pompele de incendiu cerute trebuie să aibă o capacitate nu mai mică de 80% din capacitatea totală necesară împărțită la numărul minim de pompe de incendiu necesare, dar nu mai puțin de 25 mc/h și fiecare dintre aceste pompe trebuie ca în orice situație să fie capabilă să furnizeze cel puțin două jeturi de apă. Aceste pompe de incendiu trebuie să poată asigura pomparea apei în tubulatura de incendiu în condițiile cerute.
.3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003, când se instalează mai multe pompe decât numărul minim de pompe cerut, aceste pompe suplimentare trebuie să un debit de cel puțin 25 mc/h și trebuie să fie capabile să asigure cel puțin cele două jeturi de apă cerute la punctul .5 al acestei reguli.
.3 Amplasarea pompelor de incendiu, a tubulaturii de incendiu și disponibilitatea imediată a alimentării cu apă
.1 Navele trebuie prevăzute cu pompe de incendiu acționate mecanic după cum urmează:
.1 navele autorizate să transporte mai mult de 500 de pasageri: cel puțin trei pompe din care una poate fi acționată de motorul principal;
.2 navele autorizate să transporte 500 de pasageri sau mai puțin: cel puțin două pompe, din care una poate fi acționată de motorul principal.
.2 Pompele sanitare, pompele de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu cu condiția ca ele să nu fie utilizate în mod normal pentru pomparea hidrocarburilor, iar dacă în mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau pomparea combustibilului, să fie dotate cu dispozitive de comutare corespunzătoare.
.3 Dispunerea prizelor de apă de mare, a pompelor de incendiu și a surselor lor de energie trebuie să fie astfel încât să se asigure că la navele autorizate să transporte mai mult de 250 pasageri, în cazul unui incendiu în oricare din încăperi, nu trebuie să fie scoase din funcțiune toate pompele de incendiu.
În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte 250 de pasageri sau mai puțin, dacă un incendiu produs în oricare compartiment ar putea scoate din funcțiune toate pompele, trebuie să existe dispozitive alternative de furnizare a apei pentru stingerea incendiului constând dintr-o pompă de incendiu de avarie alimentată de o sursă de energie acționată independent și având sursa sa de energie și prizele sale de apă de mare dispuse în afara încăperii de mașini. O astfel de pompă cu acționare independentă trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului" pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată.
.4 În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte mai mult de 250 de pasageri, sistemele de alimentare cu apă trebuie să fie, pentru furnizarea imediată a apei, astfel alese încât cel puțin un jet eficient de apă să fie imediat debitat de la orice hidrant din interior și să se asigure astfel continuitatea debitării apei prin pornirea automată a pompei de incendiu prevăzută.
.5 În cazul navelor cu încăperea de mașini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura principală de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanță a uneia dintre pompele de incendiu cu pornire de la distanță de pe puntea de navigație și din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menținerea sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu.
.6 Valvulele de refulare ale fiecărei pompe de incendiu trebuie să fie prevăzute cu clapeți de reținere.
.4 Diametrul și presiunea tubulaturilor de incendiu
.1 Diametrul tubulaturii principale de incendiu și al ramificațiilor sale trebuie să fie suficient pentru a asigura distribuția eficientă a debitului maxim cerut pentru două pompe de incendiu funcționând simultan.
.2 Cu două pompe refulând simultan prin țevile de refulare specificate la punctul .8 și cu un număr suficient de hidranți astfel încât să se asigure cantitatea de apă specificată la punctul .4.1, următoarele presiuni minime trebuie să fie menținute la toți hidranții:
┌──────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────┐
│Nave din clasa B autorizate să transporte:│ Noi │ Existente │
├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤
│mai mult de 500 de pasageri │ 0,4 N/mmý│ 0,3 N/mmý │
├──────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────┤
│500 de pasageri sau mai puțin │ 0,3 N/mmý│ 0,2 N/mmý │
└──────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────┘
.3 Presiunea maximă la orice hidrant nu trebuie să depășească pe aceea la care controlul efectiv al unui furtun de incendiu poate fi demonstrat.
.5 Numărul și amplasarea hidranților
.1 Numărul și amplasarea hidranților trebuie să fie astfel încât cel puțin două jeturi de apă ce nu pleacă din același hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singură bucată, să poată fi dirijate în orice punct al navei normal accesibil pasagerilor sau echipajului în timpul navigației și în orice punct al oricărei încăperi de marfă, când aceasta este goală, oricărei încăperi de marfă Ro-Ro sau al oricărei încăperi de categorie specială, în acest ultim caz cele două jeturi trebuind să atingă orice punct al acestei încăperi, fiecare jet provenind de la un furtun dintr-o singură bucată. Mai mult, astfel de hidranți trebuie amplasați lângă căile de acces în încăperile protejate.
.2 În încăperile de locuit, de serviciu și de mașini, numărul și amplasarea hidranților trebuie să fie astfel încât cerințele cuprinse la punctul .5.1 să poată fi îndeplinite când toate ușile etanșe și toate ușile din pereții zonelor verticale principale sunt închise.
.3 Dacă este prevăzut accesul într-o încăpere de mașini la un nivel inferior dintr-un tunel al liniei de axe adiacent, se vor prevedea doi hidranți în exterior, dar lângă intrarea în acea încăpere de mașini. Dacă un astfel de acces este prevăzut din alte încăperi, într-una din acele încăperi trebuie prevăzuți doi hidranți lângă intrarea în încăperea de mașini. O astfel de prevedere nu este necesară dacă tunelul sau încăperile adiacente nu fac parte din calea de evacuare.
.6 Tubulatură și hidranți
.1 Materialele ale căror proprietăți sunt ușor influențate de căldură nu trebuie utilizate pentru tubulatura de incendiu și hidranți, dacă nu sunt protejate în mod corespunzător. Tubulatura și hidranții trebuie amplasați astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi ușor cuplate la ei. Amplasarea tubulaturii și hidranților trebuie făcută astfel încât să se evite posibilitatea de înghețare. La navele care pot transporta mărfuri pe punte, pozițiile hidranților trebuie să fie astfel încât aceștia să fie întotdeauna ușor accesibili și tubulatura trebuie montată pe cât posibil astfel încât să evite riscul unei deteriorări cauzate de astfel de mărfuri.
.2 Trebuie prevăzută o valvulă pentru fiecare furtun de incendiu, astfel încât orice furtun de incendiu să poată fi îndepărtat în timp ce pompele de incendiu sunt în funcțiune.
.3 Pe navele construite după 1 ianuarie 2003 trebuie prevăzute valvule de izolare pentru toate ramificațiile principale de incendiu de pe punțile deschise care sunt utilizate în alte scopuri decât stingerea incendiului.
.7 Furtunuri de incendiu
.1 Furtunurile de incendiu trebuie să fie fabricate din materiale nedegradabile aprobate de administrația statului pavilionului și trebuie să aibă o lungime suficientă pentru a putea proiecta un jet de apă în oricare din spațiile în care ar fi necesar să fie utilizate. Fiecare furtun trebuie prevăzut cu o țeavă de refulare și cuplajele necesare. Ele trebuie să fie complet interschimbabile la cuplajele dintre furtunuri și țevile de refulare. Furtunurile specificate în acest capitol ca "furtunuri de incendiu" împreună cu toate sculele și accesoriile necesare trebuie să fie menținute gata de utilizare și ținute la vedere, în apropierea hidranților sau racordurilor de incendiu. În plus, în spațiile interioare ale navelor care transportă mai mult de 36 de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie să fie în permanență conectate la hidranți.
.2 Trebuie prevăzut cel puțin un furtun de incendiu pentru fiecare din hidranții ceruți de punctul .
5.Lungimea unui furtun de incendiu trebuie limitată la cel mult 20 metri pe punte și în suprastructuri și la 15 metri în încăperile de mașini și pe navele mai mici la respectiv 15 metri și 10 metri.
.8 Ajutaj
.1.1 În sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale ajutajelor sunt de 12 mm, 16 mm și 19 mm sau cât mai aproape posibil de aceste dimensiuni. În cazul folosirii altor sisteme, precum sistemele cu ceață, se admite utilizarea și a altor diametre.
.1.2 Toate ajutajele trebuie să fie de tip mixt aprobat (de exemplu pulverizare/jet) și prevăzute cu un dispozitiv de închidere.
.2 Pentru încăperile de locuit și de serviciu nu este necesară folosirea ajutajelor cu un diametru mai mare de 12 mm.
.3 Pentru încăperile de mașini și spațiile deschise, diametrul ajutajului trebuie să fie astfel încât să se obțină debitul maxim posibil de la două jeturi produse la presiunea menționată la punctul .4 de către pompa cea mai mică, fără a fi însă necesară folosirea ajutajelor cu diametrul mai mare de 19 mm.
NAVE NOI DIN CLASELE C ȘI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
.9 Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranți, furtunuri, ajutaje și disponibilitatea imediată a alimentării cu apă
.1 Este necesară o pompă de incendiu independentă, care să fie capabilă să furnizeze în scopul stingerii incendiilor cel puțin un jet de apă de la oricare hidrant, la presiunea specificată mai jos. Cantitatea de apă astfel furnizată nu trebuie să fie mai mică decât două treimi din cantitatea cerută pentru pompele de santină când sunt folosite la pomparea apei din santină. O astfel de pompă trebuie să fie capabilă, când descarcă cantitatea maximă de lichid mai sus menționată prin intermediul hidranților cu ajutaje de 12 sau 16 sau 19 mm, să mențină la orice hidrant presiunea minimă cerută navelor din clasa B.
.2 Fiecare navă care transportă mai mult de 250 de pasageri trebuie prevăzută cu o pompă suplimentară de incendiu care trebuie permanent conectată la tubulatura de incendiu. O astfel de pompă trebuie acționată mecanic. O astfel de pompă și sursa ei de energie nu trebuie amplasate în același compartiment cu pompa de incendiu cerută de punctul .9.1 și trebuie să aibă o priză permanentă de apă de mare situată în afara încăperii de mașini. O astfel de pompă trebuie să poată debita cel puțin un jet de apă la oricare hidrant de pe navă menținând o presiune de cel puțin 0,3 N/mmý.
.3 Pompele sanitare, de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu.
.4 Fiecare navă trebuie dotată cu o tubulatură de incendiu având un diametru suficient pentru a asigura distribuția efectivă a debitului maxim menționat mai sus. Numărul și amplasarea hidranților trebuie stabilite astfel încât să se asigure cel puțin un jet de apă care să fie dirijat în orice punct al navei utilizând un singur furtun cu lungimea maximă indicată pentru navele din clasa B la punctul .7.2.
.5 Fiecare navă trebuie dotată cu cel puțin un furtun de incendiu pentru fiecare hidrant montat.
.6 La navele cu încăperea de mașini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă trebuie făcută imediat de la tubulatura de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanță a uneia din pompele principale de incendiu cu pornire de la distanță de pe puntea de navigație și din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menținerea permanentă sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu.
.7 Valvulele de refulare de la fiecare pompă de incendiu trebuie prevăzute cu clapeți de reținere.
4.Instalații fixe de stingere a incendiului (R 5+8+9+10)
.1 Instalații fixe de stingere a incendiului cu gaz: Generalități (R 5.1)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Tubulatura necesară pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului în încăperile protejate trebuie prevăzută cu valvule de comandă marcate astfel încât să indice clar încăperea spre care merge tubulatura. Trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru a preveni intrarea accidentală a gazului în oricare încăpere.
.2 Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului trebuie să fie instalată și ajutajele de refulare dispuse astfel încât să se obțină o distribuire uniformă a agentului.
.3 Trebuie prevăzute dispozitive de închidere din exterior a tuturor deschiderilor care pot permite pătrunderea aerului în încăperea protejată sau scăpările de gaz din aceasta.
.4 Trebuie prevăzute dispozitive automate de semnalizare sonoră pentru avertizarea lansării agentului de stingere a incendiului în orice încăpere în care în mod normal lucrează personalul sau în care acesta are acces. Alarma trebuie să funcționeze pe o durată corespunzătoare de timp înainte de lansarea agentului.
.5 Dispozitivele de comandă ale oricărei instalații fixe de stingere a incendiului cu gaz trebuie să fie ușor accesibile și ușor de manevrat și trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puține locuri în poziții în care să nu existe riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu ce s-ar declanșa într-o încăpere protejată. În fiecare loc trebuie să se prevadă instrucțiuni clare referitoare la funcționarea instalației luând în considerație siguranța personalului.
.6 Eliberarea automată a agentului de stingere a incendiului nu trebuie permisă, cu excepția cazurilor permise pentru unitățile locale acționate automat prevăzute suplimentar și independent de orice instalație fixă de stins incendiul cerută, în încăperile de mașini deasupra echipamentului cu un risc mare de incendiu sau în zonele închise cu risc mare de incendiu din interiorul încăperii de mașini.
.7 Atunci când cantitatea de agent de stingere este cerută pentru a proteja mai mult de o încăpere, cantitatea de agent disponibil nu este necesar să fie mai mare decât cea mai mare cantitate cerută pentru orice încăpere astfel protejată.
.8 În afară de cazurile permise, recipientele sub presiune necesare depozitării agentului de stingere a incendiului, trebuie amplasate în afara spațiilor protejate în conformitate cu punctul .1.11.
.9 Pentru echipaj sau pentru personalul de la mal se vor prevedea dispozitive de verificare sigură a cantității de agent din recipiente.
.10 Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului și componentele sub presiune aferente trebuie proiectate conform unor norme de presiune considerate satisfăcătoare, luând în considerație amplasarea lor și temperaturile maxime ale mediului înconjurător din timpul funcționării.
.11 Când agentul de stingere a incendiului este depozitat în afara unui spațiu protejat, acesta va trebui să fie depozitat într-o încăpere ce trebuie situată într-o poziție sigură și ușor accesibilă și care trebuie ventilată eficient. Orice intrare într-o asemenea cameră de depozitare trebuie făcută de preferință de pe o punte deschisă și în orice caz trebuie să fie independentă de spațiul protejat.
Ușile de acces se vor deschide înspre afară, iar pereții și punțile inclusiv ușile și alte mijloace de închidere a oricărei deschideri din acestea, care formează delimitările între asemenea încăperi și spațiile închise adiacente trebuie să fie etanșe la gaze. În scopul aplicării tabelelor referitoare la rezistența la foc a pereților și punților din regulile II-2/B/4 și II-2/B/5, după caz, aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă.
.12 Utilizare unor agenți de stingere care emană fie spontan fie în condițiile prevăzute de utilizare, gaze toxice în cantități care constituie un pericol pentru persoanele aflate la bord sau produc gaze nocive pentru mediu nu este permisă în instalațiile de stingere a incendiului de la bordul navelor noi sau în astfel de noi instalații de la bordul navelor existente.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.13 Instalațiile de stingere a incendiului cu gaz fixe trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
.14 Trebuie prevăzute mijloace de închidere din exteriorul spațiului protejat a tuturor deschiderilor care pot permite intrarea aerului sau ieșirea gazului din spațiul protejat.
.15 Atunci când mediul de stingere a incendiului este depozitat în afara spațiului protejat, acesta trebuie să fie depozitat într-o încăpere care este amplasată în pupa peretelui de coliziune și care nu este utilizată în alte scopuri. Orice intrare într-o astfel de încăpere de depozitare este de preferat să fie de pe o punte deschisă și trebuie să fie independentă de spațiul protejat. Dacă locul de depozitare este amplasat sub puntea pereților etanși, acesta nu va fi situat la mai mult de o punte sub puntea deschisă și trebuie să fie accesibilă direct de pe puntea deschisă printr-o scară înclinată sau verticală.
Spațiile care sunt amplasate sub punte sau spațiile care nu sunt prevăzute cu acces de pe puntea deschisă trebuie prevăzute cu o instalație de ventilație mecanică concepută să extragă aerul de la nivelul pardoselii și dimensionată să asigure cel puțin 6 schimburi de aer pe oră. Ușile de acces se vor deschide în exterior și pereții și punțile inclusiv ușile și orice mijloace de închidere a oricărei deschideri în acestea, care formează separațiile dintre astfel de încăperi și spațiile adiacente închise, trebuie să fie etanșe la gaze. În scopul aplicării tabelelor 4.1, 4.2, 5.1 și 5.2 aceste încăperi de depozitare trebuie considerate ca posturi de comandă în caz de incendiu.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.16 Când volumul de aer liber aflat în recipientele de aer din oricare încăpere este astfel încât, dacă ar fi eliberat în acea încăpere în caz de incendiu, ar afecta grav eficiența instalației fixe de stingere a incendiului, trebuie prevăzută o cantitate suplimentară de agent de stingere a incendiului.
.17 Furnizorii de instalații fixe de stingere a incendiului vor prevedea instalațiile cu o descriere a acesteia, inclusiv o listă a verificărilor de întreținere, în limba engleză și în limba română.
.18 Cantitatea de agent de stingere a incendiului trebuie verificată cel puțin odată pe an fie de un expert autorizat de administrația statului pavilionului, fie de furnizorul instalației sau de o organizație recunoscută.
.19 Verificările periodice care sunt efectuate de șeful mecanic al navei sau sunt organizate de conducerea navei trebuie înregistrate în jurnalul de bord, menționându-se scopul și timpul unei astfel de verificări.
.20 Echipamentul de stingere a incendiului suplimentar cerințelor care este instalat de exemplu în magazii trebuie să corespundă, în ceea ce privește construcția și dimensionarea sa, prevederilor prezentei reguli pentru tipul de instalație respectiv.
.21 Toate ușile spațiilor protejate cu instalație de CO(2) trebuie să poarte inscripția "Acest spațiu este protejat cu instalație de CO(2) și trebuie evacuat atunci când alarma echipamentului intră în funcțiune!".
.2 Instalații cu dioxid de carbon (R 5.2)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.1 Cantitatea de dioxid de carbon disponibilă pentru încăperile de marfă trebuie să fie, dacă nu se prevede altfel, suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă astfel protejată de pe navă.
Dacă există o legătură prin conductele de ventilație între două sau mai multe încăperi de marfă, acestea se vor considera ca o singură încăpere. La navele destinate transportului de vehicule, cantitatea necesară de CO(2) trebuie calcula ca 45% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă.
.1.2 Pentru încăperile de mașini, cantitatea de dioxid de carbon transportată trebuie să fie suficientă pentru a furniza volumul minim de gaz liber egal cu cel mai mare dintre volumele de mai jos:
.1 40% din volumul brut al celei mai mari încăperi de mașini astfel protejată, volumul excluzând acea parte a șahtului situată deasupra nivelului la care aria orizontală a acestuia este de 40% sau mai puțin din aria orizontală a încăperii considerate măsurată la jumătatea distanței dintre plafonul dublului fund și partea inferioară a șahtului; sau
.2 35% din volumul brut al celei mai mari încăperi de mașini protejate inclusiv șahtul; cu condiția ca, dacă două sau mai multe încăperi de mașini nu sunt complet separate, ele să fie considerate ca alcătuind o singură încăpere.
.2 În sensul acestui punct, volumul de dioxid de carbon liber trebuie calculat la 0,56 mc/kg.
.3 Instalația fixă de tubulaturi va fi astfel încât 85% din cantitatea de gaz să fie descărcată în încăpere în timp de 2 min.
.4 Mecanismul de eliberare a dioxidului de carbon:
.1 Trebuie prevăzute două comenzi independente pentru eliberarea dioxidului de carbon într-un spațiu protejat și pentru a asigura declanșarea alarmei. Una dintre comenzi trebuie utilizată pentru descărcarea gazului din recipientele de depozitare. A doua comandă trebuie utilizată pentru deschiderea valvulei tubulaturii prin care este dirijat gazul în spațiul protejat.
.2 Cele două comenzi trebuie amplasate în interiorul unei cutii de declanșare pe care este indicat clar spațiul pe care-l deservește. Dacă cutia ce conține comenzile trebuie încuiată, cheia trebuie păstrată într-un cofret de sticlă care poate fi spartă, amplasată într-un loc vizibil lângă cutie.
.5 administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că spațiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce privește accesul, ventilația și echipamentul de comunicație. Trebuie luate măsurile de siguranță necesare referitoare la construcția, instalarea, marcarea, umplerea și verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii și armăturilor și pentru echipamentul de comandă și de alarmă ale unei astfel de instalații.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.6 Instalațiile cu dioxid de carbon trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
.7 administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că spațiile în care sunt situate buteliile de CO(2) sunt amenajate corespunzător în ceea ce privește accesul, ventilația și echipamentul de comunicație. Trebuie să ia măsurile de siguranță necesare referitoare la construcția, instalarea, marcarea, umplerea și verificarea buteliilor de CO(2), tubulaturii și armăturilor și pentru echipamentul de comandă și de alarmă ale unei astfel de instalații.
.3 Instalații fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în încăperi de mașini (R 8)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Dacă într-o încăpere de mașini este prevăzută o instalație fixă de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare, suplimentar față de cerințele regulii 6, această instalație trebuie să poată asigura descărcarea prin orificii de descărcare fixe într-un timp de cel mult 5 minute a unei cantități de spumă suficientă să acopere cu un strat gros de 150 mm aria izolată cea mai întinsă pe care ar putea să se răspândească combustibilul. Instalația trebuie să poată genera spumă corespunzătoare stingerii incendiilor produse de hidrocarburi. Se vor prevedea dispozitive pentru distribuirea eficientă a spumei printr-o instalație fixă de tubulatură cu valvule sau robineți de comandă către punctele de evacuare corespunzătoare și pentru dirijarea spumei în mod eficace prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre locurile cu riscuri majore de incendiu ale încăperilor protejate. Coeficientul de spumare nu trebuie să depășească raportul 12:1.
.2 Dispozitivele de comandă ale oricărei dintre aceste instalații trebuie să fie ușor accesibile și simplu de manevrat și trebuie grupate în cât mai puține locuri posibil în poziții unde nu există riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu care s-ar declanșa în încăperea protejată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.3 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
.4 Instalații fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare în încăperile de mașini (R 9)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Orice instalație fixă cu spumă cu coeficient mare de spumare cerută în încăperile de mașini trebuie să aibă capacitatea de a debita rapid, prin orificii de descărcare fixe, o cantitate de spumă suficientă pentru a umple cel mai mare spațiu protejat cu o rată de cel puțin 1 metru grosime pe minut. Cantitatea de lichid spumogen disponibil trebuie să fie suficientă pentru a produce un volum de spumă egal cu de cinci ori volumul celei mai mari încăperi de protejat. Coeficientul de spumare nu trebuie să depășească raportul 1000:1.
.2 Tubulaturile de alimentare cu spumă, prizele de aer ale generatorului de spumă și numărul unităților de preparare a spumei trebuie alese astfel încât ele să asigure producerea și distribuirea eficientă a spumei.
.3 Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie să fie astfel încât un incendiu în încăperea protejată să nu afecteze echipamentul de generare a spumei.
.4 Generatorul de spumă, sursele sale de energie, lichidul spumogen și dispozitivele de comandă ale instalației trebuie amplasate astfel încât să fie permanent accesibile și să funcționeze simplu și trebuie grupate pe cât posibil în cât mai puține locuri care să nu prezinte riscul să fie făcute inoperante în cazul unui incendiu declanșat în încăperea protejată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.5 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
.5 Instalații fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune în încăperi de mașini (R 10)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Orice instalație fixă de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune cerută în încăperile de mașini trebuie să fie dotată cu pulverizatoare de un tip aprobat.
.2 Numărul și amplasarea pulverizatoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure un debit efectiv de apă de 5 l/min pe fiecare metru pătrat din încăperea protejată. Dacă este necesar, pot fi luate în considerație și debite mai mari în anumite zone cu pericol special. Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate deasupra santinelor, deasupra tancurilor și în alte locuri în care s-ar putea răspândi combustibilul precum și deasupra locurilor din încăperile de mașini care prezintă surse de incendiu deosebite.
.3 Instalația poate fi împărțită în secții, ale căror valvule de închidere trebuie acționate din locuri ușor accesibile situate în afara încăperilor care trebuie protejate și nu prezintă riscul să fie făcute inoperante în caz de incendiu în încăperea protejată.
.4 Instalația trebuie să fie menținută încărcată la presiunea necesară și pompa care alimentează instalația cu apă trebuie să între automat în funcțiune la scăderea presiunii din instalație.
.5 Pompa trebuie să fie capabilă să alimenteze simultan, la presiunea necesară, toate ramificațiile instalației în orice încăpere protejată. Pompa și comenzile ei trebuie să fie instalate în afara încăperii sau încăperilor protejate. Nu trebuie să existe posibilitatea ca un incendiu declanșat în încăperea sau încăperile protejate de instalația cu apă pulverizată să scoată instalația din funcțiune.
.6 Se vor lua măsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impurități din apă sau din coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor și pompei.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:
.7 Pompa poate fi acționată de un motor cu ardere internă independent însă, dacă pompa depinde de energia furnizată de un generator de avarie prevăzut conform prevederilor din Partea D din Capitolul II-1, acel generator trebuie amplasat astfel încât să între în funcțiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie, astfel încât energia necesară pompei conform alin. .5 să devină imediat disponibilă.
Când pompa este acționată de un motor cu ardere internă independent, acesta trebuie situat în așa fel încât un incendiu produs în încăperea protejată să nu afecteze alimentarea cu aer a motorului.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.8 Instalațiile fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune din încăperile de mașini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
5.Stingătoare de incendiu portabile (R 6)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Toate stingătoarele de incendiu trebuie să fie de tipuri și construcții aprobate.
.2 Capacitatea stingătoarelor portabile cu lichid prescrise nu trebuie să fie mai mare de 13,5 l și nici mai mică de 9 l. Stingătoarele de alt tip trebuie să fie echivalente din punct de vedere al portabilității cu un stingător cu lichid de 13,5 l și să aibă o eficacitate de stingere a incendiului cel puțin echivalentă cu cea a stingătorului cu lichid de 9 l.
.3 Trebuie prevăzute încărcături de rezervă pentru 50 % din totalul încărcăturii pentru fiecare tip de stingător aflat la bord. Un alt stingător de același tip se poate considera ca stingător de rezervă pentru stingătorul care nu poate fi rapid reîncărcat la bord.
.4 În general, stingătoarele portabile cu CO(2) nu trebuie amplasate în încăperi de locuit. Atunci când astfel de stingătoare sunt prevăzute în cabina radio, la tablouri de distribuție și în alte locuri similare, volumul oricărui spațiu conținând unul sau mai multe stingătoare va fi astfel încât să limiteze cantitatea de vapori care poate apare datorită descărcării la nu mai mult de 5% din volumul net al spațiului în scopul acestei reguli. Volumul de dioxid de carbon trebuie calculat la 0,56 mc/kg.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.5 Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului".
.6 Stingătoarele portabile cu CO(2) nu trebuie amplasate în încăperi de locuit. În posturile de comandă conținând echipament electric sau electronic sau dotări necesare siguranței navei, trebuie prevăzute stingătoare al căror agent de stingere nu este nici conductiv din punct de vedere electric nici dăunător echipamentului și dotărilor.
.7 Stingătoarele de incendiu trebuie instalate pregătite pentru utilizare în locuri vizibile, care pot fi atinse rapid și ușor în orice moment în eventualitatea unui incendiu și într-un astfel de mod încât funcționabilitatea lor să nu fie afectată de condițiile atmosferice, vibrații sau alți factori externi. Stingătoarele de incendiu portabile trebuie prevăzute cu dispozitive care să indice dacă ele au fost utilizate.
.8 Trebuie prevăzute încărcături de rezervă pentru 100% din primele 10 stingătoare și pentru 50% din restul de stingătoare capabile să fie reîncărcate la bord.
.9 Pentru stingătoarele care nu pot fi re-încărcate la bord, trebuie prevăzute stingătoare de incendiu portabile suplimentare de aceeași cantitate, tip, capacitate și în numărul așa cum este prevăzut la punctul .13 de mai jos în locul încărcăturilor de rezervă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.10 Stingătoarele de incendiu care folosesc ca agent de stingere a incendiului un produs ce emană, fie spontan fie în condițiile de utilizare prevăzute, gaze toxice în cantități care să constituie un pericol pentru persoane sau care sunt dăunătoare mediului nu trebuie autorizate.
.11 Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie corespunzătoare pentru stingerea incendiilor care pot apărea în vecinătatea amplasării stingătorului de incendiu.
.12 Unul dintre stingătoarele de incendiu portabile destinat a fi utilizat în orice spațiu trebuie așezat în apropierea intrării în acel spațiu.
.13 Numărul minim de stingătoare de incendiu portabile va fi după cum urmează:
.1 în camerele de locuit și încăperile de serviciu: stingătoarele de incendiu portabile trebuie amplasate astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător;
.2 un stingător portabil corespunzător utilizării în zone cu tensiuni electrice înalte trebuie să fie amplasat în vecinătatea oricărui tablou sau sub-tablou electric având o putere de 20 kW sau mai mult;
.3 în bucătării stingătoarele de incendiu portabile trebuie amplasate încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător;
.4 un stingător de incendiu portabil trebuie amplasat în imediata vecinătate a magaziilor de vopsele și magaziilor care conțin materiale ușor inflamabile.
.5 cel puțin câte un stingător de incendiu trebuie instalat pe puntea de navigație și în fiecare post de comandă.
.14 Stingătoarele de incendiu portabile prevăzute a fi utilizate în încăperile de locuit și de serviciu trebuie să aibă pe cât posibil același sistem de manipulare.
.15 Inspecția periodică a stingătoarelor de incendiu:
Administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că stingătoarelor de incendiu portabile trebuie să fie periodic inspectate și testate din punct de vedere al funcționării și al presiunii.
6.Instalații de stingere a incendiului în încăperile de mașini (R 7)
Încăperile de mașini de categoria A trebuie să fie prevăzute cu:
PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
.1 Oricare din următoarele instalații fixe de stingere a incendiului:
.1 o instalație de stingere cu gaze corespunzând prevederilor de la punctele .1 și .2 din regula II-2/A/4, sau o instalație echivalentă cu apă, în conformitate cu prevederile MSC/Circ.1165 a OMI în versiunea sa actualizată, luând în considerare data construcției navei;
.2 o instalație de stingere cu spumă cu coeficient mare de spumare corespunzând prevederilor aplicabile ale punctului .4 din regula II-2/A/4, luând în considerare data construcției navei;
.3 o instalație de stingere cu apă pulverizată sub presiune corespunzând prevederilor aplicabile ale punctului .5 din regula II-2/A/4, luând în considerare data construcției navei.
.2 Cel puțin un set de echipament portabil aer-spumă constând dintr-un ajutaj pentru aer-spumă de tip ejector care să poată fi racordată la tubulatura principală de incendiu prin intermediul unui furtun de incendiu, împreună cu un recipient portabil conținând cel puțin 20 litri de lichid spumogen și un recipient de rezervă. Țeava de refulare trebuie să poată debita spumă eficientă, corespunzătoare stingerii incendiului produs de hidrocarburi, la un debit de cel puțin 1,5 mc/minut.
.3 În fiecare astfel de spațiu, stingătoare de incendiu cu spumă de tip aprobat, având fiecare capacitatea de cel puțin 45 litri, sau altele echivalente, în număr suficient pentru a permite dirijarea spumei sau a oricărui alt agent de stingere echivalent în orice parte a instalațiilor de combustibil și de ulei de ungere sub presiune, la reductoare sau în alte zone cu pericol de incendiu. Suplimentar, aici se vor amplasa un număr suficient de stingătoare de incendiu portabile cu spumă sau echivalente care trebuie dispuse astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător, fără ca numărul total al acestor stingătoare să fie mai mic de două în fiecare asemenea spațiu.
PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D LUNGIME MAI MICĂ DE 24 METRI ȘI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B:
.4 Una dintre instalațiile fixe de stins incendiul specificate la punctul .1 de mai sus și suplimentar în oricare încăpere care conține motoare cu combustie internă, sau tancuri de decantare a combustibilului sau instalații de combustibil, trebuie prevăzut un stingător de stins incendiul cu spumă cu o capacitate de cel puțin 45 l, sau un număr suficient de sisteme echivalente astfel încât să permită direcționarea spumei sau a unui agent extinctor echivalent spre orice parte a instalației de combustibil sau de ulei de lubrefiere sub presiune, spre angrenaje sau alte locuri cu risc de incendiu; și
.5 Trebuie prevăzut un stingător de incendiu portabil capabil să stingă incendii de hidrocarburi, pentru fiecare 746 kW sau parte din aceștia a acestor mașini, cu condiția ca cel puțin două stingătoare dar nu mai mult de șase să fie prevăzute într-un astfel de spațiu.
Se permite folosirea instalației fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în locul celor șase stingătoare portabile prevăzute prin prezenta regulă.
PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B, CU O LUNGIME DE MINIMUM 24 DE METRI:
.6 Fiecare încăpere de mașini trebuie prevăzută cu două generatoare de ceață, constând dintr-un tub de metal în formă de L, brațul lung având aproximativ doi metri lungime și capabil să poată fi racordat la un furtun de incendiu iar brațul scurt fiind de aproximativ 250 mm lungime prevăzut la capăt cu o duză de vaporizare sau astfel încât să poată fi prevăzut cu un pulverizator.
PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B:
.7 Pentru stingerea incendiului, atunci când se folosește ulei încins ca agent de încălzire, se poate cere suplimentar ca încăperea căldărilor să fie echipată cu o instalație permanentă sau echipament portabil de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune sau pentru împrăștierea de spumă deasupra și dedesubtul paiolului pentru stingerea incendiului.
PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE; ȘI NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 AUTORIZATE SĂ TRANSPORTE PESTE 400 DE PASAGERI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B, AUTORIZATE SĂ TRANSPORTE PESTE 400 DE PASAGERI
.8 .1 Încăperile de mașini de categoria A cu volumul mai mare de 500 mc trebuie, în plus față de instalația fixă de stingere a incendiului cerută de această regulă, să fie protejate de o instalație fixă de stingere a incendiului pe bază de apă de un tip aprobat sau de o instalație echivalentă de stingere a incendiului de uz local, bazată pe liniile directoare elaborate de OMI, prin MSC/Circ. 913 "Linii directoare pentru aprobarea instalațiilor fixe de stins incendiul de uz local bazate pe apă pentru utilizare în încăperile de mașini de categoria A".
În cazul încăperilor de mașini periodic nesupravegheate, instalația de stingere a incendiului trebuie să poată fi declanșată atât automat cât și manual. În cazul încăperilor de mașini cu supraveghere continuă se cere ca instalația de stingere a incendiului să poată fi declanșată numai manual.
.2 Instalațiile fixe de stingere a incendiului de uz local trebuie să protejeze următoarele zone astfel încât să nu fie necesară oprirea mașinii, evacuarea personalului sau izolarea încăperilor:
.1 părțile cu pericol de incendiu ale mașinilor cu ardere internă utilizate pentru propulsia navei și pentru generarea curentului electric
.2 exteriorul căldărilor,
.3 părțile cu pericol de incendiu ale incineratoarelor și
.4 purificatoarele pentru combustibil încălzit.
.3 Activarea oricărei instalații de uz local trebuie să producă o alarmă vizuală și audibilă distinct în spațiul protejat și în posturile cu supraveghere continuă. Alarma trebuie să indice clar instalația activată. Cerințele pentru instalația de alarmă prevăzute în acest alineat sunt suplimentare și nu înlocuiesc pe cele pentru detectare și de alarmă în caz de incendiu cerute oriunde în acest capitol.
7.Amenajări speciale în încăperile de mașini (R 11)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Numărul de spiraiuri, uși, ventilatoare, deschideri în coșuri pentru ventilația de evacuare și alte deschideri ale încăperilor de mașini trebuie reduse la minimum corespunzător necesităților de ventilație și funcționării adecvate și în siguranță a navei.
.2 Spiraiurile trebuie să fie din oțel și nu vor conține panouri din sticlă. Se vor face amenajări corespunzătoare care în caz de incendiu să permită evacuarea fumului din încăperea ce trebuie protejată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.3 Ușile, altele decât cele etanșe acționate mecanic, trebuie dispuse astfel încât să asigure închiderea sigură în caz de incendiu în încăpere, prin dispozitive mecanice sau prin prevederea de uși cu autoînchidere capabile să se închidă în cazul unei înclinări de 3,50 contrar direcției de închidere și având un zăvor de siguranță prevăzut cu un dispozitiv de dezvorâre acționat de la distanță.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.4 Nu trebuie prevăzute ferestre în pereții care limitează încăperile de mașini. Aceasta nu exclude folosirea geamurilor la postul de comandă din încăperile de mașini.
.5 Se vor prevedea mijloace de comandă pentru:
.1 deschiderea și închiderea spiraiurilor, închiderea deschiderilor din coșuri care permit în mod normal ventilația de evacuare și închiderea clapetelor ventilatorului;
.2 permiterea degajării fumului;
.3 închiderea ușilor acționate de o sursă de energie sau acționarea mecanismului de zăvorâre a ușilor, altele decât ușile etanșe acționate de o sursă de energie;
.4 oprirea ventilatoarelor; și
.5 oprirea ventilatoarelor pentru tirajul forțat, a pompelor de transfer combustibil, a pompelor instalației de pregătire a combustibilului și a altor pompe de combustibil similare. Alte pompe de combustibil similare înseamnă pentru navele construite 1 ianuarie 2003 sau după această dată pompele de serviciu pentru uleiul de ungere, pompele de circulație ulei termic și separatoarele de hidrocarburi. Totuși punctul .6 din această regulă nu este necesar să fie aplicat separatoarelor hidrocarburi - apă.
.6 Mijloacele de comandă prevăzute la punctul .5 și în regula II-2/A/10.2.5 trebuie amplasate în afara încăperii respective, unde nu pot fi scoase din funcțiune în caz de incendiu produs în încăperea pe care o deservesc. Astfel de mijloace de comandă și comenzile pentru orice instalație de stingere a incendiului trebuie să fie situate la un post de comandă sau pe cât posibil grupate în cât mai puține locuri. Aceste posturi trebuie să aibă accesul în siguranță de pe puntea deschisă.
.7 Când accesul la orice încăpere de mașini de categoria A este prevăzut la un nivel inferior dintr-un tunel adiacent al liniei de axe, va trebui prevăzută în tunel, lângă ușa etanșă, o ușă ecran la foc din oțel ușor care să poată fi acționată din fiecare parte.
8.Instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 12)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Orice instalație automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu cerută trebuie să fie gata de funcționare oricând și fără să fie necesară intervenția echipajului pentru punerea ei în funcțiune. Tubulatura instalației trebuie să fie în permanentă plină cu apă și numai porțiuni mici exterioare pot fi în permanență goale, dacă se consideră că această precauție este necesară. Oricare dintre porțiunile din instalație care ar putea să înghețe în timpul serviciului trebuie protejate corespunzător împotriva înghețului. Instalația trebuie menținută încărcată la presiunea necesară luându-se toate măsurile pentru a fi permanent alimentată cu apă așa cum cere prezenta regulă.
.2 Fiecare secție de sprinklere trebuie să aibă dispozitive de semnalizare automată optică și acustică la unul sau mai multe panouri de indicare ori de câte ori vreun sprinkler intră în acțiune. Aceste panouri trebuie să indice în care secție deservită de instalație a apărut incendiul și trebuie să fie centralizate pe puntea de navigație și suplimentar, alarme acustice și optice trebuie prevăzute și în poziții în afara timoneriei, pentru a asigura că semnalizarea incendiului este imediat recepționată de către echipaj. Sistemele de alarmă trebuie să fie concepute astfel încât să semnalizeze orice defecțiune produsă în instalație.
.3 Sprinklerele trebuie grupate pe secții separate, fiecare din ele fiind alcătuită din cel mult 200 de sprinklere. Orice secție de sprinklere nu va deservi mai mult de două punți și nu trebuie să se extindă pe mai mult de o zonă verticală principală, numai dacă se poate demonstra că dispunerea unei secții de sprinklere care deservește mai mult de două punți sau care este situată în mai mult de o zonă verticală principală nu diminuează protecția navei împotriva incendiului.
.4 Fiecare secție de sprinklere trebuie să poată fi izolată printr-o singură valvulă de închidere. Aceste valvule de închidere trebuie să fie ușor accesibile și amplasarea lor trebuie să fie indicată în mod clar și permanent. Trebuie luate măsuri pentru a împiedica acționarea acestor valvule de către persoane neautorizate.
.5 Un manometru indicând presiunea apei din instalație trebuie prevăzut pe lângă valvulele de închidere a fiecărei secții și la un post central.
.6 Sprinklerele trebuie să fie rezistente la coroziune în mediu marin. În încăperile de locuit și de serviciu sprinklerele trebuie să se deschidă la o temperatură cuprinsă între 68°C și 79°C, cu excepția încăperilor cum sunt uscătoriile, unde temperatura ambiantă este ridicată, unde se poate mări temperatura de deschidere cu cel mult 30°C peste temperatura maximă prevăzută la plafonul acestor încăperi.
.7 Lângă fiecare panou indicator trebuie afișată o listă sau un plan al tuturor încăperilor deservite de fiecare secție și poziția zonei față de secție. Trebuie prevăzute instrucțiuni corespunzătoare pentru testarea și întreținerea instalației.
.8 Sprinklerele se vor instala cu orificiile de evacuare în jos, perpendicular pe plafon și trebuie distanțate astfel încât să asigure un debit mediu de cel puțin 5 litri pe minut pentru fiecare metru pătrat de suprafață nominală protejată de sprinklere.
Sprinklerele trebuie amplasate pe cât posibil în afara zonelor cu traverse sau cu alte obiecte care ar putea obstrucționa proiectarea apei astfel ca din această poziție materialul combustibil din spațiul respectiv să fie bine pulverizat.
.9 Instalația trebuie prevăzută cu un rezervor sub presiune având un volum egal cu cel puțin dublul aceluia al cantității de apă specificată în prezentul alineat. În acest rezervor trebuie să existe o cantitate permanentă de apă dulce, care să asigure debitul pompei indicat la punctul .12 timp de 1 minut, și se vor lua măsuri pentru ca în rezervor să se mențină o presiune de aer astfel încât după consumarea întregii cantități de apă dulce presiunea să nu fie mai mică decât presiunea de lucru a sprinklerului plus presiunea dată de o coloană de apă măsurată de la fundul tancului și până la cel mai înalt amplasat sprinkler al instalației. Trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru completarea aerului sub presiune și a apei din rezervor. Acesta trebuie prevăzut cu o sticlă de nivel pentru indicarea corectă a nivelului apei din rezervor.
.10 Trebuie luate măsuri pentru ca apa de mare să nu pătrundă în rezervor. Rezervorul sub presiune trebuie prevăzut cu o valvulă de siguranță eficientă și cu un indicator de presiune. Valvule de închidere sau robineți trebuie prevăzuți la fiecare dintre racordurile indicatorului de presiune.
.11 O pompă acționată independent trebuie prevăzută numai cu scopul de a alimenta sprinklerele cu apă în mod automat și continuu. Pompa trebuie să între în funcțiune automat în caz de scădere a presiunii în instalație, înainte de consumarea întregii cantități de apă dulce existentă în rezervorul sub presiune.
.12 Pompa și tubulatura trebuie să fie în măsură să mențină presiunea necesară la nivelul celui mai înalt sprinkler astfel ca debitul de apă să fie continuu și suficient pentru a acoperi simultan o suprafață de minimum 280 mý, la debitul specificat la punctul .
8.Pe navele noi din clasele C și D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafața protejată totală mai mică de 280 mý, administrația statului pavilionului poate specifică aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor și a componentelor pentru alternativele de alimentare.
.13 Pompa trebuie să aibă prevăzută la refulare o valvulă de probă cu o țeavă de scurgere scurtă deschisă la capăt. Secțiunea efectivă a valvulei și țevii trebuie să fie suficientă pentru trecerea apei într-o cantitate egală cu debitul pompei când se menține în instalație presiunea specificată la punctul .9.
.14 Priza pentru apă de mare a pompei trebuie, pe cât posibil, amplasată în aceeași încăpere în care se află pompa și trebuie așezată astfel încât dacă nava este pe mare, să nu fie necesară oprirea alimentării pompei cu apă de mare, pentru alt scop în afară de inspecție sau reparație la pompă.
.15 Pompa și rezervorul sub presiune trebuie amplasate suficient de departe de orice încăpere de mașini și nu trebuie amplasate în nici o încăpere care trebuie protejată de instalația cu sprinklere.
.16 Nu trebuie să existe mai puțin de două surse de energie care alimentează pompa pentru apă de mare și instalațiile automate de alarmă și detectare a incendiului. Dacă sursele de energie pentru pompă sunt electrice, acestea trebuie să fie generatorul principal și sursa de energie de avarie. Pompa trebuie să fie conectată la tabloul principal de distribuție și la tabloul de distribuție de avarie prin fidere distincte rezervate exclusiv în acest scop. Fiderele trebuie să fie dispuse în așa fel încât să nu treacă prin bucătării, încăperi de mașini și alte spații închise care prezintă un pericol ridicat de incendiu, afară numai de cazul în care este necesar pentru a ajunge la tablourile respective și ele trebuie să ducă la un comutator automat situat lângă pompa instalației de sprinklere. Acest comutator trebuie să asigure alimentarea de la tabloul principal atât timp cât acesta asigură acest lucru și totodată să fie conceput astfel încât în cazul întreruperii alimentării de la tabloul principal să se poată comuta automat la tabloul de avarie. Întrerupătoarele de pe tabloul principal și cel de avarie trebuie să fie prevăzute cu plăcuțe indicatoare și ținute în mod normal închise. Nici un alt întrerupător nu trebuie să existe pe fiderele în cauză. Una din sursele de energie pentru instalația de alarmă și de detectare trebuie să fie o sursă de avarie. Dacă una din sursele de acționare a pompei este un motor cu combustie internă acesta, pe lângă îndeplinirea cerințelor punctului .15, mai trebuie să fie amplasat astfel încât un incendiu ce sar produce într-unul din spațiile protejate să nu fie stânjenească alimentarea cu aer a motorului.
.17 Instalația de sprinklere trebuie să fie conectată cu tubulatura principală de incendiu prin intermediul unei valvule de închidere-reținere cu șurub care să împiedice revenirea apei din instalația de sprinklere în tubulatura principală.
.18 Trebuie montată o valvulă de testare pentru verificarea alarmei automate la fiecare secție de sprinklere prin care se va refula apa în cantitatea necesară funcționării unui sprinkler. Valvula de testare pentru fiecare secție trebuie amplasată lângă valvula de închidere pentru acea secție.
.19 Trebuie luate toate măsurile necesare pentru verificarea funcționării automate a pompei când presiunea din instalație scade.
.20 Trebuie prevăzuți comutatori la unul din posturile indicatoare specificate la punctul .2 care să fie capabili să permită încercarea alarmei și indicatoarelor din fiecare secție de sprinklere.
.21 Trebuie prevăzute cel puțin 6 capete de sprinklere de rezervă pentru fiecare secție.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.22 Instalația automată de sprinklere, instalația de detectare a incendiului și instalația de alarmă de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat, în conformitate cu prevederile din Codul FSS
.23 Pe navele noi din clasele C și D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafața protejată totală mai mică de 280 mý, administrația statului pavilionului poate specifică aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor și a componentelor alternative.
9.Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 13)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Generalități
.1 Orice instalație fixă de detectare a incendiului și alarmă de incendiu cu puncte de apel acționate manual cerută trebuie să fie în stare de funcționare în orice moment.
.2 Alimentarea cu energie și circuitele electrice necesare pentru funcționarea instalației trebuie să fie supravegheate pentru depistarea pierderilor de energie sau a defectărilor, după cum este cazul. Apariția cazurilor de defectare trebuie să producă un semnal de defectare optic și acustic la panoul de comandă care trebuie să fie diferit de semnalul de incendiu.
.3 Trebuie să existe cel puțin două surse de alimentare cu energie pentru echipamentul electric utilizat la funcționarea instalației de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu, dintre care una va fi o sursă de avarie. Alimentarea trebuie făcută prin fidere separate rezervate numai pentru acest scop. Astfel de fidere vor conduce la un comutator automat situat în sau lângă panoul de comandă pentru instalația de detectare a incendiului.
.4 Detectoarele și butoanele de semnalizare acționate manual trebuie grupate în secții. Activarea oricărui detector sau buton de semnalizare acționat manual trebuie să producă un semnal de incendiu optic și acustic în panoul de comandă și panourile de indicare. Dacă semnalele nu au atras atenția în timp de 2 minute trebuie declanșată automat o alarmă acustică în încăperile de locuit ale echipajului, încăperile de serviciu, posturile de comandă și încăperile de mașini. Nu este necesar ca această instalație de alarmă să fie parte integrantă a instalației de detectare.
.5 Panoul de comandă trebuie amplasat pe puntea de navigație sau în postul central de comandă de stingere a incendiului.
.6 Panourile de indicare trebuie, cel puțin, să identifice sectorul în care a acționat un detector sau un buton de semnalizare cu comandă manuală. Cel puțin un panou trebuie amplasat astfel încât să fie ușor și oricând accesibil, pe mare sau în port, persoanei din echipaj responsabile, cu excepția cazului când nava nu este în exploatare. Trebuie amplasat un panou de indicare pe puntea de navigație dacă panoul de comandă se află în postul central de comandă de stingere a incendiului.
.7 Se vor afișa informații clare pe sau lângă fiecare panou de indicare referitoare la încăperile supravegheate și la localizarea secțiilor.
.8 Dacă instalația de detectare a incendiului nu include mijloace care să permită identificarea individuală de la distanță a fiecărui detector, nu trebuie permisă ca o secție să deservească mai mult de o punte din încăperile de locuit, de serviciu și din posturile de comandă, cu excepția unei secții care deservește o scară închisă. În vederea evitării întârzierii în identificarea sursei de incendiu, numărul spațiilor închise incluse în fiecare secție trebuie limitat în conformitate cu decizia A N R. În nici un caz nu trebuie permise mai mult de 50 de spații închise în orice secție. Dacă instalația de detectare este prevăzută cu detectoare de incendiu identificabile individual de la distanță, secțiile pot acoperi mai multe punți și pot deservi orice număr de spații închise.
.9 Dacă nu există o instalație de detectare a incendiului care să poată identifica de la distanță și individual fiecare detector, atunci o secție de detectoare nu va deservi spații aflate în ambele borduri ale navei, nici pe cele aflate pe mai mult de o punte și nici nu trebuie situată în mai mult de o zonă verticală principală, exceptând situația când administrația statului pavilionului, dacă este satisfăcută că protecția navei contra incendiului nu este redusă prin aceasta, poate permite ca o astfel de secție de detectoare să deservească ambele borduri ale navei și mai mult de o punte. La navele prevăzute cu detectoare de incendiu identificabile individual, o secție poate deservi spații aflate în ambele borduri ale navei și pe mai multe punți, dar nu și spații situate în mai mult de o singură zonă verticală principală.
.10 O secție de detectori de incendiu care deservește un post de comandă, o încăpere de serviciu sau o încăpere de locuit nu va include o încăpere de mașini.
.11 Detectorii trebuie să fie activați de căldură, fum sau alte produse de ardere, flacără sau orice combinație a acestor factori. Detectorii activați de alți factori care indică incendii incipiente pot fi luați în considerație de către administrația statului pavilionului cu condiția ca ei să nu fie mai puțin sensibili decât astfel de detectori. Detectorii de flacără trebuie utilizați numai suplimentar celor de fum sau căldură.
.12 Se vor prevedea instrucțiuni corespunzătoare și componente de rezervă pentru probe și întreținere.
.13 Funcționarea instalației de detectare trebuie periodic încercată sub supravegherea administrația statului pavilionului cu ajutorul unui echipament care produce aer cald la temperatura adecvată, sau fum sau particule aerosol având o gamă corespunzătoare de densități sau dimensiune a particulei sau alte fenomene asociate incendiilor incipiente pentru care detectorul este destinat să răspundă.
Toate detectoarele trebuie să fie de un astfel de tip încât să poată fi testate în ceea ce privește funcționarea corectă și să revină în regim normal de supraveghere fără înlocuirea componentelor.
.14 Instalația de detectare a incendiului nu trebuie folosită în alte scopuri, exceptând faptul că la panoul de comandă pot fi permise închiderea ușilor antifoc și alte operații similare.
.15 Instalațiile de detectare a incendiului care sunt capabile să identifice localizarea zonei, trebuie dispuse astfel încât:
–o buclă nu poate fi avariată de incendiu în mai mult de un punct;
–să fie prevăzute mijloace pentru a se asigura ca orice defecțiune (de ex.: întreruperea alimentării cu energie, scurt circuit, împământare) ce poate surveni în buclă nu va scoate din funcțiune întreaga buclă;
–să fie luate toate măsurile necesare pentru a permite restabilirea configurației inițiale a instalației în eventualitatea unei defectări (electrice, electronice, informatice);
–declanșarea primei alarme de incendiu să nu împiedice orice alt detector să declanșeze alarme de incendiu ulterioare.
.2 Cerințe de instalare
.1 Se vor instala butoane de semnalizare manuală peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu și posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală trebuie amplasat la fiecare ieșire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie ușor accesibile în coridoarele fiecărei punți astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanță mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală.
.2 Detectoarele de fum trebuie instalate în toate casele scărilor, coridoarele și căile de evacuare din încăperile de locuit.
.3 Dacă se cere o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu pentru protecția altor încăperi decât cele specificate la punctul .2.2 de mai sus, în fiecare dintre aceste încăperi trebuie instalat cel puțin un detector corespunzător prevederilor punctului .1.11.
.4 Detectoarele trebuie amplasate în vederea obținerii unor performanțe optime. Se vor evita pozițiile apropiate de traverse și tubulatura de ventilație sau alte poziții în care modul de deplasare a aerului poate afecta nefavorabil randamentul și pozițiile în care pot apărea loviri sau defecțiuni fizice. În general, detectoarele amplasate la nivelul plafonului se vor afla la o distanță de minimum 0,5 metri față de pereți etanși.
.5 Distanța maximă dintre detectoare va fi în conformitate cu tabelul de mai jos:
┌────────────┬───────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ Tipul │Suprafața maximă de│Distanța maximă│Distanță maximă│
│detectorului│ podea pentru un │ între centre │față de perete │
│ │detector (mý) │ (m) │ (m) │
├────────────┼───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Căldură │ 37 │ 9 │ 4,5 │
├────────────┼───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Fum │ 74 │ 11 │ 5,5 │
└────────────┴───────────────────┴───────────────┴───────────────┘
administrația statului pavilionului poate cere sau permite alte distanțe pe baza rezultatelor încercărilor care indică caracteristicile detectoarelor.
.6 Cablurile electrice care fac parte din instalație trebuie astfel dispuse încât să fie evitate bucătăriile, încăperile de mașini și alte spații închise care prezintă risc mare de incendiu, exceptând cazurile când este necesar să fie prevăzute pentru instalații de detectare a incendiului sau de alarmă în caz de incendiu în astfel de încăperi sau pentru conectarea la sursa de energie corespunzătoare.
.3 Cerințe de proiectare
.1 Instalația și echipamentul trebuie să fie concepute corespunzător pentru a rezista la variații de durată și tranzitorii ale tensiunii de alimentare, la schimbările temperaturii mediului înconjurător, vibrații, umiditate, șocuri, lovituri și coroziune care apar în mod normal la bordul navelor.
.2 Detectoarele de fum prevăzute la punctul .2.2 ce urmează a fi instalate în casele scărilor, coridoare și căile de evacuare din spațiile de locuit trebuie certificate să funcționeze înainte ca densitatea fumului să depășească 12,5 % obscuritate pe metru, dar nu înainte ca fumul să depășească 2 % obscuritate pe metru.
Detectoarele de fum ce urmează a fi instalate în alte încăperi trebuie să funcționeze în limite de sensibilitate considerate satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului, având în vedere evitarea insensibilității sau suprasensibilității detectorului.
.3 Detectoarele de căldură trebuie să fie certificate să funcționeze înainte ca temperatura să depășească 78°C, dar nu înainte ca temperatura să depășească 54°C, când creșterea temperaturii la aceste limite nu depășește 1°C pe minut. La o creștere mai mare a temperaturii, detectorul de căldură trebuie să funcționeze în limite de temperatură considerate satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului având în vedere evitarea insensibilității sau suprasensibilității detectorului.
.4 Temperatura permisă pentru funcționarea detectoarelor de căldură poate depăși cu 30°C temperatura maximă a plafonului în uscătorii și încăperi similare în care temperatura ambiantă este de obicei ridicată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.4.1 Instalațiile fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat, îndeplinind prevederile din Codul FSS.
.4.2 Butoanele de semnalizare manuală conforme cu prevederile din Codul FSS trebuie să fie instalate peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu și posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală trebuie amplasat la fiecare ieșire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie ușor accesibile în coridoarele fiecărei punți astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanță mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală..
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D:
.5 Suplimentar față de cerințele de mai sus, administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că măsurile de siguranță luate pentru instalații în legătură cu independența lor față de alte instalații, rezistența la coroziune a componentelor lor, alimentarea cu energie a tabloului de comandă și existența instrucțiunilor pentru lucru și întreținerea lor trebuie respectate.
10.Instalații pentru combustibil, ulei de ungere și alte hidrocarburi inflamabile (R 15)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Limitarea utilizării produselor petroliere drept combustibil
La utilizarea produselor petroliere drept combustibil se vor aplica următoarele limitări:
.1 Cu excepția celor altfel permise de acest alineat, nu trebuie folosit nici un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C.
.2 Pentru generatoarele de avarie se poate folosi un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate nu mai mic de 43°C.
.3 Sub rezerva acelor măsuri suplimentare care se consideră că sunt necesare și cu condiția ca temperatura ambiantă a încăperii în care este depozitat sau folosit acest combustibil să nu crească până la 10°C sub punctul de inflamabilitate al combustibilului, administrația statului pavilionului poate permite utilizarea generală a combustibilului lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C.
Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată combustibilul având punctul de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C poate fi permis în următoarele condiții:
.3.1 tancurile de combustibil cu excepția prevăzute în compartimentele din dublu fund trebuie amplasate în afara încăperilor de mașini de categoria A;
.3.2 trebuie prevăzute dispozitive pentru măsurarea temperaturii combustibilului pe țeava de aspirație a pompei de combustibil;
.3.3 valvule de închidere și/sau robineți trebuie prevăzute pe tubulatura de intrare și de ieșire a filtrelor de combustibil; și
.3.4 îmbinările țevilor de tip îmbinări sudate sau îmbinări de tip circular pe con sau îmbinări de tip sferic trebuie să fie cât mai mult posibil utilizate.
Punctul de inflamabilitate al produselor petroliere trebuie determinat printr-o metodă a creuzetului închis aprobată.
.2 Instalații de combustibil lichid
La o navă la care este folosit combustibil lichid, instalațiile pentru depozitarea, distribuția și utilizarea combustibilului lichid trebuie să fie astfel încât să asigure securitatea navei și a persoanelor aflate la bord și trebuie să corespundă cel puțin următoarelor prevederi:
.1.1 Pe cât este posibil, părțile instalației de combustibil lichid care conțin combustibil încălzit la o presiune ce depășește 0,18 N/mmý nu trebuie amplasate într-o poziție mascată astfel încât defecțiunile și scurgerile să nu poată fi imediat observate. Încăperile de mașini trebuie iluminate corespunzător în zona acestor părți ale instalației de combustibil lichid.
.1.2 Prin combustibil încălzit se înțelege combustibilul a cărui temperatură după încălzire este mai mare de 60°C sau mai mare decât punctul de inflamabilitate al lui, dacă acesta este mai mic de 60°C.
.2 Ventilația încăperilor de mașini va fi suficientă în toate condițiile normale pentru a preveni acumularea de vapori de combustibil.
.3 Pe cât este posibil, tancurile de combustibil lichid trebuie să fie structurale și trebuie amplasate în afara încăperilor de mașini. Dacă este necesar ca tancurile de combustibil lichid, altele decât tancurile din dublu fund, să fie situate lângă sau în interiorul încăperilor de mașini, cel puțin una din părțile lor laterale trebuie să fie adiacentă pereților încăperii de mașini și trebuie să aibă de preferință un perete comun cu tancurile din dublu fund, iar suprafața peretelui comun al tancului cu încăperile de mașini trebuie să fie minimă. Dacă aceste tancuri sunt amplasate în interiorul încăperilor de mașini, ele nu trebuie să conțină combustibil lichid având un punct de inflamabilitate sub 60°C. Utilizarea tancurilor de combustibil lichid portabile nu este permisă și trebuie interzisă în încăperile de mașini.
.4 Nici un tanc de combustibil lichid nu trebuie amplasat acolo unde scurgerile sau pierderile din acesta pot constitui un pericol prin căderea pe suprafețe încălzite. Trebuie luate măsuri în vederea prevenirii ca orice combustibil care se poate scurge sub presiune de la orice pompă, filtru sau încălzitor să între în contact cu suprafețele încălzite.
.5 Orice tubulatură de combustibil care, dacă este avariată, ar permite scurgerea combustibilului dintr-un tanc de depozitare, decantare sau de serviciu, având capacitatea de 500 litri sau mai mare, amplasat deasupra dublului fund, trebuie prevăzută cu un robinet sau o valvulă direct pe tanc care pot fi închise dintr-o poziție sigură din afara spațiului respectiv în caz că are loc un incendiu în spațiul în care se află tancurile. În cazul special al deeptancurilor amplasate în tunelul liniei de arbori sau tunelul de tubulaturi sau în spații similare, se vor prevedea valvule pe tanc, dar în caz de incendiu închiderea să poată fi efectuată cu ajutorul unei valvule suplimentare aflată pe o țeavă sau pe țevile din afara tunelului sau a spațiului similar. Dacă o astfel de valvulă suplimentară este prevăzută în încăperea de mașini ea trebuie să fie acționată dintr-o poziție situată în afara acestui spațiu. Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată comenzile pentru comanda de la distanță a valvulelor pentru tancul de combustibil al generatorului de avarie trebuie amplasate separat de comenzile pentru comanda de la distanță a altor valvule amplasate în încăperile de mașini.
.6 Trebuie prevăzute mijloace sigure și eficiente pentru determinarea cantității de combustibil lichid existentă în fiecare tanc de combustibil lichid.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Tuburile de sondă nu se vor termina în vreun spațiu în care poate apărea riscul aprinderii scurgerilor de la tubulatura de sondaj. În special, acestea nu se vor termina în încăperile pentru pasageri sau echipaj. Ca regulă generală, tuburile de sondă nu se vor termina în încăperile de mașini. Totuși, când administrația statului pavilionului consideră că aceste ultime cerințe sunt impracticabile, poate permite ca tuburile de sondă să se termine în încăperile de mașini cu condiția respectării tuturor cerințelor care urmează:
.1.1 în plus, trebuie prevăzut un dispozitiv pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi care va trebui să respecte cerințele sub-punctului .2.6.2;
.1.2 tuburile de sondă să se termine în amplasamente depărtate de pericolul de aprindere dacă nu se iau măsuri de precauție ca de exemplu montarea de ecrane eficiente pentru a împiedica combustibilul lichid, în cazul scurgerilor prin terminațiile tubulaturii de sondă, să între în contact cu o sursă de aprindere;
.1.3 tuburile de sondă să se termine cu dispozitive cu autoînchidere de obturare și cu un robinet de diametru mic și cu autoînchidere amplasat sub dispozitivul de obturare cu scopul confirmării lipsei combustibilului lichid înainte ca dispozitivul de obturare să fie deschis. Trebuie luate măsuri care să asigure că nici o scurgere de combustibil lichid prin robinetul de control nu implică pericol de aprindere.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2 Sunt permise și alte mijloace de determinare a cantității de combustibil din oricare tanc de combustibil lichid dacă aceste mijloace, ca cele descrise la punctul .2.6.1.1, nu necesită pătrunderea sub plafonul tancului și asigurându-se că defectarea lor sau supra-umplerea tancurilor nu va permite deversarea de combustibil.
.3 Mijloacele prevăzute la sub-punctulul .2.6.2 trebuie menținute în stare corespunzătoare pentru a asigura funcționarea lor continuă și precisă în timpul exploatării.
.7 Trebuie luate măsuri pentru prevenirea apariției suprapresiunii în orice tanc de combustibil sau în oricare parte a instalației de combustibil, inclusiv în tubulatura de umplere deservită de pompele bordului. Orice valvulă de siguranță și tubulatură de aerisire sau de preaplin trebuie să refuleze într-un loc unde nu există riscul de incendiu sau de explozie de la scurgerile de combustibil sau de la vapori și nu vor conduce în încăperile pentru echipaj, încăperile pentru pasageri nici în încăperile de categorie specială, încăperi de marfă Ro-Ro închise, încăperi de mașini sau încăperi similare, aflate pe navele construite la sau după 1 ianuarie 2003.
.8 Tubulatura de combustibil, valvulele și armăturile ei trebuie să fie din oțel sau alt material aprobat, cu excepția cazurilor când se poate permite utilizarea limitată a tubulaturii flexibile. Aceste tubulaturi flexibile și dispozitivele de cuplare trebuie să fie din materiale rezistente la foc aprobate, cu o robustețe adecvată.
Pentru valvulele, prevăzute pe tancurile de combustibil care sunt presurizate, pot fi acceptate oțelul și fonta cu grafit nodular. Totuși, valvulele din fontă turnată obișnuită pot fi acceptate în instalațiile cu tubulaturi, unde presiunea de calcul este mai mică de 7 bar și temperatura de calcul este mai mică de 60°C.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.9 Tot exteriorul tubulaturii de alimentare cu combustibil sub presiune dintre pompele de combustibil de înaltă presiune și injectoarele de combustibil trebuie să fie protejat prin montarea ei în interiorul unei tubulaturi de protecție capabilă să preia combustibilul în caz de avarie a conductei de înaltă presiune. O conductă cu pereți dubli constă dintr-o conductă exterioară care încorporează conducta de combustibil de înaltă presiune, formând un ansamblu permanent. Tubulatura cu pereți dubli trebuie să includă mijloace de colectare a scurgerilor și trebuie prevăzută cu o alarmă care să între în funcțiune în cazul avarierii tubulaturii de combustibil.
.10 Toate suprafețele cu temperaturi de peste 220°C care pot fi atinse ca urmare a avarierii tubulaturii de combustibil trebuie să fie izolate corespunzător.
.11 Tubulatura de combustibil trebuie acoperită sau protejată în alt mod corespunzător pentru a se evita pe cât posibil stropirea cu combustibil sau scurgerile de combustibil pe suprafețe încinse, în tubulatura de admisie a aerului în mașini, sau pe alte surse de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalații va fi cât mai mic posibil.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.12 Tubulatura de combustibil nu trebuie amplasată imediat deasupra sau în imediata apropiere a echipamentelor cu temperatura ridicată incluzând căldările, tubulatura de abur, colectoarele principale de evacuare, tobele de eșapament sau alt echipament care se cere a fi izolat. Pe cât posibil, tubulatura de combustibil trebuie amplasată cât mai departe de suprafețele încinse, instalațiile electrice sau alte surse de aprindere și trebuie protejate cu ecrane sau alte dispozitive de protecție corespunzătoare pentru evitarea pulverizării sau scurgerii combustibilului pe sursele de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalații va fi cât mai mic posibil.
.13 Componentele instalației de combustibil a unui motor diesel trebuie dimensionate considerând presiunea maximă de exploatare, inclusiv orice impulsuri de presiune înaltă care sunt generate și transmise înapoi în tubulatura de alimentare și tubulatura de colectare a scurgerilor prin acțiunea pompelor de injecție a combustibilului. Îmbinările tubulaturii de alimentare și de colectare trebuie construite având în vedere capacitatea lor de a preveni scurgerile de combustibil sub presiune atât în timpul exploatării cât și după întreținere.
.14 În instalațiile cu mai multe motoare alimentate de la aceeași sursă de combustibil trebuie prevăzute mijloace de separare a tubulaturii de alimentare și a tubulaturii de colectare a scurgerilor la fiecare motor. Mijloacele de separare nu trebuie să afecteze funcționarea celorlalte motoare și trebuie să fie operabile dintr-o poziție care nu trebuie să devină inaccesibilă datorită unui incendiu la oricare dintre motoare.
.15 Atunci când administrația statului pavilionului poate permite trecerea combustibilului sau a altor hidrocarburi inflamabile prin încăperi de locuit și încăperi de serviciu, tubulatura de trecere a combustibilului sau hidrocarburilor inflamabile va fi din materiale aprobate de administrația statului pavilionului având în vedere pericolul de incendiu.
.16 Navele existente din clasa B trebuie să îndeplinească prevederile din alin. .2.9 la .2.11, nu mai târziu de 1 iulie 2003, exceptând cazul în care o împrejmuire corespunzătoare a motoarelor cu o putere de 375 kW sau mai puțin și care au pompe de injecție care deservesc mai mult de un injector poate fi folosită ca o alternativă la tubulatura cu pereți dubli menționată la punctul .2.9.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.3 Instalații pentru uleiul de ungere Instalațiile pentru depozitarea, distribuirea și utilizarea hidrocarburilor folosite în sistemele de ungere sub presiune trebuie să fie astfel încât să garanteze siguranța navei și a persoanelor de la bord, și aceste instalații din încăperile de mașini trebuie să corespundă cel puțin cu prevederile sub-punctelorl .2.1, .2.4, .2.5, .2.6, .2.7, .2.8, .2.10 și .2.11, exceptând faptul că:
.1 aceasta nu elimină folosirea vizoarelor de sticlă în instalațiile de ungere cu condiția ca încercările lor să dovedească ca au un grad adecvat de rezistentă la foc. Dacă se folosesc vizoare din sticlă, tubulatura trebuie să fie prevăzută cu valvule la ambele capete. Valvula de la capătul inferior al țevii trebuie să fie de tipul cu autoînchidere;
.2 tubulatura de sondă poate să fie autorizată în încăperile de mașini; cerințele sub-punctelorl .2.6.1.1 și .2.6.1.3 pot să nu fie aplicate cu condiția ca tuburile de sondă să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare de închidere.
Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată prevederile punctului 10.2.5 trebuie aplicate de asemenea și tancurilor de ulei de ungere cu excepția celor având capacitatea mai mică de 500 litri, tancurilor de rezervă pe care valvulele sunt închise în timpul exploatării normale a navei sau acolo unde se consideră că o manevră neintenționată a valvulei de închidere de pe tancul de ulei de ungere ar pune în pericol funcționarea în siguranță a mașinilor principale de propulsie și mașinilor auxiliare esențiale.
.4 Instalații pentru alte hidrocarburi inflamabile
Instalațiile pentru depozitarea, distribuirea și utilizarea altor hidrocarburi inflamabile utilizate sub presiune în instalații de transmisie a puterii, instalații de comandă și de acționare și instalații de încălzire trebuie să fie astfel încât să asigure siguranța navei și a persoanelor aflate la bord. În zonele unde se află surse de aprindere, aceste instalații trebuie să corespundă cel puțin prevederilor punctelor .2.4, .2.6, .2.10 și .2.11 și celor ale punctelor .2.7 și .2.8 în ceea ce privește rezistența și construcția.
.5 Încăperi de mașini periodic nesupravegheate
În plus față de cerințele .1 până la .4, instalațiile de combustibil și ulei de ungere trebuie să îndeplinească următoarele :
.1 Dacă tancurile de combustibil de serviciu sunt umplute automat sau prin comandă de la distanță, se vor prevedea dispozitive pentru prevenirea scurgerilor datorate supraîncărcării. Alt echipament care tratează automat lichidele inflamabile de exemplu purificatoarele de combustibil, care, pe cât posibil, trebuie instalate într-o încăpere special rezervată pentru purificatoarele și încălzitoarele respective, trebuie prevăzut cu mijloace de prevenire a scurgerilor datorate supraîncărcării;
.2 Dacă tancurile de combustibil de serviciu sau tancurile de decantare sunt prevăzute cu instalații de încălzire, trebuie prevăzută o alarmă pentru temperatură înaltă dacă punctul de inflamabilitate al combustibilului poate fi depășit.
.6 Interzicerea transportului de hidrocarburi inflamabile în tancurile din picul prova
Combustibilul lichid, uleiul de ungere și alte hidrocarburi inflamabile nu trebuie transportate în tancurile din picul prova.
11.Echipament pentru pompieri (R 17)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Echipamentul pentru pompieri trebuie compus din:
.1.1 Echipament individual format din:
.1 îmbrăcăminte de protecție confecționată dintr-un material care să protejeze pielea de căldura radiată de incendiu, de arsuri și de opărire cu abur. Suprafața exterioară a îmbrăcămintei trebuie să fie impermeabilă;
.2 bocanci și mănuși din cauciuc sau alt material rău conducător de electricitate;
.3 o cască rigidă care să asigure o protecție eficientă contra loviturilor;
.4 o lampă electrică de siguranță (lanternă de mână) de tip aprobat, care să funcționeze timp de minimum 3 ore:
.5 un topor de incendiu.
.1.2 Un aparat de respirație de un tip aprobat constând dintr-un aparat de respirație autonom acționat cu aer comprimat, denumit în continuare ARA (sau SCBA (self-contained compressed-air-operated breathing apparatus)), al cărui volum de aer conținut de cilindrii trebuie să fie de cel puțin 1200 litri, sau un alt aparat de respirație autonom care să poată funcționa cel puțin 30 de minute. Fiecare ARA trebuie să fie prevăzut cu butelii de rezervă încărcate având înmagazinat o capacitate de aer de rezervă de cel puțin 2400 litri la presiunea atmosferică, în afară de cazurile:
(i)în care nava dispune de cinci sau mai multe ARA, capacitatea totală a aerului de rezervă la presiune atmosferică depozitat nu este necesar să depășească 9600 litri; sau
(îi) în care nava este echipată cu mijloace de reîncărcare cu aer la presiunea necesară a buteliilor de aer, fără riscul contaminării, capacitatea totală de depozitare a buteliilor de rezervă încărcate a fiecărui ARA va fi de cel puțin 1200 litrii la presiunea atmosferică, iar capacitatea totală de depozitare pe navă nu va trebui să depășească 4800 litri la presiunea atmosferică.
Toate buteliile de aer pentru ARA, trebuie să fie interschimbabile.
.2 Pentru fiecare aparat de respirație trebuie prevăzut un cordon de siguranță rezistent la foc, de lungime și rezistență suficientă, care să poată fi fixat cu ajutorul unui cârlig de siguranță de curelele aparatului sau la o centură separată, pentru a se evita desprinderea aparatului de respirație când se manevrează cordonul.
.3 Navele noi din clasa B și navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare, și navele noi din clasele C și D cu lungimea de 40 metri sau mai mare trebuie să posede cel puțin două echipamente de pompieri.
.1 La navele cu lungimea egală cu 60 metri sau mai mare, trebuie să se prevadă suplimentar, dacă lungimea totală a tuturor încăperilor de pasageri și de serviciu de pe puntea care cuprinde aceste încăperi este mai mare de 80 metri, sau dacă există mai multe asemenea punți, pe puntea care are cea mai mare lungime totală a încăperilor, două echipamente de pompieri și două echipamente individuale pentru fiecare lungime de 80 m sau parte din această lungime totală.
La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie prevăzute două echipamente suplimentare pentru fiecare zonă verticală, cu excepția casei scărilor care constituie o zonă principală verticală individuală și pentru zonele principale verticale cu lungime limitată de la extremitățile prova și pupa ale navei care nu includ încăperi de mașini sau bucătării principale.
.2 La navele cu lungimea de 40 metri sau mai mare dar mai mică de 60 de metri trebuie prevăzute două echipamente pentru pompieri.
.3 La navele din clasa B și navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare dar mai mică de 40 de metri, trebuie prevăzute de asemenea două echipamente de pompieri, dar numai cu o singură încărcătură de aer de rezervă pentru aparatul de respirat autonom acționat cu aer comprimat.
.4 La navele noi și existente din clasa B cu lungimea mai mică de 24 de metri și navele noi din clasele C și D cu lungimea mai mică de 40 de metri nu trebuie prevăzut un echipament pentru pompieri.
.5 Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual trebuie depozitate astfel încât să fie ușor accesibile și pregătite pentru utilizare și, dacă există mai mult decât un echipament pentru pompieri sau mai mult de un set de echipament individual, acestea trebuie depozitate la distanțe mari unul de altul. Cel puțin un echipament pentru pompieri și un set de echipament individual trebuie să fie accesibile în oricare asemenea poziție.
.6 Dacă administrația statului pavilionului consideră că prevederile referitoare la transport aferente prezentei reguli sunt impracticabile și/sau necorespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru a fi puse în aplicare la bordul unei nave, această navă poate să fie scutită de la aplicarea uneia sau mai multor cerințe ale prezentei reguli, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (3) din prezentul ordin.
12.Diverse (R 18)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 În cazul în care construcțiile de tip "A" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puțurilor, conductelor, etc. sau pentru grinzi, traverse sau alte elemente structurale, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistența la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile și posibile.
La navele care sunt construite la sau după 1 ianuarie 2003, în cazul în care construcțiile de tip "A" sunt perforate, aceste penetrații trebuie încercate în conformitate cu Codul FTP, pentru a se asigura că rezistența la foc a construcțiilor nu este diminuată.
În cazul conductelor de ventilație se vor aplica regulile II-2/B/9.2.2b și II-2/B/9.3.
Totuși, atunci când țeava care penetrează este din confecționată oțel sau un material echivalent având grosimea de 3 mm sau mai mare și lungimea de cel puțin 900 mm (preferabil câte 450 mm de fiecare parte a construcției) și fără deschideri, încercarea nu este cerută.
Aceste penetrații trebuie izolate corespunzător prin extinderea izolației la același nivel cu cel al construcției.
.2 În cazul în care construcțiile de tip "B" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puțurilor, conductelor, etc., sau pentru instalarea terminalelor de ventilație, a corpurilor de iluminat și a altor dispozitive similare, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistența la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile și posibile. Pe navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată pentru asemenea penetrații trebuie luate măsuri pentru a se asigura că rezistența la foc a construcțiilor nu este diminuată.
Țevile, altele decât cele din oțel sau cupru, care penetrează construcții de tip B trebuie protejate fie:
.1 cu un dispozitiv de trecere încercat, corespunzător pentru rezistența la foc a construcției penetrate și cu tipul de țeavă utilizat; sau
.2 cu un manșon de oțel, având grosimea nu mai mică de 1,8 mm și lungimea nu mai mică de 900 mm pentru țevile cu diametre de 150 mm sau mai mari și nu mai mici de 600 mm pentru țevile cu diametre mai mici de 150 mm (de preferat împărțit în mod egal pe fiecare parte a construcției).
Țeava trebuie cuplată la fiecare capăt al manșonului cu flanșe sau îmbinări sau distanța dintre manșon și țeavă nu va depăși 2,5 mm sau orice distanță dintre țeavă și manșon va fi făcută etanșă cu un material incombustibil sau alt material corespunzător.
.3 Tubulatura care trece prin construcțiile de tip "A" sau "B" trebuie să fie din materiale aprobate, ținând cont de temperatura la care trebuie să reziste astfel de construcții.
La navele construite la sau după 1 ianuarie 2003, țevile metalice neizolate care penetrează construcții de tip "A" sau "B" trebuie să fie din materiale având o temperatură de topire care depășește 950°C pentru construcții de tip "A-0" și 850°C pentru construcții de tip "B-0".
.4 În încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă, tubulatura destinată să transporte combustibil sau alt lichid inflamabil trebuie să fie dintr-un material corespunzător iar construcția să țină cont de riscul de incendiu.
.5 Materialele ale căror caracteristici sunt ușor afectate de căldură nu trebuie utilizate pentru scurgeri peste bord, scurgeri sanitare și alte conducte de evacuare situate în apropierea liniei de plutire, și acolo unde există pericol ca scăderea rezistenței în eventualitatea unui incendiu să ducă la o creștere a pericolului de inundare.
.6 Radiatoarele electrice, dacă se utilizează, trebuie fixate pe poziții și astfel construite încât să diminueze la maximum pericolul de incendiu. Nu se vor instala asemenea radiatoare cu elemente încălzitoare expuse astfel încât îmbrăcămintea, perdelele sau alte obiecte similare pot fi carbonizate sau incendiate sub efectul căldurii degajate de elemente.
.7 Toate recipientele de deșeuri trebuie construite din materiale incombustibile, fără deschideri în părți sau pe fund.
.8 În încăperile în care este posibilă pătrunderea hidrocarburilor, suprafața izolației trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi sau la vapori de hidrocarburi.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C și D: în spațiile în care există riscul de scurgere a hidrocarburilor sau a vaporilor de hidrocarburi, de exemplu în încăperile de mașini de categoria "A", suprafața materialului de izolație trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi și la vapori de hidrocarburi. Dacă se folosește acoperire cu tablă de oțel neperforată sau alte materiale incombustibile (nu aluminiu) care reprezintă ultima suprafață fizică, această acoperire poate fi îmbinată prin ștanțare, nituire, etc.
.9 Magaziile pentru vopsele și magaziile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalație aprobată de stingere a incendiului, care să permită echipajului să stingă focul fără a intră în încăperea respectivă.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată:
.1 Magaziile de pituri trebuie protejate prin:
.1.1 o instalație cu dioxid de carbon, proiectată să elibereze un volum de gaz liber egal cu 40% din volumul teoretic al spațiului protejat;
.1.2 o instalație cu pulbere uscată, proiectată pentru cel puțin 0,5 kg pulbere/mc;
.1.3 o instalație de pulverizare a apei sau o instalație cu sprinklere, proiectată pentru 5 litri/mý●min. Instalațiile de pulverizare a apei trebuie conectate la tubulatura principală de incendiu a navei; sau
.1.4 o instalație care asigură o protecție echivalentă, așa cum stabilește administrația statului pavilionului:
În orice caz instalația trebuie să poată fi pusă în funcțiune din afara încăperii protejate.
.2 Dulapurile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalație de stingere a incendiului corespunzătoare aprobată de administrația statului pavilionului.
.3 Pentru dulapurile care ocupă o suprafață de punte mai mică de 4 mý, care nu au acces spre încăperile de locuit, se poate accepta un stingător portabil cu CO(2) cu o capacitate suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul brut al încăperii în locul unei instalații fixe.
Un orificiu de descărcare trebuie prevăzut în dulap pentru a permite declanșarea stingătorului fără a intră în spațiul protejat. Stingătorul de incendiu portabil cerut trebuie amplasat în imediata apropiere a deschiderii. Alternativ, un orificiu sau un racord de furtun poate fi prevăzut pentru facilitarea utilizării apei din tubulatura principală de incendiu.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C, ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.10 Grătare, aparatură pentru fiert și prăjit:
Când sunt instalate și folosite grătare, aparatură pentru fiert și prăjit în spații din afara bucătăriei principale, administrația statului pavilionului va impune măsuri suplimentare de siguranță cu privire la pericolul specific de incendiu asociat cu utilizarea acestui tip de echipament.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, echipamentul de gătit trebuie prevăzut cu următoarele:
.1 o instalație automată sau manuală de stingere încercată conform unui standard internațional în conformitate cu publicația ISO 15371:2000 referitor la instalațiile de stins incendiul pentru protecția echipamentului de gătit din bucătării;
.2 un termostat principal și unul de rezervă cu o alarmă care să atenționeze utilizatorul în eventualitatea defectării oricărui termostat;
.3 dispozitive pentru oprirea automată a alimentării cu energie electrică la activarea instalației de stingere;
.4 o alarmă care să indice funcționarea instalației de stingere în bucătăria în care echipamentul este instalat; și
.5 comenzi pentru funcționarea manuală a instalației de stingere a incendiului, care sunt afișate vizibil pentru utilizarea imediată de către echipaj.
Pe navele care sunt construite înainte de 1 ianuarie 2003, noile instalații pentru echipamentul de gătit trebuie să fie în conformitate cu cerințele din acest alineat.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D:
.11 Punți termice:
La implementarea măsurilor de protecție contra incendiului, administrația statului pavilionului va lua măsuri suplimentare în ceea ce privește prevenirea transferului de căldură prin punțile termice, de exemplu între punți și pereți.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, izolația unei punți sau a unui perete trebuie făcută peste penetrație, intersecție sau punct terminal pe o distanță de cel puțin 450 mm în cazul structurilor de oțel sau aluminiu. Dacă spațiul este divizat cu o punte sau un perete de clasă "A" având izolații cu standarde diferite, izolația cu standardul cel mai înalt trebuie continuată pe puntea sau perete cu un standard mai redus pe o distanță de cel puțin 450 mm.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D, ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.12 Containerele cu gaz sub presiune:
Toate containerele portabile cu gaz comprimat, lichefiat sau descompus sub presiune, care poate alimenta un incendiu posibil, trebuie puse imediat după utilizare într-un loc corespunzător, deasupra punții pereților etanși, la care există acces direct de pe o punte deschisă.
13.Planuri pentru combaterea incendiului (R 20)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Pe toate navele trebuie afișate permanent planurile generale de amenajări ale navei care să servească pentru îndrumarea ofițerilor, arătând clar pentru fiecare punte amplasarea posturilor de comandă, diferitele zone contra incendiului limitate prin construcții de tip "A", zonele limitate prin construcții de tip "B" împreună cu particularitățile instalațiilor de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu, instalațiilor de sprinklere, mijloacelor de stingere a incendiului, căilor de acces la diverse compartimente, punți etc. și instalației de ventilație inclusiv date referitoare la posturile de comandă a ventilatoarelor, poziția clapetelor și numerele de identificare ale ventilatoarelor care deservesc fiecare zonă. Alternativ, informațiile mai sus menționate pot fi redate sub forma unei broșuri, fiecărui ofițer fiindu-i înmânată o copie, iar un exemplar va exista întotdeauna la bord într-un loc accesibil. Planurile și broșurile trebuie actualizate, orice modificare fiind operată în termenul cel mai scurt posibil. Descrierile din aceste planuri și broșuri trebuie să fie în limba română. De asemenea trebuie inclusă o traducere în limba engleză sau în limba franceză.
La navele noi din clasele B, C și D, care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată informațiile trebuie prevăzute cu planuri privind combaterea incendiilor și broșuri și simbolurile grafice care trebuie utilizate pentru planurile privind combaterea incendiilor vor trebuie să fie cele prevăzute de Rezoluțiile OMI A.756(18) și A.654(16).
.2 Pe toate navele cu lungimea de 24 metri sau mai mare trebuie păstrat permanent un duplicat al planurilor privind combaterea incendiilor sau a broșurii care conține astfel de planuri, într-un ambalaj etanș vizibil marcat, amplasat în exteriorul suprastructurii pentru uzul pompierilor de pe uscat.
14.Pregătirea pentru funcționare și întreținerea
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Cerințe generale
Tot timpul cât nava este în exploatare, instalațiile de protecție împotriva incendiului și instalațiile și mijloacele pentru combaterea incendiului trebuie menținute disponibile pentru a fi folosite imediat.
O navă nu este în exploatare când:
.1 este supusă reparațiilor sau este scoasă din exploatare (fie la ancoră fie în port) sau în doc uscat;
.2 este declarată scoasă din exploatare de către armator sau de către reprezentantul armatorului; și
.3 dacă nu există pasageri la bord.
Următoarele instalații de protecție împotriva incendiului trebuie păstrate în stare bună de funcționare astfel încât să se asigure funcționabilitatea cerută în eventualitatea apariției unui incendiu:
.1.1 Pregătirea pentru funcționare
.1 protecția constructivă contra incendiului incluzând separațiile rezistente la foc și protecția deschiderilor și a penetrațiilor în aceste separații;
.2 instalațiile de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu; și
.3 instalațiile și mijloacele de evacuare.
Instalațiile și aparatura de combatere a incendiului trebuie menținute în stare de funcționare și gata de folosit imediat. Stingătoarele portabile care au fost descărcate trebuie încărcate imediat sau înlocuite cu unități echivalente;
.1.2 Întreținerea, încercarea și inspecțiile
Întreținerea, încercarea și inspecțiile trebuie efectuate pe baza instrucțiunilor elaborate de către OMI (MSC/Circ.850) și într-un mod corespunzător având în vedere asigurarea fiabilității instalațiilor și mijloacelor de combatere a incendiului.
Un plan de întreținere trebuie să existe la bordul navei și trebuie pus la dispoziție pentru inspecție, ori de câte ori va fi cerut de către administrația statului pavilionului.
Planul de întreținere trebuie să includă cel puțin următoarele instalații de protecție împotriva incendiului și instalații și mijloace pentru combaterea incendiului, dacă sunt prevăzute:
.1 tubulatura principală de incendiu, pompele de incendiu și hidranții inclusiv furtunele și ajutajele;
.2 instalațiile fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu;
.3 instalațiile fixe de stingere a incendiului și alte mijloace de stingere a incendiului;
.4 instalațiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu;
.5 instalațiile de ventilație inclusiv clapeții contra incendiului și fumului, ventilatoarele și comenzile lor;
.6 instalația de oprire a alimentării cu combustibil în caz de urgență;
.7 ușile antifoc inclusiv comenzile lor;
.8 instalațiile de alarmă generală în caz de urgență
.9 aparatele de respirație pentru evacuarea în caz de urgență;
.10 stingătoarele de incendiu portabile inclusiv încărcăturile de rezervă; și
.11 echipamentele de pompieri.
Programul de întreținere poate fi computerizat.
.2 Cerințe suplimentare
Pentru noile nave din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, care transportă mai mult de 36 pasageri trebuie elaborat un plan de întreținere pentru instalațiile de iluminat situate la joasă înălțime și de comunicare cu publicul suplimentar față de planul de întreținere menționat la punctul .1.2.
15.Instrucțiuni, pregătirea la bord și exerciții
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Instrucțiuni, sarcini și organizare
.1 Membrii echipajului vor primi instrucțiuni cu privire la protecția contra incendiului la bordul navei.
.2 Membrii echipajului vor primi instrucțiuni cu privire la sarcinile atribuite lor.
.3 Trebuie organizate echipe responsabile cu stingerea incendiului. Aceste echipe trebuie să poată să-și îndeplinească sarcinile lor în orice moment atât timp cât nava este în exploatare.
.2 Instruire la bord și exerciții
.1 Membrii echipajului trebuie să fie antrenați să fie familiari cu amenajarea navei precum și cu amplasarea și modul de funcționare a oricărei instalații de combatere a incendiului sau a oricăror mijloace de combatere a incendiului care pot fi utilizate.
.2 Instruirea în utilizarea aparatelor de respirație pentru evacuarea în caz de urgență trebuie considerată ca făcând parte din instruirea de la bord.
.3 Îndeplinirea sarcinilor atribuite membrilor de incendiu în caz de incendiu trebuie periodic evaluată prin efectuarea instruirii și exercițiilor la bordul navei pentru identificarea domeniilor care necesită îmbunătățiri, pentru asigurarea și menținerea competenței și dibăciei în stingerea incendiului și pentru a asigura disponibilitatea funcțională a organizării combaterii incendiului.
.4 Instruirea la bord în ceea ce privește utilizarea instalațiilor și mijloacelor de stingere a incendiului trebuie planificată și efectuată în conformitate cu prevederile regulii III/19.4.1 din SOLAS 1974, așa cum a fost amendată.
.5 Exercițiile pentru caz de incendiu trebuie conduse și înregistrate în conformitate cu prevederile regulilor III/19.3.4, și III/19.5 din SOLAS 1974, așa cum a fost amendată.
.3 Manuale de instruire
Un manual de instruire trebuie prevăzut în fiecare sală de mese echipaj și sală de recreere sau în fiecare încăpere de locuit pentru echipaj. Manualul de instruire trebuie redactat în limba română. Manualele care pot avea câteva volume, trebuie să conțină instrucțiunile și informațiile cerute în acest alineat în termeni ușor de înțeles și cu ilustrații dacă este posibil. Orice parte a oricărei informații poate fi prevăzută într-o formă care să permită ajutorul mijloacelor audio-vizuale în locul manualului.
Manualul de instruire trebuie să explice în detaliu următoarele:
.1 practica generală în materie de protecție contra incendiului și măsurile de precauție privind pericolul fumatului, pericolele de origine electrică, lichidele inflamabile și pericolele similare obișnuite la bordul navei;
.2 instrucțiuni generale cu privire la activitățile de combatere a incendiului și procedurile de combatere a incendiului inclusiv procedeele pentru semnalarea unui incendiu și de utilizare a butoanelor de semnalizare acționate manual;
.3 semnificația alarmelor navei;
.4 funcționarea și utilizarea instalațiilor și mijloacelor de combatere a incendiului;
.5 funcționarea și utilizarea ușilor antifoc;
.6 funcționarea și utilizarea clapeților antifoc și anti-fum;
.7 instalațiile și mijloacele de evacuare.
.4 Planuri pentru combaterea incendiului
Planurile pentru combaterea incendiului trebuie să fie în conformitate cu cerințele din regula II-2/A/13.
16.Exploatarea
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Manuale de exploatare trebuie prevăzute la bord pentru a furniza informații și instrucțiuni pentru o bună exploatare a navei și de manipulare corectă a mărfurilor la bordul navei în contextul protecției contra incendiului.
.2 Manualul de exploatare cerut pentru instalațiile de incendiu va conține informațiile și instrucțiunile pentru buna exploatare a navei și manipularea corectă a mărfii în contextul protecției contra incendiului. Manualul va conține informații referitoare la sarcinile echipajului pentru protecția generală contra incendiului a navei când încarcă și descarcă pasageri/marfă și când nava este în marș. Pentru navele care transportă mărfuri periculoase, manualul de exploatare privind protecția contra incendiului va face referire la instrucțiunile pertinente de combatere a incendiului și de manipulare a mărfii în caz de urgență conținute în "Codul maritim internațional pentru mărfuri periculoase".
.3 Manualele de exploatare trebuie redactate în limba română.
.4 Manualul de exploatare privind protecția contra incendiului poate fi combinat cu manualele de instruire cerute în regula II-2/A/15.3.
Partea B MĂSURI DE PROTECȚIE CONTRA INCENDIULUI1. Structura (R 23)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Corpul, suprastructura, pereții structurali, punțile și rufurile trebuie să fie realizate din oțel sau alt material echivalent. În sensul aplicării definiției oțel sau alt material echivalent, conform Regulii II2/A/2.7, "încercarea standard a rezistenței la foc" trebuie să fie în conformitate cu standardele de rezistență la foc și izolație din tabelele conținute în regulile II-2/B/ 4 și 5. De exemplu, dacă elementele de construcție ca punți sau pereți laterali și pereții extremităților rufurilor pot avea o rezistență la foc de tip "B-0", "încercarea standard a rezistenței la foc" trebuie să fie de o jumătate de oră.
.2 Totuși, în cazurile în care o parte din suprastructură este din aliaj de aluminiu, se aplică următoarele prevederi:
.1 Izolația elementelor din aliaj de aluminiu aferente construcțiilor de tip "A" sau "B", cu excepția structurilor care nu suportă sarcini, trebuie să fie astfel încât temperatura suportului să nu crească cu mai mult de 2000C peste temperatura ambiantă în orice moment al încercării standard a rezistenței la foc.
.2 O atenție deosebită trebuie acordată izolării elementelor din aliaj din aluminiu care fac parte din coloane, pontili și alte elemente structurale ce servesc la susținerea zonelor de arimare, lansare la apă și îmbarcare a bărcilor și plutelor de salvare și la susținerea construcțiilor de tip "A" și "B" pentru a asigura următoarele:
.1 în cazul elementelor structurale care susțin zonele pentru bărci și plute de salvare și construcțiile de tip "A", limita de creștere a temperaturii specificată la punctul. 2.1 se aplică după o oră; și
.2 în cazul elementelor structurale care trebuie să susțină construcțiile de tip "B" limita de creștere a temperaturii, specificată la punctul .2.1 se aplică după o jumătate de oră.
.3 Puțurile și partea superioară a încăperilor de mașini trebuie să fie din oțel izolat corespunzător și deschiderile, dacă există, trebuie amplasate și protejate în așa fel încât să împiedice propagarea incendiului.
2.Zone verticale principale și zone orizontale (R 24)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1.1 La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, corpul, suprastructura și rufurile trebuie subîmpărțite în zone verticale principale prin construcții de tip A-60.
Baionetele și nișele trebuie reduse la minimum posibil, însă acolo unde sunt necesare construcția lor va fi tot de tipul A-60.
Când un spațiu de pe puntea deschisă, o încăpere sanitară sau o încăpere similară sau un tanc inclusiv un tanc de combustibil, un spațiu gol sau o încăpere pentru mașini auxiliare care au un risc mic de incendiu sau nu prezintă risc se află de o parte a construcției sau tancurile de combustibil se află pe ambele părți ale construcției, standardul poate fi redus la A-0.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.2 Pentru navele noi din clasele B, C și D care nu transportă mai mult de 36 pasageri și pentru navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 pasageri, corpul, suprastructura și rufurile din zona încăperilor de locuit și de serviciu trebuie subîmpărțite în zone verticale principale prin construcții de tip "A". Aceste construcții trebuie să aibă gradul de izolație în conformitate cu tabelul de la regula 5.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.2 Pereții care delimitează zonele verticale principale deasupra punții pereților etanși trebuie să fie, pe cât posibil, în prelungirea pereților etanși de compartimentare aflați imediat sub puntea pereților etanși. Lungimea și lățimea zonelor verticale principale pot fi extinse până la maximum 48 metri pentru a face să coincidă extremitățile zonelor verticale principale cu pereții etanși de compartimentare sau pentru a putea cuprinde o încăpere socială mare extinzându-se pe toată lungimea zonei verticale principale, cu condiția ca suprafața totală a zonei verticale principale să nu depășească 1600 mý pe orice punte. Lungimea sau lățimea unei zone verticale principale este distanța maximă dintre punctele extreme ale pereților ce o delimitează.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.3 Acești pereți se vor extinde de la o punte la alta, până la bordajul exterior sau alte elemente delimitatoare.
.4 Dacă o zonă verticală principală este împărțită prin construcții orizontale de tip "A" în zone orizontale care constituie o barieră între zonele echipate cu sprinklere și cele fără sprinklere, acele construcții se vor extinde între pereții adiacenți zonei verticale principale și până la bordaj sau până la elementele delimitatoare exterioare ale navei și trebuie izolate corespunzător gradului de integritate și izolație indicat în tabelul 4.2. pentru navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri, respectiv tabelul 5.2 pentru navele noi care nu transportă mai mult de 36 de pasageri și la navele existente din clasa "B" care transportă mai mult de 36 de pasageri.
.5 . .1 La navele destinate unor servicii speciale, ca de exemplu pentru transportul automobilelor și vagoanelor de cale ferată unde pereții de separație a zonelor verticale principale ar fi incompatibili cu exploatarea navei, trebuie obținută o protecție echivalentă prin împărțirea spațiului în zone orizontale.
.2 Totuși, la navele care au încăperi de categorie specială, orice astfel de încăpere trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din regula II-2/B/14 și în măsura în care conformitatea cu această regulă ar fi incompatibilă cu alte cerințe din prezentul capitol, cerințele din regula II-2/B/14 vor prevala.
3.Pereți în interiorul unei zone verticale principale (R 25)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.1.1 La navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri toți pereții cărora nu li se impune condiția de a fi construcții de tip "A", trebuie să fie cel puțin de tipul "B" sau "C" conform celor indicate în tabelele din regula 4. Toate aceste construcții pot fi acoperite cu materiale combustibile în conformitate cu prevederile regulii II-2/B/11.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CARE TRANSPORTĂ NU MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.1.2 La navele noi care transportă nu mai mult de 36 de pasageri și navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri, toți pereții din încăperile de locuit și de serviciu cărora nu li se impune condiția de a fi construcții de tipul "A" trebuie să fie construcții cel puțin de tipul "B" sau "C", conform celor indicate în tabelele din regula II-2/B/5.
Toate aceste construcții pot fi acoperite cu materiale combustibile în conformitate cu prevederile regulii 11.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2 La navele noi din clasele B, C și D care transportă nu mai mult de 36 de pasageri și la navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri toți pereții culoarelor cărora nu li se cere să fie construcții de tip "A", trebuie să fie de construcții de tip "B" și să se extindă de la punte la punte, cu excepția următoarelor cazuri:
.1 dacă există plafoane sau căptușeli continue de tip "B" de o parte și de alta a peretelui, porțiunea din perete situată în spatele plafonului sau căptușelii trebuie să fie dintr-un material care, în grosime și compoziție, este acceptabil în construcțiile de tip "B", dar al căror grad de integritate trebuie să fie de tip "B" numai în măsura în care acest lucru este rațional și posibil;
.2 în cazul unei nave protejate printr-o instalație automată de stins incendiul cu sprinklere, care corespunde prevederilor cuprinse în regula II-2/A/8, pereții culoarelor din materiale de tip "B" pot să se oprească la un plafon instalat în culoar dacă acel plafon este dintr-un material care, ca grosime și compoziție, este acceptabil în construcțiile de tip "B".
Indiferent de cerințele regulilor II-2/B/4 și 5, astfel de pereți și plafoane trebuie să aibă rezistența la foc corespunzătoare tipului "B" numai în măsura în care acest lucru este rațional și posibil. Toate ușile situate în acești pereți precum și ramele lor trebuie să fie din material incombustibil și trebuie construite și montate astfel încât să asigure o rezistență considerabilă la foc.
.3 Toți pereții care trebuie să fie de tip "B", cu excepția pereților culoarelor prevăzuți la punctul .2, se vor extinde de la punte la punte și de la bordaj la bordaj sau până la alte elemente delimitatoare cu excepția cazului când plafoanele sau căptușelile continue de tip "B" prevăzute pe ambele părți ale pereților au cel puțin aceiași rezistență la foc ca și peretele, caz în care peretele se poate termina la acel plafon sau căptușeală continuă.
4.Rezistența la foc a pereților și punților la navele noi care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 26)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Suplimentar față de conformitatea cu prevederile specifice privind rezistența la foc a pereților și punților, menționate oriunde în această parte, rezistența minimă la foc a tuturor pereților și punților trebuie să fie după cum este prevăzut în tabelele 4.1 și 4.2.
.2 Pentru aplicarea tabelelor, trebuie ținut cont de următoarele cerințe:
.1 Tabelul 4.1 se aplică pereților care nu limitează nici zone verticale principale nici zone orizontale.
Tabelul 4. 2 se aplică punților care nu formează baionete în zonele verticale principale și care nu delimitează zone orizontale.
.2 Pentru a determina normele de integritate la foc aplicabile separațiilor dintre încăperi adiacente, aceste încăperi au fost clasificate după pericolul de incendiu pe care-l prezintă în următoarele categorii, de la (1) la (14). Dacă în sensul prezentei reguli, din cauza conținutului și destinației există dubii în clasificarea vreunei încăperi, ea trebuie asimilată cu categoria la care se aplică cerințele cele mai severe în ce privește separația. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul dintre paranteze care precede fiecare categorie se referă la coloana sau rândul corespunzător din tabele.
(1)Posturi de comandă:
–încăperi în care se găsesc sursele de energie de avarie pentru forță și iluminat,– timoneria și camera hărților,– încăperi în care se găsește echipamentul radio al navei,– posturi pentru stingerea incendiului, posturi de comandă instalații de stins incendiul și posturi de înregistrare a incendiului,– postul de comandă al mașinilor principale dacă este situat în afara încăperii de mașini,– încăperi în care se găsește centralizat echipamentul de alarmă de incendiu,– încăperi în care se găsesc stațiile și echipamentul sistemului centralizat de avertizare publică în caz de pericol.
(2)Scări:
–scări interioare, lifturi și scări rulante (în afară de cele aflate complet în încăperile de mașini) pentru pasageri și echipaj și împrejmuirile acestora,– în această privință scara care este închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o ușă de incendiu.
(3)Coridoare:
–coridoare pentru pasageri și echipaj.
(4)Posturi de evacuare și căi exterioare de evacuare:
–zona de arimare a ambarcațiunilor de salvare,– spații ale punților deschise și ale punților de promenadă închise destinate locurilor de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare și pentru manevre de lansare la apă a acestora,– posturi de adunare, interioare și exterioare,– scări exterioare și punți deschise utilizate pentru căile de evacuare,– bordajul navei până la linia de plutire în condițiile de încărcare minimă, părțile suprastructurilor și rufurilor situate sub zonele de îmbarcare în plute de salvare și toboganele de evacuare, sau adiacente acestora.
(5)Spații ale punților deschise:
–spații ale punților deschise și punților de promenadă închise pe care nu există locuri pentru îmbarcare și pentru manevra de lansare la apă a bărcilor și plutelor de salvare.– spații deschise (situate în afara suprastructurilor și rufurilor).
(6)Încăperi de locuit cu pericol redus de incendiu:
–cabine care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară cu pericol redus de incendiu,– birouri și dispensare care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară cu pericol redus de incendiu,– încăperi sociale care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară cu pericol redus de incendiu și având suprafața punții sub 50 mý.
(7)Încăperi de locuit cu pericol moderat de incendiu:
–spații ca cele din categoria (6) de mai sus însă care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară altele decât cele cu pericol redus de incendiu,– încăperi sociale care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară cu pericol redus de incendiu și având suprafața punții de 50 mý sau mai mare,– dulapuri izolate și magazii mici în interiorul încăperilor de locuit având suprafețe mai mici de 4 mý (în care nu sunt depozitate lichide inflamabile),– chioșcuri comerciale,– cabine de proiecție și încăperi pentru păstrarea filmelor,– bucătării dietetice (în care nu se folosește flacăra deschisă),– dulapurile pentru inventarul de curățenie (în care nu se păstrează lichide inflamabile),– laboratoare (în care nu se păstrează lichide inflamabile),– farmacii,– uscătorii mici (având suprafața punții de 4 mý sau mai mică),– încăperi pentru păstrat valori,– săli de operație.
(8)Încăperi de locuit cu risc mare de incendiu:
–încăperi sociale care conțin mobilier și accesorii de decorațiune interioară altele decât cele cu pericol redus de incendiu și având suprafața punții de 50 mý sau mai mare,– saloanele de frizerie și saloanele de coafură și cosmetică.
(9)Încăperi sanitare și încăperi similare:
–încăperi sanitare comune, dușuri, băi, WC-uri etc.,– spălătorii mici,– piscine interioare,– bufete separate în zona încăperilor de locuit, fără mijloace de gătit.– instalațiile sanitare individuale trebuie considerate ca făcând parte din încăperea în care se află.
(10)Tancuri, spații goale și încăperi pentru mașini auxiliare, cu pericol redus sau fără pericol de incendiu:
–tancuri de apă structurale,– spații goale și coferdamuri,– încăperi pentru mașini auxiliare în care nu există mașini cu sistem de ungere sub presiune și în care este interzisă depozitarea combustibilului, cum ar fi:
–încăperi pentru ventilație și aer condiționat; încăperea vinciurilor de ancoră; încăperea instalației de guvernare; încăperile pentru instalația de stabilizare; încăperea pentru motoare electrice de propulsie; încăperi care conțin tablouri electrice de secție și echipament pur electric, altul decât transformatoarele electrice cu ulei (având puterea peste 10 kVA); tunelurile arborilor port-elice și tunelurile pentru tubulaturi; încăperile pentru pompe și mașini frigorifice (care nu pompează și nu folosesc lichide inflamabile),– puțuri închise care deservesc încăperile de mai sus,– alte puțuri închise precum puțurile pentru tubulaturi și cabluri.
(11)Încăperi pentru mașini auxiliare, spații de marfă, tancuri pentru hidrocarburi marfă și alte tancuri pentru hidrocarburi și alte încăperi similare cu pericol moderat de incendiu:
–tancuri pentru hidrocarburi marfă,– magazii de marfă, puțuri și gurile de magazii,– camere frigorifice,– tancuri de combustibil lichid (dacă se află în spații separate unde nu există mașini),– tunelurile arborilor port-elice și tunelurile de tubulaturi în care se permite depozitarea combustibilului,– încăperi pentru mașini auxiliare, menționate în categoria (10) care conțin instalații de ungere sub presiune sau în care este permisă depozitarea combustibililor,– stații de pompare a combustibilului,– încăperile care conțin transformatoare electrice cu ulei (având peste 10 kVA),– încăperile în care se află mici motoare cu combustie internă având puterea până la 110 kW ce pun în funcțiune generatoarele de avarie, pompe pentru instalațiile de stingere a incendiului cu sprinklere, cu drenchere sau pompe de incendiu, de santină, etc.,– puțuri închise care deservesc încăperile de mai sus.
(12)Încăperi de mașini și bucătării principale:
–încăperile pentru mașinile principale de propulsie (altele decât încăperile motoarelor electrice de propulsie) și încăperi pentru căldări,– încăperile pentru mașinile auxiliare altele decât cele din categoriile (10) și (11) în care se află motoare cu combustie internă sau alte instalații care folosesc, încălzesc sau pompează combustibilul,– bucătării principale și anexele lor,– puțuri și șahturi ale încăperilor specificate mai sus.
(13)Cambuze, ateliere, oficii etc.:
–oficiile principale care nu sunt anexe la bucătării,– spălătoria principală,– uscătoriile mari (având o suprafață a punții mai mare de 4 mý),– diverse magazii,– încăperi pentru poștă și bagaje,– încăperi pentru depozitarea gunoaielor,– ateliere (care nu fac parte din încăperile de mașini, bucătarii, etc.),– dulapurile și magaziile având suprafețe mai mari de 4 mý, altele decât acele spații ce au prevederi pentru depozitarea lichidelor inflamabile.
(14)Alte încăperi în care se depozitează lichide inflamabile:
–magazii pentru pituri,– magazii pentru lichide inflamabile (inclusiv vopsele, medicamente, etc.),– laboratoare (în care sunt păstrate lichide inflamabile).
.3 Dacă se indică o singură valoare pentru rezistența la foc a elementului separator dintre două spații, acea valoare trebuie folosită în toate cazurile.
.4 Nu se impun cerințe speciale cu privire la materialele sau rezistența la foc a elementelor de separație pentru care apare o linie în tabele.
.5 În ceea ce privește încăperile de categoria (5), administrația statului pavilionului va stabili dacă gradele de izolație din tabelul 4.1 se vor aplica extremităților rufurilor și suprastructurilor, și dacă gradele de izolație din tabelul 4.2 se vor aplica punților expuse. În nici un caz cerințele stabilite pentru categoria (5) din tabelul 4.1 sau 4.2 nu implică închiderea spațiilor care, în opinia Autorității Navale Române, nu necesită a fi închise.
.3 Plafoanele sau căptușelile continue de tip "B" asociate cu punțile sau pereții respectivi pot fi considerate ca asigurând total sau parțial izolația și rezistența la foc cerute construcției respective.
.4 La avizarea detaliilor structurale sub aspectul protecției contra incendiului, administrația statului pavilionului va lua în considerație pericolul transmiterii căldurii la intersecțiile și la punctele terminale ale barierelor termice prevăzute.
Tabelul 4. 1
Pereți care nu aparțin nici uneia din zonele verticale principale sau zonele orizontale
Font 8
┌──────────┬──────┬─────┬────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Spațiul │ (1) │ (2) │ (3)│ (4) │ (5)│ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11)│ (12) │ (13) │ (14)│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│B-0*a)│ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-60│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │ A-60 │
│comandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Scări (2) │ │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │A-0*c)│ A-0 │ A-15 │ A-30 │ A-15 │ A-30 │
│ │ │*a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Coridoare │ │ │B-15│A-60 │ A-0 │ B-15 │B-15 │ B-15 │ B-15 │ A-0 │ A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-30 │
│(3) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ │ │ │ │ A-0 │ A*d)│ Ad │ Ad │A-0*d)│ A-0 │A │A │A │A │
│evacuare │ │ │ │ │ │-60*b)│-60 │-60*b)│ │ │-60*b)│-60*b)│-60*b)│-60*b)│
│și căi de │ │ │ │ │ │ │*b) │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exterioare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(4) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spații pe │ │ │ │ │ - │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│punți │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ B-0 │ B-0 │ B-0 │ C │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ B-0 │ B-0 │ C │ A-0 │ A-15 │ A-60 │ A-15 │ A-60│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ B-0 │ C │ A-0 │ A-30 │ A-60 │ A-15 │ A-60│
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ C │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și încă- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peri simi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lare (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Tancuri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│spații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│goale și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│șini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pericol │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fără pe- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ricol de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-15 │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│șini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, în-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│căperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tancuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru hi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte hi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│similare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │ A-60 │
│de mașini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și bucătă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rii prin- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cipale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(12) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cambuze, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*a)│ A-0 │
│ateliere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oficii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc. (13) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte încă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-30│
│peri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitea-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ză lichide│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inflamabi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│le (14) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Tabelul 4. 2
Punți care nu formează baionete în zonele verticale principale și nici nu aparțin zonelor orizontale
Font 8
┌──────────┬──────┬─────┬────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Spațiul │ (1) │ (2) │ (3)│ (4) │ (5)│ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11)│ (12) │ (13) │ (14)│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ A-30 │A-30 │A-15│ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-60│
│comandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Scări (2) │ A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Coridoare │ A-15 │A-0 │A-0 │ A-60│ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30│
│(3) │ │ │*a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Posturi de│ A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ - │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și căi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│exterioare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(4) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spații pe │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ - │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│punți │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deschise │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-0 │A-60 │ A-0 │ A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-15│A-60 │ A-0 │ A-0 │A-15 │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-15 │A-15│A-60 │ A-0 │ A-15 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu risc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(8) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și încă- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peri și- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│milare (9)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Tancuri, │ A-0 │A-0 │A-0 │A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│spații │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│goale și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mașini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│auxiliare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│redus sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fără pe- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ricol de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │A-60 │A-60 │A-60│A-60 │A-0 │ A-0 │A-15 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │A-0*a)│ A-0 │ A-0 │ A-30 │
│pentru ma-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│șini auxi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liare, în-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│căperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tancuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru hi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marfă și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte hi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drocarburi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│și alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│similare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu pericol│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│moderat de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Încăperi │ A-60 │A-60 │A-60│ A-60│A-0 │ A-60 │A-60 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │A-30 │ A-0 │ A-60│
│de mașini │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ *a) │ │ │
│și bucătă-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rii prin- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cipale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(12) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cambuze, │ A-60 │A-30 │A-15│ A-60│A-0 │ A-15 │A-30 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│ateliere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oficii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│etc. (13) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Alte încă-│ A-60 │A-60 │A-60│ A-60│ A-0 │ A-30 │A-60 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │
│peri în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitea-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ză lichide│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inflamabi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│le (14) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Note aplicabile la tabelele 4.1 și 4.2.
*a) Dacă încăperile adiacente fac parte din aceeași categorie numerică și apare indicele (a), peretele sau puntea dintre aceste încăperi se poate omite, dacă nu este considerat necesar de către administrația statului pavilionului. De exemplu, la încăperile de categoria (12) nu este necesar să fie prevăzut un perete între bucătărie și oficiile sale anexe, dacă pereții și punțile oficiilor asigură rezistența la foc a elementelor de separație ale bucătăriei. Totuși, între o bucătărie și o încăpere de mașini este obligatorie existența unui perete, deși cele două încăperi fac parte din categoria (12).
*b) Bordajul navei până la linia de plutire în condiția de încărcare minimă, părțile suprastructurilor și rufurilor situate sub și adiacent plutelor de salvare și toboganelor de evacuare, se pot reduce la A-30.
*c) Când toaletele publice sunt amplasate complet în casele scărilor, peretele toaletei publice din interiorul casei scării poate să aibă rezistența la foc de tip "B".
*d) Când încăperile din categoriile 6, 7, 8 și 9 sunt amplasate în întregime în cadrul perimetrului exterior al postului de adunare, se permite ca pereții acestor încăperi să fie de tip "B-0".
Posturile de comandă pentru instalațiile audio, video și de iluminat pot fi considerate ca făcând parte din postul de adunare.
5.Rezistența la foc a pereților și punților la navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri și la navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 27)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CARE NU TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.1 În plus față de îndeplinirea prevederilor specifice privind rezistența la foc a pereților și punților menționate oriunde în această parte, rezistența minimă a pereților și punților trebuie să fie după cum se prevede în tabelele 5.1 și 5.2.
La aprobarea măsurilor structurale de precauție pentru protecția contra incendiului pe navele noi, trebuie să se ia în considerație riscul transferului termic între punțile termice la punctele de intersecție și unde se termină sistemele de barieră termică.
.2 La aplicarea tabelelor trebuie ținut cont de următoarele cerințe:
.1 Tabelele 5.1 și 5.2 se vor aplica la pereții și respectiv punțile care separă încăperi adiacente.
.2 Pentru determinarea normelor de rezistență la foc corespunzătoare aplicabile pereților dintre încăperile adiacente, aceste încăperi au fost clasificate conform pericolului de incendiu pe care-l prezintă în categoriile de la (1) la (11) de mai jos. Titlul fiecărei categorii are mai mult un caracter general decât restrictiv. Numărul dintre paranteze care precede fiecare categorie se referă la numărul coloanei sau rândului aplicabil din tabele.
(1)Posturi de comandă:
–încăperi în care se găsesc sursele de energie de avarie pentru forță și iluminat,– timoneria și camera hărților,– încăperi în care se găsește echipamentul radio al navei,– posturi de stingere a incendiului, posturi de comandă instalații de stins incendiul și posturi de înregistrare a incendiului,– postul de comandă a mașinilor principale, dacă este situat în afara încăperii de mașini,– încăperi în care se găsește centralizat echipamentul de alarmă de incendiul.
(2)Coridoare:
–coridoare pentru pasageri și echipaj și holuri.
(3)Încăperi de locuit:
–încăperi conform definiției date de regula II-2/A/2.10, exclusiv coridoarele.
(4)Scări:
–scări interioare, ascensoare și scări rulante (în afară de cele aflate complet în încăperile de mașini) și împrejmuirile acestora,– în această privință o scară care este închisă numai la un nivel trebuie considerată ca făcând parte din încăperea de care nu este separată printr-o ușă de incendiu.
(5)Încăperi de serviciu (cu pericol redus de incendiu):
–dulapuri și magazii care nu sunt prevăzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile și care au suprafețe mai mici de 4 mý și uscătorii și spălătorii.
(6)Încăperi de mașini de categoria "A":
–încăperi conform definiției din regula II-2/A/2.19.1.
(7)Alte încăperi de mașini:
–încăperi conform definiției din regula II-2/A/2.19.2, exclusiv încăperile de mașini de categoria "A"
(8)Încăperi pentru marfă:
–toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marfă), puțurile și gurile de magazie aferente, altele decât încăperile de categorie specială.
(9)Încăperi de serviciu (cu pericol ridicat de incendiu):
–bucătării, oficii în care se află mijloace de gătit, magazii de vopsele și lampisterii, dulapuri și magazii care au suprafața de 4 mý sau mai mare, spații pentru depozitarea lichidelor inflamabile și ateliere, altele decât cele care intră în componența încăperilor de mașini.
(10)Punți deschise:
–încăperi pe punți deschise și punți de promenadă închise fără pericol de incendiu. Spații deschise (spațiul din afara suprastructurilor și a rufurilor).
(11)Încăperi de categorie specială:
–încăperi conform definiției din regula II-2/A/2.18.
.3 La determinarea normelor rezistenței la foc aplicabile separației dintre două încăperi situate într-o zonă verticală principală sau într-o zonă orizontală neprotejată de o instalație automată de sprinklere care îndeplinește prevederile regulii II-2/A/8 sau dintre astfel de zone nici una dintre ele nefiind astfel protejată, trebuie aplicată cea mai mare dintre cele două valori date în tabele.
.4 La determinarea normelor rezistenței la foc aplicabile separației dintre două încăperi situate într-o zonă verticală principală sau într-o zonă orizontală care este protejată de o instalație automată de sprinklere în conformitate cu prevederile regulii II-2/A/8 sau dintre astfel de zone ambele fiind astfel protejate, trebuie aplicată cea mai mică dintre cele două valori date în tabele.
Dacă în zona încăperilor de locuit și de serviciu se întâlnesc o zonă protejată cu sprinklere cu o zonă neprotejată cu sprinklere, trebuie aplicată separației dintre aceste zone cea mai mare dintre cele două valori date în tabele.
.3 Plafoanele sau căptușelile continue de tip "B" asociate cu punțile sau pereții respectivi pot fi acceptați că asigură, total sau parțial, izolația și rezistența la foc prevăzute pentru separație.
.4 Pereții exteriori care, conform regulii 1.1 trebuie să fie din oțel sau alt material echivalent, pot fi perforați pentru amplasarea ferestrelor și hublourilor cu condiția să nu existe în această parte nici o cerință ca astfel de pereți să aibă rezistența la foc de tip "A". Similar, ușile din acești pereți care nu trebuie să aibă rezistența la foc de tip "A", pot fi confecționate din materiale considerate satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului.
Tabelul 5. 1
Rezistența la foc a pereților care separă spații adiacente
Font 8
┌──────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
│Spațiu │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Posturi de comandă (1)│A-0*c)│ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-15 │ A-60 │ A-15 │ A-60│ A-60 │ * │ A-60 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Coridoare (2) │ │ C*e)│B-0*a)│ A-0 │B-0*e)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-15 │
│ │ │ │ │ *e) │ │ │ │ │A-0*d)│ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Spații de locuit (3) │ │ │ C*e) │ A-0 │B-0*e)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-30 │
│ │ │ │ │ *a) │ │ │ │ │A-0*d)│ │ A-0*d)│
│ │ │ │ │ B-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ *e) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Scări (4) │ │ │ │A-0 │A-0*a)│ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-15 │ * │ A-15 │
│ │ │ │ │*a) │B-0*c)│ │ │ │A-0*d)│ * │ │
│ │ │ │ │B-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │*e) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ C*e) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│(grad redus de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nedefinite (5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de mașini de │ │ │ │ │ │ * │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ * │ A-60 │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│mașini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de marfă (8) │ │ │ │ │ │ │ │ * │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ * │ A-30 │
│grad ridicat de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(9) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Punți deschise (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de categorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0 │
│specială (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘
Tabelul 5. 2
Rezistența la foc a punților care separă spații adiacente
Font 8
┌──────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
│Spațiu dedesubt → │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
│Spațiu deasupra↓ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Posturi de comandă (1)│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Coridoare (2) │ A-0 │ * │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Spații de locuit (3) │ A-60 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*d)│
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Scări (4) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│(grad redus de risc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(5) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de mașini de │ A-60 │ A-60│ A-60 │A-60 │ A-60 │ * │A-60 │ A-30│ A-60│ * │ A-60 │
│categoria A (6) │ │ │ │ │ │ │ *f) │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Alte încăperi de │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
│mașini (7) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de marfă (8) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de serviciu │ A-60 │ A-30│ A-30 │A-30 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
│(grad ridicat de risc)│ │ A-0 │A-0*d)│A-0 │ │ │ │ │ │ │ │
│(9) │ │ *d) │ │ *d) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Punți deschise (10) │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │ A-0 │
├──────────────────────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│Încăperi de categorie │ A-60 │ A-15│ A-30 │A-15 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-0 │ A-30│ A-0 │ A-0 │
│specială (11) │ │ │A-0*d)│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘
Notele se vor aplica ambelor tabele 5.1 și 5.2, după caz.
*a) Pentru clarificarea situațiilor în ceea ce privește aplicarea, vezi regulile II-2/B/3 și 8.
*b) În situațiile în care încăperile aparțin aceleiași categorii numerice și apare indicele b, un perete despărțitor sau o punte din categoria indicată în tabel este necesar numai atunci când încăperile adiacente servesc unor scopuri diferite, de exemplu, în categoria (9). O bucătărie amplasată lângă o altă bucătărie nu necesită un perete, dar dacă bucătăria este amplasată lângă o magazie de vopsele este necesar un perete despărțitor "A-0".
*c) Pereții despărțitori care separă timoneria de camera hărților, pot fi de categoria "B-0".
*d) A se vedea alin. .2.3 și .2.4 ale acestei reguli.
*e) Pentru aplicarea regulii 2.1.2., "B-0" și "C", care apar în tabelul 5.1, se vor citi "A-0".
*f) Izolația împotriva incendiului nu trebuie prevăzută dacă încăperea de mașini de categorie (7) prezintă un pericol redus sau nu prezintă pericol de incendiu.
(*) În cazul în care asteriscul este înscris într-unul dintre tabele, separația respectivă trebuie să fie din oțel sau alt material similar, dar nu este cerut să fie de tip "A".
Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată totuși, când o punte, cu excepția încăperilor de categoria (10), este penetrată pentru trecerea cablurilor electrice, țevilor sau conductelor de ventilație, aceste treceri trebuie să fie etanșate pentru a preveni trecerea flăcării sau fumului. Construcțiile dintre posturile de comandă (generatoare de avarie) și punțile deschise pot avea deschideri pentru aspirația aerului fără mijloace de închidere, în afară de cazul când este prevăzută o instalație de stingere a incendiului cu gaz.
Pentru aplicarea regulii II-2/B/2.1.2, în tabelul 5.2 asteriscul trebuie citit "A-0", cu excepția categoriilor (8) și (10).
6.Căi de evacuare (R 28)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Scările înclinate și cele verticale trebuie dispuse astfel încât să constituie căi rapide de evacuare spre puntea de îmbarcare în bărci și plute de salvare din toate încăperile pentru pasageri și echipaj, precum și din încăperile în care echipajul își desfășoară activitatea în mod normal, altele decât încăperile de mașini. Se vor respecta în special următoarele prevederi:
.1 Sub puntea pereților etanși, fiecare compartiment etanș ori altă încăpere sau grup de încăperi delimitate similar, trebuie să fie prevăzut cu două posibilități de evacuare, din care cel puțin una trebuie independentă de ușile etanșe. În mod excepțional se poate renunța la una dintre căile de evacuare, în funcție de natura și amplasarea încăperilor și de numărul persoanelor care în mod normal pot lucra în acele încăperi.
În această situație singura cale de evacuare trebuie să asigure o evacuare în siguranță.
Pentru navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, derogarea mai sus menționată poate fi acordată numai pentru încăperile pentru echipaj în care acesta intră numai ocazional, în care caz cale de evacuare cerută trebuie să fie independentă de ușile etanșe.
.2 Deasupra punții pereților etanși trebuie să existe cel puțin două căi de evacuare din fiecare zonă verticală principală sau din oricare altă încăpere sau grup de încăperi delimitate similar din care cel puțin una să asigure accesul la o scară ce constituie o evacuare verticală.
.3 Dacă stația radiotelegrafică nu are acces direct spre puntea deschisă, se vor prevedea două căi de evacuare din această stație sau de acces spre această stație, dintre care unul poate fi un hublou sau o fereastră cu o mărime suficientă, sau alte căi.
.4 la navele existente din clasa B, coridorul sau partea de coridor de unde pleacă o singură cale de evacuare nu trebuie să depășească:
.1 5 m lungime pentru navele construite la 1 octombrie 1994 sau după această dată;
.2 13 m lungime pentru navele construite înainte de 1 octombrie 1994, care transportă peste 36 de pasageri; și
.3 7 m lungime pentru navele construite înainte de 1 octombrie 1994, care transportă sub 36 de pasageri.
La navele noi din clasele A, B, C și D cu lungimea egală cu 24 metri sau mai mare, un coridor, un vestibul sau o parte dintr-un coridor de la care există o singură cale de evacuare nu trebuie permis.
Coridoarele închise la capăt utilizate în zonele de serviciu care sunt necesare pentru folosul practic al navei, ca de exemplu stațiile de combustibil și coridoarele de alimentare transversale, trebuie permise cu condiția ca aceste coridoare închise să fie separate de zonele încăperilor de locuit pentru echipaj și inaccesibile dinspre zonele încăperilor de locuit pentru pasageri. O parte a unui coridor care are o înălțime care nu depășește lățimea sa este considerat ca o nișă sau extindere locală și este permisă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:
.5 Cel puțin una din căile de evacuare prevăzute conform punctelor .1.1 și .1.2 va consta dintr-o casă a scărilor închisă, ușor accesibilă, care să asigure protecție permanentă împotriva incendiului între nivelul unde izbucnește acesta și punțile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare sau până la cea mai de sus punte dacă puntea de îmbarcare nu se întinde până la zona verticală principală considerată.
În acest ultim caz, trebuie să fie prevăzut accesul direct pe puntea de îmbarcare prin scări și căi de trecere exterioare deschise și care trebuie să aibă o instalație de iluminat de avarie conform regulii III/5.3 și pe jos o căptușeală antiderapantă. Elementele structurale orientate înspre scările și căile de trecere exterioare deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare trebuie să fie protejate astfel încât un incendiu în orice spațiu închis situat în spatele acestor elemente să nu poată împiedica evacuarea către posturile de îmbarcare.
Lățimea, numărul și continuitatea căilor de evacuare trebuie să fie după cum urmează:
.1 Scările nu trebuie să aibă o lățime mai mică de 900 mm, dacă este rezonabil și posibil, care să fie considerată satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului, dar nu mai mică de 600 mm. Scările trebuie să fie prevăzute cu o mână curentă pe fiecare parte a lor. Lățimea minimă a scărilor trebuie suplimentată cu câte 10 mm pentru fiecare persoană peste numărul de 90 de persoane. Dacă scările au lățimea mai mare de 900 mm, distanța maximă dintre mâinile curente trebuie să fie de 1800 mm. Numărul total al persoanelor evacuate pe astfel de scări este presupus a fi format din două treimi din echipaj și numărul total al pasagerilor care se află în spațiile deservite de aceste scări. Lățimea scărilor trebuie să fie cel puțin conformă cu cea standard așa cum se prevede în Rezoluția OMI A.757(18).
.2 Toate scările dimensionate pentru mai mult de 90 de persoane trebuie aliniate de-a lungul navei spre prova și spre pupa.
.3 Ușile, coridoarele și palierele intermediare care fac parte din căile de evacuare trebuie dimensionate în același mod ca și scările.
.4 Scările nu trebuie să depășească 3,5 metri în înălțime fără prevederea unui palier și nu trebuie să aibă un unghi de înclinare mai mare de 45 grade.
.5 Palierele prevăzute la nivelul fiecărei punți vor avea o suprafață de cel puțin 2mý și aceasta trebuie extinsă cu câte 1m2 pentru fiecare grup de 10 persoane peste numărul de 20 de persoane, dar nu este nevoie să depășească 16 mý, cu excepția acelor paliere care deservesc încăperile sociale ce au acces direct în casa scării.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.5a Cel puțin una din căile de evacuare prevăzute conform punctelor .1.1 și .1.2 va consta dintr-o casă a scărilor închisă, ușor accesibilă, care să asigure protecție permanentă împotriva incendiului între nivelul unde izbucnește acesta și punțile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare sau până la cea mai de sus punte dacă puntea de îmbarcare nu se întinde până la zona verticală principală considerată.
În acest ultim caz, trebuie să fie prevăzut accesul direct pe puntea de îmbarcare prin scări și căi de trecere exterioare deschise și care trebuie să aibă o instalație de iluminat de avarie conform regulii III/5.3 și pe jos o căptușeală antiderapantă.
Elementele structurale orientate înspre scările și căile de trecere exterioare deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare și elementele structurale aflate într-o astfel de poziție încât deteriorarea lor datorită unui incendiu ar împiedica calea de evacuare către puntea de îmbarcare trebuie să aibă integritatea la foc, inclusiv gradul de izolație, în conformitate cu tabelele 4.1 la 5.2, după caz.
Lățimile, numărul și continuitatea căilor de evacuare trebuie să fie în conformitate cu cerințele din Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.6 Accesul de la casele scărilor la posturile de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare trebuie să fie protejat într-un mod satisfăcător.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.6a Protecția accesului de la casele scărilor la posturile de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare trebuie asigurat fie direct sau prin intermediul rutelor interne protejate care trebuie să aibă integritatea la foc și gradul de izolație pentru casele scărilor așa cum sunt determinate de tabelele 4.1 la 5.2, după caz
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.7 Pe lângă iluminatul de avarie cerut de regulile II-1/D/3 și III/5.3, căile de evacuare care includ scări și ieșiri trebuie marcate prin iluminare sau indicatoare cu bandă fotoluminiscentă amplasate la o înălțime de maximum 0,3 metri deasupra punții pe toată lungimea lor incluzând unghiurile și intersecțiile. Marcajul trebuie să permită pasagerilor să identifice toate căile de evacuare și să recunoască ușor ieșirile de evacuare. Dacă se folosește iluminatul electric, el trebuie alimentat de la sursa de energie electrică de avarie și trebuie astfel dispus încât defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau întreruperea unei unități de bandă fluorescentă să nu aibă ca rezultat un marcaj ineficient. Suplimentar, toate indicatoarele pentru căile de evacuare și marcajele de amplasare a echipamentului de incendiu trebuie să fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare. administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată și aplicată în conformitate cu liniile directoare prevăzute în rezoluția OMI A.752(18).
Totuși, pentru navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată și aplicată în conformitate Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.8 La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri se vor aplica de asemenea cerințele punctului .1.7 din această regulă pentru încăperile de locuit pentru echipaj.
.9 Uși normal încuiate care fac parte dintr-o cale de evacuare.
.1 Ușile cabinelor și saloanelor trebuie să se deschidă fără cheie din interiorul încăperii. Nu va exista nici o ușă de-a lungul oricărei căi de evacuare prevăzute care să necesite cheie pentru a fi deschisă în cazul deplasării în direcția de evacuare.
.2 Ușile de evacuare din spațiile publice care sunt în mod normal zăvorâte trebuie să fie prevăzute cu mijloace de decuplare rapidă. Acest mecanism va consta dintr-un mecanism de zăvorâre a ușii încorporând un dispozitiv care decuplează zăvorul la aplicarea unei forțe pe direcția fluxului de evacuare. Mecanismul de decuplare rapidă trebuie proiectat și instalat astfel încât să fie considerat satisfăcător de către administrația statului pavilionului și:
.2.1 va cuprinde bare sau panouri, a căror porțiune de acționare trebuie extinsă de-a latul a cel puțin o jumătate din lățimea canatului ușii, la cel puțin 760 mm și la nu mai mult de 1120 mm deasupra punții;
.2.2 decuplează zăvorul când se aplică o forță ce nu depășește 67 N; și
.2.3 nu este echipat cu vreun mecanism de zăvorâre, șuruburi sau alt dispozitiv care împiedică decuplarea zăvorului când este aplicată o forță asupra mecanismului de decuplare.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2 . .1 În încăperile de categorie specială numărul și amplasarea căilor de evacuare situate dedesubt sau deasupra punții pereților etanși trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului și în general siguranța căilor de acces la puntea ambarcațiunilor trebuie să fie cel puțin echivalentă cu cea prevăzută în alin. 1.1, 1.2, 1.5 și 1.6.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, aceste încăperi trebuie prevăzute cu pasaje speciale drept căi de evacuare cu o lățime de cel puțin 600 mm și, acolo unde este rezonabil și posibil, aceste pasaje se vor înălța cu cel puțin 150 mm deasupra suprafeței punții. Aranjamentele din parcările pentru autovehicule vor menține pasajele libere întotdeauna.
.2 Una din căile de evacuare din încăperile de mașini unde echipajul lucrează în mod normal trebuie să evite trecerea directă printr-o încăpere de categorie specială.
.3 Rampele cu dispozitiv de ridicare sus/jos la puntea platformă nu trebuie să blocheze calea de evacuare aprobată atunci când sunt în poziția coborâtă.
.3.1 Fiecare încăpere de mașini trebuie să fie prevăzută cu două căi de evacuare. Trebuie îndeplinite, în special, cerințele următoare:
.1 Dacă încăperea este situată sub puntea pereților etanși cele două mijloace de evacuare vor consta din
.1 două seturi de scări din oțel cât mai depărtate posibil între ele, care duc la uși situate în partea superioară a spațiului la fel de depărtate între ele și de la care există accesul la punțile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare. La navele noi, una din aceste scări trebuie să confere protecție continuă împotriva incendiului între partea de jos a spațiului și un punct sigur situat în afara spațiului. Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, această scară trebuie amplasată în interiorul unei spațiu închis protejat care îndeplinește regulile II-2/B/4, categoria (2) sau II-2/B/5, categoria (4), după caz, de la partea inferioară a încăperii deservite până într-o poziție sigură în afara încăperii. Trebuie prevăzute uși antifoc cu autoînchidere cu aceeași rezistență la foc la această împrejmuire de protecție.
Scara trebuie fixată într-o asemenea direcție încât căldura să nu fie transferată în acest spațiu închis prin punctele de fixare neizolate. Spațiul închis protejat trebuie să aibă la interior dimensiunile minime de cel puțin 800 mm x 800 mm și va avea iluminare pentru caz de urgență; sau
.2 o scară din oțel care duce la o ușă de la care se asigură accesul spre puntea de îmbarcare și în plus, în partea inferioară a încăperii într-o poziție bine separată de scara respectivă, o ușă din oțel care să poată fi acționată din fiecare parte și care să asigure accesul spre o cale sigură de evacuare din partea inferioară a încăperii spre puntea de îmbarcare.
.2 Dacă încăperea este situată deasupra punții pereților etanși, cele două căi de evacuare trebuie să fie cât mai depărtate posibil între ele și ușile conducând spre aceste căi de evacuare trebuie să fie amplasate în așa fel încât să permită accesul la punțile corespunzătoare de îmbarcare în bărcile și plutele de salvare. Dacă astfel de căi de evacuare implică folosirea scărilor, acestea trebuie să fie din oțel.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ȘI D:
.3 Din spațiul de supraveghere a funcționării mașinilor și din spațiile de lucru vor exista cel puțin două căi de evacuare, din care una trebuie fie independentă de încăperea de mașini și să aibă acces la puntea de îmbarcare.
.4 Partea inferioară a scărilor în încăperile de mașini trebuie să fie sudată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.3.2 La navele cu lungimi mai mici de 24 metri, administrația statului pavilionului poate renunța la una dintre căile de evacuare din încăperile de mașini, având în vedere lățimea și dispunerea părții superioare a spațiului.
La navele cu lungimi de 24 metri sau mai mari, administrația statului pavilionului poate renunța la una dintre căile de evacuare dintr-un astfel de spațiu atâta timp cât o ușă sau o scară de oțel asigură o cale de evacuare în siguranță spre puntea de îmbarcare, dându-se atenția cuvenită felului și amplasării spațiului precum și dacă sunt sau nu persoane care să lucreze în mod normal în acel spațiu.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, a doua cale de evacuare trebuie prevăzută în încăperea pentru mașina cârmei când postul de guvernare de urgență este prevăzut în acea încăpere dacă nu există acces direct la puntea deschisă.
.3.3 Două căi de evacuare trebuie prevăzute dintr-un post de comandă mașini amplasat în interiorul încăperii de mașini, dintre care cel puțin una să asigure o protecție continuă împotriva incendiului până la o poziție sigură situată în afara încăperii de mașini.
.4 În nici un caz ascensoarele nu trebuie considerate ca reprezentând una din căile de evacuare cerute.
.5 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CU LUNGIMEA DE 40 METRI SAU MAI MARE:
.1 Aparatele de respirat pentru evacuarea de urgență vor corespunde Codului pentru instalațiile de protecție contra incendiului.
.2 Cel puțin două aparatele de respirat pentru evacuarea de urgență trebuie transportate în fiecare zonă verticală principală.
.3 Pe navele care transportă mai mult de 36 de pasageri , două aparate de respirat pentru evacuarea de urgență, suplimentar față de cele cerute în sub-punctul .5.2, trebuie transportate în fiecare zonă verticală principală.
.4 Totuși, punctele .5.2 și .5.3 nu trebuie aplicate caselor scărilor care constituie zone verticale principale individuale și pentru zonele verticale principale din extremitatea prova și extremitatea pupa a navei, care nu conțin încăperi de categoriile (6), (7), (8) sau (12) definite în regula II-2/B/4.
.5 În interiorul încăperilor de mașini, aparatele de respirat pentru evacuarea de urgență trebuie amplasate accesibile pentru utilizare în locuri ușor vizibile, la care se ajunge rapid și ușor în orice moment în eventualitatea unui incendiu. Amplasarea aparatelor de respirat pentru evacuarea de urgență va ține seama de planul încăperii de mașini și de numărul de persoane care lucrează în mod normal în acea încăpere.
.6 Se face referire la "Instrucțiunile privind funcționarea, amplasarea, utilizarea și întreținerea aparatelor de respirat pentru evacuarea de urgență" (MSC/Circ.849).
.7 Numărul și amplasarea acestor aparate trebuie indicate în Planul pentru combaterea incendiului, cerut în regula II-2/A/13.
6-1 Căi de evacuare la navele Ro-Ro pasager (R 28-1)
.1 CERINȚE APLICABILE NAVELOR RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVELOR RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.1 Acest alineat trebuie aplicat tuturor navelor Ro-Ro pasager noi din clasele B, C și D și navelor Ro-Ro pasager existente din clasa B. Pentru navele existente, cerințele regulii trebuie aplicate nu mai târziu decât data primei inspecții periodice după data la care se referă punctul 1 al regulii II2/B/16.
.1.2 Mâinile curente sau alte mijloace de sprijin pentru mână trebuie să fie prevăzute în toate coridoarele de-a lungul întregului traseu de evacuare astfel încât să fie disponibil la fiecare pas un sprijin solid pentru mână, pe cât este posibil, pe drumul spre posturile de adunare și îmbarcare. Astfel de mâini curente trebuie prevăzute pe ambele părți ale coridoarelor longitudinale cu lățimea mai mare de 1,8 metri și ale coridoarelor transversale cu lățimea mai mare de 1 metru. O atenție deosebită trebuie acordată necesității de a putea traversa holuri, atriumuri și alte spații mari deschise aflate de-a lungul căilor de evacuare.
Mâinile curente și alte mijloace de sprijin pentru mână trebuie să fie atât de rezistente încât să poată rezista la o sarcină distribuită orizontal de 750 N/m, aplicată în direcția centrului coridorului sau spațiului, cât și la o sarcină distribuită vertical de 750 N/m, aplicată în jos. Nu este necesar ca cele două sarcini să se aplice simultan.
.1.3 Căile de evacuare nu trebuie să fie obstrucționate de mobilă sau alte obstacole. Cu excepția meselor și scaunelor care pot fi înlăturate pentru a face loc liber, mobilele și alte elemente grele de mobilier din încăperile publice și de-a lungul căilor de evacuare trebuie fixate pentru a preveni alunecarea dacă nava are ruliu sau este canarisită. De asemenea, trebuie fixate și covoarele. Când nava este în marș, căile de evacuare trebuie menținute degajate de obstacole cum ar fi cărucioare pentru curățenie, așternuturi de pat, bagaje și pachete de marfă.
.1.4 Din fiecare spațiu de pe navă ocupat în mod normal trebuie prevăzute căi de evacuare până la un post de adunare. Aceste căi de evacuare trebuie dispuse astfel încât să ofere accesul cel mai direct spre postul de adunare și trebuie să fie marcate cu simboluri în conformitate cu mijloacele și dispozitivele de salvare adoptate de OMI prin Rezoluția A. 760(18).
.1.5 Acolo unde spațiile închise se învecinează cu o punte deschisă, deschiderile din spațiul închis la puntea deschisă trebuie, dacă este practic posibil, să poată servi ca ieșire pentru caz de avarie.
.1.6 Punțile trebuie numerotate în ordine crescătoare, începând cu "1" de la plafonul unui tanc sau de la puntea cea mai de jos. Aceste numere trebuie amplasate vizibil în casele scărilor și holurile lifturilor. Punțile pot fi de asemenea denumite, dar numărul punții trebuie indicat întotdeauna împreună cu numele.
.1.7 Planuri "mimice" simple indicând poziția "te afli aici" și cu căile de evacuare marcate prin săgeți trebuie afișate vizibil pe interiorul fiecărei uși de cabină și în încăperile sociale. Planul va indica direcțiile de evacuare și trebuie orientat corespunzător ținând cont de poziția sa pe navă.
.1.8 Ușile cabinelor și saloanelor trebuie să poată fi deschise fără chei din interior. De asemenea, orice ușă ce se găsește de-a lungul vreunei căi de evacuare prevăzută trebuie să poată fi deschisă fără chei în direcția evacuării.
.2 CERINȚE APLICABILE NAVELOR NOI RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C ȘI D:
.2.1 Pe o înălțime de 0,5 metri de la partea lor inferioară, pereții și alte elemente de separație care formează separații verticale de-a lungul căilor de evacuare trebuie să poată rezista la o sarcină de 750 N/mý pentru a permite utilizarea lor ca suprafețe de mers când nava are unghiuri de bandare mari.
.2.2 Calea de evacuare de la cabine la casele scărilor va fi cât mai directă posibil, cu un număr minim de schimbări de direcție. Nu trebuie să fie necesar să se traverseze dintr-un bord în altul al navei pentru a ajunge la o cale de evacuare. Nu trebuie să fie necesar să se urce sau să se coboare mai mult de două punți pentru a ajunge la un post de adunare sau pe o punte deschisă plecând din orice încăpere pentru pasageri.
.2.3 Căi de evacuare exterioare trebuie prevăzute de la punțile deschise menționate la punctul 2.2 până la posturile de îmbarcare în ambarcațiunile de salvare.
.3 CERINȚE APLICABILE NAVELOR RO-RO PASAGER NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IULIE 1999 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:.
În cazul navelor Ro-Ro pasager noi din clasele B, C și D construite la 1 iulie 1999 sau după această dată, căile de evacuare trebuie să facă obiectul unei analize efectuată din punctul de vedere al evacuării încă din primele etape ale proiectării. Analiza trebuie să servească la identificarea și eliminarea, pe cât este practic posibil, a aglomerării care se poate produce în timpul unui abandon, datorită deplasării normale a pasagerilor și echipajului de-a lungul căilor de evacuare, inclusiv posibilitatea ca echipajul să fie nevoit să se deplaseze de-a lungul acestor căi în direcție opusă deplasării pasagerilor. Suplimentar, analiza trebuie să servească la demonstrarea că măsurile în ceea ce privește evacuarea sunt suficient de flexibile pentru a evita posibilitatea ca anumite căi de evacuare, posturi de adunare, posturi de îmbarcare sau ambarcațiuni de salvare să nu poată fi disponibile ca urmare a unui accident.
7.Străpungeri și deschideri în construcțiile de tip "A" și "B" (R 30, 31)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Toate deschiderile din construcțiile de tip "A" trebuie prevăzute cu mijloace de închidere fixate permanent care trebuie să fie tot atât de eficiente în ceea ce privește rezistența la foc ca și construcțiile în care ele sunt amplasate.
.2 Construcția tuturor ușilor și ramelor ușilor din construcțiile de tip "A" precum și a dispozitivelor de asigurare a acestora când sunt închise, trebuie să le confere rezistență la foc precum și la trecerea fumului și flăcării, pe cât posibil, echivalentă cu cea a pereților în care se află ușile. Aceste uși și ramele lor trebuie să fie construite din oțel sau alt material echivalent. Nu este necesar ca ușile etanșe să fie izolate.
.3 Fiecare ușă trebuie să aibă posibilitatea de a fi deschisă și închisă de oricare parte a peretelui numai de către o singură persoană.
.4 Ușile de incendiu situate în pereții zonelor verticale principale și casele scărilor, altele decât ușile etanșe glisante acționate de o sursă de energie și ușile normal închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
.1 Ușile trebuie să fie cu autoînchidere și să fie capabile să se închidă chiar și la o înclinare defavorabilă de 3,50 în sens contrar sensului de închidere. Viteza de închidere trebuie, dacă este necesar, să fie comandată în așa fel încât să nu fie periculoasă pentru persoane. La navele noi, ușa trebuie să se închidă cu o viteză aproape constantă nu mai mare de 0,2 m/sec și nu mai mică de 0,1 m/sec când nava se află în poziție dreaptă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.2 Ușile glisante comandate de la distanță sau acționate de o sursă de energie trebuie echipate cu o alarmă sonoră care să sune cel puțin cu 5 secunde, dar nu cu mai mult de 10 secunde, înainte ca ușa să înceapă să se închidă și să continue să sune până la închiderea completă a ușii. Ușile concepute pentru a se redeschide după contactul cu un obstacol în traiectoria lor trebuie să se redeschidă suficient pentru a permite un spațiu liber de cel puțin 0,75 metri, dar nu mai mult de 1 metru.
.3 Toate ușile, cu excepția ușilor de incendiu care sunt în mod normal menținute închise, trebuie să poată fi închise de la distanță și automat, de la un post central de incendiu cu supraveghere continuă, simultan sau în grupuri, și, de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a ușii. Panoul de comandă pentru stingerea incendiului din postul central de incendiu cu supraveghere continuă trebuie să indice pentru fiecare ușă comandată de la distanță dacă acestea sunt închise. Mecanismul de declanșare trebuie să fie conceput astfel încât ușile să se închidă automat în cazul unei defecțiuni a dispozitivului de comandă sau a alimentării centrale cu energie. Manetele de declanșare trebuie să aibă o funcție pornit-oprit pentru a preveni re-declanșarea automată a sistemului. Este interzisă instalarea dispozitivelor de reținere dacă nu se pot declanșa din postul central de comandă.
.4 Acumulatoare locale de energie pentru ușile acționate mecanic trebuie prevăzute în imediata apropiere a ușilor pentru a permite manevrarea ușilor de cel puțin 10 ori (deschidere și închidere completă) folosind mijloacele de comandă locale.
.5 Ușile duble batante echipate cu zăvor necesar etanșeității lor la foc trebuie să aibă un zăvor care se declanșează automat prin manevrarea ușilor în timp ce sunt acționate de către sistem.
.6 Ușile care dau acces direct în încăperile de categorie specială care sunt acționate mecanic și cu închidere automată nu trebuie să fie echipate cu alarmele și mecanismele de închidere comandate de la distanță prevăzute în aliniatele .4.2 și .4.3.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .4 trebuie aplicat următorul punct .4a.
.4 a Ușile de incendiu situate în pereții zonelor verticale principale, în pereții delimitatori ai bucătăriei și în cei ai caselor scărilor, altele decât ușile etanșe glisante acționate mecanic și cele care sunt normal închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
.1 ușile trebuie să fie cu autoînchidere și să fie capabile să se închidă chiar și la o înclinare defavorabilă de 3,50 în sens contrar sensului de închidere;
.2 timpul aproximativ pentru închiderea ușilor de incendiu cu balamale nu trebuie să fie mai mare de 40 secunde și nu mai mic de 10 secunde de la începerea mișcării lor cu nava în poziție dreaptă. Viteză constantă de închidere aproximativă pentru ușile glisante va fi nu mai mare de 0,2 m/sec și nu mai mică de 0,1 m/sec când nava se află în poziție dreaptă;
.3 ușile trebuie să poată fi închise de la distanță și automat, de la un post central de comandă în caz de incendiu cu supraveghere continuă, simultan sau în grupuri, și, de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a ușii. Manetele de declanșare trebuie să aibă o funcție pornit-oprit pentru a preveni re-anclașarea accidentală a sistemului;
.4 instalarea dispozitivelor de reținere care nu pot fi declanșate din postul central de comandă este interzisă;
.5 o ușă închisă de la distanță dintr-un post central de comandă trebuie să poată fi redeschisă de fiecare parte a ușii printr-un mijloc de comandă locală. După această deschidere locală ușa trebuie să se re-închidă automat;
.6 o semnalizare trebuie să fie prevăzută în panoul indicator al ușilor de incendiu din postul central de comandă în caz de incendiu cu supraveghere continuă care să indice dacă fiecare dintre ușile cu comandă de la distanță este închisă;
.7 mecanismul de declanșare trebuie să fie conceput astfel încât ușa să se închidă în mod automat în eventualitatea unei defecțiuni în sistemul de comandă de la distanță sau la sursa principală de alimentare cu energie electrică;
.8 acumulatoarele locale de energie pentru ușile acționate de o sursă de energie trebuie să fie prevăzute în imediata apropiere a ușilor pentru a permite acționarea ușilor, după o defecțiune în sistemul de comandă de la distanță sau la sursa principală de alimentare cu energie electrică, de cel puțin 10 ori (complet deschis și închis) folosind mijloacele de comandă locale;
.9 o defecțiune în sistemul de comandă de la distanță sau la alimentarea de la sursa principală de alimentare cu energie electrică a unei uși nu trebuie să împiedice funcționarea în siguranță a celorlalte uși;
.10 ușile glisante acționate de la distanță sau ușile acționate mecanic trebuie să fie echipate cu o alarmă sonoră care să sune cel puțin cu 5 secunde dar nu cu mai mult de 10 secunde după ce ușa a fost declanșată din postul central de comandă în caz de incendiu și înainte ca ușa să înceapă să se închidă și să continue să sune până la închiderea completă a ușii;
.11 o ușă concepută să se redeschidă după contactul cu un obstacol în traiectoria ei trebuie să se redeschidă nu mai mult de 1 metru de la punctul de contact;
.12 ușile duble batante prevăzute cu zăvor pentru asigurarea etanșării lor la foc trebuie să aibă un zăvor care este declanșat automat de funcționarea ușilor când acestea sunt declanșate prin sistemul de comandă;
.13 ușile asigurând accesul direct în încăperile de categorie specială care sunt acționate mecanic și au închidere automată, nu este necesar să fie echipate cu alarme și mecanismele de închidere de al distanță cerute în alin. .3 și .10;
.14 componentele sistemului de comandă locală trebuie să fie accesibile pentru întreținere și reglare; și
.15 ușile acționate mecanic trebuie să fie prevăzute cu un sistem de comandă de un tip aprobat care să fie capabil să funcționeze în caz de incendiu, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP. Acest sistem trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
.15.1 sistemul de comandă trebuie să fie capabil să acționeze ușa la o temperatură de cel puțin 200°C pentru cel puțin 60 de minute, prin alimentare cu energie;
.15.2 alimentarea cu energie a tuturor celorlalte uși neafectate de incendiu nu trebuie redusă; și
.15.3 la temperaturi care depășesc 200°C sistemul de comandă trebuie să fie automat izolat de la alimentarea cu energie și trebuie să fie capabil să mențină ușa închisă până la cel puțin 945°C.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.5 Cerințele privind rezistența la foc a construcțiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereților de sticlă, ferestrelor și hublourilor, cu condiția ca aceste limitări să nu trebuiască să aibă un grad de integritate de tip "A" conform cerințelor regulii 10. Similar, cerințele pentru gradul de integritate de tip "A" nu se aplică ușilor exterioare din suprastructuri și rufuri.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .5 trebuie aplicat următorul punct.5a.
.5a Cerințele privind rezistența la foc a construcțiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereților de sticlă, ferestrelor și hublourilor, cu condiția ca aceste limitări să nu trebuiască să aibă un grad de integritate de tip "A" conform cerințelor regulii 10.
Cerințele privind rezistența la foc a construcțiilor de tip "A" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică ușilor exterioare, cu excepția celor din suprastructuri și rufuri care sunt orientate spre mijloacele de salvare, zonele posturilor de îmbarcare și a posturilor exterioare de adunare, scările exterioare și punțile deschise utilizate pentru căi de evacuare. Ușile caselor scărilor nu este necesar să respecte această cerință.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.6 Cu excepția ușilor etanșe, a ușilor etanșe la intemperii (uși semi-etanșe), ușilor care duc la puntea deschisă și ușilor pentru care nu este rezonabil să fie etanșe la gaze, toate ușile de tip "A" situate în casele scărilor, încăperile sociale și pereții zonelor verticale principale ale căilor de evacuare trebuie să fie echipate cu o portiță cu autoînchidere pentru furtunul de incendiu, dintr-un material, construcție și rezistență la foc echivalente cu acelea ale ușii în care este instalată și care trebuie să aibă o deschidere liberă pătrată cu latura de 150 mm când ușa este închisă și să fie plasată în partea inferioară a ușii, de partea opusă balamalelor, sau în cazul ușilor glisante, lângă deschidere.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.7 Ușile și ramele ușilor din construcțiile de tip "B" și mijloacele de asigurare a acestora trebuie prevăzute cu o metodă de închidere care să ofere o rezistență la foc echivalentă cu cea a construcțiilor din care fac parte, cu excepția deschiderilor de ventilație care pot fi permise în partea de jos a acestor uși. Dacă aceste deschideri sunt practicate în sau dedesubtul ușilor, suprafața totală netă a oricărei decupări sau a decupărilor nu va depăși 0,05 mý. Alternativ, un canal incombustibil de compensare a aerului între cabină și coridor și amplasat sub instalația sanitară este permis dacă secțiunea transversală a canalului nu depășește 0,05 mý. Toate aceste deschideri de ventilare trebuie prevăzute cu un grătar fabricat din material incombustibil. Ușile trebuie să fie incombustibile.
.7.1 Din motive de reducere a zgomotului, administrația statului pavilionului poate permite, ca echivalent, uși cu locașuri interioare de ventilație cu deschidere în partea de jos pe una din părți și în partea de sus de cealaltă parte a ușii, cu condiția ca să fie îndeplinite următoarele:
.1 deschiderea superioară trebuie întotdeauna situată pe fața dinspre coridor și trebuie prevăzută cu un grătar din material incombustibil și cu un clapet antifoc cu acționare automată, reglată să funcționeze la o temperatură de cca. 70°C;
.2 deschiderea inferioară trebuie prevăzută cu un grătar din material incombustibil;
.3 ușile trebuie testate în conformitate cu prevederile Rezoluției A.754(18).
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.8 Ușile cabinelor din construcțiile de tip "B" trebuie de tip cu autoînchidere. Dispozitivele de reținere nu sunt permise.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.9 Cerințele privind rezistența la foc a construcțiilor de tip "B" care constituie limitele exterioare ale navei nu se aplică pereților de sticlă, ferestrelor și hublourilor. Similar cerințele privind rezistența la foc a construcțiilor de tip "B" nu se aplică ușilor exterioare din suprastructuri și rufuri. Pentru navele care nu transportă mai mult de 36 de pasageri, administrația statului pavilionului poate permite utilizarea materialelor combustibile pentru ușile care separă cabinele de încăperile sanitare individuale interioare, cum sunt dușurile.
8.Protecția scărilor și ascensoarelor în încăperile de locuit și de serviciu (R 29)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Toate scările trebuie să fie de tip cadru din oțel și trebuie să fie în interiorul unor construcții de tip "A", prevăzute cu mijloace eficace de închidere a tuturor deschiderilor cu excepția:
.1 o scară ce leagă numai două punți, nu trebuie să fie închisă dacă puntea își menține rezistența la foc prin pereți proprii sau uși corespunzătoare în spațiul din interpunte. Dacă scara este închisă spațiul din interpunți, casa scărilor trebuie protejată conform tabelelor pentru punți din regulile 4 și 5.
.2 într-o încăpere socială scările pot să nu fie închise, dacă ele se află cuprinse complet în spațiul social respectiv.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2 Casele scărilor trebuie să aibă acces direct la coridoare și o suprafață suficientă pentru a evita aglomerarea, ținând cont de numărul persoanelor care le vor folosi în caz de urgență.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
În interiorul perimetrelor unor astfel de case a scărilor pot fi amplasate numai toalete publice, dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranță și ghișee deschise de informații.
Numai încăperile sociale, coridoarele, toaletele publice, încăperile de categorie specială, alte scări de evacuare cerute de regula 6.1.5 și zonele exterioare pot avea acces direct la aceste case ale scărilor.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.3 Puțurile ascensoarelor trebuie dotate astfel încât să nu permită pătrunderea fumului și flăcărilor de la o interpunte la alta și trebuie prevăzut cu mijloace de închidere care să permită oprirea curenților de aer și pătrunderea fumului.
9.Instalații de ventilație (R 32)
.1 Nave care transportă mai mult de 36 de pasageri
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Instalația de ventilație trebuie, suplimentar față de prevederile punctului .1 din regula II/32 a SOLAS 1974, astfel cum a intrat în vigoare la 17 martie 1998, să corespundă și prevederilor subpunctelor .2.2 la .2.6, .2.8 și .2.9 din prezenta regulă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.2 În general ventilatoarele trebuie dispuse astfel încât conductele de ventilație ce se deschid în diferite încăperi să rămână în cadrul zonei verticale principale respective.
.3 Acolo unde instalațiile de ventilație trec prin punți, se vor lua măsuri ca, suplimentar celor referitoare la rezistența la foc a punții prevăzută de regulile II-2/A/12.1, să fie asigurată și reducerea riscului de trecere a fumului și gazelor fierbinți de la o interpunte la alta prin intermediul instalației. Pe lângă cerințele privind izolația prevăzute în prezenta regulă, conductele verticale de ventilație, dacă este necesar, trebuie izolate conform celor prevăzute în tabelele corespunzătoare din regula 4.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.4 Conductele de ventilație trebuie confecționate din următoarele materiale:
.1 conductele cu secțiunea de cel puțin 0,075 mý și toate conductele verticale care deservesc mai mult de o singură interpunte trebuie confecționate din oțel sau alt material echivalent;
.2 conductele cu secțiunea mai mică de 0,075 mý, altele decât conductele verticale la care se referă punctul .1.4.1, trebuie confecționate din materiale incombustibile. Dacă astfel de conducte pătrund în construcții de tip "A" sau "B" trebuie acordată atenție asigurării rezistenței la foc a construcției;
.3 conductele cu lungimi mici, a căror secțiune nu depășește în general 0,02 mý și nici lungimea nu depășește 2 metri, nu este nevoie să fie confecționate din materiale incombustibile, cu condiția respectării tuturor condițiilor care urmează:
.1 conducta este realizată dintr-un material care prezintă un risc de incendiu scăzut, considerat satisfăcător de către administrația statului pavilionului;
.2 conducta se folosește numai la extremitatea instalației de ventilație; și
.3 conducta nu este situată mai aproape de 600 mm măsurați de-a lungul ei de o decupare practicată în construcții de tip "A" sau "B", inclusiv în plafoanele continue de tip "B".
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .1 trebuie aplicat următorul punct .1a.
.1a conducta trebuie realizată dintr-un material care are caracteristici de propagare a flăcării redusă.
.5 Casele scărilor trebuie să fie ventilate și deservite numai de ventilatoare și conducte de ventilație independente, care să nu deservească orice alte spații legate de instalația de ventilație.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.6 Toată ventilația mecanică, cu excepția celei pentru ventilația încăperilor de mașini și încăperilor de mărfuri, precum și orice altă instalație care poate fi cerută conform punctului 9.2.6, trebuie să fie dotată cu comenzi grupate în așa fel încât toate ventilatoarele să poată fi oprite din oricare două locuri cât mai depărtate posibil. Comenzile prevăzute pentru ventilația mecanică care deservește încăperile de mașini trebuie să fie grupate astfel încât să fie manevrabile din două locuri, din care unul situat în afara acestor încăperi. Ventilatoarele instalației de ventilație mecanică care deservește încăperile pentru mărfuri trebuie să poată să fie oprite dintr-o poziție sigură, situată în afara acestor încăperi.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.7 Când încăperile sociale se extind pe trei sau mai multe punți deschise și conțin materiale combustibile cum ar fi mobilierul și spații închise cum ar fi magazine, birouri și restaurante, încăperea trebuie dotată cu o instalație de extracție a fumului. Această instalație de extracție a fumului trebuie activată de instalația corespunzătoare de detectare a fumului și va avea comandă manuală. Ventilatoarele trebuie astfel dimensionate încât întregul volum al încăperii să poată fi evacuat în 10 minute sau mai puțin.
.8 Conductele de ventilație trebuie prevăzute cu deschideri de acces pentru inspectare și curățire amplasate corespunzător, acolo unde este rațional și practicabil.
.9 Conductele de evacuare care pleacă de la mașinile de gătit din bucătării în care se pot acumula grăsimi sau untură trebuie să îndeplinească cerințele regulilor de la alin. 9.2.3.2.1 și 9.2.3.2.2 și să fie prevăzute cu:
.1 un filtru pentru grăsimi ușor demontabil pentru curățire dacă nu este prevăzut alternativ un alt dispozitiv aprobat pentru îndepărtarea grăsimilor;
.2 un clapet antifoc, amplasat la capătul inferior al conductei care acționează automat și comandat de la distanță, și în plus un clapet antifoc acționat de la distanță amplasat la capătul superior al conductei;
.3 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei;
.4 dispozitive comandate de la distanță pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare și a ventilatoarelor de introducție, pentru acționarea clapeților antifoc menționați în sub-punctul .2 și pentru acționarea instalației de stingere a incendiului, care trebuie amplasate într-o poziție apropiată intrării în bucătărie. În cazul instalării unei instalații cu ramificații multiple, trebuie prevăzute mijloace pentru închiderea tuturor ramificațiilor de evacuare prin aceeași conductă principală, înainte de introducerea unui agent de stingere a incendiului în sistem; și
.5 deschideri de acces pentru inspectare și curățire amplasate convenabil.
.2 Nave care transportă mai puțin de 36 de pasageri:
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Conductele de ventilație trebuie să fie dintr-un material incombustibil. Totuși, conductele scurte, care în general nu depășesc 2 metri în lungime și care au o secțiune transversală ce nu depășește 0,02 mý nu este nevoie să fie din material incombustibil, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
.1 aceste conducte trebuie să fie dintr-un material care, în opinia Autorității Navale Române, prezintă un risc redus de incendiu;
.2 pot fi utilizate numai la capătul dispozitivului de ventilație;
.3 nu trebuie amplasate la o distanță mai mică de 600 mm măsurată de-a lungul conductei de la o deschidere într-o construcție de tip "A" sau "B", inclusiv plafoanele continue de tip "B".
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .1 trebuie aplicat următorul punct .1a
.1a conducta trebuie realizată dintr-un material care putere redusă de propagare a flăcării.
.2a Când conductele de ventilație cu o secțiune liberă ce depășește 0,02 mý trec prin pereți sau punți de tip "A", deschiderea trebuie să fie acoperită cu un manșon din tablă de oțel dacă conductele care trec prin pereții etanși sau prin punți nu sunt din oțel în apropierea trecerii prin punte sau perete și conductele și manșoanele trebuie să îndeplinească în această parte următoarele:
.1 Manșoanele trebuie să aibă o grosime de cel puțin 3 mm și o lungime de cel puțin 900 mm. Dacă trec prin pereți, această lungime trebuie de preferință divizată în câte 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste conducte, sau manșoanele care le acoperă, trebuie prevăzute cu izolație împotriva incendiului. Izolația va avea cel puțin aceiași integritate la foc ca și peretele sau puntea prin care trece conducta.
.2 Conductele cu secțiunea liberă ce depășește 0,075 mý trebuie prevăzute cu clapeți antifoc suplimentar față de cerințele alin. 9.2.2.1 de mai sus. Clapetul antifoc trebuie să funcționeze automat dar trebuie de asemenea să poată fi închis manual din ambele părți ale peretelui sau punții. Clapetul trebuie prevăzut cu un indicator care să arate dacă clapetul este deschis sau închis.
Totuși, clapeții antifoc nu sunt necesari când conductele trec prin încăperi înconjurate de construcții de tip "A", fără a deservi aceste încăperi, cu condiția ca aceste conducte să aibă aceiași integritate la foc ca și construcțiile prin care pătrund. Clapeții trebuie să fie ușor accesibili. Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la și după 1 ianuarie 2003, unde clapeții anti-incendiu sunt amplasați în spatele plafoanelor sau căptușelilor, aceste plafoane sau căptușeli trebuie prevăzute cu o ușă pentru inspecție pe care va exista o placă marcată cu numărul de identificare al clapetului. Numărul de identificare al clapetului antifoc trebuie prevăzut de asemenea la orice comandă de la distanță cerută.
.2b Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, unde o conductă cu tablă subțire cu aria secțiunii transversale egală cu 0,02 mý sau mai mare traversează pereți sau punți de clasă "A", deschiderea trebuie căptușită cu un manșon de oțel cu o grosime de cel puțin 3 mm și cu lungimea de cel puțin 200 mm, de preferință divizată în câte 100 mm de fiecare parte a peretelui sau, în cazul unei punți, situată în întregime în partea inferioară a punților traversate.
.3 Conductele destinate ventilației încăperilor de mașini, bucătăriilor, spațiilor auto de pe punte, încăperilor pentru marfă Ro-Ro sau încăperilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă dacă ele nu corespund condițiilor specificate în alin. 9.2.3.1.1 la 9.2.3.1.4 sau 9.2.3.2.1 și 9.2.3.2.2 de mai jos:
.1.1 conductele să fie construite din oțel având o grosime de cel puțin 3 mm și de 5 mm pentru conductele ale căror lățimi sau diametre sunt până la 300 mm inclusiv și, respectiv, mai mari sau egale cu 760 mm și, în cazul unor astfel de conducte ale căror lățimi sau diametre sunt între 300 mm și 760 mm având o grosime ce urmează a fi obținută prin interpolare;
.1.2 conductele să fie corespunzător susținute și întărite;
.1.3 conductele să fie prevăzute cu clapeți antifoc cu acționare automată în apropierea intrării în construcțiile traversate; și
.1.4 conductele să fie izolate de tip "A-60", de la încăperile de mașini, bucătării, spațiile auto de pe punte, încăperile pentru marfă Ro-Ro sau încăperile de categorie specială până la un punct aflat la cel puțin 5 metri dincolo de fiecare clapet antifoc;
Sau
.2.1 conductele să fie construite din oțel în conformitate cu alin. 9.2.3.1.1 și 9.2.3.1.2; și
.2.2 conductele să fie izolate de tip "A-60" în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau posturilor de comandă;
cu excepția traversărilor construcțiilor care delimitează zone principale care trebuie să corespundă de asemenea și cerințelor din sub-punctul .9.2.8.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, instalațiile de ventilație pentru încăperi de mașini de categoria A, încăperi pentru vehicule, încăperi pentru marfă RoRo, bucătării, încăperi de categorie specială și încăperi de marfă trebuie, de regulă, să fie separate una de alta și de instalațiile de ventilație care deservesc alte încăperi.
Totuși instalațiile de ventilație pentru bucătării pe navele de pasageri care nu transportă mai mult de 36 de pasageri nu este necesar să fie complet separate, dar pot fi deservite de conducte separate de la un ventilator care deservește alte spații. În orice caz un clapet antifoc trebuie să fie prevăzut în conducta de ventilație pentru bucătărie în imediata apropiere a agregatului de ventilație.
.4 Conductele prevăzute pentru ventilația încăperilor de locuit, a încăperilor de serviciu sau a posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin încăperile de mașini, bucătării, spații auto pe punte, încăperi pentru marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială dacă ele nu corespund condițiilor specificate în alin. 9.2.4.1.1 la 9.2.4.1.3 sau 9.2.4.2.1 și 9.2.4.2.2:
.1.1 conductele care trec prin încăperile de mașini, bucătării, spații auto pe punte, încăperile pentru marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială să fie construite din oțel conform alin. 9.2.3.1.1 și 9.2.3.1.2;
.1.2 clapeții antifoc automați să fie prevăzuți în apropierea trecerilor prin construcțiile înconjurătoare; și
.1.3 integritatea încăperii de mașini, a bucătăriei, spațiului auto pe punte, încăperii pentru marfă Ro-Ro sau încăperii de categorie specială să fie menținută la treceri;
Sau
.2.1 conductele care trec printr-o încăpere de mașini, bucătărie, spațiu auto pe punte, încăpere pentru marfă Ro-Ro sau încăpere de categorie specială să fie construite din oțel în conformitate cu alin. 9.2.3.1.1 și 9.2.3.1.2; și
.2.2 conductele să fie izolate de tip "A-60" în interiorul încăperii de mașini, bucătării, spațiu auto de pe punte, încăpere pentru marfă Ro-Ro sau încăpere de categorie specială; cu excepția traversărilor construcțiilor care delimitează zone principale care trebuie să corespundă de asemenea și cerințelor de la subpunctul .9.2.8.
.5 Conductele de ventilație cu secțiunea liberă ce depășește 0,02 mý și care trec prin pereți de tip "B" trebuie acoperite cu manșoane din tablă de oțel având o lungime de 900 mm, împărțită de preferință în câte 450 mm de fiecare parte a pereților dacă conducta nu este construită din oțel pentru această lungime.
.6 Astfel de măsuri care sunt posibile trebuie luate în ceea ce privește posturile de comandă situate în afara încăperilor de mașini în vederea asigurării menținerii ventilației, vizibilității și absenței fumului, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu, mașinile și echipamentul care se găsesc acolo să poată fi supravegheate și să continue să funcționeze efectiv. Trebuie prevăzute dispozitive alternative și separate de alimentare cu aer; orificiile de intrare a aerului ale celor două surse de alimentare cu aer trebuie dispuse astfel încât să diminueze la minimum riscul ca cele două orificii să aspire fum simultan. Nu este necesar să se aplice aceste cerințe la posturile de comandă situate pe o punte deschisă și care dau spre aceasta sau dacă dispozitivele locale de închidere ar fi la fel de eficiente.
.7 Dacă trec prin încăperi de locuit sau încăperi în care se află materiale combustibile, conductele de evacuare care pleacă de la mașinile de gătit ale bucătăriilor trebuie să fie de construcție de tip "A". Fiecare conductă de evacuare trebuie prevăzută cu:
.1 un filtru pentru grăsime, ușor demontabil pentru curățire;
.2 un clapet antifoc amplasat în partea de jos a conductei;
.3 dispozitive, acționate din bucătărie, pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare; și
.4 dispozitive fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei.
.8 Dacă este necesar ca o conductă de ventilație să treacă printr-o construcție ce delimitează zone verticale principale, trebuie prevăzut lângă construcție un clapet antifoc cu închidere automată.
Clapetul trebuie să poată fi de asemenea închis manual din fiecare parte a peretelui. Poziția de acționare va fi ușor accesibilă și marcată cu roșu reflectorizant. Pe porțiunea dintre construcție și clapet conducta trebuie construită din oțel sau alt material echivalent și, dacă este necesar, trebuie izolată pentru a îndeplini cerințele regulii II-2/A/12.1. Clapetul trebuie prevăzut pe cel puțin o parte a construcției cu un indicator vizibil care să arate dacă clapetul este în poziție deschisă.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.9 Orificiile principale de aspirație și refulare ale instalației de ventilație trebuie să poată fi închise din afara spațiilor ventilate.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.10 Ventilația mecanică a încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor pentru marfă, posturilor de comandă și încăperilor de mașini trebuie să poată fi oprită dintr-un loc ușor accesibil din afara încăperii deservite. Această poziție nu trebuie să devină imediat inoperantă în eventualitatea unui incendiu în încăperea deservită.
Dispozitivele prevăzute pentru oprirea ventilației mecanice a încăperilor de mașini trebuie complet separate de mijloacele prevăzute pentru oprirea ventilației din alte spații.
.3 TOATE NAVELE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Următoarele dotări trebuie încercate în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc (Codul FTP) al Organizației Maritime Internaționale (OMI):
.1 clapeții antifoc inclusiv mijloacele relevante de acționare; și
.2 trecerile conductelor prin construcții de tip "A" Când manșoanele de oțel sunt cuplate direct la conductele de ventilație prin intermediul flanșelor cu bolțuri sau cu șuruburi sau prin sudură, încercarea nu este cerută.
10.Ferestre și hublouri (R 33)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.1 Toate ferestrele și hublourile din pereții interiori ai încăperilor de locuit și de serviciu și ai posturilor de comandă, altele decât cele cărora li se aplică prevederile regulii 7.5, trebuie astfel realizate încât să mențină integritatea cerințelor de rezistență la foc a tipului pereților în care sunt montate.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, aceasta trebuie determinată în conformitate cu Codul FTP.
.2 Indiferent de cerințele tabelelor din regulile 4 și 5, toate ferestrele și hublourile din pereții care separă încăperile de locuit, de serviciu și posturile de comandă de exterior trebuie să fie construite cu rame de oțel sau alt material corespunzător. Sticla trebuie fixată în rame sau corniere metalice.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.3 Ferestrele orientate spre mijloacele de salvare, spre posturile de îmbarcare și de adunare, spre scările exterioare și spre punțile deschise utilizate pentru căi de evacuare, ca și ferestrele situate sub zonele de îmbarcare și plutele de salvare și toboganele de evacuare trebuie să aibă integritatea la foc conform cerințelor din tabelele regulii 4. Dacă pentru ferestre sunt prevăzute în mod special capete de sprinklere, ferestrele de tip "A-0" pot fi acceptate ca echivalente.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, capetele de sprinklere automate special destinate trebuie să fie:
.1 capete speciale să fie amplasate deasupra ferestrelor și să fie instalate suplimentar față de sprinklere convenționale de plafon; sau
.2 capete de sprinkler convenționale dispuse în plafon astfel încât fereastra este protejată de o valoare medie de aplicare de 5 litri /mý●minut și suprafața suplimentară a ferestrei este inclusă în calculul ariei de acoperire.
Ferestrele situate în bordajul navei sub zonele de îmbarcare în bărcile de salvare trebuie să aibă gradul de protecție la foc cel puțin "A-0".
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CARE NU TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.4 Indiferent de cerințele din tabelele regulii II-2/B/5, trebuie acordată o atenție specială integrității la foc a ferestrelor orientate spre zonele deschise sau închise de îmbarcare în bărcile de salvare și plutele de salvare și la integritatea la foc a ferestrelor situate sub aceste zone astfel încât distrugerea lor în timpul unui incendiu să nu împiedice îmbarcarea în bărcile sau plutele de salvare sau lansarea lor.
11.Restricții de utilizare a materialelor combustibile (R 34)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Cu excepția încăperilor pentru marfă, a încăperilor pentru poștă și bagaje sau a compartimentelor refrigerate ale încăperilor de serviciu, toate căptușelile, pardoselile, ecranele antitiraj, plafoanele și izolațiile trebuie să fie din materiale incombustibile. Pereții și punțile parțiale folosite pentru a împărți un spațiu cu scop utilitar sau decorativ trebuie de asemenea din material incombustibil.
.2 Ecranele anticondens și produsele adezive folosite la izolații precum și izolațiile folosite la armăturile instalațiilor de răcire nu trebuie să fie obligatoriu incombustibile, însă trebuie reduse cantitativ la minimum posibil iar suprafețele lor trebuie să aibă calități de rezistență la propagarea flăcării în conformitate cu metoda de încercare din Rezoluția OMI A.653(16).
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .2 trebuie aplicat următorul punct .2a
.2a Ecranele anticondens și produsele adezive folosite la izolații precum și izolațiile folosite la armăturile instalațiilor de răcire nu trebuie să fie obligatoriu incombustibile, însă trebuie reduse cantitativ la minimum posibil iar suprafețele lor trebuie să aibă proprietăți de propagare lentă a flăcării.
.3 Următoarele suprafețe trebuie să aibă proprietăți de propagare lentă a flăcării:
.1 suprafețele expuse ale coridoarelor și caselor scărilor, pereților și căptușelilor pereților și tavanelor din toate încăperile de locuit și de serviciu și din posturile de comandă;
.2 spațiile ascunse sau inaccesibile din încăperile de locuit și de serviciu și din posturile de comandă.
.4 Volumul total al acoperirilor, ornamentelor, decorațiunilor și furnirului combustibile din orice încăpere de locuit sau de serviciu nu trebuie să depășească un volum echivalent cu un furnir de 2,5 mm grosime care acoperă suprafața totală a pereților și plafoanelor. Mobilierul fixat de căptușeli, pereți sau punți nu este necesar să fie inclus în calculul volumului total al materialelor combustibile.
În cazul navelor prevăzute cu instalație automată de stingere a incendiului cu sprinklere care corespunde regulii II-2/A/8, volumul de mai sus poate cuprinde și unele materiale combustibile folosite pentru fixarea pereților de tip "C".
.5 Furnirul folosit pe suprafețe și căptușeli care corespund cerințelor punctului .3, vor avea o putere calorică ce nu va depăși 45 MJ/mý de suprafață pentru grosimea folosită.
.6 Mobilierul din casele scărilor trebuie limitat la locurile pentru ședere. Acesta trebuie fixat, limitat la cel mult șase locuri pe fiecare punte în fiecare casă a scării, să fie risc de aprindere redus și să nu împiedice trecerea pasagerilor prin căile de evacuare.
Administrația statului pavilionului poate permite mobilier suplimentar pentru ședere în zona de recepție principală în interiorul casei scării dacă este fixat, incombustibil și nu împiedică căile de evacuare a pasagerilor. Nu se admite nici un fel de mobilier în coridoarele pentru pasageri și pentru echipaj care constituie căi de evacuare din zonele cabinelor. Suplimentar la cele de mai sus, pot fi admise dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranță cerut de reguli. Dozatoarele de apă potabilă și mașinile pentru cuburi de gheață pot fi permise pe coridoare cu condiția ca ele să fie fixate și să nu reducă lățimea căilor de evacuare. Aceasta se aplică de asemenea aranjamentelor decorative florale sau ornamentale, statuilor sau altor obiecte de artă cum ar fi tablourile și tapiseriile de pe coridoare sau casele scărilor.
.7 Vopselele, lacurile și alte produse de finisare utilizate pe suprafețele interioare expuse nu trebuie să degajeze cantități excesive de fum și substanțe toxice.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .7 trebuie aplicat următorul punct .7a
.7a Vopselele, lacurile și alte produse de finisare utilizate pe suprafețele interioare expuse nu trebuie să degajeze cantități excesive de fum și substanțe toxice, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP al OMI.
.8 Acoperirile nedemontabile ale punților, dacă sunt aplicate în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu și al posturilor de comandă trebuie să fie dintr-un material aprobat greu inflamabil, în conformitate cu metodele de încercare la foc din Rezoluția OMI A.687(17), și să nu devină sursa unor pericole toxice sau explozive la temperaturi ridicate.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 sau după ACEASTĂ DATĂ:
În locul punctului .8 trebuie aplicat următorul punct .8a
.8a Acoperirile nedemontabile ale punților, dacă sunt aplicate în interiorul încăperilor de locuit, de serviciu și al posturilor de comandă trebuie să fie dintr-un material aprobat greu inflamabil, sau care să nu devină sursa unor pericole toxice sau explozive la temperaturi ridicate, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP al OMI.
12.Detalii de construcție (R 35)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
În încăperile de locuit și de serviciu, posturile de comandă, coridoare și casele scărilor:
.1 spațiile goale închise aflate în spatele plafoanelor, căptușelilor sau pardoselilor, trebuie să fie împărțite corespunzător prin ecrane anti-tiraj bine fixate, amplasate la o distanță care să nu depășească 14 metri;
.2 în sens vertical, aceste spații închise, inclusiv cele din spatele căptușelilor din casele scărilor, puțurilor, etc., trebuie să fie închise la fiecare punte.
13.Instalații fixe de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu și instalații automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalații de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu (R 14) (R 36)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Pe navele care transportă mai puțin de 36 de pasageri și pe navele cu lungimea mai mică de 24 metri trebuie instalate în interiorul fiecărei zone separate, fie verticale sau orizontale, în toate încăperile de locuit și de serviciu și în posturile de comandă, cu excepția încăperilor care nu prezintă nici un risc real de incendiu precum spațiile goale, încăperile sanitare, etc. fie:
.1 o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzătoare regulii II-2/A/9, instalată și amplasată astfel încât să permită detectarea prezenței focului în astfel de încăperi, totuși pe navele noi din clasele B, C și D, construite la și după 1 ianuarie 2003, trebuie prevăzută o instalație de detectare a fumului pe coridoare, casele scărilor și pe căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit; sau
.2 o instalație automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat corespunzătoare cerințelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare elaborate de OMI pentru o instalație de sprinklere echivalentă aprobată așa cum se prevede în Rezoluția OMI A.800(19) și instalată și amplasată astfel încât să protejeze aceste încăperi și, în plus, o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat corespunzând cerințelor regulii II-2/A/9, instalată și amplasată astfel încât să asigure detectarea fumului în coridoare, casele scărilor și pe căile de evacuare din interiorul încăperilor de locuit.
.2 Navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, cu excepția navelor cu lungimea mai mică de 24 metri trebuie echipate cu:
O instalație automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzând cerințelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare elaborate de OMI pentru o instalație de sprinklere echivalentă conform Rezoluției OMI A.800(19), în toate încăperile de serviciu, posturile de comandă și încăperile de locuit, inclusiv coridoarele și scările.
Alternativ, posturile de comandă unde apa poate cauza deteriorarea echipamentului esențial, pot fi dotate cu o instalație fixă de stingere a incendiului aprobată dar de alt tip.
O instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat, corespunzătoare cerințelor regulii II-2/A/9, trebuie instalată și amplasată astfel încât să asigure detectarea fumului în încăperile de serviciu, posturile de comandă și încăperile de locuit, inclusiv coridoare și scări. Nu este necesar să se prevadă detectoare de fum în băile individuale și bucătării.
Nu este necesar ca spațiile cu pericol redus sau fără pericol de incendiu, cum ar fi spațiile goale, toaletele publice și alte spații similare să fie echipate cu o instalație automată de stingere a incendiului cu sprinklere sau cu o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu.
.3 În încăperile de mașini periodic nesupravegheate se vor monta instalații fixe de detectare și de alarmă de incendiu de un tip aprobat, în conformitate cu cerințele regulii II-2/A/9.
Instalația de detectare a incendiului trebuie astfel concepută și detectoarele astfel amplasate încât să detecteze rapid izbucnirea incendiului în orice parte a acestor încăperi și în orice condiții normale de funcționare a mașinilor și de variație a ventilației conform domeniului posibil al temperaturilor ambiante. Instalațiile de detectare care utilizează numai detectoare termice nu sunt admise decât în spațiile cu înălțime limitată și în care folosirea lor este adecvată. Instalația de detectare va lansa alarme acustice și optice care se deosebesc de alarmele oricărei alte instalații ce nu semnalizează incendiul, în locuri suficiente pentru a asigura că alarmele sunt auzite și observate pe puntea de navigație și de ofițerul mecanic responsabil.
Dacă puntea de navigație nu este supravegheată, alarma trebuie să fie auzită într-un loc unde își desfășoară activitatea un membru responsabil al echipajului.
După montare, instalația trebuie încercată în diferite condiții de funcționare a mașinilor și de ventilație.
14.Protecția încăperilor de categorie specială (R 37)
.1 Prevederi aplicabile încăperilor de categorie specială situate deasupra sau sub puntea pereților etanși.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
.1 Generalități
.1 Principiul care stă la baza prevederilor prezentei reguli este că zonarea verticală principală poate să nu fie practicabilă în cazul încăperilor de categorie specială și ca urmare în astfel de încăperi trebuie să se realizeze o protecție echivalentă pe baza aplicării conceptului de zonare orizontală și prin prevederea unei instalații fixe eficiente de stingere a incendiului.
Conform acestui concept, o zonă orizontală poate include, în sensul acestei reguli, încăperi de categorie specială situate pe mai mult de o punte, cu condiția ca înălțimea liberă totală pentru autovehicule să nu depășească 10 metri.
.2 Cerințele regulilor II-2/A/12, II-2/B/7 și II-2/B/9 pentru menținerea integrității la foc a zonelor verticale trebuie aplicate în mod egal la punțile și pereții care delimitează zonele orizontale între ele precum și aceste zone de restul navei.
.2 Protecția constructivă
.1 Pe navele noi destinate să transporte mai mult de 36 de pasageri, pereții și punțile care constituie limitele încăperilor de categorie specială trebuie să fie izolați conform clasei A-60. Totuși, dacă un spațiu de pe puntea deschisă (așa cum este definit de regula II-2/B/4.2.2(5)), un spațiu sanitar sau similar (așa cum este definit de regula II-2/B/4.2.2(9)) sau un tanc, un spațiu liber sau o încăpere destinată mașinilor auxiliare care au un risc redus de incendiu sau fără pericol de incendiu așa cum este (definit de regula II-2/B/4.2.2(10)), se află pe una din laturile compartimentării, atunci se poate aplica clasa inferioară A-0.
Când tancurile de combustibil sunt sub o încăpere de categorie specială, integritatea punții dintre aceste spații poate fi redusă la clasa A-0.
.2 Pe navele noi de destinate să transporte cel mult 36 de pasageri și pe navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri, pereții care constituie limitele verticale ale încăperilor de categorie specială trebuie izolați în modul prevăzut pentru încăperile de categoria (11) în tabelul 5.1 de la regula II-2/B/5, iar suprafețele care constituie limitele orizontale în modul prevăzut pentru încăperile de categoria (11) din tabelul 5.2 de la regula II-2/B/5.
.3 Pe puntea de navigație trebuie prevăzute indicatoare care să indice când oricare dintre ușile de incendiu de acces la sau de ieșire din încăperile de categorie specială este închisă.
Ușile spre încăperile de categorie specială trebuie să fie de o astfel de construcție încât ele să nu poată fi menținute permanent deschise și trebuie menținute închise pe timpul voiajului.
.3 Instalații fixe de stingere a incendiului
Fiecare încăpere de categorie specială trebuie dotată cu o instalație fixă de stingere a incendiului prin stropire cu apă sub presiune cu comandă manuală aprobată care să protejeze toate părțile punților și platformelor pentru vehicule din încăperea considerată.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, astfel de instalații de stropire cu apă sub presiune trebuie să aibă:
.1 un manometru pe valvula de la manifold;
.2 un marcaj pe fiecare valvulă de la manifold indicând încăperea deservită;
.3 instrucțiuni de întreținere și de exploatare amplasate în compartimentul valvulelor; și
.4 un număr suficient de valvule de drenaj.
Administrația statului pavilionului poate să permită utilizarea oricărui alt sistem de stingere fix dacă sa dovedit printr-un set complet de încercări la scara reală în condiții simulând un incendiu datorat scurgerilor de benzină în încăperea de categorie specială că această instalație nu este mai puțin eficace decât instalația sus-menționată pentru a stinge incendiile ce s-ar putea declanșa în acest tip de încăpere. Astfel de instalații fixe de stingere a incendiului cu apă sub presiune sau alte sisteme echivalente de stins incendiu trebuie să corespundă prevederilor din Rezoluția OMI A.123(V) și din MSC/Circ. 914 "Instrucțiuni pentru aprobarea altor dispozitive fixe de combatere a incendiului pe bază de apă destinate utilizării în încăperi de categorie specială".
.4 Echipe de supraveghere și detectare
.1 Un sistem eficace de echipe de supraveghere trebuie asigurat în încăperile de categorie specială. În orice astfel de încăpere în care nu s-a prevăzut o echipă de supraveghere continuă din punct de vedere al incendiului în tot timpul voiajului trebuie prevăzută o instalație fixă de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu de un tip aprobat, care să corespundă cerințelor regulii II-2/A/9. Instalația fixă de detectare a incendiului trebuie să poată detecta rapid declanșarea unui incendiu. Tipul, amplasarea detectoarelor și distanța dintre ele trebuie să fie determinate luând în considerare efectele ventilației și a altor factori importanți.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, după ce a fost montată instalația trebuie încercată în condiții normale de ventilație și trebuie să obțină rezultate care să fie considerate satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului.
.2 Se vor monta butoane de semnalizare acționate manual, câte trebuie să fie necesare, în toate încăperile de categorie specială și unul trebuie montat aproape de fiecare ieșire din aceste încăperi.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 și după această dată, butoanele de semnalizare acționate manual se vor monta astfel încât din nici un punct al încăperii să nu existe o distanță mai mare de 20 metri față de alt buton de semnalizare acționat manual.
.5 Echipament portabil de stingere a incendiului
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.5a În fiecare încăpere de categorie specială trebuie prevăzute:
.1 cel puțin trei generatoare de apă pulverizată;
.2 un set portabil generator de spumă care să corespundă prevederilor din regula II-2/A/6.2, cu condiția ca să existe cel puțin două asemenea seturi la bord în vederea utilizării lor în aceste încăperi; și
.3 cel puțin un stingător de incendiu portabil, montat la fiecare intrare în aceste încăperi.
NAVE DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
.5b Stingătoare portabile trebuie prevăzute la nivelul fiecărei punți în fiecare magazie sau compartiment în care sunt transportate vehicule, amplasate astfel încât distanța dintre ele să nu fie mai mare de 20 metri, pe ambele borduri ale încăperii. Cel puțin un stingător de incendiu portabil trebuie amplasat la fiecare acces în asemenea încăpere.
În plus, următoarele mijloace de stingere a incendiului trebuie prevăzute în fiecare încăpere de categorie specială:
.1 cel puțin trei generatoare de ceață; și
.2 un set portabil generator de spumă în conformitate cu prevederile din Codul pentru instalațiile de protecție contra incendiului, cu condiția ca cel puțin două asemenea generatoare să fie disponibile pe navă pentru utilizare în asemenea încăperi Ro-Ro.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.6 Instalația de ventilație
.1 În încăperile de categorie specială trebuie prevăzută o instalație de ventilație mecanică eficace care să asigure cel puțin 10 schimburi de aer pe oră. Ventilația acestor încăperi trebuie să fie complet separată de celelalte instalații de ventilație și va funcționa ori de câte ori sunt vehicule în aceste încăperi. Numărul schimburilor de aer trebuie să fie crescut la cel puțin 20 în timpul încărcării și descărcării vehiculelor.
Conductele de ventilație care deservesc încăperi de categorie specială trebuie bine etanșate și separate pentru fiecare astfel de încăpere. Instalația trebuie să poată fi comandată din afara acestor încăperi.
.2 Ventilația trebuie astfel realizată încât să se evite stratificarea aerului și formarea pungilor de aer.
.3 Se vor prevedea mijloace care să semnalizeze la puntea de navigație orice pierdere sau reducere a debitului ventilației sub limitele prevăzute.
.4 Se vor prevede dispozitive care să permită oprirea rapidă și închiderea eficientă a instalației de ventilație în caz de incendiu, având în vedere starea vremii și a mării.
.5 Conductele de ventilație, inclusiv clapeții, trebuie să fie confecționate din oțel, iar amplasarea lor trebuie să fie considerată satisfăcătoare de către administrația statului pavilionului.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, conductele de ventilație care traversează zone orizontale sau încăperi de mașini trebuie să fie conducte din oțel clasă "A-60" construite în conformitate cu regulile II-2/B/9.2.3.1.1 și II-2/B/9.2.3.1.2.
.2 Prevederi suplimentare aplicabile numai încăperilor de categorie specială situate deasupra punții pereților etanși
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1.1 Scurgeri
Având în vedere pierderea serioasă de stabilitate care poate apare datorită acumulării unor cantități mari de apă pe punte sau punți urmare funcționării instalației fixe de stingere a incendiului cu apă sub presiune, trebuie prevăzute scurgeri astfel încât să se asigure evacuarea rapidă a acestei ape direct peste bord.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASA B:
.1.2 Evacuări
.1.2.1 Valvulele de evacuare pentru scurgeri, prevăzute cu dispozitive eficace de închidere manevrabile direct dintr-o poziție situată deasupra punții pereților etanși în conformitate cu cerințele "Convenției internaționale asupra liniilor de încărcare" în vigoare, trebuie să fie menținute deschise atâta timp cât nava este pe mare.
.1.2.2 Orice manevră a valvulelor menționate în sub-punctul .1.2.1 trebuie înscrisă în jurnalul de bord.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.2 Măsuri împotriva aprinderii vaporilor inflamabili
.1 Pe orice punte sau platformă, dacă există, pe care se transportă vehicule și pe care este posibilă acumularea de vapori explozivi, cu excepția platformelor cu deschideri de dimensiuni suficiente pentru a permite pătrunderea vaporilor de benzină în jos, echipamentul care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili și în special echipamentul electric și cablurile, trebuie instalate la cel puțin 450 mm deasupra punții sau platformei. Echipamentul electric instalat la mai mult de 450 mm deasupra punții sau platformei va fi de tip închis și protejat astfel încât să prevină răspândirea scânteilor. Totuși, dacă instalarea echipamentului electric și a cablurilor la mai puțin de 450 mm deasupra punții sau platformei este necesară pentru funcționarea în siguranță a navei, acest echipament electric și cablurile pot fi instalate cu condiția ca ele să fie de un tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conține amestecuri explozive de benzină cu aer.
.2 Dacă echipamentul electric și cablurile se află instalate într-o conductă de ventilație de evacuare, trebuie să fie de tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conține amestecuri explozive de benzină și aer, iar extremitatea de ieșire a oricărei conducte trebuie să fie amplasată într-un loc sigur unde nu există nici un pericol de aprindere datorită altor surse.
.3 Prevederi suplimentare aplicabile numai încăperilor de categorie specială situate sub puntea pereților etanși
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Pomparea din santină și drenarea
Având în vedere pierderea serioasă de stabilitate care poate apare datorită acumulării unor cantități mari de apă pe punte sau pe dublul fund urmare funcționării instalației fixe de stins incendiu cu apă sub presiune, administrația statului pavilionului poate cere să fie prevăzute mijloace de pompare și drenare, suplimentar față de cerințele regulii II-1/C/3.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, în asemenea caz instalația de drenare trebuie dimensionată să dreneze cel puțin 125% din capacitatea însumată a pompelor instalației fixe de pulverizare apă sub presiune și ale numărului cerut de furtunuri de incendiu cu țevi de refulare. Valvulele instalației de drenare trebuie să fie acționate din afara încăperii protejate dintr-o poziție aflată în vecinătatea poziției de comandă pentru instalația de stingere a incendiului. Puțurile de santină trebuie să aibă o capacitate suficientă și trebuie să fie amplasate lângă bordajul navei la o distanță unul față de celălalt nu mai mare de 40 metri în fiecare compartiment etanș.
.2 Măsuri împotriva aprinderii vaporilor inflamabili
.1 Echipamentul electric și cablurile, dacă există, vor trebui să fie de un tip corespunzător pentru funcționare într-un mediu care este format dintr-un amestec exploziv de benzină și aer. Nu este permis alt echipament care poate constitui o sursă de aprindere a vaporilor inflamabili.
.2 Dacă echipamentul electric și cablurile se află instalate într-o conductă de ventilație de evacuare, trebuie să fie de tip aprobat pentru utilizare într-un mediu care conține amestecuri explozive de benzină și aer, iar extremitatea de ieșire a oricărei conducte trebuie să fie amplasate într-un loc sigur, unde nu există nici un pericol de aprindere datorită altor surse.
.4 Deschideri permanente
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Deschiderile permanente în tabla bordajului, extremitățile și plafonul încăperilor de categorie specială trebuie să fie amplasate astfel încât un incendiu în încăperea de categorie specială nu trebuie să pună în pericol zonele de amplasare și posturile de îmbarcare în ambarcațiunile de salvare, încăperile de locuit, încăperile de serviciu și posturile de comandă din suprastructuri și rufuri aflate deasupra încăperilor de categorie specială.
15.Serviciul de rond de incendiu, instalații de detectare, de alarmă și de comunicare cu publicul (R 40)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Trebuie prevăzute butoane de semnalizare acționate manual în conformitate cu prevederile regulii II-2/A/9.
.2 Pe toată durata navigației sau în port (cu excepția cazurilor când sunt scoase din serviciu), toate navele trebuie supravegheate sau echipate astfel încât să fie asigurată recepționarea imediată a oricărei alarme de incendiu de către un membru responsabil al echipajului.
.3 Pentru adunarea echipajului trebuie să fie prevăzută o alarmă specială comandată de pe puntea de navigație sau de la postul de comandă de incendiu. Aceasta alarmă poate să facă parte din instalația de alarmă generală a navei, dar ea trebuie să poată fi declanșată independent de alarma prevăzută pentru încăperile rezervate pasagerilor.
.4 O instalație de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficace de comunicare trebuie să fie disponibile în încăperile de locuit și de serviciu precum și la posturile de comandă și pe punțile deschise.
Pe navele noi din clasele B, C și D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, această instalație de comunicare cu publicul trebuie să fie în conformitate cu regula III/6.5 din SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
.5 Pe navele care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie prevăzut un serviciu de rond eficient astfel încât declanșarea unui incendiu să fie prompt detectată. Fiecare membru al serviciului de rond de incendiu trebuie să fie familiarizat cu amenajările navei și cu amplasarea și cu funcționarea oricăror echipamente pe care ar putea să le folosească. Fiecare membru al serviciului de rond de incendiu trebuie să fie dotat cu aparat de radio-telefon portabil de emisie-recepție.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.6 Navele care transportă mai mult de 36 de pasageri vor avea alarmele de detectare care fac parte din instalațiile prevăzute de regula 13.2 centralizate într-un post central de incendiu supravegheat continuu. În plus, comenzile pentru închiderea de la distanță a ușilor de incendiu și pentru oprirea ventilatoarelor trebuie centralizate în același loc. Ventilatoarele trebuie să poată fi repuse în funcțiune de către echipaj de la postul de incendiu supravegheat continuu. Tabloul de comandă din postul central de incendiu trebuie să fie capabil să indice dacă ușile de incendiu sunt deschise sau închise, dacă detectoarele și alarmele sunt activate sau nu, dacă ventilatoarele sunt pornite sau oprite. Tabloul de comandă trebuie să fie permanent alimentat cu energie și trebuie să aibă un dispozitiv de comutare automată pe o sursă de energie de rezervă în cazul defectării sursei normale de energie. Tabloul de comandă trebuie alimentat de la sursa principală de energie electrică și de la sursa de energie de avarie definită de regula II-1/D/3, cu excepția situațiilor când regulile permit alte dispozitive, dacă este cazul.
.7 Tabloul de comandă trebuie proiectat pe principiul siguranței intrinseci, de exemplu un circuit de detectare deschis trebuie să declanșeze o alarmă.
16.Modernizarea navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri (R 41-1)
.1 Suplimentar față de cerințele pentru navele existente din clasa B din prezentul Capitol II-2, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să mai corespundă următoarelor cerințe:
.1 Toate încăperile de locuit și de serviciu, casele scărilor și coridoarele trebuie să fie prevăzute cu detectoare de fum și sistem de alarmă de un tip aprobat și să corespundă cerințelor regulii II-2/A/9. Astfel de sisteme nu trebuie amplasate în băi individuale sau încăperi cu pericol redus sau fără pericol de incendiu, cum ar fi spațiile goale sau alte spații similare. În bucătării se vor instala detectoare termice în loc de detectoare de fum.
.2 Detectoare de fum conectate la sistemul de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu trebuie să fie prevăzute de asemenea pe tavane în casele scărilor și pe coridoare, în acele zone unde tavanele sunt confecționate din materiale combustibile.
.3.1 Ușile antifoc cu balamale prevăzute în casele scărilor, în pereții zonelor principale verticale și în pereții bucătăriilor și care în mod normal sunt deschise, trebuie să fie cu autoînchidere și să poată fi închise de la un post central de incendiu și dintr-un loc de lângă ușă.
.3.2 În postul central de comandă permanent supravegheat trebuie amplasat un panou care să semnalizeze care uși antifoc din pereții caselor scărilor și pereții zonelor verticale principale precum și de la bucătării sunt închise.
.3.3 Conductele de evacuare care pleacă de la mașinile de gătit din bucătării, în care se pot acumula grăsimi și care trec prin încăperi de locuit sau încăperi cu materiale combustibile trebuie să fie de construcție de tip "A". Fiecare conductă de evacuare din zona bucătăriei trebuie prevăzută cu:
.1 un filtru pentru grăsimi ușor demontabil pentru curățire în cazul în care nu se prevede o altă metodă de îndepărtare a grăsimilor;
.2 un clapet antifoc amplasat la capătul inferior al conductei;
.3 dispozitive acționate din interiorul bucătăriei pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare;
.4 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei; și
.5 capace amplasate corespunzător pentru inspectare și curățire.
.3.4 În limitele casei scării pot fi amplasate numai toalete publice, ascensoare, dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranță, precum și ghișee de informații deschise. Alte spații existente situate în interiorul casei scării:
.1 trebuie golite, închise permanent și deconectate de la instalația de alimentare cu energie electrică; sau
.2 trebuie separate de spațiul casei scării prin prevederea de construcții de tip "A" conform regulii II-2/B/5. Astfel de spații pot avea acces direct la casele scărilor prin prevederea de uși de tip "A" conform regulii II-2/B/5 și cu condiția ca aceste spații să fie prevăzute cu o instalație de sprinklere. Totuși, cabinele nu se vor deschide direct în spațiul casei scării.
.3.5 Încăperile, altele decât încăperile sociale, coridoarele, toaletele publice și încăperile de categorie specială, celelalte scări prevăzute de regula II-2/B/6.1.5, spațiile de pe punțile deschise și spațiile avute în vedere la punctul .3.4.2 de mai sus nu trebuie să aibă acces direct la casa scărilor.
.3.6 Încăperile de mașini existente de categoria (10) descrise în regula II-2/B/4 și birourile existente ale ghișeelor de informații care dau direct în casa scării pot fi menținute, cu condiția ca ele să fie protejate cu detectoare de fum și ca birourile ghișeelor de informații să conțină numai mobilier care prezintă pericol redus de incendiu.
.3.7 Pe lângă iluminatul în caz de avarie cerut de regulile II-1/D/3 și III/5.3, căile de evacuare care includ scări și ieșiri trebuie marcate, în toate punctele căii de evacuare care includ coturi și intersecții, prin iluminare sau indicatoare cu bandă fotoluminiscentă amplasate la o înălțime maxim 0,3 metri deasupra punții. Marcajul trebuie să permită pasagerilor să identifice toate căile de evacuare și să recunoască ușor ieșirile. Dacă se folosește iluminatul electric, el trebuie alimentat de sursa de energie electrică de avarie și trebuie amplasat astfel încât defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau întreruperea unei unități de iluminare fluorescentă să nu aibă ca rezultat întreruperea marcajului. Suplimentar, toate indicatoarele pentru căile de evacuare și marcajele de amplasare a echipamentului de luptă contra incendiului trebuie să fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare. administrația statului pavilionului trebuie să se asigure că această iluminare sau această semnalizare fotoluminiscentă a fost evaluată, testată și aplicată în conformitate cu liniile directoare așa cum se prevede în Rezoluția OMI A.752(18) sau în standardul ISO 15370-2001.
.3.8 Trebuie prevăzută o instalație de alarmă generală în caz de avarie. Alarma trebuie să fie audibilă în toate încăperile de locuit și posturile de lucru ale echipajului și pe toate punțile deschise, iar nivelul său de presiune acustică trebuie să corespundă cu standardele "Codului pentru alarme și indicatoare" adoptat de OMI în Rezoluția A.686(17), în versiunea sa actualizată.
.3.9 O instalație de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficace de comunicare trebuie să fie disponibile și audibile în toate încăperile de locuit, sociale și de serviciu, în posturile de comandă și pe punțile deschise.
.3.10 Mobilierul din caselor scărilor trebuie limitat la locuri de ședere. Acesta trebuie să fie fixat, limitat la cel mult șase locuri pe fiecare punte din fiecare casă a scării, să prezinte pericol limitat de incendiu și să nu împiedice căile de evacuare a pasagerilor. Administrația statului pavilionului poate permite mobilier suplimentar de ședere în zona principală de recepție situată în interiorul caselor scărilor, dacă este fixat, este incombustibil și nu împiedică căile de evacuare a pasagerilor. În coridoarele pentru pasageri și echipaj care constituie căi de evacuare din zonele cabinelor nu trebuie admise nici un fel de mobilier. Suplimentar față de cele de mai sus, pot fi admise dulapuri din materiale incombustibile pentru păstrarea echipamentului de siguranță cerut de reguli.
.2 În afară de acestea:
.1 Toate scările din încăperile de locuit și de serviciu trebuie să aibă elemente de rezistență din oțel cu excepția cazurilor în care administrația statului pavilionului aprobă utilizarea unor materiale echivalente, acestea trebuind să fie închise prin construcții de tip "A" prevăzute cu mijloace eficace de închidere a tuturor deschiderilor; cu excepția:
.1 o scară care leagă numai două punți nu este necesar să fie închidă dacă puntea își menține rezistența la foc prin pereți sau uși corespunzătoare situate într-una din aceste interpunți. Dacă scara este închisă numai la nivelul unei interpunți casa scării trebuie protejată conform tabelelor stabilite pentru punți în regula II-2/B/5;
.2 scările pot să nu fie închise într-o încăpere publică dacă ele sunt complet cuprinse în spațiul respectiv.
.2 Încăperile de mașini trebuie echipate cu o instalație fixă de stins incendiu care să corespundă cerințelor regulii II-2/A/6.
.3 Conductele de ventilație care traversează pereții zonelor verticale principale trebuie echipate cu un clapet antifoc de securitate pozitivă cu închidere automată, care trebuie de asemenea să poată fi închis manual de pe fiecare parte a peretelui. Suplimentar, clapeți antifoc de securitate pozitivă cu închidere automată cu acționare manuală din interiorul casei scării trebuie prevăzuți pe toate conductele de ventilație care deservesc atât încăperile de locuit și de serviciu cât și casele scărilor în locurile în care aceste conducte traversează pereții caselor scărilor. Conductele de ventilație care traversează un perete al unei zone principale de incendiu fără să deservească încăperile situate de o parte și de alta a acestui perete sau care traversează o casă a scării fără să o deservească pe aceasta nu este necesar să fie prevăzute cu clapeți antifoc cu condiția să fie construite și izolate conform clasei "A-60" și să nu aibă deschideri în interiorul casei scării sau în puțul situate pe partea care nu este direct deservită.
.4 Încăperile de categorie specială trebuie să îndeplinească cerințele regulii II-2/B/14.
.5 Toate ușile antifoc prevăzute în casele scărilor, în pereții zonelor verticale principale și în pereții bucătăriilor care sunt menținute în mod normal deschise trebuie să poată să fie închise de la un post central de incendiu și dintr-un loc de lângă ușă.
.6 Cerințele punctului .1.3.7 din această regulă trebuie să se aplice de asemenea încăperilor de locuit.
.3 Nu mai târziu de 1 octombrie 2005 sau 15 ani de la data construcției navei, care dintre acestea este mai târzie:
.1 Încăperile de locuit și de serviciu, casele scărilor și coridoarele trebuie prevăzute cu o instalație automată de stingere cu sprinklere, de detectare a incendiului și de alarmă de incendiu care să corespundă cerințelor regulii II-2/A/8 sau liniilor directoare OMI pentru utilizarea unei instalații echivalente aprobate de sprinklere așa cum se prevede în Rezoluția A.800(19).
17.Cerințe speciale pentru navele care transportă mărfuri periculoase (R 41)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
Cerințele regulii II-2/54 din capitolul din SOLAS 1974, astfel cum a intrat în vigoare la 17 martie 2003 trebuie aplicate, după caz, navelor de pasageri care transportă mărfuri periculoase.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Cerințele regulii 19 partea G din Capitolul II-2 din SOLAS 1974, revizuită până la 1 ianuarie 2003, trebuie să se aplice, după caz, navelor de pasageri care transportă mărfuri periculoase.
18.Cerințe speciale pentru facilități pentru elicoptere
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Navele echipate cu punți pentru elicopter trebuie să îndeplinească cerințele din regula 18 din Capitolul II-2 partea G din SOLAS 1974, așa cum este revizuită la 1 ianuarie 2003.
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 În sensul prezentului capitol, dacă nu există alte prevederi exprese, se aplică definițiile din regula III /3 a SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată.
.2 "Codul LSA" înseamnă Codul internațional al mijloacelor de salvare (LSA) inclus în Rezoluția MSC.48(66) a OMI, acceptat de România prin OG nr. 37/2001 aprobată prin Legea nr. 34/2002, în versiunea sa actualizată.
2.Comunicații, ambarcațiuni de salvare și bărci de urgență, mijloace individuale de salvare personală (R 6 + 7 + 18 + 21 + 22)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Fiecare navă trebuie să aibă la bord cel puțin mijloacele radio de salvare, transponderele radar, mijloacele individuale de salvare, ambarcațiunile de salvare și bărci de urgență, rachetele de semnalizare a sinistrului, aparatele de lansare a bandulei specificate în următorul tabel și note explicative, în funcție de clasa respectivă a navei.
.2 Toate mijloacele menționate mai sus, inclusiv mijloacele lor de lansare la apă unde e cazul, trebuie să corespundă cerințelor din regulile din Capitolul III al Anexei la SOLAS 1974, așa cum a fost amendat, și din Codul LSA, în versiunea sa actualizată, numai dacă nu se prevede în mod expres altfel la următoarele puncte. Sub rezerva existenței unor prevederi contrare, echipamentul existent trebuie să respecte cel puțin prevederile în vigoare la momentul instalării echipamentului.
.3 Mai mult, toate navele trebuie să aibă în dotare, pentru fiecare barcă de salvare aflată la bord, cel puțin trei costume hidrotermice (și), în plus, mijloace de protecție termică pentru uzul persoanelor îmbarcate pe bărcile de salvare și cărora nu li s-au oferit costume hidrotermice. Aceste costume hidrotermice și mijloace de protecție termică nu trebuie transportate:
.1 în cazul persoanelor care urmează să fie îmbarcate în bărci de salvare complet acoperite; sau
.2 în cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia autorității statului pavilionului, aceste costume și mijloace de protecție termică nu sunt necesare, ținând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI.
.4 Prevederile punctului .3.1 sunt aplicabile totodată bărcilor de salvare acoperite total sau parțial care nu respectă cerințele secțiunilor 4.5 sau 4.6 ale Codului LSA, cu condiția ca acestea să fie în dotarea navelor construite înainte de 1 iulie 1986.
.5 Fiecărei persoane desemnate ca membru al echipajului de pe bărcile de urgență sau să facă parte din echipajul de evacuare pe cale maritimă trebuie să i se asigure un costum hidrotermic, în conformitate cu cerințele secțiunii 2.3 ale Codului LSA, sau un costum termoizolant, în conformitate cu secțiunea 2.4 din Codul LSA, de mărime corespunzătoare. În cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia administrația statului pavilionului , costumele termoprotectoare nu sunt necesare, aceste costume protectoare nu trebuie transportate, ținând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI.
.6 Navele care nu sunt dotate cu bărci de salvare sau bărci de urgență, trebuie să fie dotate, în scopul salvării persoanelor, cu cel puțin un costum hidrotermic pentru fiecare persoană. Cu toate acestea, în cazul în care nava navighează în mod constant în zone cu climă caldă unde, în opinia administrației, costumele termoprotectoare nu sunt necesare, aceste costume protectoare nu trebuie prevăzute, ținând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI.
┌───────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ Clasa navei │ B │ C │ D │
├───────────────────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┤
│Numar de persoane (N) │ │ │ │ │ │ │
│Număr de pasageri (P) │ >250 │<=250 │ >250 │ <=250 │ >250 │ <=250 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Ambarcațiuni de salvare│ │ │ │ │ │ │
│*1), *2), *3), *4) │ │ │ │ │ │ │
│- nave existente │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │ 1,10N │
│- nave noi │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │ 1,25N │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Bărci de urgență *4), │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│*5) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Colaci de salvare *6) │ 8 │ 8 │ 8 │ 4 │ 8 │ 4 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare *8) │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │ 1,05N │
│*9) *12) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare pentru│ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │ 0,10P │
│copii *9) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Veste de salvare pentru│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│
│copii mici *10) *13) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Rachete de semnalizare │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │ 6 │ 6 │
│a sinistrului *7) │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Aparate de lansare a │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ - │ - │
│bandulei │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Transpondere radar │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Radiotelefoane UIF │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 2 │
│emisie-recepție │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Note: *1) Ambarcațiunile de salvare pot fi bărci de salvare sau plute de salvare sau o combinație a acestora, în conformitate cu prevederile regulii III/2.2 Dacă se justifică prin condițiile de adăpost în care se desfășoară călătoriile și/sau prin condițiile climatice favorabile din zona de operare, ținând seama de recomandările circularei MSC/Circ.1046 a OMI, administrația statului pavilionului poate autoriza, dacă nu se interzice de către statul gazdă:
(a) plute de salvare deschise gonflabile reversibile, care nu respectă secțiunile 4.2 sau 4.3 din Codul LSA, dacă respectivele plute de salvare respectă integral cerințele din anexa 10 din Codul navelor de mare viteză și, pentru navele construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, anexa 11 la Codul navelor de mare viteză din 2000;
(b) plute de salvare care nu respectă cerințele de la punctele 4.2.2.2.1. și 4.2.2.2.2. din Codul LSA privind izolarea împotriva frigului a fundului plutei de salvare. Ambarcațiunile de salvare pentru navele existente din clasele B, C și D trebuie să respecte regulile relevante ale Convenției SOLAS pentru nave existente, astfel cum a fost modificată la 17 martie 1998. Navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte, după caz, cerințele regulii III/5-1. Un sistem (sau sisteme) de evacuare pe cale maritimă, care respectă cerințele relevante din secțiunea 6.2 din Codul LSA, poate (pot) înlocui plutele de capacitate echivalentă prevăzute în tabel, inclusiv, după caz, dispozitivele sale de lansare.
*2) Ambarcațiunile de salvare trebuie, pe cât posibil, să fie distribuite egal pe fiecare bord a navei.
*3) Capacitatea totală/cumulată a ambarcațiunilor de salvare, inclusiv plutele de salvare suplimentare, trebuie să fie în conformitate cu cerințele din tabelul de mai sus, adică 1,10N = 110 % și 1,25N = 125 % din numărul total de persoane (N) pe care nava este autorizată să îi transporte. Trebuie prevăzut un număr suficient de ambarcațiuni de salvare pentru a garanta ca, în cazul pierderii unei ambarcațiuni sau a ieșirii sale din funcțiune, ambarcațiunile de salvare rămase să poată primi numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte. Dacă cerințele privind arimarea plutelor de salvare din regula III/7.5 nu sunt respectate, pot fi solicitate plute de salvare suplimentare.
*4) Numărul total de bărci de salvare și/sau bărci de urgență trebuie să fie suficient pentru a garanta că, în caz de abandonare a navei de numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte, cel mult nouă plute de salvare trebuie să revină spre remorcare, fiecărei barci de salvare sau barci de urgență.
*5) Dispozitivele de lansare pentru bărcile de urgență trebuie să respecte cerințele regulii III/10. Dacă o barcă de urgență respectă cerințele din secțiunea 4.5 sau 4.6 din Codul LSA, aceasta poate fi inclusă în capacitatea ambarcațiunilor de salvare specificată în tabelul anterior. O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgență cu condiția ca barca de salvare respectivă, dispozitivele sale de lansare și recuperare să respecte, de asemenea, cerințele aferente unei bărci de salvare. Cel puțin una din bărcile de urgență, dacă este necesar să se prevadă o astfel de barcă, de pe navele de pasageri ro-ro trebuie să fie o barcă de urgență rapidă care respectă cerințele regulii III/5-1.3. Dacă administrația statului de pavilion consideră că instalarea unei barci de urgență sau a unei bărci de urgență rapidă la bordul navei este fizic imposibilă, respectiva navă trebuie să fie scutită de transportul unei barci de urgență, dacă nava îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) nava este construită astfel încât să permită recuperarea din apă a unei persoane în dificultate;
(b) recuperarea persoanei în dificultate poate fi urmărită de pe pasarela de navigație; precum și
(c) nava este suficient de manevrabilă pentru a se apropia și recupera persoane în cele mai nefavorabile situații previzibile.
*6) Trebuie să existe cel puțin un colac de salvare pe fiecare bord al navei, echipat cu o saulă plutitoare cu lungimea egală cu cel puțin dublul înălțimii la care acesta este arimat deasupra liniei de plutire în condițiile de navigație de deplasament minim sau cu 30 de metri, adoptându-se valoarea cea mai mare. Doi colaci de salvare trebuie echipați cu semnal fumigen cu autodeclanșare și lumină cu autoaprindere; ei trebuie să poată fi aruncați rapid de pe pasarela de navigație. Restul de colaci de salvare trebuie echipați cu lumină cu autoaprindere, în conformitate cu dispozițiile punctul 2.1.2 din Codul LSA.
*7) Facle de semnalizare a sinistrului, conforme cu cerințele secțiunii 3.1 din Codul LSA trebuie dispuse pe puntea de navigație sau la postul de guvernare.
*8) Pentru fiecare persoană care lucrează în zone expuse de pe navă trebuie prevăzută o vestă de salvare gonflabilă. Respectivele veste de salvare gonflabile pot fi cuprinse în numărul total de veste de salvare prevăzut de aceste norme tehnice.
*9) Trebuie să se prevadă un număr de veste de salvare pentru copii, egal cu cel puțin 10% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr suficient de mare astfel încât fiecărui copil să i se asigure o vestă de salvare.
*10) Trebuie să se prevadă un număr de veste de salvare pentru copii mici egal cu cel puțin 2,5% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr suficient de mare astfel încât fiecărui copil mic să i se asigure o vestă de salvare.
*11) Toate navele trebuie să fie prevăzute cu un număr suficient de veste de salvare pentru ofițerii de cart și pentru utilizarea în cadrul unor posturi îndepărtate de ambarcațiunile de salvare. Vestele de salvare destinate ofițerilor de cart trebuie să fie depozitate pe puntea de navigație, în compartimentul de comandă a mașinilor și în orice alt post de supraveghere unde este necesară prezența membrilor echipajului. Toate navele trebuie să respecte prevederile de la notele de subsol 12 și 13, nu mai târziu de data primei inspecții periodice care are loc după 1 ianuarie 2012.
*12) Dacă vestele de salvare pentru adulți furnizate nu sunt adecvate, ca mărime, pentru persoanele cântărind peste 140 de kg și cu o lățime a pieptului de până la 1 750 mm, trebuie să existe la bord un număr suficient de accesorii pentru ca aceste veste de salvare să fie atașate în mod corespunzător de persoanele respective.
*13) Pe toate navele de pasageri, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lanternă, în conformitate cu cerințele punctului 2.2.3 din Codul LSA. Toate navele Ro-Ro pasager trebuie să respecte prevederile regulii III/5.5.2.
3.Alarma de urgență, instalația de comunicare cu publicul, rolul de apel și instrucțiuni pentru cazuri de urgență, personalul responsabil cu radiocomunicațiile, instrucțiuni de exploatare, manual de instruire și instrucțiuni pentru întreținere (R 6 + 8 + 9 +19 + 20)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
Fiecare navă trebuie prevăzută cu:
.1 O instalație de alarmă generală pentru cazuri de urgență (R 6.4.2)
Aceasta trebuie să îndeplinească cerințele punctului 7.2.1.1 din Codul LSA și să corespundă funcției de adunare a pasagerilor și echipajului la locurile de adunare și pentru declanșarea operațiunilor indicate în rolul de apel.
Pe toate navele care transportă mai mult de 36 de pasageri, instalația de alarmă generală pentru situații de urgență trebuie să fie completată cu o instalație de comunicare cu publicul care să poată fi folosită de pe puntea de navigație. Instalația va fi de așa natură și astfel amplasată și dotată încât mesajele transmise prin ea să poată fi ușor auzite la un nivel sonor peste cel audibil de persoane care au un auz normal, în toate locurile unde pot exista persoane și când motorul principal este în funcțiune.
PENTRU NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Instalația de alarmă pentru cazuri de urgență trebuie să fie audibilă în toate încăperile de locuit, în toate spațiile de desfășurare în mod obișnuit a activității echipajului și pe toate punțile deschise, iar nivelele minime de presiune sonoră pentru tonul de alarmă de urgență trebuie să fie în conformitate cu punctele .7.2.1.2 și .7.2.1.3 din Codul LSA.
.2 Instalații de comunicare cu publicul (R 6.5)
.2.1 Pe lângă cerințele din regula II-2/B/15.4 și de la punctul .1, toate navele de pasageri care transportă peste 36 de pasageri trebuie prevăzute cu o instalație de comunicare cu publicul.
.2.2 Instalația de comunicare cu publicul trebuie să fie constituită dintr-o rețea completă de difuzoare care să permită transmiterea simultană a mesajelor în toate încăperile unde se află în mod obișnuit membrii echipajului sau/și pasagerii și în posturile de adunare. Instalația de comunicare cu publicul trebuie să permită transmiterea mesajelor de pe puntea de navigație și din alte asemenea locuri de la bord unde administrația statului pavilionului consideră necesar. Aceasta trebuie instalată luând în considerare condițiile acustice marginale și nu trebuie să ceară nici o intervenție din partea celor cărora se adresează.
.2.3 Instalația de comunicare cu publicul trebuie să fie protejată contra utilizării neautorizate și să poată fi auzită clar peste zgomotul ambiant din toate încăperile prevăzute la punctul .2.2 și de asemenea trebuie prevăzută cu o funcție de by-pasare comandată dintr-un post situat pe puntea de navigație și din alte posturi asemănătoare de la bord de unde administrația statului pavilionului consideră necesar, astfel încât toate mesajele pentru caz de urgență să fie transmise chiar dacă un difuzor din încăperile menționate a fost închis, dacă sonorul i-a fost redus sau dacă instalația de comunicare cu publicul este utilizată în alte scopuri.
PENTRU NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Nivelele minime de presiune sonoră pentru anunțurile radiofonice de urgență trebuie să fie în conformitate cu punctul .7.2.2.2 din Codul LSA.
.2.4 NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Instalația de comunicare cu publicul trebuie să aibă cel puțin două circuite care trebuie să fie suficient separate pe toată lungimea lor și să aibă două amplificatoare separate și independente; și
.2 Instalația de comunicare cu publicul și normele ei de funcționare trebuie aprobate de către administrația statului pavilionului ținând cont de recomandările adoptate de OMI.
.2.5 Instalația de comunicare cu publicul trebuie să fie conectată la sursa de energie electrică pentru caz de avarie.
.2.6 Navele existente care au deja prevăzute instalații de comunicare cu publicul aprobate de către administrația statului pavilionului care corespund în esență cu cerințele punctelor .2.2, .2.3 și .2.5, nu trebuie să-și schimbe instalația.
.3 Rolul de apel și instrucțiunile pentru situații de urgență (R8)
Fiecare persoană aflată la bord trebuie să primească instrucțiuni clare de urmat în caz de urgență, în conformitate cu regula III/8 din SOLAS 1974.
Rolul de apel și instrucțiunile pentru situații de urgență în conformitate cu SOLAS 1974 III/37 trebuie afișate în locuri vizibile pretutindeni pe navă, inclusiv pe puntea de navigație, în încăperea de mașini și cabinele echipajului.
În cabinele pasagerilor, în locuri vizibile la posturile de adunare și în alte spații frecventate de pasageri trebuie afișate ilustrații și instrucțiuni redactate în limbile corespunzătoare, pentru a informa pasagerii asupra:
(i)locului lor de adunare;
(îi) acțiunilor importante pe care trebuie să le întreprindă în situații de urgență;
(iii)metodei folosite pentru îmbrăcarea vestelor de salvare.
.3a personal responsabil cu radiocomunicațiile.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D
.1 În conformitate cu prevederile regulii IV/16 din SOLAS 1974, fiecare navă trebuie să transporte personal calificat în materie de RADIOCOMUNICAȚII pentru sinistre și siguranță, care să corespundă cerințelor administrația statului pavilionului. Acești membri ai personalului trebuie să dețină, după caz, autorizații menționate în regulile privind radiocomunicațiile, oricare dintre aceștia putând fi desemnați să dețină responsabilitatea principală pentru radiocomunicațiile în timpul sinistrelor, fapt care trebuie să se reflecte în instrucțiunile pentru situații de urgență.
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B ȘI C
.2 La navele de clasă B și C, cel puțin o persoană calificată în conformitate cu punctul 1 trebuie însărcinată doar cu îndeplinirea sarcinilor în materie de RADIOCOMUNICAȚII în timpul sinistrelor, fapt care trebuie să se reflecte în instrucțiunile pentru situații de urgență.
Persoana care, în conformitate cu regula 16 capitolul IV din SOLAS 1974, este desemnată să răspundă cu prioritate de radiocomunicații în timpul situațiilor de sinistru, nu trebuie împuternicită și cu alte obligații în astfel de situații. Cele de mai sus trebuie înscrise în rolul de apel și în instrucțiunile pentru situații de urgență.
.4 Instrucțiuni de exploatare (R9)
Trebuie prevăzute afișe sau panouri pe sau în vecinătatea ambarcațiunilor de salvare și la dispozitivele lor de comandă a lansării la apă și care:
(i)trebuie să exemplifice scopul comenzilor și modul de folosire a mijloacelor și trebuie să furnizeze instrucțiuni sau avertizări importante;
(îi) trebuie să fie ușor vizibile în condiții de iluminare de avarie;
(iii)trebuie să folosească simboluri în conformitate cu Rezoluția OMI A.760(18), în versiunea sa actualizată [vezi Rezoluția MSC.82(70) a OMI].
.5 Manualul de instruire
Un manual de instruire în conformitate cu cerințele regulii 35 capitolul III din SOLAS 1974 trebuie prevăzut în fiecare sală de mese a echipajului, sală de recreere a echipajului și în fiecare cabină a echipajului.
.6 Instrucțiuni de întreținere (R 20.3)
La bordul navei trebuie să se prevadă instrucțiuni de întreținere la bord a mijloacelor de salvare sau un program de întreținere planificată la bord care să includă întreținerea mijloacelor de salvare, iar întreținerea trebuie efectuată în mod corespunzător. Instrucțiunile trebuie să corespundă cerințelor regulii 36 capitolul III din SOLAS 1974.
4.Echipajul ambarcațiunilor de salvare și personalul de supraveghere (R 10)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 La bord trebuie să existe un număr suficient de persoane instruite pentru coordonarea și ajutorarea persoanelor neinstruite.
.2 La bord trebuie să existe un număr suficient de membri de echipaj pentru folosirea ambarcațiunilor de salvare și a instalației de lansare la apă necesare pentru abandonarea navei de către toate persoanele aflate la bord.
.3 Câte un ofițer sau o persoană brevetată trebuie nominalizată ca responsabil pe fiecare ambarcațiune de salvare ce trebuie folosită. Totuși, un membru al echipajului cu practică în manevrarea și exploatarea plutelor de salvare poate să fie nominalizat la fiecare plută de salvare sau grup de plute.
Fiecare barcă de urgență sau ambarcațiune de salvare cu motor trebuie să aibă stabilită o persoană capabilă să poată supraveghea funcționarea motorului și să execute reglaje minore.
.4 Comandantul navei trebuie să se asigure că persoanele menționate la punctele .1, .2 și .3 au fost echitabil repartizate între ambarcațiunile de salvare ale navei.
5.Amenajarea locurilor de adunare și îmbarcare în ambarcațiunile de salvare (R 11 + 23 + 25)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Ambarcațiunile de salvare pentru care se cer instalații de lansare la apă aprobate trebuie să fie amplasate cât mai aproape posibil de încăperile de locuit și de serviciu.
.2 Locurile de adunare trebuie prevăzute cât mai aproape de locurile de îmbarcare și trebuie să fie ușor accesibile dinspre zonele de locuit și zonele de lucru și trebuie să aibă o încăpere mare pentru adunarea și instruirea pasagerilor. Suprafața de punte liberă trebuie să fie de cel puțin 0,35 mý de persoaneă.
.1 La navele construite înainte de 1 iulie 1998, fiecare loc de adunare trebuie să dispună de suficient spațiu pentru a putea încăpea toate persoanele desemnate să se adune la locul respectiv.
.3 Locurile de adunare și de îmbarcare, coridoarele, casele scărilor și ieșirile care conduc la locurile de adunare și de îmbarcare trebuie iluminate corespunzător.
Această instalație de iluminat trebuie să fie alimentată de la sursa de energie electrică de avarie cerută de regulile 3 și 4 din capitolul II-1 partea D din Convenția SOLAS.
Suplimentar la și făcând parte din marcajul cerut de regula 6.1.7 capitolul II-2 partea B din Convenția SOLAS, pentru navele noi din clasele B, C și D căile către locurile de adunare trebuie să fie indicate cu simbolul pentru locul de adunare, prevăzut în acest scop, în conformitate cu Rezoluția OMI A.760(18), în versiunea sa actualizată. Această cerință trebuie să se aplice și navelor existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri.
.4 Îmbarcarea în bărcile de salvare trebuie să fie posibilă fie direct în locul de arimare, fie de pe o punte de îmbarcare, dar nu din ambele.
.5 Îmbarcarea în plutele de salvare lansate din grui trebuie să fie posibilă dintr-un loc din imediata apropiere a locului de amplasare sau dintr-un loc în care pluta de salvare este transferată înainte de lansarea sa la apă.
.6 Dacă este necesar, trebuie prevăzute dispozitive pentru aducerea ambarcațiunii de salvare lansate din grui lângă bordajul navei și de menținere a ambarcațiunii de salvare lipită de bordaj astfel încât persoanele să se îmbarce în siguranță.
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.7 Dacă instalația de lansare la apă a ambarcațiunilor de salvare de salvare nu permite îmbarcarea în ambarcațiunile de salvare înainte de lansarea lor la apă iar înălțimea de la locul de îmbarcare la apă este mai mare de 4,5 metri măsurați deasupra liniei de plutire în condiții de deplasament minim, se va prevedea o instalație de evacuare la apă de un tip aprobat în conformitate cu secțiunea 6.2 din Codul LSA.
Pe navele prevăzute cu sistem de evacuare la apă trebuie asigurat un sistem de comunicații între postul de îmbarcare și platforma ambarcațiunii de salvare.
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.8 Trebuie să se prevadă cel puțin câte o scară de îmbarcare, în conformitate cu cerințele punctului 6.1.6 din Codul LSA, în fiecare bord al navei; administrația statului pavilionului poate acorda navei derogare de la această cerință cu condiția ca, în toate situațiile de asietă și înclinare transversală prevăzute la nava intactă și în condițiile de avarie, bordul liber măsurat între locul de unde se intenționează a se face îmbarcarea și linia de plutire să nu fie mai mare de 1,5 metri.
5-1 Cerințe pentru navele Ro-Ro pasager (R 26)
.1 Plute de salvare
NAVE RO-RO DIN CLASELE B, C ȘI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003
.1 Plutele de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie deservite cu instalații de evacuare în mare conforme cu regula SOLAS III/48.5, intrată în vigoare la 17 martie 1998 sau cu dispozitivele de lansare la apă conforme cu regula SOLAS III/48.6, intrată în vigoare la 17 martie 1998, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei.
Trebuie să se asigure comunicarea între locul de îmbarcare și platformă.
Fără a aduce atingere celor de mai sus, atunci când instalațiile de evacuare pe cale maritimă de la bordul navelor Ro-Ro/pasager, sunt înlocuite sau dacă astfel de nave sunt supuse unor reparații, transformări sau modificări importante care implică înlocuirea sau orice adăugare la instalațiilor sau amenajările lor existente de salvare, plutele de salvare ale navei Ro-Ro/pasager trebuie deservite de sisteme de evacuare pe cale maritimă conforme cu secțiunea 6.2 din Codul LSA sau de dispozitive de lansare conforme cu punctul 6.1.5 din Codul LSA, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei.
NAVE RO-RO DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
.2 Plutele de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie deservite cu sisteme de evacuare pe cale maritimă conforme cu secțiunea 6.2 din Codul LSA sau cu dispozitive de lansare conforme cu punctul 6.1.5 din Codul LSA, distribuite în mod egal pe fiecare bord al navei.
Trebuie să se asigure comunicarea între locul de îmbarcare și platformă.
TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ȘI D
.3 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de arimare și care permite plutirea liberă, în conformitate cu regula SOLAS III/13.4.
.4 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie de un tip prevăzut cu o rampă de îmbarcare conform cerințele punctului 4.2.4.1 sau 4.3.4.1 din Codul LSA, după caz.
.5 Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro/pasager trebuie să fie ori cu autoredresare ori reversibilă cu copertină, care este stabilă pe mare și este aptă să fie folosită în siguranță, indiferent pe ce parte plutește. Plutele de salvare reversibile deschise pot fi admise în cazul în care administrația statului pavilionului consideră acest lucru adecvat, având în vedere că voiajul se desfășoară în ape adăpostite și că condițiile climatice din zonă sunt favorabile în perioada de operare și cu condiția ca astfel de plute de salvare să respecte în totalitate cerințele anexei 10 la Codul navelor de mare viteză din 1994.
Ca alternativă, nava trebuie/poate fi echipată cu plute de salvare cu autoredresare sau cu plute de salvare reversibile cu copertină, în plus la numărul său normal de plute de salvare, a căror capacitate totală să permită accesul a cel puțin 50 % din numărul persoanelor care nu au loc în bărcile de salvare.
Capacitatea suplimentară a plutelor de salvare se stabilește pe baza diferenței dintre numărul total de persoane aflate la bord și numărul de persoane care au loc în bărcile de salvare. Fiecare plută de salvare de acest tip trebuie să fie aprobată de administrația statului pavilionului în conformitate cu recomandările circularei MSC/ Circ.809 a OMI.
.2 Transpondere
TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASA B
.1 Nu mai târziu de data primei inspecții periodice efectuate după 1 ianuarie 2012, plutele de salvare transportate pe nave Ro-Ro/pasager din clasa B trebuie prevăzute cu un transponder radar, câte unul la fiecare patru plute de salvare. Transponderul trebuie instalat în interiorul plutei de salvare, astfel încât antena sa să se situeze la cel puțin un metru deasupra nivelului mării în momentul deschiderii plutei de salvare, cu excepția plutelor reversibile cu copertină, în care transponderul trebuie montat astfel încât acesta să fie accesat și instalat de către supraviețuitori. Fiecare transponder trebuie realizat astfel încât acesta să poată fi instalat manual atunci când pluta de salvare este deschisă. Containerele cu plute de salvare dotate cu transpondere trebuie marcate clar în acest sens.
.3 Bărci de urgență rapide
TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASA B, C ȘI D
.1 Barca de urgență, dacă este necesar să se prevadă o astfel de barcă pe navele Ro-Ro/pasager, trebuie să fie o barcă de urgență rapidă omologată de administrația statului de pavilion, în conformitate cu recomandările circularei MSC/Circ.809 a OMI.
.2 Fiecare barcă de urgență rapidă trebuie deservită de o instalație corespunzătoare de lansare la apă aprobată de către administrația statului pavilionului. La aprobarea unei asemenea instalații de lansare la apă, administrația statului pavilionului trebuie să țină seama că barca de urgență rapidă este destinată lansării la apă și ridicării la bord chiar și în condiții meteorologice foarte nefavorabile și, de asemenea, trebuie să țină seama de recomandările adoptate de OMI.
.3 Cel puțin două echipaje pentru fiecare barcă de urgență rapidă trebuie pregătite și instruite în mod regulat ținând seama de secțiunea A-VI/2, tabelul A-VI/2-2 "Descrierea standardului minim de competență pe bărcile de urgență rapide" din Codul STCW și de recomandările adoptate de OMI prin Rezoluția A.771(18), așa cum a fost amendată. Pregătirea și exercițiile trebuie să includă toate aspectele legate de salvare, manipulare, manevrare, exploatare a acestor bărci în diferite condiții de funcționare și de redresare a lor după răsturnare.
.4 În cazurile în care amenajarea sau mărimea unei nave Ro-Ro pasager existentă este astfel încât nu se poate asigura instalarea bărcii de urgență rapidă cerută de punctul .3.1, barca de urgență rapidă poate fi instalată în locul unei bărci de salvare existentă care este acceptată ca barcă de urgență sau barcă destinată utilizării în caz de urgență, dacă sunt îndeplinite integral următoarele condiții:
.1 barca de urgență rapidă instalată este deservită de o instalație de lansare la apă în conformitate cu prevederile punctului .3.2;
.2 reducerea capacității ambarcațiunilor de salvare cauzată de substituirea menționată mai sus este compensată prin instalarea de plute de salvare ce pot transporta cel puțin un număr egal de persoane deservite de barca de salvare înlocuită; și
.3 aceste plute sunt deservite de instalații de lansare la apă existente sau de instalații de evacuare la apă.
.4 Mijloace de recuperare
TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ȘI D
.1 Fiecare navă Ro-Ro pasager trebuie echipată cu mijloace eficace pentru recuperarea rapidă a supraviețuitorilor aflați în apă și transferarea lor din unitățile de recuperare sau din ambarcațiunile de salvare la bordul navei.
.2 Mijloacele de transfer a supraviețuitorilor la bordul navei pot face parte fie din instalația de evacuare la apă, fie pot face parte dintr-o instalație proiectată în scop de recuperare.
Aceste mijloace trebuie să fie aprobate de către administrația statului pavilionului avându-se în vedere recomandările adoptate de către OMI prin MSC/Circ.810.
.3 Dacă toboganul instalației de evacuare la apă este destinat să servească ca mijloc de transfer a supraviețuitorilor pe puntea navei, acesta trebuie echipat cu saule sau scări pentru a ajuta persoanele la urcarea pe tobogan.
.5 Veste de salvare
TOATE NAVELE RO-RO DIN CLASELE B, C ȘI D
.1 Fără a ține seama de cerințele regulilor 7.2 și 22.2 capitolul III din SOLAS 1974, un număr suficient de veste de salvare trebuie depozitate în vecinătatea posturilor de adunare astfel încât pasagerii să nu fie obligați să se întoarcă în cabinele lor pentru a-și lua vestele de salvare.
.2 La navele Ro-Ro pasager, fiecare vestă de salvare trebuie prevăzută cu o lumină ce corespunde cerințelor punctului 2.2.3 din Codul LSA.
5-2 Suprafețe pentru apuntare și decolare a elicopterului (R 28)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Navele Ro-Ro/pasager trebuie prevăzute cu o zonă de decolare a elicopterului aprobată de administrația statului pavilionului având în vedere recomandările adoptate de OMI prin Rezoluția A.894(21), în versiunea sa actualizată.
.2 Noile nave de pasageri din clasele B, C și D cu o lungime mai mare sau egală cu 130 de metri trebuie prevăzute cu o zonă de apuntare pentru elicopter, aprobată de administrația statului pavilionului având în vedere recomandările Manualului pentru căutare și salvare internațională aeriană și maritimă (International Aeronautical and Maritime Search and Rescue - IAMSAR), adoptate de OMI prin Rezoluția A.892(21), în versiunea sa actualizată, și recomandările circularei MSC/Circ.895 a OMI, Recomandări privind zonele de aterizate pentru elicopter de pe navele Ro-Ro/pasager.
5-3 Sistemul suport de decizie pentru comandanți (R 29)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Pe toate navele trebuie să se afle pe puntea de navigație un sistem suport de decizie pentru exercitarea conducerii în situații de urgență.
.2 Sistemul trebuie să cuprindă cel puțin un plan sau planuri de urgență tipărite. Toate situațiile de urgență previzibile trebuie menționate în planul sau planurile de urgență, incluzând, dar fără a se limita la acestea, următoarele grupuri principale de situații de urgență:
.1 incendiu;
.2 avarie navă;
.3 poluare;
.4 acte ilegale ce amenință siguranța navei și securitatea pasagerilor și echipajului;
.5 accidente ale personalului; și
.6 accidente în legătură cu încărcătura navei;
.7 asistență de urgență acordată altor nave.
.3 Procedurile de urgență stabilite în planul sau planurile de urgență trebuie să asigure suportul de decizie pentru comandanți în orice combinații posibile de situații de urgență.
.4 Planul sau planurile de urgență trebuie să aibă o structură uniformă și să fie ușor de utilizat.
Dacă este aplicabil, cazul efectiv de încărcare calculat pentru asigurarea stabilității pe timpul voiajului navei trebuie să fie utilizat în scopul luării deciziilor în caz de avarie.
.5 Suplimentar față de planul sau planurile tipărite, administrația statului pavilionului poate de asemenea accepta utilizarea pe puntea de navigație a unui sistem suport de decizie computerizat care transmite toate informațiile conținute în planul sau planurile, procedurile, listele de verificare de urgență etc., care să fie capabil să prezente o listă de acțiuni recomandate a fi urmate în situațiile de urgență previzibile.
6.Posturi de lansare la apă (R 12)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
Posturile de lansare la apă trebuie să fie amplasate astfel încât să asigure o lansare la apă în siguranță, având în vedere în special distanța față de elice și de părțile puternic înclinate ale corpului navei astfel încât ambarcațiunile de salvare să poată fi lansate la apă pe porțiunea dreaptă a bordajului navei. Dacă sunt situate în prova ele trebuie amplasate în pupa peretelui de coliziune, într-o poziție protejată.
7.Arimarea ambarcațiunilor de salvare (R 13 + 24)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Fiecare ambarcațiune de salvare trebuie arimată:
(a) astfel încât nici ambarcațiunea de salvare nici dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra de lansare la apă a nici unei alte ambarcațiuni de salvare;
(b) atât de aproape de suprafața apei pe cât este în deplină siguranță și posibil; în cazul unei ambarcațiuni de salvare lansată la apă din gruie înălțimea capătului superior al gruiei, cu ambarcațiunea de salvare în poziție de îmbarcare, trebuie, pe cât posibil, să nu depășească 15 metri față de nivelul liniei de plutire când nava este în condiția de deplasament minim, iar poziția ambarcațiunii de salvare lansată la apă din gruie în poziția de îmbarcare trebuie să fie astfel încât poziția ei să fie clar deasupra liniei de plutire când nava este complet încărcată în condiții nefavorabile de asietă de până la 100 și înclinare transversală până la 200 într-un bord sau altul pentru navele noi, respectiv de până la cel puțin 150 într-un bord sau altul pentru navele existente, sau până la un unghi la care linia marginii punții expuse intemperiilor devine imersă, care din aceste unghiuri este mai mic;
(c) gata oricând pentru folosire astfel încât doi membri din echipaj să poată efectua pregătirile pentru îmbarcare și lansare la apă în decurs de cinci minute;
(d) pe cât posibil cât mai înspre prova față de elice; și
(e) complet echipată, conform regulilor SOLAS 1974 relevante, sub rezerva faptului că plutele de salvare definite la nota 1(a) sau 1(b) din tabelul aferent regulii III/2 pot fi scutite de unele dintre regulile SOLAS 1974 pentru echipamentele menționate la nota respectivă..
.2 Bărcile de salvare trebuie să fie arimate fixate la instalațiile de lansare la apă și la navele de pasageri cu lungimea de 80 metri sau mai mare fiecare barcă de salvare trebuie arimată astfel încât pupa bărcii de salvare să fie la o distanță cel puțin egală cu 1,5 ori lungimea sa spre prova față de elice.
.3 Fiecare plută de salvare trebuie să fie arimată:
(a) cu barbeta legată de navă;
(b) cu un dispozitiv care permite desprinderea liberă, corespunzând cerințelor punctului 4.1.6 din Codul LSA și dând posibilitatea plutei de salvare să plutească liber și, dacă este gonflabilă, umflarea ei să se facă automat în caz de naufragiu. Un dispozitiv care permite plutirea liberă poate fi folosit pentru două sau mai multe plute de salvare dacă dispozitivul de plutire liberă este suficient pentru a satisface cerințele punctului 4.1.6 din Codul LSA;
(c) astfel încât să permită acționarea manuală pentru eliberarea ei din dispozitivul de arimare.
.4 Plutele de salvare lansate din grui trebuie arimate în interiorul razei de acțiune a cârligelor de ridicare, în afară de cazul când sunt prevăzute unele mijloace de deplasare care să nu devină inoperabile în limite de asietă de până la 10o și de înclinare transversală de până la 20o într-un bord sau altul la navele noi și de până la cel puțin 15o la navele existente, ori din mișcarea navei ori în caz de lipsă de energie.
.5 Plutele de salvare care se lansează prin aruncare peste bord trebuie astfel arimate încât să poată fi deplasate cu ușurință dintr-un bord în altul la nivelul unei aceleiași punți deschise. Dacă acest sistem de arimare nu poate fi asigurat, trebuie prevăzute plute de salvare suplimentare astfel încât capacitatea totală disponibilă în fiecare bord să acopere 75 % din numărul total de persoane aflate la bord.
.6 Plutele de salvare aferente unei instalații de evacuare la apă trebuie:
(a) să fie arimate în apropierea containerului pentru echipamentul instalației de evacuare la apă;
(b) să poată fi decuplate din suportul lor de arimare cu dispozitive adecvate care să le permită să fie legate și umflate dea-lungul platformei de îmbarcare, lângă bordaj.
(c) să poată fi lansate ca orice ambarcațiune de salvare independentă; și
(d) să fie prevăzute cu saule pentru recuperare pe platforma de îmbarcare.
8.Arimarea bărcilor de urgență (R 14)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
Bărcile de urgență trebuie arimate:
.1 în așa fel încât să poată fi lansate oricând la apă în mai puțin de 5 minute;
.2 într-o poziție corespunzătoare pentru lansarea la apă și recuperare;
.3 astfel încât nici barca de urgență și nici dispozitivele sale de arimare să nu stânjenească manevra nici unei alte ambarcațiuni de salvare de la orice alt post de lansare;
.4 dacă aceasta este de asemenea o barcă de salvare, în conformitate cu cerințele regulii 7.
8a Arimarea instalațiilor de evacuare la apă (R 15)
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO PASAGER EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Bordul navei nu va avea nici o deschidere între postul de îmbarcare al instalației de evacuare la apă și linia de plutire în varianta de navigație cu deplasament minim și trebuie prevăzute mijloace pentru protecția instalației de orice proeminențe.
.2 Instalațiile de evacuare la apă trebuie să fie astfel amplasate încât să asigure lansarea la apă în siguranță luându-se în considerare în mod special distanța față de elice și de părțile puternic evazate ale corpului navei și astfel încât, pe cât posibil, instalația să poată fi lansată la apă pe porțiunea dreaptă a bordajului.
.3 Fiecare instalație de evacuare la apă trebuie arimată astfel încât nici trecerea sau platforma nici dispozitivele sale de amarare sau de manevrare să nu stânjenească manevrarea oricărui mijloc de salvare de la orice alt post de lansare la apă.
.4 Dacă este necesar, nava trebuie amenajată astfel încât instalațiile de evacuare la apă în pozițiile lor de arimare să fie protejate de avarii datorate mării foarte agitate.
9.Dispozitive de lansare la apă și de recuperare a ambarcațiunilor de salvare (R 16)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Trebuie prevăzute dispozitive de lansare la apă în conformitate cu cerințele secțiunii 6.1 din Codul LSA pentru toate ambarcațiunile de salvare cu excepția:
.1 PENTRU NAVE EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
(a) ambarcațiunilor de salvare în care îmbarcare se face dintr-un loc situat pe punte care este la mai puțin de 4,5 metri deasupra liniei de plutire în condiții de deplasament minim și care îndeplinesc una din condițiile:
–au o greutate de cel mult 185 kg; sau– sunt arimate astfel încât pot fi lansate la apă direct din poziția de arimare în condiții nefavorabile de asietă de până la 10° și cu o înclinare transversală a navei de cel puțin 15° într-un bord sau altul; sau
(b) ambarcațiunilor de salvare transportate suplimentar față de ambarcațiunea de salvare pentru 110 % din numărul total de persoane de la bord; sau ambarcațiunilor de salvare prevăzute a fi folosite împreună cu un sistem de evacuare pe cale maritimă (MES) care respectă cerințele punctul 6.2 din Codul LSA și este arimat pentru lansare directă din poziția de arimare în orice condiții de asietă de până la 10° și cu o înclinare transversală a navei de cel puțin 20°, într-un bord sau altul.
.2 PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: dacă, în cazul în care îmbarcarea în ambarcațiunile de salvare și în bărcile de urgență se poate face în mod eficient în cazul unor condiții exterioare în care nava este posibil să se afle și în toate condițiile de asietă și înclinare transversală ca navă intactă și în condițiile de avarie prevăzute, bordul liber între postul de îmbarcare și linia de plutire în varianta de navigație cu deplasament minim nu este mai mare de 4,5 metri, administrația statului pavilionului poate accepta un sistem în care persoanele se pot îmbarca direct în plute.
.2 Fiecare barcă de salvare trebuie prevăzută cu un dispozitiv cu care să se facă lansarea la apă și recuperarea sa.
PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Suplimentar aceasta trebuie să poată fi suspendată pentru eliberarea mecanismului de decuplare pentru întreținere.
.3 Dispozitivele de lansare și recuperare trebuie să fie astfel încât să permită celui ce le manevrează la bordul navei să observe în orice moment ambarcațiunile de salvare în timpul lansării și bărcile de salvare în timpul recuperării.
.4 Trebuie să se folosească numai un singur tip de mecanism de decuplare pentru ambarcațiunile de salvare de același tip aflate la bordul navei.
.5 Când dispozitivele de lansare la apă folosesc curenți, aceștia trebuie să fie de lungime suficientă pentru ca ambarcațiunea de salvare să ajungă la apă cu nava în varianta de navigație cu deplasament minim, în condiții nefavorabile de asietă de până la 10° și de înclinare transversală a navei de până la 20° într-un bord sau altul la navele noi, și de până la cel puțin 15° într-un bord sau altul la navele existente.
.6 Pregătirea și manevrarea ambarcațiunilor de salvare la orice post de salvare nu trebuie să stânjenească pregătirea și manevrarea nici unei alte ambarcațiuni de salvare sau bărci de urgență la nici un alt post.
.7 Trebuie să existe mijloace pentru prevenirea oricărei scurgeri de apă pe ambarcațiunile de salvare în timpul abandonului.
.8 În timpul pregătirii și lansării, ambarcațiunile de salvare, dispozitivele lor de lansare la apă și zona de apă în care trebuie lansate trebuie să fie corespunzător iluminate de corpuri de iluminat alimentate de la sursa de energie electrică de avarie prevăzută de regulile 3 și 4 din capitolul II-1 partea D, din SOLAS 1974.
10.Dispozitive de îmbarcare în barca de urgență, de lansare la apă și de recuperare (R 17)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Dispozitivele de îmbarcare în barca de urgență și de lansare la apă trebuie să fie în așa fel încât îmbarcarea în barca de urgență și lansarea sa la apă să se poată face în cel mai scurt timp posibil.
.2 Barca de urgență trebuie să poată fi astfel încât îmbarcarea și lansarea la apă să se poată face direct de pe poziția de arimare cu numărul recomandat de membri de echipaj la bord.
.3 Dacă barca de urgență este inclusă în capacitatea ambarcațiunilor de salvare, barca de urgență este o barcă de salvare, și celelalte bărci de salvare se lansează de pe puntea de îmbarcare atunci barca de urgență trebuie ca, suplimentar față de cele prevăzute de punctul 2 de mai sus, să permită îmbarcarea persoanelor de pe puntea de îmbarcare.
.4 Dispozitivele de lansare la apă trebuie să corespundă regulii 9. Totuși toate bărcile de urgență trebuie să poată fi lansate, dacă este necesar folosind barbete, cu nava în marș având o viteză de până la 5 noduri în apă calmă.
.5 Timpul de recuperare al bărcii de urgență trebuie să nu fie mai mare de 5 minute în condiții de mare moderată atunci când este încărcată cu tot echipamentul și cu tot numărul de persoane la bord.
Dacă barca de urgență este inclusă în capacitatea ambarcațiunilor de salvare timpul de recuperare trebuie să fie posibil când este încărcată cu echipamentul bărcii de salvare și un echipaj aprobat pentru bărcile de urgență de cel puțin șase persoane.
.6 PENTRU NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Dispozitivele de îmbarcare în barca de urgență și dispozitivele de recuperare trebuie să manevrarea în siguranță și eficientă a brancardelor. Zbiruri de greutăți pentru recuperare în caz de vreme neprielnică trebuie să fie prevăzute dacă blocurile grele de coborâre reprezintă un pericol.
11.Instrucțiuni pentru situații de urgență (R 19)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
Ori de câte ori se îmbarcă pasageri noi trebuie făcut un instructaj de siguranță pentru pasageri imediat înainte sau după plecarea navei. Acest instructaj va include cel puțin instrucțiunile cerute de regula 3.3 din capitolul III din SOLAS 1974. El trebuie făcut printr-un anunț în una sau mai multe limbi care este probabil să fie înțelese de către pasageri. Anunțul trebuie făcut prin instalația de comunicare cu publicul sau prin orice alte mijloace corespunzătoare care este probabil să fie auzite cel puțin de către pasagerii care nu l-au auzit încă în timpul voiajului.
12.Pregătirea pentru funcționare, întreținerea și inspecții (R 20)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Înainte ca nava să părăsească portul precum și în tot timpul voiajului toate mijloacele de salvare trebuie să fie în stare de funcționare și gata imediat pentru folosire.
.2 Întreținerea și inspecția mijloacelor de salvare trebuie efectuată în conformitate cu cerințele regulii 20 din capitolul III din SOLAS1974.
13.Instruire și exerciții pentru cazul de abandonare a navei (R 19+ R 30)
NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D:
.1 Fiecare membru al echipajului care are atribuite sarcini pentru situații de urgență trebuie să se familiarizeze cu aceste sarcini înainte de începerea voiajului.
.2 Săptămânal trebuie efectuat câte un exercițiu de abandon și câte un exercițiu pentru caz de incendiu.
Fiecare membru din echipaj va participa lunar la câte cel puțin un exercițiu de abandon și de incendiu. Exercițiile cu echipajul vor avea loc înainte de plecarea navei, dacă în luna precedentă mai mult de 25 % dintre membri nu au participat la exerciții de abandonare a navei sau de incendiu pe nava respectivă. Când o navă intră în serviciu pentru prima oară, după o modificare cu caracter major sau când este angajat un echipaj nou, exercițiile menționate mai sus trebuie ținute înainte de plecare.
.3 Fiecare exercițiu de abandonare a navei trebuie să includă acțiunile cerute de regula 19 punctul .3.3.1 capitolul III din SOLAS 1974 ținând cont de orientările din circulara MSC.1/Circ.1206 a OMI, "Măsuri de prevenire a accidentelor cu bărci de salvare".
.4 Bărcile de salvare și bărcile de urgență trebuie să fie coborâte în exerciții succesive în conformitate cu cerințele din capitolul III regula 19 punctele 3.3.2, 3.3.3, 3.3.6 și 3.3.7 din SOLAS 1974.
Dacă exercițiile de lansare a bărcilor de salvare sau a bărcilor de urgență sunt efectuate în timp ce nava este în marș înainte, aceste exerciții trebuie, având în vedere pericolele implicate, să fie efectuate doar în ape protejate și sub supravegherea unui ofițer cu experiență în materie de astfel de exerciții, ținând seama de recomandările din Rezoluția A.624(15) a OMI, 'bdRecomandări privind instruirea în scopul lansării bărcilor de salvare și bărcilor de urgență de pe nave care se află în marș înainte prin apă╗, precum și de orientările din Rezoluția A.771(18) a OMI, 'bdRecomandări privind cerințele de instruire pentru echipajele de pe bărcile de salvare rapide╗.
Administrația statului pavilionului poate permite navelor să nu-și lanseze bărcile de salvare dintr-un bord dacă instalațiile de legare ale cheiului său din port și tipul de exploatare a navei nu permit lansarea bărcilor de salvare din acel bord. Totuși, toate aceste bărci trebuie coborâte cel puțin o dată la fiecare 3 luni și lansate cel puțin o dată pe an.
.5 Dacă o navă este dotată ci o instalație de evacuare la apă exercițiile trebuie să includă acțiunile cerute în capitolul III regula 19 punctul 3.3.8 din SOLAS 1974.
.6 Iluminatul de avarie pentru adunare și abandon trebuie să fie testat la fiecare exercițiu de abandonare a navei.
.7 Exercițiile pentru caz de incendiu trebuie să se desfășoare în conformitate cu prevederile din capitolul III regula 19 punctul 3.4 din SOLAS 1974.
.8 Membrilor echipajului li se vor asigura la bord pregătirea și instructajul în conformitate cu prevederile din capitolul III regula 19 punctul 4 din SOLAS 1974.
NAVE DIN CLASA D
.1 Navele din clasa D trebuie să fie prevăzute cel puțin cu:
.1.1 o instalație radio VHF capabilă să emită și să primească:
.1.1.1 apeluri selective numerice (Digital Selective Calling - DSC) pe frecvența 156.525 MHz (canalul 70). Este posibil să se inițieze emiterea de mesaje de sinistru pe canalul 70 din poziția din care nava este guvernată în mod obișnuit; precum și
.1.1.2 radiotelefonie pe frecvențele 156.300 MHz (canalul 6), 156.650 MHz (canalul 13) și 156.800 MHz (canalul 16);
.1.2 Instalația radio VHF este totodată capabilă să emită și să primească RADIOCOMUNICAȚII generale prin radiotelefonie.
.1.3 Se fac trimiteri la regulile IV/7.1.1 și IV/ 8.2 ale SOLAS 1974.
Model
AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNÂ
CERTIFICAT DE SIGURANȚĂ PENTRU NAVĂ DE PASAGERI NR. ........
Emis în conformitate cu prevederile din:
Normele tehnice de siguranță pentru navele maritime
de pasageri care efectuează voiaje interne
și care confirmă conformitatea navei menționate cu dispozițiile OMTI ........ care transpune Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind regulile și standardele de siguranță pentru navele de pasageri.
de către Autoritatea Navală Română, conform prevederilor legale.
Caracteristicile navei
Denumirea navei:
Portul de înmatriculare:
Numărul sau literele distinctive:
Numărul OMI *1):
Lungime:
Numărul pasagerilor:
Tonaj brut:
Data la care s-a pus chila sau nava a fost într-un stadiu similar de construcție:
Data primei inspecții:
Zonele maritime în care nava este autorizată să opereze (regula IV/2 din SOLAS): A1/A2/A3/A4 *2)
Clasa navei în conformitate cu zona maritimă în care nava este autorizată să opereze, sub rezerva restricțiilor sau a cerințelor suplimentare următoare *3) : A/B/C/D *2)
*1) Numărul OMI de identificare a navei în conformitate cu Rezoluția A.600(15), dacă este cazul.
*2) Se șterge, după caz.
*3) A se indica restricțiile aplicabile în materie de itinerariu, de zonă de operare sau de limitare a perioadei de operare sau în ceea ce privește cerințele suplimentare datorate unor circumstanțe locale specifice.
(Reversul certificatului)
Inspecția inițială/periodică
Se certifică prin prezentul că:
1.Nava a fost inspectată în conformitate cu cerințele din art. 11 din OMTI .........;
2.În urma inspecției s-a constatat că nava respectă în totalitate Normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri care efectuează voiaje interne; și3. În temeiul autorității conferite de art. 9 alin. (3) din OMTI ......., nava este scutită de la aplicarea următoarelor dispoziții ale OMTI ............:
..................................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
Condiții, dacă există, în care se acordă scutiri:
..................................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
4.Următoarele linii de încărcare de compartimentare au fost acordate:
Linii de încărcare de compartimentare Bordul liber Observații în legătură
aprobate și marcate pe bordaj (în mm) cu condiții
la mijlocul navei (Regula II-1/B/11) de serviciu alternative:
C.1*1)
C.2
C.3
*1) Cifrele arabe care urmează literei "C" la notarea liniilor de încărcare de compartimentare pot fi înlocuite cu cifre române sau litere, dacă ANR consideră că este necesar pentru a se face distincția între acestea și notațiile liniilor de încărcare de compartimentare internaționale.
Prezentul certificat este valabil până la ...................... (data următoarei inspecții) în conformitate cu art. 11 din OMTI nr. .........
Emis la: ..............................................(Locul emiterii certificatului), pe data ........................... (Data emiterii)
...........................................................
(Semnătura persoanei oficiale care a emis certificatul)
și
(Ștampila personală a inspectorului ANR)
La semnarea certificatului se face mențiunea:
Subsemnatul ................... declar că sunt inspector al Autorității Navale Române și sunt autorizat, potrivit prevederilor legale, să emit prezentul certificat.
..............................................
(Semnătura)
Aprobarea prelungirii cu o lună a valabilității certificatului în conformitate cu art. 12 alin. (2)
În conformitate cu art. 12 alin. (2) din OMTI................. , prezentul certificat este acceptat ca fiind valabil până la ...........................
Locul ........................................................... Data .........................................
(Semnătura și ștampila ANR)
LISTA ECHIPAMENTELOR PENTRU CERTIFICATUL
DE SIGURANȚĂ PENTRU NAVELE DE PASAGERI
Prezenta listă se anexează permanent certificatului de siguranță pentru navele de pasageri
LISTA ECHIPAMENTELOR ÎN VEDEREA RESPECTĂRII DISPOZIȚIILOR OMTI .......... CARE TRANSPUNE DIRECTIVA 2009/45/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
Caracteristicile navei
Denumirea navei:
Numărul sau literele distinctive:
Numărul de pasageri pe care nava este autorizată să îi transporte:
Numărul minim de persoane având calificarea necesară pentru operarea instalațiilor radio:
Caracteristici ale mijloacelor de salvare:
1 Numărul total de persoane pentru care
sunt prevăzute echipamente de salvare
2 Bărci de salvare și bărci de urgență La babord La tribord
2.1 Numărul total de bărci de salvare
2.2 Numărul total de persoane care pot fi
îmbarcate la bordul acestora
2.3 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.5
2.4 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.6
2.5 Numărul total de bărci de salvare de
tip LSA 4.7
2.6 Numărul bărcilor de salvare cu motor
incluse în numărul total de bărci de
salvare indicat anterior
2.7 Numărul bărcilor de salvare prevăzute cu
lumini de căutare
2.8 Numărul bărcilor de urgență
2.9 Numărul de bărci incluse în numărul
total de bărci de salvare indicat mai sus
3 Plute de salvare La babord La tribord
3.1 Numărul total de plute de salvare
3.2 Numărul persoanelor care pot fi îmbarcate
la bordul acestora
3.3 Numărul plutelor de salvare care necesită
dispozitive aprobate de lansare la apă
3.4 Numărul plutelor de salvare care nu
necesită dispozitive aprobate de lansare
la apă
Caracteristici ale mijloacelor de salvare (continuare)
4 Mijloace de salvare individuale
4.1 Numărul de colaci de salvare
4.2 Numărul de veste de salvare pentru adulți
4.3 Numărul de veste de salvare pentru copii
4.4 Numărul costumelor hidrotermice
4.5 Numărul costumelor hidrotermice care îndeplinesc
condițiile pentru veste de salvare
4.6 Numărul accesoriilor termo-protectoare [1]
5 Mijloace pirotehnice
5.1 Aparate de aruncat bandula
5.2 Rachete de semnalizare a sinistrului
6 Mijloacele radioelectrice de salvare
6.1 Numărul de transpondere radar
6.2 Numărul aparatelor radiotelefonice de
emisie-recepție în VHF
[1] Cu excepția celor care sunt incluse în echipamentele aferente bărcilor de salvare, plutelor de salvare și bărcilor de urgență în vederea respectării codului LSA
Caracteristici ale instalațiilor radio
1 Sisteme primare
1.1 Instalație radio VHF
1.1.1 Codor DSC
1.1.2 Receptor de gardă DSC
1.1.3 Radiotelefonie
1.2 Instalație radio MF
1.2.1 Codor DSC
1.2.2 Receptor de gardă DSC
1.2.3 Radiotelefonie
1.3 Instalație radio MF/HF
1.3.1 Codor DSC
1.3.2 Receptor de gardă DSC
1.3.3 Radiotelefonie
1.3.4 Radiotelegrafie cu imprimare directă
1.4 Stație terestră de navă INMARSAT
2 Mijloace secundare de alarmă
3 Dispozitive pentru recepția informațiilor privind siguranța maritimă
3.1 Receptor NAVTEX
3.2 Receptor EGC
3.3 Receptor HF de radiotelegrafie cu imprimare directă
4 EPIRB prin satelit
4.1 COSPAS-SARSAT
4.2 (INMARSAT)
5 Radiobaliză EPIRB în bandă VHF
6 Transponder radar al navei
Metode utilizate pentru asigurarea disponibilității instalațiilor radioelectrice (regulile IV/15.6 și 15.7)
7.1 Dublarea echipamentelor
7.2 Întreținerea la țărm
7.3 Capacitatea de întreținere pe mare
Caracteristici ale sistemelor și echipamentelor de navigație
1.1 Compas magnetic standard [3]
1.2 Compas magnetic de rezervă [3]
1.3 Girocompas [3]
1.4 Repetitor pentru informații de drum al compasului [3]
1.5 Repetitor girocompas pentru relevmente [3]
1.6 Sistem de control privind direcția de deplasare a navei sau sistem de control privind urmărirea drumului navei [3]
1.7 Disc de relevmente sau dispozitiv pentru luare de relevmente cu compasul [3]
1.8 Mijloace pentru corectarea informațiilor de drum și a relevmentelor [3]
1.9 Dispozitiv pentru transmiterea informației de drum [3]
2.1 Hărți maritime/display hartă electronică și sistem de informații (ECDIS)
2.2 Dispozitive de siguranță pentru ECDIS
2.3 Publicații maritime
3.1 Receptor pentru sistemul mondial de navigație prin satelit/sistem terestru de radionavigație, [2], [3]
3.2 Radar în 9 GHz3 [3]
3.3 Radar secundar (3 GHz/9GHz), [2], [3]
3.4 Sistem radar cu trasare automată (ARPA) [3]
3.5 Dispozitiv automat de urmărire a drumului [3]
3.6 Al doilea dispozitiv automat de urmărire a drumului [3]
3.7 Dispozitiv electronic de trasare [3]
4 Sistem automat de identificare (AIS)
5 Înregistrator de date privind voiajul/Înregistrator simplificat de date privind voiajul (VDR/S-VDR) [2]
6.1 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei și distanței (prin apă) [3]
6.2 Dispozitiv pentru măsurarea vitezei și distanței (față de pământ în direcție înainte și transversală) [3]
7 Sondă ultrason [3]
8.1 Indicatoare ale unghiului cârmei, tracțiunii, sensului de rotație, pasului elicei și regimului de funcționare [3]
8.2 Indicator de girație [3]
[2] Se șterge, după caz.
[3] Alte mijloace care respectă această cerință sunt premise în temeiul regulii V/19 a SOLAS. Dacă sunt utilizate alte mijloace, acestea trebuie specificate.
ORIENTĂRI PRIVIND CERINȚELE DE SIGURANȚĂ PENTRU NAVELE
DE PASAGERI ȘI NAVELE DE PASAGERI DE MARE VITEZĂ ÎN
CEEA CE PRIVEȘTE PERSOANELE CU MOBILITATE REDUSĂ
(menționate la art. 8)
La aplicarea recomandărilor din prezenta anexă, România se conformează circularei MSC/Circ.735 a OMI intitulată "Recomandare privind proiectarea și funcționarea navelor de pasageri în funcție de nevoile specifice ale persoanelor vârstnice și cu handicap".
1.ACCESUL PE NAVĂ
Navele ar trebui construite și echipate de așa manieră încât o persoană cu mobilitate redusă să se poată îmbarca și să poată debarca cu ușurință și în siguranță și să aibă acces între punți, fie fără a fi asistată, fie cu ajutorul rampelor, ascensoarelor sau lifturilor. Indicațiile privind aceste moduri de acces ar trebui afișate la celelalte puncte de acces pe navă și în alte locuri adecvate de pe navă.
2.SEMNALIZARE
Indicatoarele prezente pe o navă pentru a ajuta pasagerii ar trebui să fie accesibile și ușor de citit de persoanele cu mobilitate redusă (inclusiv de persoanele cu handicap senzorial) și ar trebui amplasate în puncte-cheie.
3.MIJLOACE DE COMUNICARE A MESAJELOR
Operatorul ar trebui să aibă la bordul navei mijloace vizuale și verbale pentru a face anunțuri, precum cele privind întârzierile, modificările de orar și serviciile de la bordul navei, persoanelor cu diferite forme de mobilitate redusă.
4.ALARMĂ
Sistemul de alarmă și butoanele de alarmă trebuie astfel concepute încât să fie accesibile și să îi alerteze pe toți pasagerii cu mobilitate redusă, inclusiv persoanele cu handicap senzorial sau de învățare.
5.CERINȚE SUPLIMENTARE PRIVIND MOBILITATEA ÎN INTERIORUL NAVEI
Balustradele, coridoarele și pasajele, căile de acces și ușile trebuie să permită deplasarea unei persoane într-un scaun cu rotile. Ascensoarele, punțile pentru vehicule, saloanele pentru pasageri, cabinele și băile trebuie să fie astfel concepute încât să fie accesibile în mod rezonabil și proporțional persoanelor cu mobilitate redusă.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
