Lege nr. 331 din 16 decembrie 2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 2 alineatul (1), după litera b) se introduc două noi litere, literele b^1) şi b^2), cu următorul cuprins:

b^1)solicitant care necesită garanţii procedurale speciale - solicitant de protecţie internaţională a cărui capacitate de a beneficia de drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute de prezenta lege este limitată ca urmare a unor circumstanţe individuale care se pot datora, printre altele, vârstei, sexului, orientării sexuale, identităţii de gen, unei dizabilităţi, unei boli grave, unor afecţiuni sau tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală etc.;

b^2)solicitant care necesită condiţii de primire speciale - persoană vulnerabilă, în conformitate cu art. 5^1, care are nevoie de garanţii speciale pentru a beneficia de drepturi şi a-şi îndeplini obligaţiile în conformitate cu prezenta lege;.

2.La articolul 2 alineatul (1), după litera o) se introduc două noi litere, literele p) şi q), cu următorul cuprins:

p)condiţii de primire - ansamblul măsurilor luate de statul român în favoarea solicitanţilor de protecţie internaţională, în conformitate cu prezenta lege;

q)condiţii materiale de primire - asistenţa acordată solicitanţilor de protecţie internaţională, incluzând cazare, hrană, materiale de întreţinere şi igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte, transport, care pot fi acordate în natură, sub formă de alocaţii financiare sau tichete ori printr-o combinaţie a acestor 3 elemente, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

3.La articolul 3, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (3^1) - (3^4), cu următorul cuprins:

(3^1)În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, Inspectoratul General pentru Imigrări poate să folosească interpreţi şi traducători autorizaţi în condiţiile Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, pentru efectuarea interpretării şi/sau traducerii în şi din limbi străine, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti.

(3^2)Plata interpreţilor şi traducătorilor prevăzuţi la alin. (3^1) se face în condiţiile Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

(3^3)Interpreţii şi traducătorii prevăzuţi la alin. (3^1) care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru efectuarea lucrărilor solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, beneficiază de cheltuieli de transport şi, după caz, de cazare şi indemnizaţie de delegare, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în unităţile bugetare.

(3^4)În cazul în care nu sunt identificaţi sau nu pot fi utilizaţi interpreţi sau traducători autorizaţi în condiţiile Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate folosi persoane de încredere care cunosc limbile din/şi în care se face traducerea şi/sau interpretarea limbii respective, dispoziţiile alin. (3^2) şi (3^3) aplicându-se în mod corespunzător. În cazul folosirii persoanelor de încredere pentru traducere şi/sau interpretare este necesar consimţământul solicitantului de protecţie internaţională.

4.La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5)În baza deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene sau al acordurilor bilaterale încheiate de România cu alte state membre ale Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate propune preluarea de către România a următoarelor categorii de străini:

a)refugiaţi aflaţi pe teritoriul unor state terţe, al căror statut a fost recunoscut potrivit Convenţiei de la Geneva;

b)solicitanţi de azil sau beneficiari ai protecţiei subsidiare acordate de un stat membru al Uniunii Europene.

5.La articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:

(5^1)Numărul şi condiţiile de preluare a străinilor prevăzuţi la alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane au aceleaşi drepturi şi obligaţii în România ca şi solicitanţii care au depus o cerere de azil în România, respectiv beneficiarii de protecţie internaţională în România.

6.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 4Accesul la procedura de azil

Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 50^1, art. 91 alin. (2) lit. b), art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2), art. 97 alin. (2) şi la art. 120 alin. (2) lit. a).

7.Articolul 5^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 5^1Situaţia persoanelor vulnerabile

(1)Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.

(2)În categoria persoanelor vulnerabile sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecţiuni grave, persoanele cu afecţiuni mintale şi persoanele care au fost supuse torturilor, violurilor sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale.

(3)Pentru scopurile prezentei legi apartenenţa la categoria persoanelor vulnerabile se determină după depunerea cererii de azil, cât mai curând posibil, de către specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale şi a luării măsurilor adecvate pentru asigurarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute de prezenta lege, autorităţile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.

(4)În situaţia în care au fost identificate persoane vulnerabile cu nevoi speciale, personalul de specialitate al Inspectoratului General pentru Imigrări realizează evaluări în scopul identificării nevoilor speciale şi dispune măsurile adecvate în scopul asigurării drepturilor şi garanţiilor prevăzute de prezenta lege pe durata procedurii de azil.

(5)În faza administrativă a procedurii de azil, actele întocmite anterior constatării nevoilor speciale vor fi refăcute şi/sau completate, numai în cazul în care este necesar pentru soluţionarea corespunzătoare a cererilor de azil.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări monitorizează situaţia solicitanţilor cu nevoi speciale de primire şi, împreună cu autorităţile competente, se asigură că asistenţa oferită acestora se acordă pe toată durata procedurii de azil.

8.După articolul 12 se introduc două noi articole, articolele 12^1 şi 12^2, cu următorul cuprins:

Articolul 12^1Pregătirea personalului

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări asigură pregătirea specifică a personalului cu competenţe în domeniul azilului şi integrării, prin programe de formare la locul de muncă şi de pregătire în cadrul instituţiilor de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop sunt luate în considerare resurse relevante de pregătire, inclusiv cele dezvoltate de BESA.

(2)Programele de formare şi pregătire includ aspecte referitoare la:

a)legislaţia internaţională şi a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului şi al azilului;

b)modul de procesare a cererilor de protecţie internaţională a persoanelor vulnerabile;

c)mecanisme de identificare şi asistenţă acordată persoanelor vulnerabile;

d)tehnici de intervievare;

e)utilizarea expertizelor în procedura de azil;

f)furnizarea şi utilizarea informaţiilor din ţara de origine;

g)procedura de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

Articolul 12^2Pregătirea personalului altor structuri competente să primească cereri de azil

Inspectoratul General pentru Imigrări asigură personalului autorităţilor prevăzute la art. 35, competent cu primirea cererilor de protecţie internaţională, informaţiile relevante şi pregătirea corespunzătoare pentru îndeplinirea acestor atribuţii, în cadrul instituţiilor de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.

9.La articolul 13 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b)consultarea informaţiilor din ţara de origine şi, dacă este necesar, din ţările tranzitate, obţinute din diferite surse, necesare pentru evaluarea situaţiei personale a solicitantului de azil.

10.La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)O cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.

11.La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoţit pe parcursul procedurii de azil, inclusiv pe durata procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure, a procedurii ţării terţe europene sigure sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil, după caz.

12.La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)Minorul neînsoţit este informat, de îndată, cu privire la numirea reprezentantului legal. Reprezentantul legal îşi îndeplineşte îndatoririle în conformitate cu principiul interesului superior al copilului şi are expertiza necesară în acest scop.

13.La articolul 16, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)Inspectoratul General pentru Imigrări:

a)se asigură că reprezentantului legal i se dă posibilitatea de a-l informa pe minorul neînsoţit despre semnificaţia şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi, după caz, despre modul în care trebuie să se pregătească pentru interviul personal;

b)oferă informaţii juridice procedurale menţionate în conformitate cu art. 17 şi informaţii despre procedurile de retragere a protecţiei internaţionale, atât minorului, cât şi reprezentantului legal al acestuia;

c)informează reprezentantul legal şi solicitantul de azil minor neînsoţit, într-o limbă pe care acesta din urmă o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medico-legale.

14.La articolul 16, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1)Expertiza medico-legală de evaluare a vârstei se efectuează cu respectarea deplină a demnităţii individuale a minorului, utilizându-se metodele cele mai puţin invazive, care să permită, în măsura posibilului, un rezultat fiabil.

15.La articolul 17 alineatul (1), literele c) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c)dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, inclusiv în faza judecătorească a procedurii prin care s-a dispus măsura restrictivă prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare;

........................................

f)dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are şi obligaţiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil, cu privire la consecinţele nerespectării acestor obligaţii şi ale lipsei cooperării cu autorităţile competente, precum şi cu privire la consecinţele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;.

16.La articolul 17 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:

f^1)dreptul de a avea acces, personal sau prin reprezentant, la informaţii conţinute de dosarul personal, cu excepţia situaţiei în care divulgarea informaţiilor sau a surselor de la care au fost obţinute ar periclita securitatea naţională, a organizaţiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informaţii sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecţie internaţională. Accesul la informaţii din dosarul personal se face pe bază de cerere adresată structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. La cererea solicitantului de protecţie internaţională pot fi eliberate, în mod gratuit, copii ale unor documente de la dosarul personal, potrivit prevederilor prezentei legi;.

17.La articolul 17 alineatul (1) litera h), punctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(iii)străinilor care sunt luaţi în custodie publică în condiţiile art. 19^14 alin. (1);.

18.La articolul 17 alineatul (1), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

j)dreptul solicitantului de protecţie internaţională care nu dispune de mijloace de întreţinere de a beneficia, la cerere, pe toată durata procedurii de azil, precum şi pe perioada prevăzută la lit. a), de condiţii materiale de primire, care garantează subzistenţa şi protejează sănătatea fizică şi mintală a acestuia. Sumele necesare pentru acordarea condiţiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne;.

19.La articolul 17 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera m^1), cu următorul cuprins:

m^1)dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic;.

20.La articolul 17 alineatul (1), după litera n) se introduce o nouă literă, litera n^1), cu următorul cuprins:

n^1)dreptul de a primi asistenţă socială în condiţiile prevăzute de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare;.

21.La articolul 17 alineatul (1), litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

o)dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil, dacă în cazul cererii sale nu a fost luată o hotărâre în faza administrativă a procedurii, iar întârzierea nu poate fi imputată acestuia, precum şi pe perioada derulării procedurii de azil în faza judecătorească. Solicitanţii de azil care la data depunerii unei cereri de azil au un drept de şedere pe teritoriul României şi sunt încadraţi legal în muncă pot desfăşura în continuare activitatea lucrativă;.

22.La articolul 17 alineatul (1), după litera o) se introduce o nouă literă, litera o^1), cu următorul cuprins:

o^1)dreptul solicitanţilor de azil care au acces la piaţa forţei de muncă, potrivit lit. o), de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;.

23.La articolul 17 alineatul (1), litera p) se modifică şi va avea următorul cuprins:

p)dreptul solicitanţilor de azil minori de a avea acces la învăţământul antepreşcolar, preşcolar şi şcolar obligatoriu, în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români, cât timp nu se pune în executare o măsură de îndepărtare a acestora sau a părinţilor lor de pe teritoriul României;.

24.La articolul 17 alineatul (1), după litera p) se introduc patru noi litere, literele q) - ş), cu următorul cuprins:

q)dreptul la decontarea, pe bază de cerere, a cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea solicitanţilor de azil la instanţa de judecată pentru a participa la termenele de judecată, dacă procesul se desfăşoară în altă localitate decât cea în care este cazat, iar deplasarea se realizează cu mijloace de transport auto, feroviar, la clasa a doua sau naval. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări în acest sens, pe baza documentelor justificative;

r)dreptul de a fi vizitaţi de membrii familiei, reprezentanţi ai organizaţiilor şi organismelor neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul azilului sau al respectării drepturilor omului, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, precum şi de reprezentantul legal;

s)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii juridice şi procedurale, inclusiv informaţii privind procedura în faza administrativă, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului; ş) dreptul de a i se furniza, la cerere, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului, informaţii cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil, la procedura de contestare a ordonanţei prin care a fost dispusă măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat, precum şi referitoare la posibilitatea de contestare a deciziei prin care a fost dispusă acordarea, limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire.

25.La articolul 17, alineatul (1^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1^1)Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, Inspectoratul General pentru Imigrări atribuie solicitanţilor de azil un cod numeric personal, care se înscrie în documentul temporar de identitate.

26.La articolul 17, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:

(1^2)Inspectoratul General pentru Imigrări acordă Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), la cerere, acces la documentele existente la dosarul străinului care a solicitat protecţie internaţională, cu excepţia situaţiei în care divulgarea informaţiilor sau a surselor de la care au fost obţinute ar periclita securitatea naţională, a organizaţiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informaţii sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecţie internaţională. În scopul accesării informaţiilor conţinute de dosarul personal al străinului care a solicitat protecţie internaţională este necesar acordul acestuia. În îndeplinirea misiunii sale de supraveghere pe care i-o conferă art. 35 din Convenţia de la Geneva, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) poate să îşi prezinte opiniile în faţa autorităţilor naţionale competente cu privire la cererile de azil, în orice etapă a procedurii de azil.

27.La articolul 17, alineatele (2), (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2)Procedura şi cuantumul sumelor aferente asigurării condiţiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza datelor comunicate de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii sau de Institutul Naţional de Statistică.

.............................................

(4)Minorii beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.

.............................................

(7)Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează:

a)de la data pronunţării hotărârii instanţei, în cazul cererilor soluţionate în procedură accelerată sau în procedură la frontieră;

b)de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului;

c)de la data comunicării hotărârii Inspectoratului General pentru Imigrări prin care s-a acordat statut de refugiat;

d)de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului, ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs;

e)de la data realizării transferului în statul membru responsabil, în cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil.

28.La articolul 17, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8) - (11), cu următorul cuprins:

(8)Atunci când capacitatea de cazare în centrele de primire şi cazare pentru solicitanţii de azil este depăşită, Inspectoratul General pentru Imigrări, în limita fondurilor disponibile, poate acorda solicitanţilor de azil o sumă de bani în scopul închirierii unor spaţii de locuit sau poate contracta servicii de specialitate pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil în locaţii individuale sau colective.

(9)Sumele acordate solicitanţilor de azil potrivit prevederilor alin. (8) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. La stabilirea cuantumului sumelor se ţine cont de datele comunicate de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii sau de Institutul Naţional de Statistică.

(10)Solicitanţii de azil prezintă Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mai scurt timp, documente justificative din care să rezulte faptul că au închiriat spaţii de locuit.

(11)Contractarea serviciilor de specialitate pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, prevăzută la alin. (8), se face cu luarea în considerare a standardelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

29.Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 18Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori

(1)În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, solicitanţii de azil minori beneficiază, în mod gratuit, de un curs pregătitor intensiv în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.

(2)Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Solicitantul de azil minor este înscris la cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil. Concomitent, solicitantul de azil minor poate fi înscris ca audient în anul de studii corespunzător.

(4)La finalul cursului pregătitor prevăzut la alin. (1), o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor solicitanţi de protecţie internaţională în România, în anul de studiu corespunzător.

30.După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu următorul cuprins:

Articolul 18^1Monitorizarea condiţiilor de primire

(1)Monitorizarea condiţiilor de primire se realizează de organizaţii şi organisme neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul migraţiei sau al respectării drepturilor omului.

(2)Organizaţiilor şi organismelor prevăzute la alin. (1) li se asigură posibilitatea de a vizita centrele regionale de proceduri şi cazare ale solicitanţilor de azil, pe baza protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.

(3)În scopul derulării activităţii de monitorizare a condiţiilor de primire, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informaţii relevante şi asigură posibilitatea reprezentanţilor organizaţiilor şi organismelor prevăzute la alin. (1) de a supraveghea modul în care solicitanţii de protecţie internaţională beneficiază de măsurile luate de statul român în favoarea acestora.

(4)În urma activităţii prevăzute la alin. (1), organizaţiile şi organismele care au efectuat activităţi de monitorizare a condiţiilor de primire în condiţiile alin. (2) şi (3) întocmesc rapoarte care se transmit, spre valorificare, Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi, după caz, Avocatului Poporului, în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.

31.La articolul 19, literele e), h) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

e)obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reşedinţei, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situaţiei;

......................................

h)obligaţia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite, precum şi de a se supune vaccinării, după caz, în scopul protejării sănătăţii publice. Vaccinarea se realizează conform prevederilor legale în vigoare, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări, adresată direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz;

......................................

j)obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obţinut protecţie internaţională în România, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. Obligaţia nu subzistă dacă străinul are un drept de şedere reglementat potrivit legislaţiei privind regimul străinilor în România.

32.La articolul 19, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:

h^1)obligaţia ca, la solicitarea autorităţilor competente, să se supună controlului corporal şi al obiectelor pe care străinul le are asupra sa. Fără a aduce atingere verificărilor efectuate din motive de securitate, controlul corporal se efectuează de o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată, cu respectarea deplină a principiului demnităţii umane şi al integrităţii fizice şi mentale;.

33.La capitolul III, după secţiunea 1 se introduce o nouă secţiune, secţiunea 1^1 - Restrângerea unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională, cuprinzând articolele 19^1 -19^16, cu următorul cuprins:

Secţiunea 1^1Restrângerea unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională

Articolul 19^1Limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări poate limita sau retrage condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de protecţie internaţională, prin decizie motivată, care se comunică solicitantului în condiţiile prezentei legi. Cazurile în care pot fi limitate sau retrase condiţiile materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(2)Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată, dispoziţiile art. 80 şi 81 aplicându-se în mod corespunzător.

Articolul 19^2Măsuri restrictive

(1)În scopul îndeplinirii formalităţilor necesare, pentru limitarea abuzurilor la procedura de azil, precum şi în cazul în care prezintă pericol pentru securitatea naţională, pe baza unei analize individuale, autorităţile competente pot dispune, faţă de solicitanţii de protecţie internaţională, următoarele măsuri restrictive:

a)obligarea de a se prezenta la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări;

b)stabilirea reşedinţei într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil;

c)plasarea în spaţii închise special amenajate;

d)luarea sau, după caz, menţinerea în custodie publică.

(2)Împotriva unui solicitant de protecţie internaţională nu pot fi dispuse măsuri restrictive pentru unicul motiv că a depus o cerere de protecţie internaţională în România.

(3)Faţă de solicitanţii de protecţie internaţională care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil sau al unei măsuri de îndepărtare sau expulzare de pe teritoriul României nu poate fi luată măsura prevăzută la alin. (1) lit. c).

(4)În vederea menţinerii unităţii familiei şi pentru respectarea principiului interesului superior al copilului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate permite membrilor de familie ai solicitantului faţă de care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) să locuiască cu acesta.

Articolul 19^3Obligarea de a se prezenta la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări

(1)Pe durata derulării procedurii de azil, în vederea realizării activităţilor prevăzute la art. 19^6 şi pe durata procedurii de determinare a statului membru responsabil, în scopul asigurării transferului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate dispune, prin decizie motivată, obligarea solicitantului de protecţie internaţională de a se prezenta periodic, la datele şi orele stabilite, precum şi la solicitare, la sediul uneia dintre structurile sale teritoriale.

(2)Măsura prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.

Articolul 19^4Stabilirea reşedinţei într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil

Pe durata derulării procedurii de azil, în vederea realizării activităţilor prevăzute la art. 19^6 şi pe durata procedurii de determinare a statului membru responsabil, în scopul asigurării transferului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate dispune, prin decizie motivată, stabilirea unui loc de reşedinţă pentru solicitantul de protecţie internaţională într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, chiar dacă acesta dispune de mijloace de întreţinere, şi obligarea acestuia de a nu părăsi acel loc decât cu informarea şefului centrului.

Articolul 19^5Plasarea în spaţii închise special amenajate

(1)În cazul în care măsurile restrictive prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b) nu sunt suficiente pentru îndeplinirea formalităţilor, precum şi pentru limitarea abuzurilor la procedura de azil, în aplicarea art. 19^2 alin. (1) lit. c) solicitantul de protecţie internaţională poate fi plasat într-un spaţiu închis special amenajat, cu restrângerea temporară a libertăţii de mişcare, numai în următoarele situaţii:

a)pentru verificarea identităţii declarate;

b)pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecţie internaţională, care nu ar putea fi obţinute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului;

c)la solicitarea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, din care rezultă că solicitantul de protecţie internaţională prezintă pericol pentru securitatea naţională.

(2)Măsura prevăzută la alin. (1) nu poate fi dispusă împotriva solicitanţilor de protecţie internaţională minori, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 41 alin. (2), cu respectarea principiului interesului superior al copilului.

Articolul 19^6

Verificarea identităţii solicitantului de protecţie internaţională şi stabilirea elementelor cererii de protecţie internaţională

(1)Pentru scopurile prezentei legi, în vederea verificării identităţii solicitantului de protecţie internaţională, structura specializată din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări desfăşoară următoarele activităţi:

a)interogarea bazelor de date specifice;

b)amprentarea şi fotografierea, în condiţiile art. 19 lit. a) şi ale art. 44;

c)interviul preliminar, în condiţiile art. 43;

d)solicitarea, după caz, de date şi informaţii de la instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

(2)Stabilirea elementelor cererii de protecţie internaţională se realizează cu prilejul derulării interviului prevăzut la art. 45 şi 47, după caz.

(3)Prin risc de sustragere în sensul art. 19^5 alin. (1) lit. b) se înţelege situaţia de fapt care justifică presupunerea că solicitantul de protecţie internaţională se sustrage de la derularea activităţii prevăzute la alin. (2).

(4)Prezintă risc de sustragere solicitantul care se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a)a trecut sau a fost surprins încercând să treacă ilegal frontiera de stat a României, după depunerea cererii de protecţie internaţională;

b)a fost surprins încercând să treacă ilegal frontiera de stat a României, iar cererea de protecţie internaţională a fost depusă ulterior reţinerii sale;

c)există motive să se creadă că intenţionează să părăsească teritoriul României, după depunerea cererii de protecţie internaţională.

Articolul 19^7Procedura plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)Plasarea într-un spaţiu închis special amenajat se dispune în scris, pentru o perioadă de 30 de zile, prin ordonanţă motivată în fapt şi în drept de către procurorul anume desemnat din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripţia căreia se află centrul de cazare în care urmează a fi plasat solicitantul de protecţie internaţională, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări îndeplineşte formalităţile administrative necesare aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), în termen de cel mult 24 de ore de la data la care se constată necesitatea dispunerii acestei măsuri.

(3)Prelungirea duratei măsurii prevăzute la alin. (1) se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care este plasat solicitantul, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, atunci când din motive obiective activităţile prevăzute la art. 19^6 nu pot fi realizate. Solicitarea motivată se depune cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului de 30 de zile, iar instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului de 30 de zile, prin hotărâre care este definitivă.

(4)De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (3), îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabileşte primul termen de judecată şi dispune citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar, atunci când solicitantul de protecţie internaţională depune întâmpinare, aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia la cunoştinţă despre conţinutul său de la dosarul cauzei. Solicitarea de prelungire a duratei măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat este scutită de taxa judiciară de timbru.

(5)Perioada de plasare într-un spaţiu închis special amenajat nu poate depăşi 60 de zile.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări desfăşoară cu celeritate activităţile prevăzute la art. 19^6 pentru a menţine o durată cât mai scurtă a măsurii. Întârzierile datorate derulării procedurilor administrative care nu se pot imputa solicitantului nu pot justifica o continuare a măsurii. Fac excepţie situaţiile în care din raţiuni de securitate naţională este necesară continuarea aplicării măsurii, fără a se depăşi în niciun caz termenul de 60 de zile.

(7)Solicitantul de protecţie internaţională faţă de care s-a dispus plasarea într-un spaţiu închis în condiţiile alin. (1) poate depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care a fost plasat, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea nu suspendă măsura şi este scutită de taxa judiciară de timbru. Hotărârea instanţei este definitivă.

(8)În situaţia în care instanţa admite plângerea, măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat încetează la data pronunţării hotărârii instanţei.

Articolul 19^8Suspendarea şi încetarea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)În cazul în care activităţile pentru care a fost dispusă plasarea într-un spaţiu închis special amenajat sunt finalizate anterior expirării duratei măsurii dispuse potrivit art. 19^2 alin. (1) lit. c), funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări constată încetarea acesteia printr-un referat motivat, care este aprobat de directorul centrului unde se află plasat solicitantul. Măsura plasării încetează la data aprobării referatului motivat.

(2)Dacă ulterior luării sau prelungirii măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat se constată prin documente medicale eliberate de unităţile medicale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne ori eliberate de unităţile sanitare publice din subordinea direcţiilor de sănătate publică, în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare, faptul că starea de sănătate a solicitantului de protecţie internaţională este incompatibilă cu măsura, aceasta încetează de drept. Cu privire la încetarea de drept a măsurii, funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare, care este aprobată de directorul centrului unde se află plasat solicitantul, şi care se comunică acestuia din urmă.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), dacă starea de sănătate a solicitantului de protecţie internaţională este incompatibilă numai temporar cu măsura, funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare cu privire la suspendarea de drept a măsurii pe perioada menţionată în documentele medicale. Nota de constatare se aprobă de către directorul centrului unde se află plasat solicitantul şi se comunică acestuia din urmă. La data la care încetează suspendarea, solicitantul are obligaţia de a se prezenta la sediul centrului unde a fost plasat anterior suspendării.

(4)Măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat poate înceta înainte de împlinirea termenului pentru care a fost dispusă din oficiu sau la cererea solicitantului de protecţie internaţională, dacă din circumstanţe relevante sau informaţii noi rezultă că menţinerea măsurii nu se mai justifică. În acest caz, Inspectoratul General pentru Imigrări, din oficiu sau la cerere, poate dispune motivat încetarea măsurii. În cazul respingerii cererii de încetare a măsurii, Inspectoratul General pentru Imigrări emite o decizie, motivată în fapt şi în drept.

(5)Împotriva deciziei de respingere a cererii de încetare a măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat, prevăzută la alin. (4), solicitantul poate depune plângere în termen de 5 zile de la comunicare, la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care este plasat, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea nu suspendă măsura şi este scutită de taxa judiciară de timbru. Hotărârea instanţei este definitivă.

Articolul 19^9Spaţiile închise special amenajate

Spaţiile închise special amenajate sunt locuri destinate cazării temporare a solicitanţilor de protecţie internaţională faţă de care a fost luată măsura prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Acestea se stabilesc în cadrul centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil deja constituite sau nou-înfiinţate în condiţiile art. 3 alin. (2) şi (3).

Articolul 19^10

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională pe perioada plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)Pe perioada plasării în spaţiile prevăzute la art. 19^9 solicitanţii de protecţie internaţională au drepturile prevăzute la art. 17, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) lit. k), o), o^1) şi q), cele prevăzute la art. 18, precum şi obligaţiile prevăzute la art. 19, cu excepţia celei de la lit. g).

(2)Regulile de ordine interioară pe care sunt obligate să le respecte persoanele plasate în spaţiile închise special amenajate, precum şi modul de organizare a cazării, accesul, paza, supravegherea şi însoţirea acestor persoane, în şi din respectivele spaţii, sunt prevăzute în regulamentul de ordine interioară a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Pe perioada plasării în spaţiile prevăzute la art. 19^9, solicitanţii de protecţie internaţională beneficiază gratuit de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 19^11Garanţii specifice la plasarea în spaţii închise special amenajate

(1)Solicitanţilor plasaţi într-un spaţiu închis special amenajat li se comunică de îndată, în scris, într-o limbă pe care o înţeleg sau se presupune în mod rezonabil că o înţeleg, motivele măsurii şi procedura pentru contestarea acesteia, posibilitatea de a solicita ajutor public judiciar în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile pe care le au pe durata plasării lor în spaţiul închis special amenajat, precum şi suspendarea sau încetarea măsurii, după caz.

(2)Activităţile prevăzute la art. 19^6 şi 19^7 se realizează cu prioritate în cazul solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili care sunt plasaţi în spaţii închise special amenajate.

(3)Solicitanţii de protecţie internaţională vulnerabili care sunt plasaţi în spaţii închise special amenajate sunt monitorizaţi în mod regulat şi beneficiază de sprijinul corespunzător, ţinând seama de situaţia lor individuală, inclusiv de starea lor de sănătate.

Articolul 19^12Epuizarea capacităţii de cazare şi constatarea condiţiilor inadecvate de cazare în spaţiile închise special amenajate

(1)În situaţia în care capacitatea de cazare temporară în spaţiile prevăzute la art. 19^9 este epuizată sau condiţiile de cazare existente nu sunt adecvate cazării solicitanţilor de protecţie internaţională, nu se solicită dispunerea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat până la data la care aplicarea măsurii se poate realiza cu respectarea dispoziţiilor art. 19^10 şi 19^11. În acest caz, faţă de solicitanţii de protecţie internaţională se poate dispune, după caz, una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) sau b).

(2)În situaţia în care condiţiile de cazare devin inadecvate cazării, măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat dispusă faţă de solicitantul afectat de acestea se suspendă până la restabilirea condiţiilor de cazare sau identificarea unui alt spaţiu închis special amenajat. În acest caz, faţă de solicitantul de protecţie internaţională se poate dispune, după caz, una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) sau b).

(3)Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi reluarea aplicării măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat se constată prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Articolul 19^13Măsura custodiei publice

(1)Un solicitant de protecţie internaţională poate fi luat sau, după caz, menţinut în custodie publică, în cazurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în următoarele situaţii:

a)în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil, în vederea asigurării transferului în statul membru responsabil;

b)dacă solicitantul a fost luat în custodie publică în vederea îndepărtării sau expulzării de pe teritoriul României şi a depus o cerere de protecţie internaţională pentru a întârzia sau a împiedica punerea în executare a măsurii de îndepărtare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o astfel de cerere.

(2)Custodia publică a solicitanţilor de protecţie internaţională se poate dispune dacă prin evaluarea în prealabil a posibilităţii aplicării măsurilor prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b) rezultă că acestea nu sunt posibile şi suficiente în raport cu procedura în cadrul căreia ar fi dispuse şi scopul care ar fi urmărit prin luarea lor.

Articolul 19^14Luarea în custodie publică în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil

(1)Luarea în custodie publică se dispune, în scris, prin ordonanţă motivată în drept şi în fapt de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări împotriva solicitantului care prezintă un risc ridicat de sustragere de la procedura transferului.

(2)Prezintă risc ridicat de sustragere de la procedura transferului solicitantul care se află în una dintre următoarele situaţii:

a)a trecut ilegal frontiera de stat a României şi a fost depistat în sistemul Eurodac cu una sau mai multe cereri de protecţie internaţională depuse pe teritoriul altui stat membru;

b)a trecut ilegal frontiera externă a statelor membre ale Uniunii Europene ori a statelor asociate în sensul actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene sau a fost surprins încercând să treacă ori a trecut ilegal frontiera de stat a României, iar cererea de protecţie internaţională a fost depusă ulterior reţinerii sale;

c)a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României după depunerea cererii de protecţie internaţională în România;

d)a fost depistat că a intrat ilegal pe teritoriul României sau că se află pe teritoriul României fără drept de şedere şi a depus o nouă cerere de protecţie internaţională după realizarea efectivă a transferului în statul membru responsabil;

e)nu a respectat una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b);

f)după comunicarea hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), solicitantul se opune transferului în statul membru responsabil.

(3)Inspectoratul General pentru Imigrări îndeplineşte formalităţile administrative necesare luării în custodie publică a solicitanţilor de protecţie internaţională în termen de cel mult 24 de ore de la data la care se constată necesitatea acestei măsuri.

(4)Prelungirea duratei de luare în custodie publică se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, depusă cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului luării în custodie publică. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este definitivă.

(5)De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (4), îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabileşte primul termen de judecată şi dispune citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar, atunci când străinul depune întâmpinare, aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia cunoştinţă despre conţinutul său de la dosarul cauzei. Solicitările de prelungire a duratei de luare în custodie publică sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

(6)Perioada de luare în custodie publică a solicitanţilor de protecţie internaţională nu poate depăşi 6 luni.

(7)Perioada prevăzută la alin. (6) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Inspectoratul General pentru Imigrări se află, din motive neimputabile, în imposibilitatea de a efectua transferul în statul membru responsabil din cauza întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare transferului în statul membru responsabil.

(8)Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică în condiţiile alin. (1) pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea împotriva măsurii luării în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică şi nici procedura determinării statului membru responsabil.

(9)În situaţia în care la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări nu se dispune măsura luării în custodie publică sau a prelungirii acesteia, procurorul anume desemnat din cadrul parchetului competent sau instanţa de judecată competentă se pronunţă cu privire la aplicarea măsurilor prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b). Dispoziţiile art. 19^3 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(10)În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică, se împlineşte unul dintre termenele prevăzute la art. 28 alin. (3) din Regulamentul Dublin, măsura încetează de drept. Inspectoratul General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare cu privire la încetarea de drept a măsurii, care se comunică solicitantului.

Articolul 19^15

Menţinerea sau încetarea măsurii luării în custodie publică în cadrul procedurii de îndepărtare sau expulzare de pe teritoriul României

(1)În situaţia prevăzută la art. 101 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, structura specializată pe probleme de azil competentă este obligată să analizeze cererea de protecţie internaţională şi să se pronunţe prin hotărâre motivată în fapt şi în drept, în termen de 3 zile, asupra acordării accesului la procedura ordinară de azil sau respingerii cererii de protecţie internaţională potrivit art. 75 alin. (1). În situaţia în care nu se poate emite o hotărâre de acordare a accesului la procedura ordinară pe baza elementelor de la dosar, solicitantul de azil este intervievat în condiţiile art. 45. Hotărârea se comunică potrivit art. 54 care se aplică în mod corespunzător.

(2)În cazul în care cererea de protecţie internaţională este respinsă, iar solicitantul depune plângere împotriva hotărârii de respingere a cererii de protecţie internaţională, acesta rămâne în custodie publică până la pronunţarea unei hotărâri.

(3)În situaţia în care măsura custodiei publice expiră înainte de emiterea sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri cu privire la acordarea sau, după caz, de neacordarea accesului la procedura ordinară, aceasta poate fi prelungită pentru a asigura punerea în executare a măsurii de îndepărtare sau de expulzare, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul cererilor de protecţie internaţională pentru care sunt incidente prevederile art. 75 alin. (2).

Articolul 19^16Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională pe perioada custodiei publice

(1)Solicitanţii de protecţie internaţională luaţi în custodie publică sunt introduşi în centrele de cazare pentru străinii luaţi în custodie publică prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar cazarea acestora se face, în măsura în care este posibil, separat de celelalte categorii de străini.

(2)Pe perioada introducerii în centrele de cazare pentru străinii luaţi în custodie publică, solicitanţii de protecţie internaţională au drepturile prevăzute la art. 17, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. k), o), o^1) şi q), cele de la art. 18, precum şi obligaţiile prevăzute la art. 19, cu excepţia celei de la lit. g).

(3)Plângerile formulate împotriva luării măsurii custodiei publice sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

34.La articolul 20 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

m)să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, un ajutor lunar nerambursabil, denumit în continuare ajutor, al cărui cuantum este raportat la indicatorul social de referinţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare;.

35.La articolul 20, alineatele (3) şi (4) se abrogă.

36.La articolul 20, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:

(5^1)Cuantumul ajutorului se stabileşte la 1,08 ISR.

(5^2)Acordarea ajutorului nerambursabil poate fi suspendată sau poate înceta în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

37.La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)În situaţia în care cererea de protecţie internaţională este depusă pe teritoriul României, dar este adresată autorităţilor unui alt stat membru, străinul este considerat solicitant de azil în sensul alin. (1) de la momentul manifestării de voinţă în faţa autorităţilor române competente.

38.La articolul 35, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

c)unităţile de poliţie în cadrul cărora sunt constituite şi funcţionează centre de reţinere şi arestare preventivă;.

39.După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu următorul cuprins:

Articolul 35^1Informarea şi consilierea privind accesul la procedura de azil

Dacă există elemente care conduc la ideea că străinii aflaţi în centrele de reţinere şi arestare preventivă sau în penitenciare ori în punctele de trecere a frontierei de stat sau în zona de tranzit intenţionează să solicite protecţie internaţională în România, personalul autorităţilor prevăzute la art. 35 furnizează informaţii cu privire la posibilitatea de a depune o cerere în acest sens.

40.La articolul 36 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a)solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, inclusiv în zona de tranzit;.

41.După articolul 36 se introduce un nou articol, articolul 36^1, cu următorul cuprins:

Articolul 36^1Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională

(1)Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională depuse la Inspectoratul General pentru Imigrări se realizează în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(2)Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională depuse la celelalte autorităţi competente potrivit art. 35 se realizează în cel mult 6 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(3)În cazul unui aflux masiv de cereri de protecţie internaţională depuse la oricare dintre autorităţile competente potrivit art. 35, înregistrarea cererilor poate fi realizată în cel mult 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor.

42.La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o înţelege.

43.La articolul 38, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5)Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei, cele depuse la unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi cele depuse la centrele de reţinere şi arestare preventivă din cadrul unităţilor de poliţie se înregistrează în registre speciale.

44.La articolul 41, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)În situaţia în care minorul neînsoţit nu poate să îşi probeze vârsta şi există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, structura specializată pe probleme de azil din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări solicită, înainte de soluţionarea cererii de azil în fază administrativă, efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimţământul prealabil, în scris, al minorului şi al reprezentantului său legal.

45.La articolul 41, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

(6)Interpretarea rezultatului expertizei medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului se realizează cu luarea în considerare a principiului interesului superior al minorului.

(7)Refuzul solicitantului minor neînsoţit de a se supune efectuării expertizei medico-legale de evaluare a vârstei nu poate constitui unicul motiv pentru respingerea cererii de azil a acestuia şi nici nu împiedică autorităţile competente să emită o hotărâre cu privire la cererea sa de protecţie internaţională.

46.La articolul 42, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)Intervievarea solicitantului de azil lipsit de discernământ se efectuează în prezenţa tutorelui sau, după caz, a curatorului acestuia.

47.Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 44Fotografierea şi amprentarea solicitanţilor de azil

(1)Odată cu depunerea cererii de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări sau celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 35 fotografiază şi prelevă amprentele digitale tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani.

(2)Amprentele digitale prelevate potrivit alin. (1) sunt transmise, comparate, căutate şi stocate pe suport hârtie în cartoteca Inspectoratului General pentru Imigrări şi în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).

(3)Transmiterea, prelevarea, compararea şi căutarea amprentelor digitale ale solicitanţilor de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauză să fie informată în scris referitor la acest fapt.

(4)Amprentele digitale prelevate potrivit alin. (1) sunt transmise, comparate, căutate şi stocate în sistemul Eurodac potrivit Regulamentului Eurodac.

48.Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 45Interviul pentru determinarea protecţiei internaţionale

(1)Interviul pentru determinarea protecţiei internaţionale în România constă într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcţionar al Inspectoratului General pentru Imigrări, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2). În scopul unei examinări corespunzătoare, atunci când consideră necesar, funcţionarul poate solicita participarea şi a unor membri de familie ai solicitantului de azil intervievat, cu acordul acestuia din urmă.

(2)La cererea solicitantului şi atunci când se consideră necesar pentru prezentarea tuturor motivelor solicitării de azil, interviul se realizează de către funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), cu sprijinul unui interpret în limba indicată de solicitant sau într-o limbă pe care o înţelege şi în care poate comunica în mod clar. În măsura posibilului, dacă solicitantul solicită acest lucru, atât funcţionarul, cât şi interpretul vor fi de acelaşi sex cu persoana intervievată.

(3)Intervievarea solicitanţilor de azil nu este obligatorie în următoarele situaţii:

a)Inspectoratul General pentru Imigrări poate lua o hotărâre de acordare a statutului de refugiat pe baza probelor existente la dosar;

b)atunci când se constată că solicitantul de azil se află în situaţia prevăzută la art. 42. În acest caz se întreprind eforturi suplimentare pentru a se obţine cât mai multe date necesare soluţionării cauzei.

(4)Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenţa avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absenţei avocatului este posibilă o singură dată şi numai dacă există motive întemeiate care să justifice această absenţă.

(5)În timpul audierii solicitantului se întocmeşte o notă de interviu care cuprinde cel puţin următoarele: datele de identificare a solicitantului, numele funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2) care efectuează interviul, numele interpretului şi, după caz, al reprezentantului legal, curatorului şi/sau al avocatului care îl asistă pe solicitant, limba în care se desfăşoară interviul, motivele care stau la baza solicitării protecţiei internaţionale, precum şi declaraţia solicitantului din care să reiasă că toate datele şi informaţiile prezentate la interviu sunt reale. Atunci când este cazul, nota de interviu va cuprinde şi explicaţiile solicitantului cu privire la omisiunea prezentării unor elemente care trebuie avute în vedere la examinarea cererii de azil şi/sau clarificări referitoare la incoerenţele sau contradicţiile din declaraţiile sale.

(6)La încheierea interviului personal, solicitantului i se oferă posibilitatea să formuleze observaţii şi/sau să ofere clarificări cu privire la orice erori de traducere sau neînţelegeri, care se consemnează în nota de interviu.

(7)Nota de interviu este citită solicitantului şi, dacă este cazul, tradusă acestuia, fiind menţionat acest lucru în cuprinsul notei de interviu, menţiune care va cuprinde şi confirmarea solicitantului că aspectele consemnate reflectă în mod corect declaraţiile sale.

(8)După realizarea activităţilor prevăzute la alin. (6), nota de interviu este semnată pe fiecare pagină de toate persoanele prezente la interviu.

(9)După semnarea notei de interviu potrivit prevederilor alin. (8), o copie a acesteia este pusă la dispoziţia solicitantului de protecţie internaţională sau reprezentantului legal, curatorului ori avocatului care l-a asistat la interviu, după caz. Despre aceasta se face menţiune pe originalul notei de interviu.

(10)Dacă solicitantul refuză să semneze nota de interviu, motivele refuzului său vor fi, de asemenea, consemnate. Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedică Inspectoratul General pentru Imigrări să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.

(11)Acolo unde este necesar, funcţionarul Inspectoratului General pentru Imigrări responsabil de caz poate efectua un nou interviu.

49.Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 46Intervievarea solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili

Intervievarea solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili se efectuează de funcţionarii prevăzuţi la art. 48 alin. (2) specializaţi în acest sens, care vor ţine cont de situaţia specială a acestor persoane.

50.La articolul 47, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)Intervievarea solicitanţilor de azil minori se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate ale acestora.

51.La articolul 47, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1)Dacă vârsta şi gradul de maturitate ale solicitantului de azil minor nu permit intervievarea, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) poate decide efectuarea interviului cu unul dintre părinţii minorului, caz în care prezenţa acestuia nu este necesară.

52.La articolul 49, alineatul (1) se abrogă.

53.La articolul 49, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)Inspectoratul General pentru Imigrări consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii ţărilor sigure de origine, ţărilor terţe europene sigure şi ţărilor terţe sigure.

54.După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 49^1, cu următorul cuprins:

Articolul 49^1Expertiza medico-legală

(1)Atunci când se consideră relevant pentru soluţionarea cererii de protecţie internaţională şi dacă există consimţământul solicitantului, acesta va fi supus unei expertize medico-legale cu privire la semne ale expunerii în trecut la persecuţie sau la un risc serios.

(2)Refuzul solicitantului de a se supune expertizei medico-legale prevăzute la alin. (1) nu împiedică Inspectoratul General pentru Imigrări să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.

(3)Expertizele medico-legale prevăzute la alin. (1) se realizează prin instituţiile de medicină legală, iar rezultatul acestora se transmite, de îndată, Inspectoratului General pentru Imigrări. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări în acest sens.

(4)Atunci când nu se efectuează o expertiză medico-legală în conformitate cu prevederile alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări informează, în scris, solicitantul că poate efectua, pe cheltuială proprie, o expertiză medico-legală cu privire la semne ale expunerii în trecut la persecuţie sau la un risc serios.

(5)Rezultatele expertizelor medico-legale prevăzute la alin. (1) şi (4) sunt avute în vedere de Inspectoratul General pentru Imigrări în coroborare cu alte elemente ale cererii de protecţie internaţională pentru soluţionarea acesteia.

55.La articolul 50, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)În situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (3), cererea de azil se soluţionează pe baza elementelor existente la dosar.

56.După articolul 50 se introduce un nou articol, articolul 50^1, cu următorul cuprins:

Articolul 50^1Cererea de azil depusă de beneficiarul protecţiei internaţionale acordate de alt stat membru

(1)Cererea de azil depusă de un străin care beneficiază de protecţie internaţională acordată de alt stat membru este respinsă ca inadmisibilă, prin hotărâre motivată.

(2)Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situaţia personală, pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie sau de a fi expus la un risc serios în statul membru care i-a acordat protecţie internaţională şi/sau solicitantul nu beneficiază de protecţia efectivă a statului membru în cauză.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), cererea de azil este analizată în conformitate cu prevederile art. 50. (5) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) solicitantul poate depune plângere, dispoziţiile art. 80 şi 81 aplicându-se în mod corespunzător.

57.Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 51Renunţarea la cererea de azil în etapa administrativă

(1)Renunţarea la cererea de azil este:

a)explicită, atunci când solicitantul de azil renunţă în mod expres la cererea sa;

b)implicită, atunci când solicitantul nu se prezintă la termenul stabilit pentru efectuarea interviului preliminar sau a interviului pentru determinarea unei forme de protecţie internaţională, fără a prezenta motive întemeiate pentru absenţa sa.

(2)Solicitantul care renunţă explicit la cererea de azil este informat cu privire la consecinţele actului de renunţare, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege.

(3)În situaţia renunţării implicite, funcţionarul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte un proces-verbal prin care se constată neprezentarea la interviu.

(4)În cazul renunţării la cererea de azil, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului, care se comunică solicitantului în condiţiile prezentei legi şi care nu este supusă căilor de atac.

(5)În cazul renunţării implicite, decizia de închidere a dosarului se emite după expirarea unui termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (3).

58.Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 52Termenul de soluţionare a cererii de azil

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant şi se pronunţă asupra cererii solicitantului, în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.

(2)Dacă soluţionarea cererii de azil necesită o documentare suplimentară, precum şi în alte cazuri temeinic justificate, care fac imposibilă realizarea activităţilor necesare soluţionării cererii de azil sau conduc la nerespectarea garanţiilor recunoscute de prezenta lege din cauze neimputabile solicitantului, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte succesiv cu noi perioade de cel mult 30 de zile, fără a depăşi 6 luni de la depunerea cererii de azil.

(3)În situaţia în care termenul prevăzut la alin. (2) este depăşit, solicitantul este informat despre întârziere şi primeşte, la cerere, informaţii privind motivele întârzierii, precum şi cu privire la termenul în care se preconizează adoptarea unei decizii cu privire la cererea sa.

(4)Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil, a procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure sau, după caz, a procedurii ţării terţe europene sigure. După încetarea cauzei de suspendare termenul de soluţionare nu poate fi mai mic de 20 de zile.

(5)Termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit succesiv cu noi perioade care cumulate nu depăşesc 9 luni, în următoarele situaţii:

a)procedura de azil implică elemente complexe în fapt şi/sau în drept; sau b) un număr mare de străini solicită simultan protecţie internaţională, ceea ce în practică face foarte dificilă soluţionarea cererilor acestora în etapa administrativă în termenul de 6 luni.

(6)În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, termenele prevăzute la alin. (2) şi (5) pot fi prelungite cu cel mult 3 luni.

59.La articolul 53, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecţie prevăzută la art. 23 şi 24, art. 26 sau 27, precum şi menţiunea cu privire la obligaţia de a părăsi teritoriul României potrivit dispoziţiilor art. 19 lit. j).

60.La articolul 54, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)Hotărârea privind admiterea sau respingerea cererii de azil poate fi comunicată, după caz, avocatului sau reprezentantului organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant, în măsura în care solicitantul a precizat în mod expres acest lucru. Comunicarea se realizează direct de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la adresa indicată de avocat sau de reprezentantul organizaţiei neguvernamentale.

61.La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau (1^1), aceasta se face prin afişarea, la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări emitente, a unei note de informare ce va cuprinde: numărul documentului temporar de identitate al solicitantului, numărul şi data hotărârii, soluţia cu privire la cererea de azil, termenul de depunere a plângerii şi instanţa competentă cu soluţionarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii de azil, precum şi data afişării.

62.După articolul 61 se introduce un nou articol, articolul 61^1, cu următorul cuprins:

Articolul 61^1Neaplicarea unor dispoziţii din Codul de procedură civilă

Dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia nu se aplică în procedurile prevăzute de prezenta lege.

63.După articolul 69 se introduce un nou articol, articolul 69^1, cu următorul cuprins:

Articolul 69^1Aspecte privind aplicarea procedurii ordinare

Dispoziţiile art. 56-69 se aplică în mod corespunzător şi celorlalte proceduri prevăzute de prezenta lege, în măsura în care acestea din urmă nu conţin prevederi speciale sau dispoziţii contrare.

64.Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 70Decizia de returnare

(1)După finalizarea procedurii de azil în cazul străinului care nu a obţinut protecţie internaţională, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare, care conţine obligaţia străinului de a părăsi teritoriul României de îndată sau până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 19 lit. j).

(2)În cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 19 lit. j), Inspectoratul General pentru Imigrări acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.

65.Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 73Depistarea familiei în cazul minorului neînsoţit solicitant sau beneficiar al protecţiei internaţionale

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit, protejând, în acelaşi timp, interesul superior al acestuia.

(2)Opinia minorului neînsoţit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate al acestuia.

(3)Datele şi informaţiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidenţialităţii, mai ales atunci când viaţa sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaţilor acestuia care au rămas în ţara de origine ar fi pusă în pericol.

66.La articolul 75, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Cererile de azil ale solicitanţilor care au nevoie de garanţii procedurale sau de primire speciale pot fi soluţionate în procedură accelerată numai în situaţia de la alin. (1) lit. b).

67.La articolul 76 alineatul (3), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

f)solicitantul a intrat pe teritoriul României în mod ilegal sau şi-a prelungit ilegal şederea şi, fără un motiv întemeiat, fie nu s-a prezentat la autorităţi, fie nu şi-a depus cererea de protecţie internaţională cât mai curând posibil, având în vedere circumstanţele intrării sale pe teritoriu;.

68.La articolul 76 alineatul (3), litera g) se abrogă.

69.Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 77Ţări sigure de origine

(1)Sunt considerate ţări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe bază de listă, la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, luând în considerare o serie de criterii, între care:

a)situaţia respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, astfel cum acestea sunt prevăzute şi garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia europeană, şi/sau Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, şi/sau Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990, în special drepturile de la care nu este permisă nicio derogare, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Convenţia europeană;

b)funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenţa unor instituţii democratice funcţionale care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

c)existenţa unor mecanisme eficiente de sesizare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

d)respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva;

e)existenţa unor factori de stabilitate.

(2)În procesul de determinare a ţării sigure de origine, Inspectoratul General pentru Imigrări ia în considerare informaţii furnizate de alte state membre, de BESA, de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), de Consiliul Europei sau de alte organizaţii internaţionale relevante.

(3)Inspectoratul General pentru Imigrări reexaminează periodic situaţia din ţările terţe desemnate ca ţări de origine sigure, iar pe baza informaţiilor rezultate, actualizează lista menţionată la alin. (1).

(4)Cererea de azil a străinului care provine dintr-o ţară de origine sigură este respinsă ca evident nefondată, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie în sensul art. 23 sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26. În acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura ordinară.

70.La articolul 80, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)În cazul în care a fost pronunţată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de 7 zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusă în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.

71.Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 83Soluţionarea cererilor de protecţie internaţională depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea protecţiei internaţionale, în raport cu datele privind situaţia din ţara de origine, hotărăşte:

a)acordarea unei forme de protecţie şi a accesului la teritoriu; sau b) acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1) ori dacă se constată existenţa unor mijloace de probă sau dovezi circumstanţiale care indică faptul că responsabilitatea de a analiza cererea de protecţie internaţională aparţine unui alt stat membru sau dacă sunt indicii privind aplicabilitatea procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure sau a procedurii ţării terţe europene sigure, după caz; sau c) respingerea cererii de azil ca evident nefondată şi neacordarea accesului la teritoriu.

(2)Fac obiectul procedurii la frontieră şi cererile de azil depuse, în condiţiile art. 82, de străinii care au parcurs anterior o procedură de azil în România.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (2) funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia, precum şi după analizarea condiţiilor prevăzute la art. 88 alin. (2), emite o hotărâre prin care:

a)acordă accesul la teritoriu şi la o nouă procedură de azil; sau b) respinge cererea ca inadmisibilă şi nu acordă accesul la teritoriu.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă pe baza elementelor existente la dosar este posibilă emiterea unei hotărâri de acordare a accesului la procedura ordinară, solicitantul de azil nu mai este supus interviului prevăzut la art. 45.

72.Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 84Solicitanţii de azil care necesită garanţii procedurale speciale

(1)Cererile de azil ale solicitanţilor care au nevoie de garanţii procedurale speciale nu fac obiectul procedurii la frontieră, cu excepţia cazurilor în care, din motive întemeiate, solicitantul poate fi considerat un pericol pentru ordinea publică sau securitatea naţională.

(2)Solicitanţii de azil prevăzuţi la alin. (1) primesc accesul la teritoriu şi la procedura ordinară.

73.La articolul 85, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) lit. b) străinul poate depune plângere în termen de 7 zile de la comunicare.

74.La articolul 87, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(7)Solicitantului de protecţie internaţională i se comunică de îndată, în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau se presupune în mod rezonabil că o înţelege, informaţii privind procedura la frontieră, acordarea sau neacordarea accesului la teritoriu, drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata procedurii, modul de contestare a hotărârii emise de funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), precum şi cu privire la posibilitatea de a solicita ajutor public judiciar în condiţiile legii.

75.La articolul 88 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b)să fi fost finalizată procedura anterioară de soluţionare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără ca străinul să fi obţinut o formă de protecţie, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecţie a fost anulată ori a încetat.

76.După articolul 88 se introduce un nou articol, articolul 88^1, cu următorul cuprins:

Articolul 88^1

Drepturile şi obligaţiile străinului pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele drepturi:

a)de a fi informat, în mod gratuit, în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, în momentul depunerii cererii, cu privire la procedura de urmat şi termenele din cadrul acestei proceduri, drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii, precum şi despre posibilele consecinţe ale nerespectării acestor obligaţii şi ale lipsei de cooperare cu autorităţile;

b)de a primi, la cerere, personal sau, în temeiul unei autorizări în acest sens, prin avocat sau prin reprezentantul organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal, copii ale documentelor din dosarul personal pe baza cărora este sau urmează să fie luată o hotărâre cu privire la cererea sa;

c)de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii;

d)de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii;

e)de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.

(2)Pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele obligaţii:

a)de a prezenta autorităţilor competente, în scris, cererea motivată;

b)de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa;

c)de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

d)de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, în cazul în care este în posesia unui asemenea document;

e)de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la orice schimbare de reşedinţă;

f)de a răspunde la solicitările Inspectoratului General pentru Imigrări;

g)de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

77.La articolul 89, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică atunci când:

a)din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României;

b)străinul depune o cerere de acces la o nouă procedură de azil, după ce anterior o cerere de acest tip a fost respinsă ca inadmisibilă sau, dacă în urma acordării accesului la o nouă procedură de azil, cererea sa a fost respinsă ca evident nefondată.

78.La articolul 89, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)Prevederile alin. (2) se aplică numai în situaţia în care se consideră că prin punerea în executare a deciziei de returnare nu se aduce atingere principiului nereturnării.

79.La articolul 89, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)În cazurile prevăzute la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. În cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită şi nici nu prezintă motive care să justifice absenţa sa, comunicarea se face potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (2) şi (3), care se aplică în mod corespunzător.

80.Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 91Hotărârea de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Hotărârea se pronunţă în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia.

(2)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:

a)acordă accesul la o nouă procedură de azil; sau b) respinge cererea ca inadmisibilă.

(3)Hotărârea se comunică străinului de îndată, în scris, prin comunicare directă de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la ultima reşedinţă declarată a acestuia. Hotărârea comunicată este însoţită de o informare în scris, în limba română şi într-o limbă pe care solicitantul o înţelege sau se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la soluţia de admitere sau de respingere a cererii sale şi condiţiile în care hotărârea poate fi contestată, după caz.

(4)Hotărârea prevăzută la alin. (2) poate fi comunicată, după caz, avocatului sau reprezentantului organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant, în măsura în care solicitantul a precizat în mod expres acest lucru. Comunicarea se realizează direct de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la adresa indicată de avocat sau reprezentantul organizaţiei neguvernamentale.

(5)În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (3) sau (4), aceasta se face prin afişarea, la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări emitente, unei note de informare care cuprinde: numărul cererii, numărul şi data hotărârii, soluţia cu privire la cerere, termenul de depunere a plângerii şi instanţa competentă cu soluţionarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii, precum şi data afişării. Nota de informare este afişată pe toată durata termenului de depunere a plângerii, iar hotărârea se consideră a fi comunicată de la data afişării notei de informare.

(6)În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1), se emite de îndată o hotărâre potrivit alin. (2) lit. b) la care se anexează o informare cu privire la faptul că nu beneficiază de permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Dispoziţiile alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

81.La articolul 93, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluţionează în regim de urgenţă de către instanţa de judecată competentă, care se pronunţă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o încheiere definitivă.

82.La articolul 93, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(7)Dispoziţiile alin. (4)-(6) nu sunt aplicabile în cazul plângerii formulate împotriva hotărârii emise potrivit art. 91 alin. (6).

83.Articolul 94^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 94^1Excepţie de la procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil nu se aplică în cazul în care străinul depune o nouă cerere de protecţie internaţională în România şi dacă:

a)se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) sau (3) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, iar procedura de azil anterioară a fost finalizată prin decizie de închidere a dosarului; sau b) cererea a fost depusă în termen de 9 luni de la emiterea deciziei de închidere ca urmare a renunţării implicite.

(2)În cazul prevăzut la alin. (1) se aplică procedura ordinară de soluţionare a cererii de protecţie internaţională, reglementată de prezenta lege.

84.La capitolul V, titlul secţiunii a 6-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

Secţiunea a 6-aProcedura primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

85.Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 95Prima ţară de azil

(1)În cazul în care străinul a tranzitat anterior o ţară terţă, în care i s-a acordat protecţie, aceasta este considerată prima ţară de azil pe baza următoarelor criterii:

a)viaţa şi libertatea sa nu sunt ameninţate din motive de rasă, religie, cetăţenie, apartenenţă la un grup social sau opinii politice;

b)nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c)este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenţia de la Geneva;

d)este respectată interdicţia expulzării într-un stat în care străinul poate fi torturat sau supus unor tratamente crude, inumane ori degradante;

e)protecţia acordată subzistă.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă în urma unei analize individuale se constată că sunt îndeplinite criteriile pe baza cărora o ţară poate fi considerată primă ţară de azil şi dacă străinul este readmis de această ţară, Inspectoratul General pentru Imigrări poate respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

86.Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 96Ţara terţă europeană sigură

(1)Este considerată ţară terţă europeană sigură o ţară europeană care nu este un stat membru al Uniunii Europene şi care îndeplineşte următoarele criterii:

a)a ratificat şi respectă prevederile Convenţiei de la Geneva fără niciun fel de limitări geografice;

b)dispune de o procedură de azil prevăzută prin legislaţia internă;

c)a ratificat Convenţia europeană şi respectă prevederile acesteia, inclusiv standardele cu privire la căile de atac efective.

(2)În situaţia în care străinul a încercat să intre sau a intrat ilegal în România venind dintr-o ţară terţă europeană sigură şi această ţară şi-a exprimat acordul privind reprimirea acestuia, Inspectoratul General pentru Imigrări, pe baza unei analize individuale, respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

87.Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 97Ţara terţă sigură

(1)Este considerată ţară terţă sigură o ţară cu privire la care există suficiente garanţii că pe teritoriul acesteia respectarea drepturilor unui solicitant de protecţie internaţională este realizată în conformitate cu următoarele principii:

a)viaţa şi libertatea sa nu sunt ameninţate din motive de rasă, religie, cetăţenie, apartenenţă la un grup social sau opinii politice;

b)nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c)este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenţia de la Geneva;

d)este respectată interdicţia expulzării într-un stat în care străinul ar putea fi supus torturii sau faţă de care să fie aplicate tratamente crude, inumane ori degradante;

e)există posibilitatea de a solicita recunoaşterea statutului de refugiat şi, în cazul în care acest statut este acordat, de a beneficia de protecţie conform Convenţiei de la Geneva.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată, atunci când pe baza unei analize individuale constată că:

a)principiile enunţate la alin. (1) sunt respectate de către ţara terţă; şi b) ţara terţă şi-a exprimat acordul cu privire la primirea străinului pe teritoriul său; şi c) există o legătură între solicitantul de protecţie internaţională şi ţara terţă, iar pe baza respectivei legături se poate aprecia în mod rezonabil că ţara este sigură în raport de situaţia sa personală.

88.După articolul 97 se introduc trei noi articole, articolele 97^1 - 97^3, cu următorul cuprins:

Articolul 97^1Procedura primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

(1)Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situaţia personală pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2).

(2)Hotărârea prevăzută la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2) se emite fără analizarea pe fond a cererii solicitantului şi se comunică în condiţiile prezentei legi.

(3)Împotriva hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2) solicitantul poate depune plângere, dispoziţiile art. 80-81 aplicându-se în mod corespunzător.

(4)După comunicarea hotărârii prevăzute la art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2), Inspectoratul General pentru Imigrări informează autorităţile ţării terţe europene sigure sau, după caz, ale ţării terţe sigure, în limba ţării respective, cu privire la faptul că cererea solicitantului nu a fost analizată pe fond.

(5)Atunci când constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 95, 96 sau, după caz, art. 97, Inspectoratul General pentru Imigrări acordă accesul la procedura de azil, în baza unei hotărâri motivate, şi analizează cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 97^2Lista ţărilor terţe europene sigure şi a ţărilor terţe sigure

Lista ţărilor terţe europene sigure şi a ţărilor terţe sigure se constituie la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, în baza criteriilor prevăzute la art. 96 alin. (1), respectiv cu luarea în considerare a gradului de respectare a principiilor prevăzute la art. 97 alin. (1). Lista se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 97^3Transferurile în cadrul procedurii primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

(1)Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în această secţiune se realizează în conformitate cu convenţiile şi acordurile la care România este parte, iar coordonarea la nivel naţional a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

(2)În temeiul hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2), Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura transferului către prima ţară de azil, ţara europeană sigură sau ţara terţă sigură.

(3)În vederea realizării transferului potrivit alin. (2), îndepărtarea străinului de pe teritoriu se face sub escortă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Pentru transferul persoanelor în prima ţară de azil, ţara europeană sigură sau ţara terţă sigură, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(5)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, de paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condiţiile prevăzute de convenţiile şi acordurile la care România este parte, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

89.La articolul 98 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

g)renunţă în mod expres, în scris, la statutul de refugiat recunoscut de statul român.

90.La articolul 98, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4)Beneficiarul statutului de refugiat care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este informat, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la consecinţele actului de renunţare.

91.La articolul 99, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1)Protecţia subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea acesteia au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură, încât această formă de protecţie nu mai este necesară, precum şi atunci când beneficiarul renunţă în mod expres, în scris, la protecţia subsidiară acordată de statul român.

92.La articolul 99, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Beneficiarul protecţiei subsidiare care renunţă în mod expres la această formă de protecţie, potrivit alin. (1), este informat, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la consecinţele actului de renunţare.

93.Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 102Declanşarea procedurii de încetare sau de anulare

(1)Procedura de încetare sau de anulare a protecţiei internaţionale se declanşează de Inspectoratul General pentru Imigrări din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice, atunci când apar elemente sau date noi care indică existenţa unor motive pentru reanalizarea situaţiei persoanelor care beneficiază de protecţie internaţională în sensul prezentei legi.

(2)În cazul în care procedura de încetare sau de anulare a protecţiei internaţionale este declanşată la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice, Inspectoratul General pentru Imigrări informează respectiva instituţie cu privire la finalitatea procedurii.

94.La articolul 103, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Articolul 103Reanalizarea situaţiei persoanelor care au primit o formă de protecţie

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, informează, în scris, beneficiarul protecţiei internaţionale cu privire la:

a)iniţierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale acordate de statul român, precum şi motivele care au determinat iniţierea procedurii;

b)drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata acestei proceduri;

c)posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu personal sau printr-o declaraţie scrisă, motivele pentru care protecţia sa internaţională ar trebui să fie menţinută.

(2)Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale acordate de statul român, străinul care a beneficiat de o astfel de protecţie are următoarele drepturi şi obligaţii:

a)dreptul de a fi asistat de un avocat;

b)dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret;

c)dreptul de a contacta şi de a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR);

d)dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine;

e)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii juridice şi procedurale, inclusiv informaţii privind procedura în faza administrativă, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului;

f)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii pentru a clarifica motivele unei hotărâri de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale în faza administrativă şi pentru a explica modul în care poate fi atacată o astfel de hotărâre, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă;

g)obligaţia de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la situaţia personală;

h)obligaţia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

i)obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reşedinţei, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situaţiei;

j)obligaţia de a răspunde la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului.

95.La articolul 103, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări acordă, la cerere, Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) acces la informaţii privind desfăşurarea procedurii de reanalizare a situaţiei beneficiarilor protecţiei internaţionale şi la hotărârile emise, dacă străinul şi-a exprimat acordul cu privire la acest lucru. În îndeplinirea misiunii sale de supraveghere pe care i-o conferă art. 35 din Convenţia de la Geneva, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) are dreptul să îşi prezinte opiniile în faţa autorităţilor competente, cu privire la procedura de reanalizare a situaţiei beneficiarilor protecţiei internaţionale, în orice etapă a acestei proceduri.

96.La articolul 125, alineatul (2^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2^1)În vederea realizării transferului în statul membru responsabil, îndepărtarea străinului de pe teritoriu se poate face voluntar, controlat prin conducerea la punctul de trecere a frontierei sau cu escortă până în ţara de destinaţie. Îndepărtarea sub escortă se face în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

97.Articolele 129^1 - 129^4 se abrogă.

98.Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 144Principiul statului membru responsabil

În cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul este informat în scris de către Poliţia de Frontieră Română, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

99.Articolul 146 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Articolul 146Acordarea dreptului de şedere pe termen lung

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate aproba beneficiarului protecţiei internaţionale, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, acordarea dreptului de şedere pe termen lung, în condiţiile reglementărilor privind regimul străinilor în România. În acest sens, străinul este exceptat de la obligativitatea prezentării documentului de călătorie emis în baza formei de protecţie acordate.

100.Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică şi va avea următorul cuprins:

Prezenta lege transpune:

–Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001;

–Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003;

–art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) şi (3b) şi art. 19a alin. (1) şi (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediţie specială 2007, capitolul 19 - «Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie», volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecţie internaţională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 19 mai 2011;

–Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepţia art. 7 şi art. 9 alin. (3);

–Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepţia art. 49;

–Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepţia anexei I.

Articolul II

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1)Inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră stabileşte, prin dispoziţie, amplasamentul locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3), regulile de ordine interioară pe care străinii cazaţi în aceste locaţii sunt obligaţi să le respecte, precum şi modul de organizare a accesului, pazei, supravegherii şi însoţirii străinilor în şi din locaţiile respective. La solicitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale acordă sprijin, în limita atribuţiilor legale proprii, pentru organizarea şi funcţionarea locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la alin. (3).

2.La articolul 101, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(8)În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată că acestuia îi sunt aplicabile prevederile art. 82 alin. (1) sau art. 96 alin. (1), măsura luării în custodie publică încetează de drept. În situaţia în care străinul formulează pentru prima dată o cerere de protecţie internaţională, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la procedura ordinară de azil. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură.

3.La articolul 144, alineatele (5), (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5)Cheltuielile ocazionate de executarea măsurilor de îndepărtare a străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cheltuielile pentru transportul, hrănirea, întreţinerea şi cazarea străinilor în spaţiile din zona de tranzit sau în locaţiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) ori în centre, cheltuielile determinate prin distrugerea de către străini a bunurilor aflate în dotarea locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) sau a centrelor, precum şi cheltuielile necesare pentru a asigura străinilor cazaţi în spaţiile din zona de tranzit sau în locaţiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) ori în centre asistenţă medicală, spitalizare şi dreptul de a comunica cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă, cu membrii lor de familie şi cu reprezentantul legal se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate pentru aceste destinaţii.

(6)Costurile aferente construirii, amenajării, întreţinerii şi funcţionării locaţiilor din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) şi a centrelor se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

......................................

(8)Normele de dotare pentru locaţiile din afara punctelor de trecere a frontierei prevăzute la art. 9 alin. (3) şi pentru centre, normele referitoare la materialele de întreţinere şi igienă personală, precum şi normele de hrană pentru străinii cazaţi potrivit art. 9 alin. (3) şi pentru străinii luaţi în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul IIIDispoziţii tranzitorii

(1)Dispoziţiile referitoare la plasarea solicitanţilor de protecţie internaţională în spaţii închise special amenajate, conţinute de prezenta lege, se aplică începând cu data de 20 aprilie 2016. (2) Plângerile depuse înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată.

Articolul IV

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 331.