pentru stabilirea normelor de venit utilizate la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea animalelor, precum și a normelor de venit unitare pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 566/2004
(1)Pentru speciile și categoriile de animale prevăzute la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, normele de venit utilizate la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea animalelor și normele de venit unitare pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc la nivelul fiecărui județ, în funcție de valoarea producției animale și de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obținerea producției.
(2)Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic și valoarea producției animale anuale se determină diferențiat, în funcție de specia de animale, în baza prețurilor medii stabilite pentru anul fiscal pentru care se calculează norma de venit.
(1)Pentru vaci și bivolițe, cheltuielile cu costul furajelor în perioada de stabulație se stabilesc astfel:
a)se stabilește necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreținere și necesarul de producție pe zi în perioada de stabulație al efectivului de vaci și/sau bivolițe, exprimat în unități nutritive, denumite în continuare UN, conform compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora în perioada de stabulație care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii;
b)numărul de UN calculate se înmulțește cu numărul de zile de stabulație, cuprins între 180 și 210 zile, în funcție de zonă, iar rezultatul se înmulțește cu 1,5. Înmulțirea cu 1,5 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al vacilor/bivolițelor consumul de furaje al tineretului aferent - estimat la 50% din cel al animalelor adulte;
c)numărul de UN stabilit conform lit. b) se înmulțește cu prețul pe UN stabilit în funcție de structura rației și prețul furajelor din care este alcătuită rația. Structura standard a rației furajere luată în calcul pentru vaci/bivolițe cu producții de până la 3.500 l lapte este formată din 25-35% fibroase și grosiere, 30-40% suculente și 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantitățile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc conform compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora în perioada de stabulație care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii;
d)prețul pe kg al furajelor din care este alcătuită rația se stabilește conform prețului mediu anual pe piața locală.
(2)Pentru vaci și bivolițe, cheltuielile în perioada de pășunat reprezintă până la 25% din costul furajelor în perioada de stabulație.
(3)Pentru vaci și bivolițe, alte cheltuieli includ costurile pentru energie, carburanți, echipamente și altele asemenea, care reprezintă până la 15% din costul furajelor.
Pentru vaci și bivolițe, veniturile se stabilesc pe baza:
a)producției medii de lapte la nivel județean pe ultimii 3 ani, care se înmulțește cu prețul mediu de valorificare a producției estimat pentru anul în curs;
b)valorii la înțărcare a vițeilor; greutatea la înțărcare, estimată la 80 kg, se înmulțește cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c)valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% și o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabilește prin înmulțirea greutății vii cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs.
Norma de venit utilizată la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea vacilor și bivolițelor se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de vaci/bivolițe din județ.
Pentru vaci și bivolițe, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează astfel:
a)se preiau elementele care contribuie la stabilirea normei de venit, prevăzute la art. 3, respectiv producția de lapte, exprimată în litri pe cap de vacă, producția de carne de la viței, exprimată în capete viței pe vacă și producția de carne de la vaci reforme, exprimată în capete pe vacă;
b)se calculează ponderea fiecărei producții în venitul pe cap de vacă prin împărțirea valorii fiecărei producții la valoarea totală a producțiilor;
c)se calculează norma de venit unitară pentru fiecare producție prin împărțirea normei de venit la producția pe cap de vacă și înmulțirea cu ponderea în norma de venit a producției de lapte, respectiv producția de carne de la viței și producția de carne de la vaci reforme.
Exemplu de calcul:
| UM | Producții pe vacă | Preț unitar (lei) | Valoarea producției (lei) | Pondere în norma de venit | |
|---|---|---|---|---|---|
| lapte | litri | 3.500 | 1 | 3.500 | 0,814 |
| carne viței | capete | 1 x 80 kg = 80 | 6 | 480 | 0,112 |
| carne reforme | capete | 0,2 x 400 kg = 80 | 4 | 320 | 0,074 |
| Total | 4.300 | 1 |
Norma de venit - 200 lei
Producția de lapte: 200 : 3.500 l lapte x 0,814 = 0,047 lei/litru lapte
Producția de carne viței: 200 : 1 vițel/vacă x 0,112 = 22,4 lei/vițel
Producția de carne vaci reformă: 200 : 0,2 reforme/vacă x 0,074 = 74 lei/vacă reformă
(1)Pentru oi și capre, cheltuielile cu costul furajelor în perioada de stabulație se stabilesc astfel:
a)se stabilește necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreținere și necesarul de producție pe zi în perioada de stabulație al efectivului de oi și/sau capre, exprimat în UN, conform compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora în perioada de stabulație care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii;
b)numărul de UN calculate se înmulțește cu numărul de zile de stabulație, cuprins între 150 și 180 zile, în funcție de zonă, iar rezultatul se înmulțește cu 1,2. Înmulțirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/țapilor și tineretului aferent - estimat la 20% din cel al animalelor adulte;
c)numărul de UN stabilit conform lit. b) se înmulțește cu prețul pe UN stabilit în funcție de structura rației și prețul furajelor din care este alcătuită rația. Structura standard a rației furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase și grosiere, 15-25% suculente și 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantitățile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc conform compoziției nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivolițelor, oilor și caprelor, precum și a cerințelor nutriționale ale acestora în perioada de stabulație care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii;
d)prețul pe kg al furajelor din care este alcătuită rația se stabilește conform prețului mediu anual pe piața locală.
(2)Pentru oi și capre, cheltuielile în perioada de pășunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulație.
Pentru oi și capre, veniturile se stabilesc pe baza:
a)producției medii de lapte și lână la nivel județean pe ultimii 3 ani, care se înmulțește cu prețul mediu de valorificare a producției estimat pentru anul în curs;
b)valorii la înțărcare a mieilor și iezilor; greutatea la înțărcare, estimată la 12 kg, se înmulțește cu prețul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c)valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% și o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabilește prin înmulțirea greutății vii cu prețul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.
Norma de venit utilizată la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea oilor și caprelor se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din județ.
Pentru oi, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează astfel:
a)se preiau din norma de venit elementele care contribuie la realizarea veniturilor pe cap de oaie, prevăzute la art. 7, respectiv producția de lapte, exprimată în litri pe cap de oaie, producția de lână, exprimată în kg pe cap de oaie, producția de carne de la miei, exprimată în capete miei pe cap de oaie, producția de carne de la oi reforme, exprimată în capete pe oaie;
b)se calculează ponderea fiecărei producții în venitul pe cap de oaie prin împărțirea valorii fiecărei producții la valoarea totală a producțiilor;
c)se calculează norma de venit unitară, prin împărțirea normei de venit la producția pe cap de oaie și înmulțirea cu ponderea în norma de venit a producției de lapte, respectiv producția de lână, producția de carne de la miei și producția de carne de la oi reformă.
Exemplu de calcul:
| UM | Producții pe oaie | Preț unitar | Valoare producție | Pondere în norma v | |
|---|---|---|---|---|---|
| lapte | litri | 55 | 2 | 110 | 0,423 |
| lână | kg | 3 | 2 | 6 | 0,023 |
| carne miei | capete x 12 | 1 x 12 = 12 | 7 | 84 | 0,323 |
| carne reforme | capete x 60 | 0,2 x 60 = 12 | 5 | 60 | 0,231 |
| Total | 260 | 1 |
Norma de venit - 20 lei
Producția de lapte: 20 : 55 l lapte x 0,423 = 0,15 lei/litru lapte
Producția de lână: 20: 3 kg pe cap x 0,023 = 0,15 lei/kg lână
Producția de carne miei: 20 : 1 miel/oaie x 0,323 = 6,46 lei/miel
Producția de carne oaie reformă: 20 : 0,2 reforme/oaie x 0,231 = 23,1 lei/oaie reformă
Pentru capre, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează astfel:
a)se preiau din norma de venit elementele care contribuie la realizarea veniturilor pe cap de capră, prevăzute la art. 7, respectiv producția de lapte, exprimată în litri pe cap de capră, producția de carne de la iezi, exprimată în capete iezi pe capră, producția de carne de la capre reforme, exprimată în capete pe capră;
b)se calculează ponderea fiecărei producții în venitul pe cap de capră prin împărțirea valorii fiecărei producții la valoarea totală a producțiilor;
c)se calculează norma de venit unitară, prin împărțirea normei de venit la producția pe cap de capră și înmulțirea cu ponderea în norma de venit a producției de lapte, respectiv producția de carne de la iezi și producția de carne de la capre reformă.
Exemplu de calcul:
| UM | Producții pe capră | Preț unitar (lei) | Valoarea producției (lei) | Pondere în norma de venit | |
|---|---|---|---|---|---|
| lapte | litri | 90 | 2 | 180 | 0,556 |
| carne iezi | capete | 1 x 12 kg = 12 | 7 | 84 | 0,259 |
| carne reforme | capete | 0,2 x 60 kg = 12 | 5 | 60 | 0,185 |
| Total | 324 | 1 |
Norma de venit - 20 lei
Producția de lapte: 20 : 90 l lapte x 0,556 = 0,12 lei/litru lapte
Producția de carne iezi: 20 : 1 ied/capră x 0,259 = 5,18 lei/ied
Producția de carne capre reformă: 20 : 0,2 reforme/capre x 0,185 = 18,5 lei/capră reformă
(1)Pentru păsările de curte, norma de venit se calculează pentru deținătorii de păsări de curte cu efective mai mari de 100 de capete. Considerăm o pondere de 60% din efectiv pentru producția de ouă și 40% din efectiv pentru producția de carne.
(2)Pentru păsările de curte, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:
a)cheltuieli cu achiziționarea materialului genetic, pui hibrizi pentru carne de o zi, respectiv puicuțe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Prețul materialului genetic achiziționat este cel practicat de către societățile avicole producătoare deținătoare de material pentru reproducție, respectiv părinți rase grele și părinți pentru hibrizi ouă;
b)cheltuieli cu furajele combinate achiziționate de la o fabrică de nutrețuri combinate autorizată, conform rețetelor start de creștere pentru puii de carne de 0-4 săptămâni, cu 23% proteină brută digestibilă, denumită în continuare PBD, și care reprezintă 35% din cantitatea de furaj consumată în perioadă, rețetă de continuare și finisare pentru pui de carne 4-7 săptămâni, cu 20% PBD, care reprezintă 65% din cantitatea de furaj consumată în perioadă, respectiv rețetelor pentru găini ouă consum;
c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanți echipamente și altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.
Pentru păsările de curte, veniturile se stabilesc pe baza:
a)valorii producției de carne realizate la vârsta de 49 de zile, greutatea medie de livrare fiind de 2 kg;
b)valorii producției de ouă realizate pe an, precum și a valorii găinilor ouătoare reformate după un ciclu de producție.
Norma de venit utilizată la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea păsărilor se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de păsări de curte din județ.
Pentru păsări de curte, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează astfel:
a)se preiau din norma de venit elementele care contribuie la realizarea veniturilor la 100 capete păsări, prevăzute la art. 12, respectiv producția de ouă, exprimată în bucăți ouă la 100 capete păsări, producția de carne de la pui broiler, exprimată în capete pui broiler la 100 capete păsări, producția de carne de la găini ouătoare reforme, exprimată în capete găini ouătoare reformă la 100 capete păsări;
b)se calculează ponderea fiecărei producții în venit prin împărțirea valorii fiecărei producții la valoarea totală a producțiilor;
c)se calculează norma de venit unitară prin împărțirea normei de venit aferente la 100 capete păsări la producția obținută de la 100 capete păsări (60% pentru ouă și 40% pentru carne) și înmulțirea cu ponderea în norma de venit a producției de ouă, respectiv producției de carne de la pui broiler și producției de carne de la găini ouătoare reformă.
Exemplu de calcul:
| UM | Producții la 100 cap. păsări | Preț unitar (lei) | Valoarea producției (lei) | Pondere în norma de venit | |
|---|---|---|---|---|---|
| ouă | buc. | 60 x 200 = 12.000 | 0,3 | 3.600 | 0,891 |
| Carne pui broiler | kg | 40 x 2 = 80 | 4 | 320 | 0,079 |
| Carne găini ouătoare reformă | kg | 30 x 2 = 60 | 2 | 120 | 0,030 |
| Total | 4.040 | 1 |
Norma de venit la 100 capete păsări - 200 lei (2 lei/cap)
Producția de ouă: 200 : 12.000 ouă x 0,891 = 0,015 lei/ou
Producția de carne broiler: 200 : 40 pui broiler x 0,079 = 0,198 lei/kg carne broiler
Producția de carne găini ouătoare reformă: 200 : 30 găini ouătoare reformă x 0,030 = 0,200 lei/kg carne găini ouătoare reformă
Pentru porci la îngrășat, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele:
a)cheltuieli cu achiziționarea purceilor înțărcați, la greutatea de 15-20 kg, la un preț de achiziție pe kg practicat de unitățile producătoare;
b)cheltuieli cu furajele combinate achiziționate de la o fabrică de nutrețuri combinate autorizată la prețul pe kg practicat de către aceasta care variază în funcție de rețetă. Se vor folosi două rețete, și anume: rețetă de creștere 15-30 kg cu 18% PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; rețetă de finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Rețeta de creștere reprezintă 14% din total consum furaje, rețeta de finisare reprezintă 86% din consum;
c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanți, echipamente și altele asemenea, ce reprezintă maximum 10% din costul furajelor.
Pentru porcii la îngrășat, veniturile se stabilesc pe baza valorii producției de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, în funcție de prețul estimat pentru anul în curs.
Norma de venit utilizată la impunerea veniturilor obținute din creșterea și exploatarea porcilor se obține prin diferența dintre venituri și cheltuieli și se aplică tuturor crescătorilor de porci la îngrășat din județ.
Pentru porcii la îngrășat, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează prin împărțirea normei de venit la producția de carne pe cap.
Exemplu de calcul:
Norma de venit - 30 lei
Producția de carne - 30 : 110 kg = 0,27 lei/kg
(1)Pentru familiile de albine, norma de venit se stabilește în funcție de valoarea producției de miere și a altor produse apicole și de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.
(2)Valoarea producției de miere reprezintă rezultatul exprimat în lei/familia de albine, obținută din înmulțirea producției medii exprimate în kg miere obținută pentru fiecare familie de albine, pe cei 3 ani precedenți anului fiscal de realizare a venitului, cu prețul mediu exprimat în lei/kg, pe cei 3 ani precedenți anului fiscal de realizare a venitului.
(3)Valoarea altor produse apicole reprezintă maximum 8% din valoarea producției de miere.
(4)Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, după caz, următoarele:
a)cheltuieli pe familia de albine, exprimate în lei/familia de albine, efectuate pentru achiziționarea de medicamente, zahăr, suplimente nutritive și biostimulatori, faguri, motorină pentru deplasarea în pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;
b)alte cheltuieli, respectiv taxă drumuri, taxă treceri bac, impozit mijloc de transport stupi și altele asemenea, care reprezintă maximum 20% din cheltuielile prevăzute la lit. a).
Norma de venit exprimată în lei/familia de albine se obține prin diferența dintre valoarea producției de miere și a altor produse apicole și cheltuielile efectuate și se aplică tuturor crescătorilor de albine din județ.
Pentru familiile de albine, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperației agricole nr 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, se calculează prin împărțirea normei de venit la producția de miere pe familia de albine.
Exemplu de calcul:
Norma de venit - 20 lei
Producția de miere - 20 : 25 kg miere pe familie = 0,8 lei/kg
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
