Decizie nr. 666 din 17 mai 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.

Dezbaterile au avut loc la data de 19 aprilie 2011 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi din cauza imposibilităţii constituirii legale a completului de judecată, în acord cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a amânat pronunţarea la data de 10 mai 2011 şi, respectiv, 17 mai 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.846/121/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Victor Sava în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în apel, care a fost declarat împotriva sentinţei dispuse în fond, prin care s-a dispus, pe lângă condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 5 luni, şi prelevarea de probe biologice de la acesta în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, deoarece prin instituirea obligativităţii prelevării probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 se realizează o ingerinţă în viaţa intimă şi privată.

Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară într-o societate democratică.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, care au următorul conţinut:

–Art. 7 alin. (1): "(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare.";

–Art. 5: "(1) Prelevarea probelor biologice se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei.

(2)Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) se face cu consimţământul acestora, la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată.

(3)În cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, părinţii ori reprezentantul legal al acestuia nu îşi dau consimţământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanţa de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul respectivelor persoane.

(4)Prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, se face numai cu acordul părinţilor sau al reprezentantului legal şi în prezenţa acestora.

(5)Instanţele de judecată şi organele de urmărire penală care dispun prelevarea au obligaţia de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 26 alin. (1) referitoare la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008, statuând că "drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. Între componentele dreptului proteguit de art. 8 din Convenţie se regăseşte respectarea dreptului la viaţă privată, care însă poate fi supus anumitor ingerinţe cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenţie şi să fie proporţionale cu scopul urmărit."

Aşa fiind, este de necontestat faptul că toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie au obligaţia de a se supune principiului aflării adevărului. Ca o necesitate firească ce se impune ca urmare a desfăşurării instrucţiei penale, genotiparea probelor biologice recoltate din câmpul infracţiunii, alături de probele de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din cercul de suspecţi, este o măsură necesară într-o societate democratică.

Potrivit textului legal criticat, judecătorul, ca reprezentant al autorităţii, în pofida absenţei consimţământului celui vizat, are dreptul să dispună cu privire la necesitatea prelevării de probe biologice de la o anumită categorie de persoane, şi anume aceea a suspecţilor.

Or, pornind de la raţiunea reglementării care urmăreşte, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, "constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism", este evident că scopul se circumscrie pe deplin exigenţelor impuse de art. 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 53 din Constituţie, amestecul autorităţii în viaţa intimă şi privată fiind justificat.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Distinct de acestea, Curtea mai constată că scopul Legii nr. 76/2008 vizează şi realizarea unui eficient schimb internaţional de date pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere, sens în care S.N.D.G.J. a fost conceput ca o structură organizată pe 3 segmente, ce cuprinde baza de date cu caracter personal, baza de date despre caz şi baza de date cu profile genetice judiciare. Toate acestea, în acord cu art. 11 din Constituţie referitor la Dreptul internaţional şi dreptul intern, obligă statul român să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte, deoarece prin Legea nr. 146/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, România a aderat la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prⁿ'62m la 27 mai 2005. Potrivit art. 2, art. 8 şi art. 37 alin. (3) din tratat, părţile contractante se obligă să creeze fişiere naţionale de analiză ADN, să garanteze disponibilitatea datelor indexate privind conţinutul sistemelor automatizate naţionale de identificare dactiloscopică create în vederea prevenirii şi urmăririi faptelor penale şi, nu în ultimul rând, să şteargă datele cu caracter personal dacă nu mai sunt necesare în scopurile pentru care au fost transmise ori la expirarea termenului maxim prevăzut pentru păstrarea acestora în legislaţia naţională a fiecărei părţi contractante.

Or, ţinând seama de aceste prevederi care, alături de Recomandarea nr. R (92) 1 din 10 februarie 1992 a Comitetului Ministerial al Consiliului Europei privind genotiparea judiciară în vederea utilizării rezultatelor în justiţie, au fundamentat necesitatea adoptării măsurii legislative criticate, Curtea constată că aceasta respectă exigenţele constituţionale invocate, întrucât interesul public în aceste situaţii nu poate fi pus la îndoială.

Totodată, Curtea mai constată că nu se poate pune în discuţie în vreun fel afectarea vieţii intime, familiale şi private, deoarece toate aceste probe biologice şi date se obţin prin metode noninvazive şi se păstrează, se distrug sau se şterg din S.N.D.G.J. în condiţiile art. 13, 14 şi 15 din Legea nr. 76/2008. Astfel, profilele genetice obţinute de la suspecţi ori învinuiţi/inculpaţi faţă de care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată ori de achitare/încetare a procesului penal se păstrează până când organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti dispun ştergerea lor. În ceea ce priveşte persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă, legea a instituit un termen de păstrare a profilelor genetice, respectiv până la împlinirea vârstei de 60 de ani a persoanei în cauză, ori când aceasta decedează mai înainte de împlinirea acestei vârste, se păstrează încă 5 ani după deces. De asemenea şi baza de date cu caracter personal se şterge odată cu profilele genetice în condiţiile de mai sus.

În sfârşit, Curtea mai constată că, referitor la datele cu caracter personal, acestea sunt gestionate în acord cu exigenţele Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, ai cărei beneficiari sunt numai organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cauze penale, Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, precum şi autorităţile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaţionale la care România este parte [art. 9 alin. (3) din Legea nr. 76/2008].

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) corelat cu art. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, excepţie ridicată de Victor Sava în Dosarul nr. 2.846/121/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 mai 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru