Decizia nr. 338 din 26 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dorel Burdușel în Dosarul nr. 36.183/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.047D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. De asemenea, consideră că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și în ceea ce privește dispozițiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 și arată că norma de lege constituie o facilitate acordată de legiuitor, care nu încalcă dreptul la pensie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 29 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 36.183/3/2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Dorel Burdușel cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect cererea de acordare a dreptului la pensie pentru contribuția realizată în sistemul public de pensii.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 16 și 53 din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, arată că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sunt în contradicție cu dispozițiile art. 110 alin. (1) din aceeași lege. Neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate este determinată de o omisiune legislativă, respectiv de faptul că legiuitorul nu a stabilit modul de calcul al drepturilor pentru contribuția la sistemul public de pensii, deși acest drept este recunoscut prin alte articole din aceeași lege, care prevăd valorificarea vechimii stabilite prin ultima decizie de pensie, deci inclusiv vechimea în muncă. Arată că, în cazul său, nu i-au fost acordate drepturile pentru contribuția la sistemul public de pensii. În aceste condiții, consideră că dispozițiile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind recalcularea pensiei militare în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie anterioară anului 2016, devin inaplicabile. Precizează că dispozițiile acestui text de lege sunt imperative și se referă la recalcularea pensiei în raport cu ultima vechime valorificată, fără ca legiuitorul să facă distincție între vechimea în serviciu și vechimea cumulată, cele două tipuri de vechime fiind reglementate prin dispozițiile art. 3 lit. e) și f) din Legea nr. 223/2015. De asemenea, arată că din conținutul dispozițiilor art. 110 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 rezultă obligația de valorificare a vechimii din ultima decizie de pensie, conform alin. (1) din același articol, și numai în cazul în care aceste drepturi nu sunt valorificate, ele pot fi valorificate în sistemul public de pensii. În concluzie, prin Legea nr. 223/2015 sunt preluate drepturile pentru contribuția la sistemul public de pensii, recunoscute prin Legea nr. 263/2010, dar acestea nu pot fi calculate și acordate, fapt ce echivalează cu refuzul de acordare a drepturilor recunoscute prin cele două acte normative.

6.Autorul excepției arată că, potrivit dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, se acordă un spor pentru militarii care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, însă nu i se acordă ceea ce i s-ar cuveni pentru contribuția la sistemul public de pensii. Consideră că nu este legal să nu se acorde un drept principal, așa cum este dreptul pentru contribuția la sistemul public de pensii, dar să se acorde, în schimb, un drept conex, așa cum este dreptul pentru contribuția la Fondul suplimentar de pensie.

7.Pentru cele mai sus arătate, autorul excepției susține că îi este încălcat dreptul de a încasa pensie pentru contribuția la sistemul public de pensii, drept recunoscut de art. 3 lit. a), f) și l) și art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, de Legea nr. 263/2010, precum și prin decizia emisă de Casa sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, se aduce atingere prevederilor art. 53 din Constituție.

8.De asemenea, susține că este încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât nu poate încasa drepturile ce derivă din contribuția la sistemul public de pensii ca celelalte persoane care pot beneficia de aceste drepturi. În același sens, arată că nu are nicio relevanță faptul că a avut calitatea de militar și i s-au calculat prin Legea nr. 223/2015 drepturi de pensie pentru perioada de timp cât a avut această calitate, atât timp cât drepturile pentru contribuția la sistemul public de pensie i-au fost recunoscute și acordate anterior, iar această situație de fapt nu poate constitui un motiv de discriminare, în sensul în care nu mai are dreptul de a încasa sumele care i se cuvin pentru contribuția la sistemul public de pensii pe care le-a avut înainte de apariția Legii nr. 223/2015.

9.Autorul excepției susține că este încălcat și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât dreptul la pensie este considerat, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, un „bun“.

10.Cu privire la art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, arată și că transformarea drepturilor de pensie civilă în pensie militară echivalează cu o încălcare a principiului egalității, întrucât autorul nu a avut calitatea de militar în perioada cât a contribuit la obținerea acestor drepturi, dar îi sunt acordate drepturi echivalente cu ale unui militar. Totodată, drepturile pentru contribuția la sistemul public de pensie, care, potrivit Legii nr. 223/2015, au fost transformate în drepturi de pensie militară, nu pot fi calculate și nici indexate conform dispozițiilor Legii nr. 223/2015, astfel încât este discriminat față de ceilalți beneficiari ai pensiei militare, întrucât pensia civilă transformată în pensie militară nu mai poate fi indexată în lipsa unor elemente în baza cărora se fac indexările în sistemul de pensii militare stabilite prin lege, respectiv grad, funcție etc.

11.Autorul excepției precizează că drepturile de pensie militară, așa cum au fost transformate prin lege, sunt mai mici decât drepturile de pensie pe care le avea pentru contribuția la sistemul public de pensii, astfel încât lipsirea de aceste drepturi de încasare a unei părți din drepturile de pensie este contrară art. 53 din Constituție.

12.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.

13.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

–Art. 28 alin. (1):

(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b)compensațiile lunare pentru chirie;

c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III - Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;

p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

–Art. 110 alin. (1): „(1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“17. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind proprietatea.

18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este o persoană care a avut calitatea de militar și al cărei drept la pensie s-a deschis în anul 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. 19. Curtea amintește că, în anul 2010, prin art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor au devenit pensii în sistemul public de pensii, reglementat la acel moment prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Această lege a fost abrogată ulterior prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, care a preluat reglementarea sistemului public de pensii.

20.Militarilor care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 li s-a stabilit pensia în temeiul acestei legi, autorul excepției aflându-se în această situație.

21.Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin art. 110 alin. (1) din acest act normativ, care constituie obiect al excepției de neconstituționalitate, s-a dispus revenirea la un mod de calcul special al pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, diferit de cel aplicabil pensiilor din sistemul public. În acest sens, prin art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, supus controlului de constituționalitate, s-a dispus că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 stabilesc baza de calcul în funcție de care se calculează pensia de serviciu.

22.Examinând Legea nr. 223/2015, Curtea constată că aceasta reglementează dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. În ceea ce privește dreptul la pensie, art. 14 stabilește posibilitatea acordării a trei categorii de pensii, respectiv pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Cât privește pensia de serviciu, potrivit art. 15 din aceeași lege, aceasta poate fi pensie de serviciu pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială.

23.Condițiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă au în vedere, în esență, două criterii: vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă - respectiv 60 de ani, potrivit art. 16 alin. (2) - și vechimea efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. g), „vechimea efectivă“ reprezintă „vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, respectiv grupa I și/sau a II-a de muncă“. Vechimea prevăzută la lit. f) este „vechimea cumulată“, care este constituită din „perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii.“ Așa cum reiese din definiția art. 3 lit. i), „stagiul de cotizare“ este „perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuții de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii“. Din cele mai sus arătate, Curtea reține că pentru a îndeplini condiția de „vechime efectivă“ necesară acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, sunt luate în considerare atât perioadele de vechime în serviciu, cât și perioadele de vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obținerii unei pensii în condițiile legii. Prin urmare, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii realizat de autorul excepției a fost avut în vedere pentru a aprecia îndeplinirea condițiilor necesare acordării pensiei de serviciu.

24.Prin dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 se stabilește că „Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica și în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.“25. În mod coerent, ținând cont și de faptul că persoanele care îndeplinesc atât condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, dar și în sistemul public de pensii ar putea considera că le este mai favorabil calculul pensiei potrivit acestui din urmă sistem de pensii, dispozițiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016“.

26.În concluzie, Curtea reține că vechimea în muncă sau stagiul de cotizare care au fost avute în vedere la acordarea pensiei de serviciu nu pot constitui obiectul unui calcul separat, potrivit principiilor sistemului de pensii, și al acordării unor drepturi suplimentare celor stabilite potrivit Legii nr. 223/2015.

27.Curtea apreciază că această reglementare nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, reține că, în fapt, soluția legislativă criticată împiedică o dublă valorificare a vechimii în muncă și a stagiului de cotizare în două sisteme de pensii diferite. Persoanele aflate în situația autorului excepției nu sunt discriminate în raport cu persoanele care își valorifică vechimea în muncă sau stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, de vreme ce aceste perioade sunt avute în vedere și valorificate în sistemul pensiilor militare de stat, constituind temeiul acordării pensiei de serviciu.

28.Pentru aceleași rațiuni, Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate.

29.De altfel, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Astfel, chiar dacă în urma procesului de recalculare a pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 potrivit noii reglementări cuprinse în Legea nr. 223/2015 a rezultat un cuantum al pensiei mai mic, a fost păstrat în plată cuantumul avantajos pentru beneficiar, astfel că autorul excepției nu a suferit, în mod concret, o diminuare a cuantumului pensiei.

30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dorel Burdușel în Dosarul nr. 36.183/3/2018 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea