Decizie nr. 1.148 din 16 octombrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Adriana Bulearcă în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 717/99/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicată de Adriana Bulearcă într-o cauză civilă având ca obiect anularea dispoziţiei emise de primarul Municipiului Iaşi şi restituirea imobilului revendicat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că în practica instanţelor de judecată, interpretându-se art. 23 din Legea nr. 10/2001, s-a hotărât, pe de o parte, că nu este admisibilă administrarea altor probe decât înscrisurile pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul unei cereri de restituire, iar pe de altă parte, s-a hotărât că nu poate fi decăzută din dreptul de a obţine restituirea persoana care nu a prezentat dovada proprietăţii "până la data notificării". Totodată, arată că există situaţii în care dovada proprietăţii nu mai poate fi făcută cu înscrisuri, o asemenea situaţie fiind cea în care titlul de proprietate a pierit într-o împrejurare de forţă majoră, precum distrugerea în bombardament a imobilului în care era depozitat. Consideră că, pentru persoanele care nu mai pot dovedi dreptul de proprietate cu înscrisuri, din astfel de motive, este "vădit inechitabil procesul în care este considerată inadmisibilă proba cu martori pentru a dovedi existenţa dreptului de proprietate". Susţine că legea specială este mai restrictivă decât dreptul comun, unde pierderea titlului "dintr-o cauză de forţă majoră neprevăzută" face admisibilă administrarea probei testimoniale pentru dovedirea actului juridic al cărui obiect are o valoare de peste 250 lei.

Tribunalul Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În cest sens, menţionează că reglementarea sistemului probator, inclusiv ierarhizarea probelor şi a raporturilor dintre ele, este atributul exclusiv al legiuitorului.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în urma adoptării Legii nr. 247/2005, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul conţinut: "Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării."

Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi referitoare la dreptul de proprietate privată. Totodată, invocă contrarietatea textului de lege criticat raportat la prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia, Curtea observă că reglementarea administrării doar a probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ca o excepţie de la regula administrării probelor în procesul civil, reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, avându-se în vedere şi obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, neîncălcându-se, astfel, drepturile fundamentale ale justiţiabililor. De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte administrarea probelor, nu este contrară dreptului la un proces echitabil, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţări, legea poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părţilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Adriana Bulearcă în Dosarul nr. 717/99/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu