Lege nr. 609 din 1 iulie 1941

Decretul nr. 1.942 din 30 Iunie 1941.

Capitolul I

Articolul 1

Intră în prevederile prezentei legi toţi cei chemaţi sub drapel, inclusiv voluntarii, cei mobilizaţi pe loc, persoanele care prestează un serviciu în interesul apărării naţionale, precum şi orice persoană care îndeplineşte un serviciu în armată sau care a fost luată de inamic ca ostatec.

Capitolul IIDispoziţiuni de drept civil şi comercial

Secţiunea IDispoziţiuni privitoare la persoană şi la familie

Articolul 2

Primarii în comunele rurale, chestorii şi şefii de poliţie în municipii şi oraşele reşedinţe şi comisarii în comunele urbane şi suburbane, în termen de 2 luni dela trecerea armatei pe picior de războiu vor trimite din oficiu sau la cererea celor interesaţi, potrivit competenţei, judecătoriei de pace sau tribunalului respectiv, lista celor mobilizaţi, indicând pentru fiecare următoarele date:

a)Capacitatea;

b)Starea civilă;

c)Numele copiilor majori sau minori;

d)Dacă este tutor, curator, consiliu judiciar sau consiliu îngrijitor;

e)Profesiunea;

f)Averea;

g)Orice alte lămuriri ar socoti necesare.

Cînd o persoană este mobilizată ulterior, termenul de două luni va curge dela data cînd a dobîndit această calitate.

Pentru întocmirea listelor vor putea fi folosite, în comunele urbane şi suburbane, datele aflate în cărţile de imobil.

Autorităţile militare vor comunică din oficiu autorităţilor mai sus prevăzute numele celor mobilizaţi.

Articolul 3

După primirea listelor, judecătoria de pace sau tribunalul se vor învesti din oficiu sau la cererea celor interesaţi, de actele ce urmează a se îndeplini în materie de tutelă, curatelă, consiliu judiciar şi administraţie provizorie, potrivit acestei legi.

Pentru cazurile care nu se află în competenţa lor, judecătoriile de pace şi tribunalele se vor învesti unele pe celelalte, potrivit competenţei

Articolul 4

Puterea părintească asupra persoanei şi bunurilor copiilor minori a celui mobilizat se va exercita de către mamă.

Dacă mama este decăzută din puterea părintească, interzisă, dispărută, în neputinţă de a-şi manifesta voinţa sau mobilizată, judecătoria sau tribunalul va numi un tutor provizoriu, care va avea drepturile şi îndatoririle unui tutor, iar atribuţiunile consiliului de familie se vor îndeplini de instanţă.

Articolul 5

Dacă mobilizatul este el însuşi tutor, curator, consiliu judiciar sau consiliu îngrijitor, instanţa judecătorească va numi un tutor, curator, consiliu judiciar, sau consiliu îngrijitor provizoriu cu aceleaşi drepturi şi îndatoriri.

Articolul 6

Dacă mobilizatul nu a lăsat un mandatar general pentru administrarea averii sale, soţia sa va fi de drept administrator provizoriu şi va putea face numai acte de administrare. În lipsa soţiei, instanţa judecătorească va numi un administrator provizoriu. Cînd mobilizatul este comerciant, administratorul va putea face toate actele inerente bunului mers al comerţului.

Dispoziţiunile acestui articol se vor aplica prin asemănare şi atunci cînd este vorba de administrarea averii femeii mobilizate.

Comerciantul mobilizat nu va putea fi declarat în stare de faliment pentru operaţiunile săvîrşite în timpul administraţiunii provizorii.

Articolul 7

Mobilizatul care ar vrea să se căsătorească şi împrejurările nu i-ar îngădui să-şi părăsească serviciul, sau dacă moartea lui ori a viitoarei soţii este iminentă, va putea să încheie căsătoria prin mandatar cu procură specială, autentificată de una dintre autorităţile prevăzute la art. 10.

Căsătoria astfel contractată se va celebra după trei zile libere dela data publicaţiei. Cînd însă autoritatea civilă sau militară constată că starea sănătăţii unuia din viitorii soţi nu îngăduie nici acest termen, căsătoria se va putea celebra deîndată după afişarea publicaţiunii.

În termen de 3 zile libere dela celebrarea căsătoriei, dosarul respectiv împreună cu toate actele se va înainta parchetului care va putea cere anularea atunci cînd, în lipsa condiţiunilor prevăzute la alineatul precedent, căsătoria s'a celebrat fără respectarea termenului de 3 zile.

Articolul 8

Dacă mandatarul încetează din vieaţă mai înaintea îndeplinirii mandatului prevăzut de art. 7, acesta va fi executat de oricare din moştenitorii lui. În caz de neglijenţă din partea acestora, procurorul tribunalului va numi un mandatar special care va executa mandatul.

Articolul 9

Mobilizatul se va putea prezenta în procesul de divorţ prin procură, care va fi dată şi în condiţiunile prevăzute de art. 10.

Articolul 10

Mobilizatul va putea recunoaşte un copil nelegitim printr'o singură declaraţiune, scutită de taxele de timbru şi impozit proporţional, făcută în zona de operaţiune, în regiunea etapelor şi la partea sedentară, înaintea şefilor de corpuri, de servicii, sau înlocuitorilor lor, precum şi a acelora care, potrivit legilor şi regulamentelor militare, au drepturi egale cu aceştia.

Identitatea se va stabili prin doi martori, de preferinţă din ofiţerii şefi ai declarantului. Acesta împreună cu martorii şi persoana care instrumentează vor semna înscrisurile. În caz de neştiinţă de carte sau imposibilitate de a semna se va face menţiune specială.

Declaraţiunea va fi constatată printr'un proces-verbal întocmit în dublu exemplar. Un exemplar se va înainta prin partea sedentară ofiţerului de stare civilă unde se află actul de naştere, spre a se face menţiunea prevăzută de codul civil. Celălalt exemplar se va înainta tribunalului respectiv.

Articolul 11

Mobilizaţii vor putea obţine autentificarea, legalizarea sau data certă pentru actele ce săvârşesc, în afară de mijloacele prevăzute de dreptul comun, potrivit dispoziţiunilor art. 10.

Secţiunea IIDispoziţiuni privitoare la moşteniri

Articolul 12

Văduva celui chemat sub arme are asupra bunurilor succesiunii soţului încetat din vieaţă sub drapel un drept de moştenire în plină proprietate, care este:

1.De o parte de copil cînd vine la succesiune împreună cu copiii legitimi ai defunctului, fără ca acest drept să poată depăşi o treime din succesiune.

2.De o jumătate din succesiune cînd vine la moştenire împreună cu ascendenţii, fraţii ori surorile defunctului sau urmaşii acestora.

3.Întreaga moştenire în lipsa moştenitorilor arătaţi mai sus.

Soţia nu va putea însă exercita dreptul său decât asupra bunurilor de care defunctul nu va fi dispus prin acte cu titlu gratuit, fără a aduce vreo atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari.

Secţiunea IIIOprirea operaţiunilor comerciale cu duşmanul

Articolul 13

Dela data declaraţiunii de războiu este oprită orice operaţiune comercială cu Statul duşman, cu resortisanţii acestuia sau cu persoane juridice avînd naţionalitatea acelui Stat, precum şi cu cei ai Statelor arătate într'un jurnal al Consiliului de Miniştri.

Actele juridice încheiate cu călcarea acestei dispoziţiuni vor fi nule de drept, dacă au fost încheiate sau urmează să se execute pe teritoriul României sau dacă unul din contractanţi este român.

Articolul 14

Actele juridice încheiate cu persoanele prevăzute la art. 13, anterior declaraţiunii de războiu, nu se vor putea executa, chiar dacă la acea epocă primiseră un început de executare.

Dacă obligaţiunile de a face plăţi în străinătate vreunei persoane din categoria prevăzută mai sus sînt garantate cu gaj sau orice fel de depuneri sau consemnări în ţările inamice de titluri ale Statului românesc, comunelor, judeţelor sau ale diferitelor societăţi din România, plata datoriei nu se va face, iar aceste titluri vor fi considerate ca lovite de indisponibilitate în mâna deţinătorului. Orice înstrăinare totală sau parţială a acestor titluri, precum şi a cupoanelor lor se va considera nulă de drept, rămînînd ca după încheerea păcii să se statueze asupra lor.

Particularii sau societăţile care se găsesc în această situaţiune, sînt datori să comunice Ministerului Finanţelor, judeţelor, comunelor şi tuturor societăţilor numerice efectelor şi titlurilor de orice natură depuse în străinătate.

Articolul 15

Nulitatea actelor mai susarătate se va pronunţa la cererea Ministerului public sau a oricărui interesat.

Secţiunea IVDispoziţiuni privitoare la societăţi

Articolul 16

În societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată, dacă unul dintre administratori a fost mobilizat fără să fi lăsat mandatar şi este singur sau împreună cu altul, semnatarul firmei, ceilalţi asociaţi, vor putea semna în locul lui.

În societăţile în comandită, dacă comanditatul*) se va găsi în situaţiunea prevăzută în alineatul precedent, comanditarii vor putea face actele necesare de gestiune.

Notă *) Text corectat potrivit rectificării din Monitorul Oficial Nr. 157 din 5 Iulie 1941.

În toate aceste cazuri, precum şi în acel prevăzut de art. 20, societăţile nu vor putea fi declarate în stare de faliment în timpul stării de războiu.

Articolul 17

Dacă într'o societate pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, unicul administrator este mobilizat, tribunalul, la cererea unui dintre censori sau oricăruia dintre asociaţi, va numi un administrator dintre acţionarii români, care consimte şi care deţine cel mai mare număr de acţiuni.

Însărcinarea dată de tribunal durează pînă la întrunirea celei mai apropiate adunări generale, care va trebui convocată de censori în termen de trei luni dela numirea administratorului de către tribunal.

Articolul 18

Dacă societăţile arătate în articolul precedent nu pot întruni numărul statutar de membri în consiliul de administraţie, administratorii rămaşi vor cere tribunalului, în condiţiunile aceluiaşi articol, completarea numărului de administratori prevăzut în statut.

Articolul 19

Mandatul membrilor din consiliul de administraţie a unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, care expiră în cursul războiului, va fi prelungit de drept pînă la întrunirea primei adunări generale.

Articolul 20

Dacă adunarea generală nu va putea funcţiona din cauze privind războiul, atribuţiunile acesteia vor fi exercitate de administrator pe tot timpul războiului şi pînă la întrunirea celei dintâi adunări generale, după trecerea armatei pe picior de pace.

Articolul 21

Dacă numărul de censori dintr'o societate pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată, a scăzut sub acel legal sau statutar, societatea va putea funcţiona cu censorii rămaşi.

Dacă unicul censor rămas este mobilizat, oricare dintre asociaţi va putea cere tribunalului, în condiţiunile art. 17, numirea unui censor.

Articolul 22

În timpul stării de războiu, societăţile pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, nu vor putea fi declarate în stare de faliment, cînd posesorii a cel puţin o treime din acţiuni sînt mobilizaţi.

Secţiunea VDespre termene şi moratoriu§ 1. Dispoziţiuni generale

Articolul 23

Toate termenele pentru atacarea hotărîrilor judecătoreşti, prevăzute în codul de procedură civilă şi penală, cele prevăzute în codul de comerţ şi codul civil, pentru îndeplinirea actelor şi formalităţilor cerute de aceste coduri şi avînd un caracter patrimonial, precum şi termenele de preemţiune, se măresc cu 15 zile pentru întreaga ţară.

Articolul 24

În acţiunile de justiţie sau executările silite contra persoanelor care n'au fost mobilizate, instanţele vor putea, în timpul stării de războiu, să acorde termene de graţie, cu condiţiunea ca drepturile creditorului să nu fie periclitate, putând lua şi măsuri asigurătoare. Termenul nu va putea depăşi trei luni şi va curge dela data încheierii prin care a fost acordat. La expirarea lui, instanţa îl va putea acorda din nou.

Termenul de graţie nu împiedică curgerea dobânzilor.

Articolul 25

Nicio acţiune în justiţie nu se va putea intenta sau continua, şi niciun act de procedură sau urmărire judecătorească nu se va putea face în contra celor mobilizaţi, pe tot timpul cât va dura starea de războiu.

Se exceptează măsurile conservatorii şi asigurătoare, rămînînd totuşi suspendată validarea prevăzută de art. 460 şi 607 din procedura civilă a Vechiului Regat. Nu intră în această excepţie soldele sau lefurile celor mobilizaţi; popririle începute şi chiar executate în parte asupra acestora se suspendă.

Articolul 26

Se suspendă, în folosul celor mobilizaţi, pe tot timpul stării de războiu, toate termenele de prescripţiuni, decădere, perimare, termenele prevăzute de lege pentru îndeplinirea unor anumite acte în materie civilă, comercială, administrativă, penală şi fiscală, precum şi termenele prevăzute în convenţiuni, pentru executarea acestora, dacă au fost încheiate mai înainte ca debitorul să fi fost mobilizat.

Articolul 27

La încetarea stării de războiu, persoanele prevăzute la art. 26 nu se vor mai putea folosi decât de intervalul de timp care mai rămânea să treacă dela data suspendării, pînă la expirarea acestor termene, fără însă ca acestea să poată expira mai înainte de o lună dela încetarea stării de războiu.

Articolul 28

Orice condamnare sau executare obţinută în contra celui mobilizat şi împotriva dispoziţiunilor acestei legi, se va anula printr'o cerere adresată instanţei care a pronunţat-o sau efectuat-o, în termen de o lună dela comunicarea ce trebuie a se face părţii interesate, după încetarea stării de războiu.

Cererea se va judeca cu precădere.

Articolul 29

Cînd din pricina unor fapte de războiu, în unele circumscripţiuni judecătoreşti, funcţionarea justiţiei ar deveni anevoioasă, dispoziţiunile articolelor anterioare vor putea fi extinse în folosul tuturor celor care locuesc în aceste circumscripţii, precum şi a celor a căror acţiune trebuie intentată în contra unei persoane care domiciliază într'un asemenea loc, sau este de competenţa unei instanţe care se află acolo.

Extinderea se va face prin decret regal, la propunerea ministrului de justiţie, cu avizul Consiliului de Miniştri.

§ 2. Dispoziţiunile privitoare la titlurile la ordin

Articolul 30

Cînd un titlu la ordin (cambie, cec, warant) poartă semnătura unor persoane mobilizate, scadenţa lui este prelungită de drept pînă la o lună după încetarea stării de războiu. În caz de neplată pînă la această dată, titlul este considerat protestat de drept.

Articolul 31

Cînd toate semnăturile de pe un titlu la ordin sau numai unele din ele sînt ale unor persoane nemobilizate, în privinţa acestora titlul va fi considerat protestat de drept prin neplata la scadenţă sau la expirarea termenului de prelungire acordat de creditor, potrivit articolului următor.

Articolul 32

Creditorul poate, în privinţa celor nemobilizaţi, acorda o prelungire a scadenţei, care nu poate fi mai mare de trei luni. La expirare o poate acorda din nou. Creditorul va face pe titlu următoarea menţiune pe care o va semna: "scadenţa se prelungeşte pînă la ......".

Articolul 33

Constatarea că obligatul din titlul la ordin este mobilizat se va face printr'un certificat eliberat de comună, prefectură, poliţie sau autoritatea militară. Certificatul va fi eliberat fără nicio taxă oricui îl va cere şi va putea fi prezentat de oricine în justiţie pentru cel îndrituit.

Capitolul IIIDispoziţiuni în materie de organizare judecătorească

Articolul 34

Reşedinţele instanţelor judecătoreşti vor putea fi mutate prin decret al Conducătorului Statului, la propunerea ministrului de justiţie, în altă localitate sau în altă circumscripţie. În acest din urmă caz, vechea competenţă teritorială rămîne aceeaşi fără a se dobândi una nouă.

Articolul 35

În cazurile prevăzute de articolul precedent, niciun proces nu va putea fi judecat pînă cînd părţile nu vor fi chemate prin citaţiuni în care se va indica noua reşedinţă.

Aceste citaţiuni sînt scutite de orice taxe.

Articolul 36

Un singur judecător poate fi delegat de ministrul justiţiei să conducă două sau mai multe judecătorii de pace, apropiate din acelaşi judeţ sau din două judeţe vecine.

Judecătorul va dispune din timp afişarea deciziunii cu privire la zilele în care se va afla la reşedinţa fiecărei judecătorii. Afişarea se va face atît la sediul judecătoriei, cât şi la primăria respectivă.

Articolul 37

Cînd tribunalele nu se pot completa cu judecători de pace, vor putea judeca cu un singur judecător pricinile date în competinţa lor în primă instanţă.

Capitolul IVDispoziţiuni finale

Articolul 38

Starea de războiu încetează, în înţelesul legii de faţă, dela data decretului pentru trecerea armatei pe picior de pace.