Decizie nr. 695 din 24 noiembrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, excepţie ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în Dosarul nr. 2.048/337/2016 al Judecătoriei Zalău. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.342D/2016.

2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, având un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate. Excepţia a fost ridicată de aceeaşi autoare, şi anume Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 2.467/337/2016 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 şi nr. 5.778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 şi nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 şi nr. 14.082/325/2016 ale Judecătoriei Timişoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, în dosarele nr. 3.829/221/2016 şi nr. 4.333/221/2016 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 2.088/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 şi nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călăraşi, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 şi nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, precum şi în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă.

4.La apelul nominal se prezintă, de asemenea, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Cătălin Mărgărit, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.342D/2016, nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.406D/2016, nr. 1.410D/2016, nr. 1.411D/2016, nr. 1.425D/2016, nr. 1.437D/2016, nr. 1.501D/2016, nr. 1.594D/2016, nr. 1.690D/2016, nr. 1.789D/2016, nr. 1.810D/2016, nr. 1.826D/2016, nr. 1.831D/2016, nr. 1.842D/2016, nr. 1.865D/2016, nr. 1.887D/2016, nr. 1.892D/2016, nr. 1.903D/2016, nr. 1.915D/2016, nr. 1.916D/2016, nr. 1.919D/2016, nr. 1.920D/2016, nr. 1.939D/2016, nr. 1.946D/2016, nr. 1.949D/2016, nr. 1.957D/2016, nr. 1.965D/2016, nr. 1.985D/2016, nr. 2.016D/2016, nr. 2.023D/2016 şi nr. 2.049D/2016, la Dosarul nr. 1.342D/2016, care este primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine, în esenţă, că prevederile actului normativ criticat contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi celor ale art. 44 privind dreptul de proprietate. În susţinerea încălcării principiului neretroactivităţii legii civile invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 755/2014 şi nr. 745/2015, prin care s-a statuat că ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. În acest sens arată că prin adoptarea Legii nr. 77/2016 statul român a intervenit în mod forţat într-un contract negociat între părţi, încălcându-se astfel şi principiul libertăţii comerţului.

9.În ceea ce priveşte înfrângerea art. 44 din Constituţie apreciază că trebuie analizate efectele acestui act normativ asupra patrimoniului creditorului întrucât, prin limitările impuse de Legea nr. 77/2016, creditorul este lipsit de unul din atributele dreptului său de proprietate, şi anume dreptul de dispoziţie. Susţine că prin Legea nr. 77/2016 legiuitorul nu face niciun fel de distincţie între creanţele născute şi creanţele viitoare, împrejurare ce este de natură a aduce atingere art. 15 şi art. 44 din Constituţie. Astfel, legiuitorul modifică raportul juridic, în ceea ce priveşte modalitatea de restituire a bunului ipotecat, modificând drepturile şi libertăţile părţilor din contract. Susţine că debitorii nu vor da niciodată în plată un bun imobil care să aibă aceeaşi valoare cu suma datorată, întrucât dacă imobilul va avea o valoare mai mare decât suma datorată băncii, aceştia vor vinde imobilul pe piaţa liberă, vor achita creditul restant către bancă şi vor încasa restul de sumă. În acest context arată că imobilele care ajung la bănci sunt, de cele mai multe ori, subevaluate, iar banca va fi întotdeauna păgubită pentru că nu îşi va recupera niciodată sumele care reprezintă contravaloarea prestaţiilor efectuate. Aşa fiind, pentru argumentele expuse, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

10.Preşedintele acordă cuvântului domnului judecător Petre Lăzăroiu, care solicită avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate să precizeze, în primul rând, ce înţelege prin creanţe născute şi creanţe viitoare şi, de asemenea, să explice cum este posibil să fie vândut un imobil de către debitor atât timp cât acesta este ipotecat la bancă.

11.În ceea ce priveşte prima întrebare, avocatul susţine că ceea ce diferenţiază cele două tipuri de creanţe este momentul la care acestea au devenit exigibile, raportat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, iar în ceea ce priveşte a doua întrebare susţine că întotdeauna se poate obţine acordul băncii în vederea vinderii imobilului de către debitor, tocmai în scopul recuperării de către bancă a datoriilor izvorâte din contractele de credit.

12.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016; de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi şi ale art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016; precum şi de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi din Legea nr. 77/2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

13.Prin Încheierea din 7 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.048/337/2016, şi Încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.467/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.342D/2016 şi, respectiv, nr. 1.594D/2016.

14.Prin Încheierea din 21 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.983/180/2016, Judecătoria Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.406D/2016.

15.Prin încheierile din 21 iulie 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.427/306/2016 şi nr. 5.778/306/2016, Judecătoria Sibiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.410D/2016 şi nr. 1.411D/2016.

16.Prin Încheierea din 20 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.005/245/2016, şi Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 18.795/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.425D/2016 şi nr. 1.939D/2016.

17.Prin Încheierea din 13 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.743/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.437D/2016.

18.Prin Încheierea din 27 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.304/288/2016, şi încheierile din 24 august 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.501D/2016, nr. 1.887D/2016 şi nr. 1.892D/2016.

19.Prin Încheierea din 26 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.982/94/2016, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.690D/2016.

20.Prin Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.230/196/2016, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.789D/2016.

21.Prin Încheierea din 20 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.161/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, în special a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.810D/2016.

22.Prin Încheierea din 6 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.538/325/2016, şi Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.082/325/2016, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.826D/2016 şi nr. 1.949D/2016.

23.Prin Încheierea din 21 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.005/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.831D/2016.

24.Prin Încheierea din 12 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.829/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2016.

25.Prin Încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.510/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.865D/2016.

26.Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.088/257/2016, Judecătoria Mediaş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.903D/2016.

27.Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.002/190/2016, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 - art. 7 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.915D/2016.

28.Prin Încheierea din 23 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.124/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.916D/2016.

29.Prin Încheierea din 9 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.333/221/2016, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.016D/2016.

30.Prin Încheierea din 21 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.997/202/2016, şi Încheierea din 28 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/202/2016, Judecătoria Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, şi în special a art. 1, art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.919D/2016 şi nr. 1.920D/2016.

31.Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.503/271/2016, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.946D/2016.

32.Prin Încheierea din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.454/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.957D/2016.

33.Prin Încheierea din 1 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.300/1.748/2016, şi Încheierea din 4 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.018/1.748/2016, Judecătoria Cornetu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.965D/2016 şi nr. 2.023D/2016.

34.Prin Încheierea din 7 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 26.459/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.985D/2016.

35.Prin Încheierea nr. 14.266 din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.049D/2016.

36.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Banca Românească - S.A. Membră a Grupului National Bank of Greece în cauze civile având ca obiect acţiuni în constatare - contestaţie creditor la notificarea de dare în plată, conform Legii nr. 77/2016.

37.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie deoarece, în temeiul acestor norme constituţionale, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanţele judecătoreşti în două moduri, şi anume, atât asupra litigiilor asupra cărora instanţa a pronunţat o hotărâre definitivă şi/sau irevocabilă, cât şi asupra executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunţat de către instanţele judecătoreşti o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât şi cei care se află în executare silită, indiferent de stadiul acesteia, pot solicita creditorului ştergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu şi/sau definitiv al unei hotărâri judecătoreşti, precum şi asupra modalităţii de încetare a unei executări silite stabilind că un consumator, indiferent de situaţia juridică la care este parte, poate solicita instanţei modificarea acesteia în virtutea noii legi. Aşa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separaţiei puterilor în stat.

38.Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, în totală contradicţie cu dispoziţiile Constituţiei şi legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deşi legea nu prevede o clasificare sau exemplificare a noţiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarea excepţiei apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii şi care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, contractelor care au format sau formează obiectul unor dosare supuse soluţionării instanţelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora, preţul acestora etc. Prin compararea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie cu cele ale art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabileşte că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituţiile bancare, cât şi celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituţii nebancare. În susţinerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2), autoarea excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 745/2015, prin care s-a reţinut că, potrivit principiului neretroactivităţii legii civile, "ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare".

39.În ceea ce priveşte art. 44 din Constituţie, privind dreptul de proprietate privată, autoarea excepţiei susţine că prevederile art. 1 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanţie la încheierea contractelor de credit, care în prezent au fost cesionate altor persoane juridice - diferite de instituţiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, atât timp cât micşorează dreptul de proprietate şi patrimoniul cesionarului. Arată că, în cazul creanţelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câştigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptăţit să primească preţul pentru serviciile prestate, cel puţin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica Curţii Constituţionale a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câştigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă şi în cazul contractelor de credit în desfăşurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanţe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului şi preţul acestuia, şi nu numai. A veni şi a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituţii juridice şi asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă nu numai a se încălca un drept de proprietate al creditorului, dar şi prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act.

40.Raportat la art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, privind economia, autoarea excepţiei susţine că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor - indiferent de calitatea acestora, instituţii de credit, cesionari sau alte persoane - obligaţii severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit şi a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceştia în baza contractului de credit odată cu obţinerea proprietăţii asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forţat într-un contract negociat între părţi, încălcându-se astfel principiul libertăţii comerţului. Prin adoptarea acestei legi, instituţiile de creditare sunt forţate să fie parte într-un contract ale căror condiţii nu şi le-au dorit niciodată. Aşa fiind, Legea nr. 77/2016 intervine asupra liberei iniţiative a părţilor, modificând preţul şi obligaţiile părţilor dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voinţă a părţilor contractante, încălcându-se astfel principiul libertăţii comerţului.

41.În fine, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea principiului securităţii juridice, autoarea excepţiei susţine că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voinţa părţilor la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, şi creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte şi instituie doar noţiunea de contract în derulare, fără a da o explicaţie aferentă acestor contracte.

42.Judecătoria Zalău apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 8 alin. (5) raportate la art. 11 din Legea nr. 77/2016, care prevăd că această lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată, iar dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului, conduc la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, legea este neconstituţională şi din perspectiva nerespectării principiului constituţional al legalităţii, existând riscul afectării principiului securităţii raporturilor juridice şi încălcarea principiului libertăţii contractuale. Menţionează că potrivit procedurii instituite de Legea nr. 77/2016 debitorul nu îşi poate exprima consimţământul sau opoziţia, ceea ce aduce atingere dreptului său de proprietate, impunând o sarcină excesivă asupra unei părţi contractuale prin obligarea preluării, prin darea în plată, a imobilului aflat în garanţie cu consecinţa stingerii tuturor obligaţiilor născute din contractul de credit.

43.Judecătoria Bacău - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţânduse numai asupra condiţiilor de admisibilitate ale cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

44.Judecătoria Sibiu - Secţia civilă, exprimându-şi opinia asupra excepţiei formulate, apreciază că, în ceea ce priveşte contractele aflate în derulare, se ridică problema constituţionalităţii art. 11 din Legea nr. 77/2016 prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, opinia instanţei de judecată fiind în sensul caracterului întemeiat al criticilor invocate din perspectiva retroactivităţii acestor prevederi de lege. Cu privire la celelalte critici ale autoarei excepţiei, în opinia instanţei de judecată acestea sunt neîntemeiate.

45.Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Buftea - Secţia civilă Judecătoria Brăila - Secţia civilă, Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Braşov apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate, astfel încât normele legale cuprinse în Legea nr. 77/2016 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

46.Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă apreciază că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 nu contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin aplicarea acestora se dă eficienţă principiului aplicării imediate a legii noi, fiind o situaţie în care legea nouă reglementează efectele viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare. Totodată, Legea nr. 77/2016 nu încalcă nici celelalte dispoziţii constituţionale invocate, deoarece darea în plată reprezintă o soluţie echitabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, care la momentul acordării creditului a apreciat că imobilul adus ca garanţie acoperă valoarea acordată.

47.Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. Arată că Legea nr. 77/2016 este, pe de o parte, o lege cu caracter social, iar, pe de altă parte, aceasta are în vedere echilibrarea riscurilor izvorâte din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile. Apreciază, totodată, că se are în vedere şi interesul creditorilor cărora li se transmite dreptul de proprietate asupra imobilelor ipotecate.

48.Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în parte. Astfel, instanţa de judecată consideră întemeiate critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens învederează faptul că însăşi Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, pe care Legea nr. 77/2016 pretinde, în expunerea de motive, că o implementează în materia dării în plată, prevede la art. 43 alin. (1) că "Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016." În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii constituţionale invocate, instanţa consideră că, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1), art. 44 şi art. 135 din Constituţie, criticile formulate sunt neîntemeiate. De asemenea, instanţa de judecată consideră că textele de lege criticate sunt redactate suficient de clar şi precis, subiectele de drept având obligaţia de a le respecta.

49.În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.949D/2016, opinia Judecătoriei Timişoara este aceea că Legea nr. 77/2016 este neconstituţională în măsura în care se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, deoarece este contrară principiului neretroactivităţii legii civile, chiar dacă legea are drept scop stabilirea unui mijloc de stingere a obligaţiilor rezultate din contractul de credit. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.826D/2016, aceeaşi instanţă de judecată apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale, cu excepţia prevederilor art. 11 din acest act normativ care încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.

50.Opinia Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti este în sensul caracterului întemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016 prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a). În ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că aceasta este neîntemeiată, iar prevederile legale criticate nu sunt de natură să încalce principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei.

51.Opinia Judecătoriei Mediaş este în sensul că Legea nr. 77/2016 intră în contradicţie cu principiul consacrat de art. 135 din Constituţie, cu privire la libertatea comerţului, întrucât se intervine din partea statului cu modificarea prestaţiilor unor contracte de credit, astfel cum acestea au fost convenite şi asumate de părţile contractante în cadrul unor convenţii pe care le-au încheiat în mod voluntar.

52.Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că prevederile art. 1 - art. 7 din Legea nr. 77/2016 nu contravin normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte, însă, prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanţei de judecată este în sensul că acestea încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravenţională şi nici în materie penală, astfel încât, derogând de la această normă constituţională, se aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile.

53.Judecătoria Oradea - Secţia civilă consideră ca fiind neconstituţional art. 11 teza penultimă din Legea nr. 77/2016, acesta fiind contrar principiului neretroactivităţii legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, principiu prin care legiuitorul constituţional a asigurat securitatea raporturilor juridice civile.

54.Opinia Judecătoriei Arad - Secţia civilă este în sensul că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt constituţionale, fiind vorba, în esenţă, de o reglementare pentru viitor a efectelor unei situaţii juridice anterioare, în scopul protecţiei consumatorilor.

55.În opinia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 apare ca fiind întemeiată.

56.Judecătoria Cornetu - Secţia civilă şi Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei, legiuitorul având dreptul de a interveni şi a institui un nou mod de stingere a unei obligaţii, în concordanţă cu prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.

57.În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2016, Judecătoria Deva apreciază că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei, legiuitorul având dreptul de a interveni şi a institui un nou mod de stingere a unei obligaţii. Însă, în ceea ce priveşte prevederile art. 11 din acest act normativ, opinia instanţei de judecată este în sensul că acestea încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere faptul că Legea nr. 77/2016 nu reglementează nici în materie contravenţională şi nici în materie penală, astfel încât art. 11 din Legea nr. 77/2016 contravine principiului neretroactivităţii legii civile.

58.În opinia Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, prevederile legale criticate ridică probleme de constituţionalitate numai prin raportare la art. 44 din Constituţie, iar sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind întemeiată. Apreciază că, prin lipsa unor condiţii suplimentare privitoare la situaţia materială precară a consumatorilor care ar putea intra în câmpul de aplicare al Legii nr. 77/2016 şi care ar putea obţine prin dare în plată stingerea tuturor obligaţiilor asumate printr-un contract de credit, se aduce atingere dreptului de proprietate privată al creditorului. În raport cu ansamblul celorlalte critici formulate, instanţa de judecată constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

59.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

60.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, înscrisurile depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

61.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

62.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, şi în special a prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) şi art. 11 din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016.

63.În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4), coroborat cu dispoziţiile art. 126 alin. (1) potrivit căruia "Justiţia se realizează prin Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza a doua, privind dreptul de proprietate, art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia, precum şi principiului securităţii juridice.

64.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât şi prevederile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din acest act normativ, au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, sens în care Curtea Constituţională s-a pronunţat, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

65.Prin această decizie, la paragraful 120, Curtea a constatat că "prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege". Curtea a precizat, astfel, că "instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii)".

66.Totodată, la paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională. Astfel, analizând problema constituţionalităţii acestei sintagme din cuprinsul art. 11 al Legii nr. 77/2016, Curtea a constatat că "obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. În condiţiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanţiei aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituţiei de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituţie. Curtea constată că un astfel de criteriu care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit şi, deci, folosit de sine stătător este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanţa judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanţia adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanţa judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestaţiilor rezultate din contractul de credit şi prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziţionării unui imobil."

67.În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Prin urmare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă.

68.Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în speţa dedusă soluţionării, instanţa de judecată urmează să respecte deciziile Curţii Constituţionale, atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acesta se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

69.De asemenea, întrucât obiectul sesizărilor are în vedere contracte de credit încheiate înainte de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

70.Şi în ceea ce priveşte prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 ("prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare"), având în vedere că aceleaşi contracte de credit au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, adică 1 octombrie 2011, prevederile de lege criticate nu pot fi aplicate contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, aşa încât Curtea va respinge ca inadmisibilă şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

71.Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 135 privind economia.

72.Astfel, cu privire la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate privind nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile, aceasta susţine că prin normele legale criticate se afectează obiectul contractelor de credit, prin schimbarea obligaţiei de plată a sumelor de bani datorate în aceea a predării imobilului cu care s-a garantat executarea contractului de credit. Cu alte cuvinte, se afirmă că prin prevederile legale criticate se afectează în mod retroactiv substanţa contractului de credit, înlăturându-se regula potrivit căreia obligaţiile asumate trebuie respectate de către părţi (pacta sunt servanda). Aşa cum a arătat, însă, Curtea în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 şi următoarele, "regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credinţă şi echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condiţiilor de executare a contractului". Curtea a reţinut că prevederile puse în principal în discuţie prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică şi contractelor aflate în curs de derulare. Expresia "în derulare" a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

73.Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Astfel, dreptul comun îl constituia Codul civil în vigoare la acea dată, iar reglementări suplimentare, specifice domeniului bancar, se regăseau în Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999. Curtea a observat, însă, că Legea nr. 77/2016 se aplică şi contractelor care au fost încheiate în baza altor prevederi legale decât cele ale Legii nr. 190/1999. Cu alte cuvinte, şi unele credite care nu au fost contractate în scopul achiziţionării unor imobile au fost garantate prin instituirea unor ipoteci asupra unor bunuri imobile. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează.

74.De asemenea, la paragraful nr. 108 al deciziei mai sus menţionate, Curtea a reţinut că Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. De altfel, la paragraful nr. 128 al deciziei precitate, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

75.Aşa fiind, din perspectiva unor critici similare celor formulate în speţă, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

76.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma "precum şi din devalorizarea bunurilor imobile" din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite şi cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Banca Românească S.A. Membră a Grupului Naţional Bank of Greece în dosarele nr. 2.048/337/2016 şi nr. 2.467/337/2016 ale Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 7.983/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, în dosarele nr. 5.427/306/2016 şi nr. 5.778/306/2016 ale Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 16.005/245/2016 şi nr. 18.795/245/2016 ale Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 7.743/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, în dosarele nr. 6.304/288/2016, nr. 5.990/288/2016 şi nr. 8.269/288/2016 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 10.982/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.230/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.161/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în dosarele nr. 15.538/325/2016 şi nr. 14.082/325/2016 ale Judecătoriei Timişoara, în Dosarul nr. 14.005/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, în dosarele nr. 3.829/221/2016 şi nr. 4.333/221/2016 ale Judecătoriei Deva, în Dosarul nr. 4.124/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.510/197/2016 al Judecătoriei Braşov, în Dosarul nr. 2.088/257/2016 al Judecătoriei Mediaş, în Dosarul nr. 5.002/190/2016 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.997/202/2016 şi nr. 4.892/202/2016 ale Judecătoriei Călăraşi, în Dosarul nr. 10.503/271/2016 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 11.454/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, în dosarele nr. 8.300/1.748/2016 şi nr. 6.018/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, în Dosarul nr. 26.459/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, precum şi în Dosarul nr. 13.400/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă;

2.Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum şi cea a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe;

3.Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că prevederile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Bacău - Secţia civilă, Judecătoriei Sibiu - Secţia civilă, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, Judecătoriei Călăraşi, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Timişoara, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoriei Mediaş, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă, Judecătoriei Deva şi Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora