Decizie nr. 392 din 16 octombrie 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mădălina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, excepţie ridicată de Sindicatul Liber şi Independent Electrocentrale Deva-Mintia în Dosarul nr. 2.571/2003 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă pe scurt asupra concluziilor scrise, depuse la dosar de autorul excepţiei, prin care se solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că salariaţii agenţilor economici care au obligaţii de plată restante se află, în mod evident, într-o situaţie obiectiv diferită faţă de salariaţii unităţilor care sunt la zi cu plata tuturor obligaţiilor bugetare ori au obţinut înlesniri la plata acestora. Această deosebire obiectivă justifică aplicarea unui tratament juridic diferit, în sensul recunoaşterii dreptului de a acorda tichete de masă pentru salariaţi numai acelor agenţi economici care şi-au achitat la scadenţă obligaţiile bugetare. De asemenea, consideră că în speţă se invocă o problemă de aplicare a legii, care intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iunie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.571/2003, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Liber şi Independent Electrocentrale Deva-Mintia în cadrul judecării recursului declarat de Societatea Comercială "Electrocentrale" - S.A. Deva împotriva sentinţei Tribunalului Hunedoara prin care a fost obligată să acorde salariaţilor tichete de masă pe perioada septembrie-decembrie 2002. În recurs se susţine că sentinţa recurată s-a dat cu nerespectarea dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie "prin faptul că se îngrădeşte acordarea unor drepturi salariale pentru aceia dintre salariaţi care lucrează în unităţile care înregistrează datorii bugetare restante, dând posibilitatea ca aceştia să fie trataţi discriminator în comparaţie cu alţii care activează în unităţi ce sunt la zi cu plăţile datoriilor bugetare". Consideră, de asemenea, că aceste dispoziţii legale sunt contrare şi prevederilor art. 134 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, "deoarece intervin în raporturile private de dreptul muncii dintre angajator şi salariaţi, limitând libertatea acordării unor drepturi salariale potrivit voinţei părţilor contractuale şi concurenţa loială pe piaţa muncii".

Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilă consideră că excepţia ridicată este nefondată, iar dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece "în cauză nu ne aflăm în prezenţa unor situaţii identice soluţionate diferit, ci a unor situaţii diferite (salariaţi ai unităţilor cu datorii la buget şi salariaţi ai celor fără astfel de datorii) cu soluţii diferite". Apreciază că "problema invocată nu este una de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, care se află în competenţa exclusivă a instanţei de judecată, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992". De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare nici prevederilor art. 134 din Constituţie, întrucât "ordonanţa instituie o serie de măsuri coercitive faţă de agenţii economici rău platnici faţă de bugetul de stat, tocmai pentru a nu se încuraja o astfel de practică şi a nu se institui un regim discriminator faţă de unităţile care nu au nici o datorie la stat".

În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 "reglementează, pentru agenţii economici la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, unele măsuri în scopul rentabilizării activităţii economice şi întăririi disciplinei economico-financiare, încasării creanţelor şi plăţii obligaţiilor restante către bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi către alţi creditori, precum şi al evitării sau, după caz, reducerii pierderilor în economie". Dispoziţiile legale criticate prin excepţie nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât "salariaţii angajatorilor care înregistrează obligaţii bugetare restante, neachitate sau care pierd înlesniri obţinute, în condiţiile legii, la plata acestora, se află într-o situaţie juridică diferită faţă de salariaţii celorlalţi angajatori, situaţie ce implică un tratament diferenţiat între aceste două categorii de salariaţi". Pe de altă parte, obligaţiile statului, prevăzute de art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituţie "implică şi dreptul acestuia de a putea dispune stabilirea unor măsuri, inclusiv pe plan legislativ, pentru întărirea disciplinei economice şi financiare în activitatea agenţilor economici, în scopul asigurării şi protejării interesului public în cadrul economiei de piaţă, potrivit art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 7 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 59/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 24 ianuarie 2002. Aceste dispoziţii au următorul conţinut:

–Art. 15: "(1) Angajatorii care înregistrează obligaţii bugetare neachitate la scadenţă, dar pentru care au obţinut înlesniri la plata acestora de la Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau ale administraţiei publice locale, după caz, pot acorda salariaţilor tichete de masă, în condiţiile legii, începând cu luna următoare celei în care şi-au achitat obligaţiile bugetare restante sau au obţinut înlesniri la plata acestora.

(2)Începând cu luna în care se înregistrează obligaţiile bugetare restante sau pierd înlesnirile la plata acestora, angajatorii nu mai pot acorda tichete de masă salariaţilor pe perioada în care înregistrează obligaţii bugetare restante, în condiţiile legii.

(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi pentru anul 2001."

În opinia autorului excepţiei aceste dispoziţii legale sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale:

–Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2)Nimeni nu este mai presus de lege. [...]";

–Art. 134: "(1) Economia României este economie de piaţă.

(2)Statul trebuie să asigure:

a)libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.[...]"

Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea reţine următoarele:

În legătură cu pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, se observă că dispoziţiile legale criticate, în concordanţă cu reglementările cuprinse în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, instituie dreptul condiţionat al agenţilor economici de a acorda tichete de masă salariaţilor lor. Condiţia este de a nu fi înregistrat obligaţii de plată restante la bugetul de stat şi pentru care nu au obţinut înlesniri de la autorităţile publice competente. Agenţii economici care au obligaţii de plată restante se află, evident, într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cei care sunt la zi cu plata tuturor obligaţiilor bugetare ori au obţinut înlesniri la plata acestora. De asemenea, salariaţii diferitelor categorii de agenţi economici se află în situaţii obiectiv diferite. Or, conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalităţii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, nu înseamnă uniformitate, iar pentru situaţii diferite se impun tratamente juridice diferite.

Dreptul de a beneficia de acordarea tichetelor de masă nu este un drept constituţional, ci constituie o măsură de protecţie socială, în sensul prevederilor art. 43 din Constituţie, şi se încadrează în categoria "alte forme de asistenţă socială prevăzute de lege". Reglementarea legală a unor asemenea forme de asistenţă socială este condiţionată de resursele financiare asigurate de starea economiei în diferite perioade de timp, cu posibilitatea diferenţierii în raport cu situaţia economico-financiară a agenţilor economici care trebuie să le asigure, precum şi în raport cu situaţia beneficiarilor.

Beneficiul tichetelor de masă constituie o vocaţie a salariaţilor, căreia îi corespunde obligaţia agenţilor economici de a suporta costurile lor. Acei agenţi economici care nu sunt în măsură să achite la scadenţă obligaţiile bugetare nu pot suporta nici costurile tichetelor de masă fără a aduce noi pierderi la veniturile bugetare.

Pe lângă obligaţia de a asigura libertatea comerţului şi concurenţa loială, statului îi revine şi obligaţia de a asigura, potrivit prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, "protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară". Or, întărirea disciplinei financiare în cadrul tuturor agenţilor economici, prin care să se asigure încasarea integrală şi la timp a tuturor veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor de sănătate, bugetelor fondurilor speciale şi bugetelor locale, reprezintă un interes naţional major.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, excepţie ridicată de Sindicatul Liber şi Independent Electrocentrale Deva-Mintia în Dosarul nr. 2.571/2003 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mădălina Ştefania Diaconu

────────────────