Decizie nr. 1.006 din 14 iulie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Neptun Olimp" - S.A. din Neptun în Dosarul nr. 9.534/118/2009 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.448D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că statul fiind acţionar majoritar în cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi regiilor autonome prevăzute de ordonanţa criticată, este firesc ca legiuitorul să stabilească modul de repartizare a profitului contabil realizat de către acestea, fără a se aduce atingere prevederilor constituţionale invocate de către autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 7 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 9.534/118/2009, Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Neptun Olimp" - S.A. din Neptun într-o cauză ce are ca obiect anularea unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că stabilirea în mod expres în conţinutul actului normativ a ordinii şi repartizării profitului contabil realizat de către societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi de regiile autonome este neconstituţională, contravenind dispoziţiilor art. 136 din Legea fundamentală.

Tribunalul Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţia de lege criticată referitoare la repartizarea profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege, şi nici nu contravine prevederilor din Legea fundamentală potrivit cărora proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice. Astfel, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, care au următorul cuprins: "(1) Începând cu exerciţiul financiar al anului 2004, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinaţii, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:

a)rezerve legale;

b)alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege;

c)acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;

c^1)constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente acestor împrumuturi externe;

d)alte repartizări prevăzute de lege;

e)participarea salariaţilor la profit; societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care s-au angajat şi au stabilit prin bugetele de venituri şi cheltuieli obligaţia de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajaţilor lor în relaţie cu acestea, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, în exerciţiul financiar de referinţă;

f)minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

g)profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la lit. a)-f) se repartizează la alte rezerve şi constituie sursa proprie de finanţare."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 136 referitoare la proprietate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate reglementează repartizarea profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit prin stabilirea ordinii destinaţiilor acestuia pentru următoarele categorii de entităţi: societăţi naţionale; companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; regii autonome.

În continuare Curtea reţine că, potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare -, precum şi în unele domenii aparţinând altor ramuri stabilite de Guvern.

Totodată, Curtea observă că, din punctul de vedere al entităţii ce deţine proprietatea capitalului, societăţile comerciale se împart în societăţi cu capital integral sau majoritar de stat şi societăţi cu capital integral sau majoritar privat. Sintagma "majoritar" trebuie privită şi interpretată în sensul că entitatea respectivă deţine o "majoritate absolută" din capitalul social, ceea ce determină aplicarea textului de lege criticat societăţilor comerciale la care statul deţine majoritatea absolută a capitalului social.

Astfel, Curtea constată că reglementarea prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 a destinaţiilor repartizării profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome este pe deplin justificată, statul având obligaţia, potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Această distribuire imperativă reglementată de dispoziţiile de lege criticate este întemeiată şi pe faptul că ordinea de repartizare a profitului contabil rămas după deducerea impozitului pe profit nu poate fi privită ca fiind o ordine pur formală, ci ea are consecinţe importante pe plan economic şi financiar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Neptun Olimp" - S.A. din Neptun în Dosarul nr. 9.534/118/2009 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu