Ordin nr. 256 din 21 februarie 2006

Având în vedere prevederile art. 69 şi 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin:

Scop

Articolul 1

Scopul prezentului ordin este acela de a reduce drastic numărul de nave substandard care navighează în apele aflate sub jurisdicţia României, prin:

a)creşterea gradului de conformare cu legislaţia naţionala şi internaţională relevantă privind siguranţa maritima, a protecţiei mediului înconjurător şi a condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor, indiferent de pavilionul acestora;

b)stabilirea unui criteriu comun pentru controlul navelor de către statul portului, armonizarea procedurilor de inspecţie şi reţinere, luând în considerare angajamentul propriu făcut de autoritatea maritima din România şi al statelor Uniunii Europene membre ale Memorandumului de înţelegere de la Paris pentru controlul statului portului.

Definiţii

Articolul 2

Termenii folosiţi în prezentul ordin şi în anexele la acesta au următorul înţeles:

a)autoritate competentă - Autoritatea Navala Română, autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei, din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, căreia i se deleagă competentele pentru activitatea de control al statului portului, denumita în continuare ANR;

b)convenţii:

(i)Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare (LL 66), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971;

(îi) Convenţia internationala pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare 1974 (SOLAS 74), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979;

(iii)Convenţia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993;

(iv)Convenţia internationala privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart 1978 (STCW 78), la care România a aderat prin Legea nr. 107/1992;

(v)Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare (COLREG 72), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1974;

(vi)Convenţia internationala asupra masurarii tonajului navelor, încheiată la Londra în 1969 (ITC 69), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976;

(vii)Convenţia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale şi Protocolul din 1996 la aceasta Convenţie (ILO nr. 147), ratificată de România prin Ordonanţa Guvernului nr. 56/1999, aprobată prin Legea nr. 19/2001;

(viii)Convenţia internationala din 1992 privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi (CLC 92), la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2000, aprobată prin Legea nr. 158/2000, împreună cu protocoalele şi amendamentele la aceste convenţii, precum şi codurile cu statut obligatoriu atribuit acestora, în versiunea lor la zi;

c)factor de risc - termen generic ce desemnează elementele prioritare în alegerea navelor pentru inspecţia PSC;

d)inspector PSC - persoana din cadrul ANR autorizata de aceasta să efectueze inspecţii în cadrul controlului statului portului - PSC;

e)inspecţie - vizita la bordul unei nave pentru verificarea atât a valabilităţii certificatelor relevante, a documentelor, a stării navei, a echipamentelor sale şi a echipajului acesteia, cat şi a condiţiilor de muncă şi viaţa la bord ale echipajului;

f)inspecţie mai detaliată - inspecţie în timpul căreia nava, echipamentele şi echipajul acesteia, în totalitate sau în parte, după caz, în circumstanţele prevăzute la art. 6 alin. (3), fac obiectul unei inspecţii mai amanuntite care include construcţia, echipamentele, echipajul, condiţiile de muncă şi viaţa la bord ale acestuia, precum şi conformitatea cu procedurile operationale de la bord;

g)inspecţia extinsă sau intensificata - o inspecţie asa cum se specifică la art. 7;

h)instalaţii din largul marii - instalaţii fixe ori mobile care operează pe sau deasupra platoului continental românesc;

i)MOU - Memorandumul de înţelegere de la Paris pentru controlul statului portului, semnat la 26 ianuarie 1982;

j)nava - orice nava maritima căreia i se aplică una sau mai multe convenţii şi care arboreaza pavilionul unui stat străin;

k)reţinere - interzicerea plecării din port a unei nave, datorită deficienţelor constatate, care, individual sau cumulate, determina ca nava sa nu mai fie considerată în buna stare de navigabilitate;

l)stoparea operaţiunilor - interzicerea operarii unei nave datorită deficienţelor constatate, care, individual sau cumulate, ar face ca operarea să fie riscanta.

Domeniu de aplicare

Articolul 3

(1)Prezentul ordin se aplică oricărei nave şi echipajului sau, care:

a)sosesc într-un port românesc sau la instalaţiile româneşti din largul marii; sau b) ancoreaza în rada unui astfel de port sau a unei astfel de instalaţii.

(2)Prevederile alin. (1) nu trebuie să afecteze drepturile de intervenţie ale României care decurg din prevederile convenţiilor internaţionale relevante.

(3)În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, ANR trebuie să ţină cont numai de acele cerinţe aplicabile ale unei convenţii relevante şi, în măsura în care acea convenţie nu se aplică, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca aceste nave nu constituie un pericol real pentru siguranţa, sănătate sau mediu. Pentru aplicarea acestui alineat, ANR trebuie să se ghideze după anexa nr. 1 la MOU.

(4)Când efectuează o inspecţie unei nave ce arboreaza pavilionul unui stat care nu este parte la o convenţie, ANR trebuie să se asigure ca tratamentul aplicat unei astfel de nave şi echipajului sau nu este mai favorabil decât cel aplicat unei nave ce arboreaza pavilionul unui stat care este parte la acea convenţie.

(5)Sunt exceptate de la prevederile prezentului ordin navele de pescuit, navele militare, navele auxiliare, navele din lemn de construcţie artizanala, navele guvernamentale folosite în scopuri necomerciale, precum şi navele de agrement care nu sunt angajate în scop comercial.

Corpul de inspecţie

Articolul 4

ANR trebuie să menţină un număr suficient de inspectori calificaţi şi autorizaţi pentru inspecţia navelor, care trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru a îndeplini atribuţiile în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Obligaţii privind inspecţiile

Articolul 5

(1)Numărul total de inspecţii la nave, efectuate de ANR în cursul unui an, asa cum este prevăzut la alin. (2) şi la art. 7, trebuie să corespundă unui minimum de 25% din numărul mediu anual de nave individuale ce arboreaza pavilion străin, care intră în porturile româneşti, calculat pe baza ultimilor 3 ani calendaristici pentru care exista statistici disponibile. (2) a) În conformitate cu prevederile art. 8, ANR trebuie să se asigure ca o inspecţie este efectuată în conformitate cu prevederile art. 6 la orice nava cu un factor de risc mai mare de 50 în baza de date a sistemului informaţional, care nu face obiectul unei inspecţii extinse, cu condiţia sa fi trecut o perioadă mai mare de o luna de la ultima inspecţie într-un port aflat sub incidenţa MOU.

b)La selectarea altor nave pentru inspecţie, ANR trebuie să stabilească ordinea prioritatilor, astfel:

(i)primele nave selectate pentru inspecţie trebuie să fie cele care se încadrează în criteriile prevăzute în anexa nr. 1, partea I, indiferent de factorul lor de risc;

(îi) navele care se încadrează în criteriile prevăzute în anexa nr. 1, partea a II-a, trebuie selectate în ordine descrescătoare, în funcţie de ordinea prioritatilor rezultată din valoarea factorului lor de risc calculată de sistemul informaţional.

(3)ANR trebuie să evite inspectarea navelor deja inspectate într-o perioadă anterioară de 6 luni în oricare stat membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca:

a)nava sa nu fie încadrată în criteriile prevăzute în anexa nr. 1;

b)nava sa nu fi avut vreo deficienta în raportul ultimei inspecţii;

c)sa nu existe motive întemeiate pentru a efectua o inspecţie;

d)nava sa nu se încadreze în prevederile alin. (2) lit. a).

(4)Prevederile alin. (3) nu trebuie să fie aplicate nici unui dispozitiv specific de control operational din dotare prevăzut anume în convenţii.

(5)ANR trebuie să coopereze cu Comisia Europeană, în vederea dezvoltării practicilor şi prioritatilor care să conducă la identificarea efectivă a navelor care ar putea să aibă deficiente.

Procedura de inspecţie

Articolul 6

(1)ANR trebuie să se asigure ca inspectorul PSC verifica cel puţin:

a)valabilitatea certificatelor şi documentelor prevăzute în anexa nr. 2, aplicabile navei respective;

b)starea generală a navei, inclusiv sala maşinilor, a spaţiilor de cazare şi a condiţiilor de igiena de la bord.

(2)Inspectorul PSC poate verifica toate certificatele şi documentele relevante, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 2, şi care trebuie să existe la bord în conformitate cu prevederile convenţiilor.

(3)După inspecţia la care se face referire în alin. (1) şi (2), atunci când inspectorul PSC are motive întemeiate sa creadă ca starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu corespunde în mod substanţial cerinţelor unei convenţii aplicabile, trebuie să efectueze o inspecţie mai detaliată, care să includă verificarea ulterioară a conformitatii cu cerinţele operationale de la bord. Motive întemeiate exista atunci când inspectorul PSC descoperă probe care, în baza judecaţii sale profesionale, impun o inspecţie mai detaliată a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia. Exemple de motive întemeiate sunt date în anexa nr. 3. (4) Trebuie avute în vedere, de asemenea, procedurile relevante şi liniile directoare pentru controlul navelor, asa cum sunt enumerate în anexa nr. 4.

Inspecţia extinsă obligatorie a anumitor nave

Articolul 7

(1)O nava aflată în una dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 5, secţiunea A, va fi supusă unei inspecţii extinse după o perioadă de 12 luni de la ultima inspecţie extinsă la care a fost supusă în unul dintre porturile unui stat membru al MOU.

(2)Dacă o astfel de nava este selectata pentru inspecţie în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) lit. b), atunci trebuie efectuată o inspecţie extinsă. Totuşi, o inspecţie în conformitate cu prevederile art. 6 poate fi efectuată şi între doua inspecţii extinse. (3) a) În conformitate cu prevederile alin. (1), operatorul sau comandantul navei trebuie să comunice ANR toate informaţiile cuprinse în secţiunea B din anexa nr. 5, pentru fiecare port românesc vizitat după o perioadă de 12 luni de la ultima inspecţie extinsă. Aceste informaţii trebuie puse la dispoziţie cu cel puţin 3 zile înainte de timpul estimat de sosire a navei în port sau înainte de plecarea navei din ultimul port, dacă voiajul între cele doua porturi durează mai puţin de 3 zile.

b)Orice nava care nu se conformează prevederilor lit. a) trebuie să facă obiectul unei inspecţii extinse în portul de destinaţie.

(4)Sub incidenţa art. 8, ANR trebuie să se asigure ca o nava este supusă unei inspecţii extinse obligatorii dacă îi sunt aplicabile prevederile alin. (3) şi are un factor de risc 7 sau mai mare, la prima vizita în port după o perioadă de 12 luni de la ultima inspecţie detaliată.

(5)Inspecţiile extinse trebuie efectuate în conformitate cu procedurile prevăzute în secţiunea C din anexa nr. 5.

Procedura aplicabilă în cazul în care anumite nave nu pot fi inspectate

Articolul 8

(1)În cazul în care, din motive operationale, ANR nu poate efectua inspecţia unei nave care are un factor de risc mai mare de 50, asa cum prevede art. 5 alin. (2) lit. a), sau o inspecţie extinsă obligatorie, asa cum prevede art. 7 alin. (4), trebuie să informeze fără nici o întârziere sistemul informaţional Sirenac ca o astfel de inspecţie nu a fost efectuată.

(2)Astfel de cazuri, împreună cu motivul pentru care navele respective nu au fost inspectate, trebuie raportate de ANR Comisiei Europene la intervale de 6 luni.

(3)Procentul de nave care nu au fost inspectate nu trebuie să depăşească într-un an calendaristic 5% din numărul anual individual de nave eligibile pentru inspecţiile la care face referire alin. (1), sosite în porturile româneşti, procent calculat pe baza ultimilor 3 ani calendaristici pentru care sunt disponibile statistici.

(4)În următorul port de escala, navele la care se face referire la alin. (1) trebuie să facă obiectul unei inspecţii, asa cum prevede art. 5 alin. (2) lit. a), sau al unei inspecţii extinse obligatorii, asa cum prevede art. 7 alin. (4), în următorul port de destinaţie al unui stat membru al Uniunii Europene, după caz.

Măsuri privind refuzul accesului în porturile româneşti pentru anumite nave

Articolul 9

(1)ANR trebuie să se asigure ca unei nave aflate în una dintre categoriile prevăzute în secţiunea A din anexa nr. 11 i se refuza accesul în porturile româneşti, cu excepţia situaţiilor descrise la art. 14 alin. (6), dacă nava, fie:

a)arboreaza pavilionul unui stat care apare pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU; şi b) a fost reţinută mai mult de doua ori în cursul ultimelor 24 de luni într-un port al unui stat membru al MOU; sau c) arboreaza pavilionul unui stat considerat cu "risc foarte mare" sau "risc mare" pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU; şi d) a fost reţinută mai mult decât o dată în ultimele 36 de luni într-un port al unui stat membru al MOU.

(2)Refuzul accesului devine aplicabil imediat după ce nava a fost autorizata sa plece din portul în care a făcut obiectul unei a doua sau a treia reţineri, după caz.

(3)În conformitate cu prevederile alin. (1), ANR trebuie să se conformeze procedurilor prevăzute în secţiunea B din anexa nr. 11.

Raport de inspecţie pentru comandant

Articolul 10

La finalizarea inspecţiei, a inspecţiei detaliate sau a inspecţiei extinse, inspectorul PSC trebuie să întocmească un raport de inspecţie în conformitate cu prevederile anexei nr. 9. Un exemplar al raportului de inspecţie va fi pus la dispoziţie comandantului navei.

Remediere şi reţinere

Articolul 11

(1)ANR trebuie să se asigure ca toate deficientele confirmate sau descoperite pe timpul inspecţiei, la care se face referire în art. 5 alin. (2) şi în art. 7, sunt sau vor fi remediate în conformitate cu prevederile convenţiilor.

(2)În cazul deficienţelor care în mod evident pun în pericol siguranţa, sănătatea sau mediul, ANR trebuie să se asigure ca nava este reţinută ori operaţiunile în cursul cărora au fost descoperite deficientele au fost stopate. Nota de reţinere a navei ori măsura de stopare a operaţiunilor nu va fi retrasă până la înlăturarea pericolului sau până când ANR hotărăşte ca nava poate pleca ori ca operaţiunile pot fi continuate fără risc pentru siguranţa, sănătatea pasagerilor sau a echipajului ori risc pentru alte nave sau o ameninţare pentru mediul înconjurător.

(3)În exercitarea judecaţii sale profesionale pentru a stabili dacă o nava trebuie reţinută sau nu, inspectorul PSC trebuie să aplice criteriile prevăzute în anexa nr. 6. În aceasta situaţie, dacă nava nu este echipata cu un sistem de înregistrare a datelor voiajului în stare de funcţionare, asa cum prevede anexa nr. 12, nava trebuie reţinută. Dacă aceasta deficienta nu poate fi remediata în portul de reţinere, ANR poate permite navei sa plece către cel mai apropiat port convenabil, unde deficienta trebuie remediata, sau să solicite ca remedierea deficientei să fie efectuată într-o perioadă de maximum 30 de zile. În acest scop trebuie aplicate procedurile menţionate la art. 14. (4) În circumstanţe excepţionale, când starea generală a unei nave este în mod evident substandard, ANR poate retine nava sau poate suspenda inspecţia până când părţile responsabile vor fi luat toate măsurile necesare în vederea conformarii cu cerinţele relevante ale convenţiilor.

(5)În situaţia în care inspecţiile la care se face referire la art. 5 alin. (2) şi la art. 7 au ca rezultat o reţinere, ANR trebuie să informeze imediat, în scris, ataşând raportul de inspecţie, autoritatea statului al cărui pavilion nava este indreptatita sa îl arboreze, denumita în continuare administraţia statului de pavilion, sau, când acest lucru nu este posibil, consulatul ori, în absenta acestuia, cea mai apropiată reprezentanta diplomatică a statului respectiv despre toate circumstanţele care au condus la reţinerea navei. În plus, când acest lucru este relevant, trebuie informati şi inspectorii nominalizaţi sau organizaţiile recunoscute, responsabile pentru eliberarea certificatelor de clasa sau a certificatelor eliberate în numele statului de pavilion în conformitate cu convenţiile internaţionale.

(6)Prevederile prezentului ordin nu trebuie să aducă atingere cerinţelor suplimentare ale convenţiilor privind procedurile de notificare şi raportare referitoare la PSC.

(7)Când se exercită controlul statului portului, în conformitate cu prevederile prezentului ordin, trebuie depuse toate eforturile posibile pentru a se evita reţinerea sau întârzierea nejustificată a navei. Atunci când nava este reţinută sau intarziata în mod nejustificat, operatorul ori proprietarul navei trebuie să fie îndreptăţit la despăgubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. În orice situaţie de presupusa reţinere nejustificată, proba reţinerii sau întârzierii nejustificate cade în sarcina operatorului ori a proprietarului navei.

Proceduri aplicabile în absenta certificatelor ISM

Articolul 12

(1)Dacă în timpul inspecţiei se constata lipsa copiei documentului de conformitate (DOC) sau a certificatului de management al siguranţei (SMC), eliberat în conformitate cu prevederile Codului internaţional de management pentru exploatarea în siguranţa a navelor şi pentru prevenirea poluarii (Codul ISM), de la bordul navei la care prevederile Codului ISM sunt aplicabile, ANR trebuie să ia măsura reţinerii navei.

(2)Totuşi, în absenta documentelor la care face referire alin. (1), în condiţiile în care în timpul inspecţiei nu au fost descoperite şi alte deficiente care să justifice reţinerea navei, ANR poate ridica măsura reţinerii pentru a evita congestionarea portului. Ori de câte ori ia o astfel de decizie, ANR trebuie să informeze imediat autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene despre aceasta.

(3)ANR trebuie să se asigure ca navelor autorizate sa plece din port în condiţiile prevăzute la alin. (2) li se refuza accesul în toate porturile comunităţii, până când operatorul sau proprietarul navei demonstreaza ANR ca nava are certificate valabile, eliberate în conformitate cu Codul ISM, exceptând situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (6). Când deficientele prevăzute la art. 11 alin. (2) nu pot fi remediate în portul de reţinere, trebuie aplicate, de asemenea, şi prevederile art. 14.

Dreptul la contestaţie

Articolul 13

(1)Proprietarul, operatorul sau reprezentantul navei în România are dreptul la contestaţie împotriva deciziei ANR de a retine ori de a refuza accesul navei în porturi. Contestaţia nu suspenda măsura de reţinere sau de refuz a accesului în porturi.

(2)Dreptul la contestaţie se supune prevederilor legii contenciosului administrativ.

(3)ANR trebuie să informeze comandantul navei despre dreptul la contestaţie prevăzut la alin. (1).

Proceduri ulterioare inspecţiei şi reţinerii

Articolul 14

(1)Atunci când deficientele prevăzute la art. 11 alin. (2) nu pot fi remediate în portul de inspecţie, ANR poate permite navei în cauza sa plece spre cel mai apropiat şantier naval de reparaţii disponibil, pe care comandantul şi autorităţile implicate îl aleg, dacă se face dovada conformarii cu condiţiile stabilite de autoritatea statului pavilionului şi agreate de ANR. Astfel de condiţii trebuie să garanteze ca nava poate pleca fără a prezenta risc pentru siguranţa şi sănătatea pasagerilor, a echipajului sau risc pentru alte nave şi fără sa constituie o ameninţare a mediului marin.

(2)În cazul prevăzut la alin. (1), ANR trebuie să notifice autoritatea competentă a statului portului unde se afla şantierul de reparaţii, părţile prevăzute la art. 11 alin. (5) şi, după caz, oricare alte autorităţi interesate despre toate condiţiile stabilite pentru plecarea în voiaj.

(3)Notificarea părţilor la care se face referire în alin. (2) trebuie facuta în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la MOU. În cazul în care ANR primeşte o astfel de notificare, trebuie să informeze autoritatea care a transmis notificarea despre măsurile luate.

(4)ANR trebuie să ia măsuri pentru a se asigura ca navelor la care se face referire la alin. (1) şi care:

a)pleacă pe mare fără să se conformeze cerinţelor stabilite; sau b) refuza să se conformeze cerinţelor aplicabile ale convenţiilor, fără a intra pentru reparaţii în şantierul naval stabilit, li se va interzice accesul în porturile româneşti, până când proprietarul sau operatorul acesteia va face dovada către ANR ca acestea corespund tuturor cerinţelor aplicabile ale convenţiilor.

(5)În cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ANR trebuie să informeze imediat autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene. În cazurile prevăzute la alin. (4) lit. b), când şantierul naval pentru reparaţii se afla pe teritoriul României, ANR trebuie să alerteze imediat autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene. Înaintea interzicerii accesului unei nave în porturile româneşti, ANR poate solicita consultări prealabile administraţiei statului de pavilion al navei.

(6)Fără a aduce atingere prevederilor alin. (4), ANR poate permite accesul într-un anumit port, în caz de forta majoră sau de deteriorare considerabila a condiţiilor de siguranţă a navei, pentru a reduce ori a minimiza riscul de poluare sau pentru a remedia deficientele, cu condiţia ca proprietarul, operatorul ori comandantul navei să facă dovada ca a luat măsurile necesare intrării navei în siguranţa în acel port conform cerinţelor ANR.

Profilul profesional al inspectorilor

Articolul 15

(1)Inspecţiile trebuie efectuate numai de inspectori care îndeplinesc criteriile de calificare prevăzute în anexa nr. 7. (2) Atunci când expertiza profesională necesară nu poate fi asigurata de ANR, inspectorul PSC poate fi asistat de o altă persoană având calificarea şi experienta necesare.

(3)Inspectorii PSC care efectuează inspecţia PSC şi persoanele care îi asista nu trebuie să aibă interese comerciale în portul de inspecţie ori la nava inspectata, sa nu fie angajaţi sau sa desfăşoare activităţi în numele unor organizaţii neguvernamentale care emit certificate statutare ori de clasa sau care efectuează inspecţiile necesare eliberării actelor certificate pentru nave.

(4)Fiecare inspector PSC trebuie să posede un document personal, sub forma unui card de identitate emis de ANR în conformitate cu prevederile prezentului ordin, care să probeze ca inspectorul PSC este autorizat să efectueze inspecţii PSC în numele Guvernului României. Modelul şi conţinutul cardului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 13.

Rapoarte de la piloti şi autorităţi portuare

Articolul 16

(1)Pilotii români angajaţi în manevra de acostare ori de plecare a navelor sau cei angajaţi în pilotarea navelor către un port românesc vor informa imediat ANR, ori de câte ori constata în timpul desfăşurării activităţii, ca exista deficiente care ar putea prejudicia siguranţa navigaţiei, a navei sau care ar putea constitui un pericol major pentru mediul marin.

(2)Atunci când autorităţile portuare, în timpul exercitării normale a atribuţiilor de serviciu, constata ca o nava aflată într-un port românesc are deficiente care pot prejudicia siguranţa navei sau care pot constitui o ameninţare pentru mediul marin, trebuie să informeze imediat ANR.

Cooperarea

Articolul 17

(1)ANR trebuie să coopereze cu autorităţile portuare şi cu alte autorităţi, precum şi cu agenţii economici pentru a putea obţine toate informaţiile relevante cu privire la navele care intră în porturile româneşti.

(2)ANR trebuie să facă schimb de informaţii şi sa coopereze cu autorităţile competente ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi sa menţină legături operationale cu Comisia Europeană şi cu Sistemul informaţional Sirenac de la St. Malo, Franţa. În scopul desfăşurării inspecţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi la art. 7, inspectorii PSC trebuie să consulte bazele de date publice şi private care conţin informaţii despre inspecţia navelor, accesibile prin Sistemul informaţional Equasis.

(3)Informaţiile la care se face referire la alin. (2) sunt cele prevăzute în anexa nr. 4 la MOU, care asigura conformitatea cu prevederile art. 18 din prezentul ordin.

Publicarea informaţiilor

Articolul 18

(1)ANR trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura ca informaţiile prevăzute în partea I din anexa nr. 8 privind navele care au fost reţinute în porturile româneşti sau cărora li s-a interzis accesul într-un port românesc în decursul lunii anterioare sunt făcute publice cel puţin o dată pe luna.

(2)Informaţiile prevăzute în părţile I şi a II-a din anexa nr. 8 şi informaţiile privind schimbarea, suspendarea şi retragerea clasei navei, prevăzute la art. 15 alin. (3) din Directiva 94/57/EC , trebuie să fie disponibile în Sistemul informaţional Sirenac.

(3)ANR şi Comisia Europeană trebuie să coopereze în vederea stabilirii condiţiilor tehnice necesare prevăzute la alin. (2).

(4)Prevederile acestui articol nu aduc atingere prevederilor legale în vigoare privind răspunderea juridică.

Rambursarea costurilor

Articolul 19

(1)Dacă inspecţiile prevăzute la art. 6 şi 7 confirma sau descoperă deficiente în legătură cu cerinţele unei convenţii care impun reţinerea unei nave, atunci toate costurile în legătură cu inspecţiile trebuie să fie suportate de proprietar, operator sau de reprezentantul acestuia în România.

(2)Contravaloarea cheltuielilor legate de inspecţiile efectuate de ANR în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (4) se suporta de proprietarul sau operatorul navei.

(3)În cazul reţinerii unei nave pentru deficiente sau pentru lipsa certificatelor valabile, asa cum este prevăzut la art. 11 şi în anexa nr. 6, costurile în legătură cu reţinerea navei în port se suporta de proprietarul sau operatorul navei.

(4)Reţinerea nu va fi ridicată decât după plata integrală sau după ce a fost depusa o garanţie suficienta pentru rambursarea costurilor.

Informaţii pentru monitorizarea implementarii

Articolul 20

ANR trebuie să pună la dispoziţie Comisiei Europene informaţiile prevăzute în anexa nr. 10, la intervalele stabilite în aceasta.

Articolul 21

Contravenţiile la prevederile prezentului ordin se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 22

ANR va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 23

Anexele nr. 1-13 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 24

Prezentul ordin transpune prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 95/21/EC din 19 iunie 1995 pentru controlul statului portului, publicată în JO nr. L157 1 din 7 iulie 1995, astfel cum a fost amendata prin Directiva Consiliului Europei nr. 98/25/EC din 27 aprilie 1998, publicată în JO nr. L133 19 din 7 mai 1998, Directiva Comisiei Europene nr. 98/42/EC din 19 iunie 1998, publicată în JO nr. L184 40 din 27 iunie 1998, Directiva Comisiei Europene nr. 1999/97/EC din 13 decembrie 1999, publicată în JO nr. L331 67 din 23 decembrie 1999, Directiva Parlamentului European şi a Consiliului European nr. 2001/106/EC din 19 decembrie 2001, publicată în JO nr. L19 17 din 22 ianuarie 2002, şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului European nr. 2002/84/EC din 5 noiembrie 2002, publicată în JO nr. L324 53 din 29 noiembrie 2002, precum şi ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 96/40/EC din 25 iunie 1996, publicată în JO nr. L196 din 7 august 1996, p. 008-009.

Articolul 25

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 26

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 654/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc (controlul statului portului), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 30 mai 2003.

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Gheorghe Dobre

Bucureşti, 21 februarie 2006.

Nr. 256.

Anexa 1

NAVE CARE TREBUIE INSPECTATE CU PRIORITATE

[menţionate la art. 5 alin. (2) din ordin]

I. Factori prioritari

Următoarele nave trebuie inspectate cu prioritate, indiferent de valoarea factorului de risc:

1.navele pentru care s-au primit rapoarte de la piloti sau de la autorităţile portuare care reclama existenta unor deficiente care pot prejudicia navigaţia lor în siguranţa, în conformitate cu Directiva 93/75/EEC şi cu art. 16 din ordin;

2.navele care nu s-au conformat obligaţiilor prevăzute de Directiva 93/75/EEC;

3.navele care au făcut obiectul unui raport de notificare primit de la autorităţile altor state membre ale Uniunii Europene;

4.navele care fac obiectul unui raport sau al unei plângeri a comandantului, a unui membru din echipaj sau a oricărei alte persoane ori organizaţii care are un interes legitim în operarea în siguranţa a navei, asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bord sau pentru prevenirea poluarii, cu excepţia cazului în care ANR considera raportul ori plângerea ca fiind nefondata. Identitatea persoanei care a întocmit raportul sau plângerea nu trebuie să fie dezvaluita comandantului ori proprietarului navei;

5.navele care au fost:

a)implicate într-o coliziune, au atins fundul marii sau au eşuat în drumul lor către port;

b)acuzate de o presupusa încălcare a prevederilor privind deversarile de substanţe dăunătoare sau efluenti;

c)manevrate într-o maniera dezordonata, nesigura, acolo unde sunt rute adoptate de IMO sau nu au fost urmate practicile ori procedurile navigaţiei în siguranţa; sau d) operate într-o asemenea maniera în care ar fi putut pune în pericol persoanele, proprietatea sau mediul;

6.navele cărora în cursul ultimelor 6 luni le-a fost suspendată sau retrasă clasa din motive de siguranţă.

II. Factor de risc general

Următoarele nave trebuie considerate ca o prioritate pentru inspecţie:

1.navele care viziteaza pentru prima data un port românesc ori după o absenta de 12 luni sau mai mult. În aplicarea acestor criterii ANR trebuie să ia în considerare acele inspecţii care au fost efectuate de statele membre ale MOU. În acest scop, în absenta unor date relevante, ANR trebuie să se bazeze pe informaţiile din baza de date a Sistemului informaţional Sirenac şi va inspecta acele nave care nu au fost înregistrate în aceasta;

2.navele care nu au fost inspectate în ultimele 6 luni de nici un stat membru al Uniunii Europene;

3.navele ale căror certificate statutare pentru construcţie şi echipament, emise în conformitate cu prevederile convenţiilor relevante şi certificatele de clasa, nu au fost emise de organizaţiile recunoscute conform prevederilor Directivei Consiliului 94/57/EC ;

4.navele care arboreaza pavilionul unui stat care apare pe "lista neagra" publicată în raportul anual al MOU;

5.navele cărora li s-a permis sa părăsească portul în anumite condiţii, cum ar fi:

a)deficientele să fie remediate înainte de plecare;

b)deficientele să fie remediate în următorul port de escala;

c)deficientele să fie remediate în 14 zile;

d)deficientele pentru care au fost specificate alte condiţii.

Se va tine cont dacă au fost luate măsurile necesare şi toate deficientele au fost remediate;

6.navele ale căror deficiente au fost înregistrate ca urmare a unei inspecţii anterioare, în funcţie de numărul de deficiente;

7.navele care au fost reţinute într-un port anterior;

8.navele care arboreaza pavilionul unei tari care nu a ratificat toate convenţiile internaţionale relevante la care se face referire în art. 3 din ordin;

9.navele clasificate de o societate de clasificare cu o rata de deficiente peste medie;

10.navele din categoriile la care se face referire în secţiunea A din anexa nr. 5;

11.navele cu o vechime de peste 13 ani.

În determinarea ordinii de prioritate la inspecţie pentru navele enumerate mai sus ANR trebuie să ia în considerare factorul de risc general obţinut din baza de date a Sistemului informaţional Sirenac, conform secţiunii 1 din anexa nr. I la MOU. Un factor de risc general mai mare este premisa unui grad de prioritate mai ridicat. Factorul de risc general este suma valorilor factorilor de risc definiţi în cadrul MOU. Prevederile pct. 5, 6 şi 7 se vor aplica numai inspecţiilor efectuate în ultimele 12 luni. Factorul de risc general nu va fi mai mic decât suma valorilor prevăzute la pct. 3, 4, 8, 9, 10 şi 11. Totuşi, în scopul aplicării art. 7 alin. (4) din ordin, factorul de risc general nu trebuie să ia în considerare prevederile pct. 10.

Anexa 2

LISTA CERTIFICATELOR ŞI DOCUMENTELOR

[menţionate la art. 6 alin. (1) din ordin]

1.Certificatul internaţional de tonaj (1969)

2.Certificatul de siguranţă pentru nava de pasageri

–Certificatul de siguranţă a construcţiei pentru nava de mărfuri

–Certificatul de siguranţă a echipamentului pentru nava de mărfuri

–Certificatul de siguranţă radiotelegrafica pentru nava de mărfuri

–Certificatul de siguranţă radiotelefonica pentru nava de mărfuri

–Certificatul de siguranţă radio pentru nava de mărfuri

–Certificatul de scutire, inclusiv lista de mărfuri, acolo unde este cazul

–Certificatul de siguranţă pentru nava de mărfuri

3.Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate în vrac

–Certificatul de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate în vrac

4.Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul substanţelor chimice periculoase în vrac

–Certificatul de conformitate pentru transportul substanţelor chimice periculoase în vrac

5.Certificatul internaţional pentru prevenirea poluarii cu hidrocarburi de la nave

6.Certificatul internaţional pentru prevenirea poluarii la transportul substanţelor lichide nocive în vrac

7.Certificatul internaţional asupra liniilor de încărcare (1966)

–Certificatul internaţional de scutire asupra liniilor de încărcare (1966)

8.Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, părţile I şi II

9.Jurnalul de înregistrare a mărfii

10.Certificatul de echipaj minim de siguranţă

10a. Certificate emise în concordanta cu Convenţia STCW

11.Certificate de sănătate, conform Convenţiei ILO nr. 73 privind examinarea medicală a navigatorilor

12.Informaţia de stabilitate

13.Copie a documentului de conformitate (DOC) şi a Certificatului managementului siguranţei (SMC) emis în conformitate cu Codul internaţional de management pentru operarea în siguranţa a navelor şi pentru prevenirea poluarii (Codul ISM), (SOLAS 74, cap. IX)

14.Certificatele navei pentru corp şi maşini, emise de societatea de clasificare în speta (vor fi cerute numai dacă nava menţine clasa cu o societate de clasificare)

15.Documentul de conformitate cu cerinţele speciale pentru navele care transporta mărfuri periculoase

16.Certificatul de siguranţă pentru navele de mare viteza şi documentul de atestare pentru conducerea acestora

17.Lista specială sau manifestul mărfurilor periculoase ori planul de încărcare detaliat

18.Jurnalul de bord al navei, cu privire la evidenta rolurilor, testelor, exerciţiilor, şi jurnalul de înregistrare a inspecţiilor şi întreţinere a mijloacelor de salvare a vieţii, precum şi dispunerea acestora

19.Certificatul de siguranţă a navei cu destinaţie specială

20.Certificatul de siguranţă pentru platformele de foraj mobile

21.Pentru tancurile petroliere, înregistrări privind sistemul de monitorizare şi control al descarcarilor de hidrocarburi pentru ultimul voiaj efectuat în balast

22.Planul rolurilor, planul de incendiu, iar pentru navele de pasageri, planul de vitalitate

23.Planul de urgenta de prevenire a poluarii (SOPEP)

24.Dosarul cu rapoartele de inspecţie (în cazul vrachierelor şi al tancurilor petroliere)

25.Rapoartele de inspecţii PSC anterioare

26.Informaţia privind raportul maxim A/A, pentru navele Ro/Ro care transporta şi pasageri

27.Documentul de autorizare pentru transportul cerealelor

28.Manualul pentru amararea/arimarea mărfurilor

29.Jurnalul de înregistrare a gunoiului şi planul de management al gunoiului

30.Sistemul de sprijinire în luarea deciziilor pentru comandantul navei de pasageri

31.Planul de cooperare privind căutarea şi salvarea (SAR) pentru navele de pasageri care navighează pe rute fixe

32.Lista limitarilor operationale pentru navele de pasageri

33.Informaţia pentru vrachiere

34.Planul de încărcare/descărcare pentru vrachiere

35.Certificat de asigurare sau alta garanţie financiară de răspundere civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi (CLC 1992).

Anexa 3

EXEMPLE

de motive întemeiate pentru o inspecţie mai detaliată

[menţionate la art. 6 alin. (3) din ordin]

1.Navele identificate în anexa nr. 1 partea I şi partea a II-a, alin. II-3, II-4, II-5b), II-5c) şi II-8

2.Jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor nu este completat corect şi la zi.

3.Când în timpul examinării certificatelor şi a altor documente sunt descoperite inadvertente.

4.Indicii ca membrii echipajului nu se conformează prevederilor art. 8 din Directiva Consiliului 94/58/EC*1)

*1) OJ nr. L 319 din 12 decembrie 1994, p. 28.

5.Dovezi ca manipularea mărfurilor, precum şi alte operaţiuni nu sunt efectuate în siguranţa sau în conformitate cu liniile directoare ale IMO, de exemplu conţinutul de oxigen din tubulatura principala a instalaţiei de gaz inert depăşeşte limita maxima admisă

6.Omisiunea comandantului unui tanc petrolier de a furniza informaţii privind sistemul de monitorizare şi control al descarcarilor de hidrocarburi pentru ultimul voiaj efectuat în balast

7.Lipsa unui plan la zi cu rolurile echipajului sau în situaţia în care membrii echipajului nu au cunoştinţa de îndatoririle lor în cazul unui incendiu ori în cazul unui ordin de abandonare a navei

8.Emiterea de mesaje de pericol false, fără a fi urmate de procedurile corecte de anulare a mesajelor

9.Lipsa unui echipament principal sau a unui plan cerut de convenţiile relevante

10.Condiţii excesiv de neigienice la bordul navei

11.Evidentele rezultate din impresia generală şi observaţiile inspectorului ca structura navei este serios deteriorata sau exista deficiente care supun unui risc structura, etanseitatea ori integritatea etanseitatii navei

12.Dovezi sau informaţii ca echipajul ori comandantul nu este familiarizat cu procedurile operationale esenţiale de la bord privind siguranţa navei şi prevenirea poluarii sau ca astfel de operaţiuni nu au fost efectuate.

Anexa 4

PROCEDURI

pentru controlul navelor

[menţionate la art. 6 alin. (4) din ordin]

1.Principiile dotării navelor cu echipaj minim de siguranţă [Rezoluţia IMO A.890(21)], anexele care conţin Documentul de echipaj minim de siguranţă (anexa nr. I) şi Liniile directoare pentru aplicarea principiilor de echipaj minim de siguranţă (anexa nr. II)

2.Prevederile Codului internaţional privind transportul mărfurilor periculoase (Codul IMDG)

3.Publicaţia ILO, "Inspecţie a condiţiilor de muncă la bordul navelor. Ghidul procedurilor"

4.Anexa nr. I la MOU "Proceduri pentru controlul statului portului".

Anexa 5

SECŢIUNEA A: Categorii de nave care fac obiectul unei inspecţii extinse

[menţionate la art. 7 alin. (1) din ordin]

1.Tancuri care transporta gaze şi tancuri chimice, mai vechi de 10 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcţie indicate în certificatele de siguranţă

2.Vrachierele mai vechi de 12 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcţie indicate în certificatele de siguranţă

3.Tancurile petroliere cu un tonaj brut mai mare de 3.000 şi mai vechi de 15 ani - vârsta stabilită pe baza datei de construcţie indicate în certificatele de siguranţă

4.Pasagerele mai vechi de 15 ani, altele decât pasagerele prevăzute la art. 2 lit. (a) şi (b) din Directiva Consiliului 1999/35/EC *1) din 29 aprilie 1999 privind Sistemul de inspecţii obligatorii pentru operarea în siguranţa a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta şi pasageri, precum şi a navelor de pasageri de mare viteza care operează în serviciu regulat.

*1) OJ nr. 138 din 1 iunie 1999, p. 1.

SECŢIUNEA B: Informaţii care trebuie comunicate ANR

[menţionate la art. 7 alin. (3) lit. a)]

A. numele navei;

B. pavilionul navei;

C. numărul de identificare IMO;

D. tonajul deadweight;

E. data construcţiei navei, determinata pe baza datei indicate de certificatele de siguranţă ale navei;

F. pentru tancuri:

F.a. configuraţia: corp simplu, corp simplu cu SBT (tancuri cu balast separat), corp dublu;

F.b. starea de încărcare a mărfii şi a tancurilor de balast: plin, gol, inertat;

F.c. volumul şi natura mărfii;

G. timpul estimat al sosirii la portul de destinaţie sau la poziţia de îmbarcare a pilotului, după cum cere ANR;

H. durata planificata pentru stationare;

I. operaţiunile planificate pentru portul de destinaţie (încărcare, descărcare, altele);

J. inspecţii statutare planificate şi operaţiuni de întreţinere şi reparaţii substanţiale care trebuie efectuate pe timpul stationarii în portul de destinaţie.

Secţiunea CProceduri privind

inspecţia extinsă a unei anumite categorii de nave

[menţionate la art. 7 alin. (5) din ordin]

A. În funcţie de fezabilitatea lor practica sau de orice constrângeri în legătură cu siguranţa persoanelor, a navei sau a portului, cel puţin punctele de mai jos trebuie să facă parte dintr-o inspecţie extinsă. Inspectorii trebuie să fie constienti ca pot împiedica efectuarea în siguranţa a unor anumite operaţiuni de la bord, de exemplu manipularea mărfii, dacă se solicita efectuarea unor teste în timpul unor astfel de operaţiuni.

1.Nave în general (categorii în secţiunea A):

a)black-out şi pornirea generatorului de avarie;

b)inspecţia iluminatului de avarie;

c)punerea în funcţiune a pompei de avarie de stins incendiul cupland doua manici la tubulatura principala de stins incendiul;

d)punerea în funcţiune a pompelor de santina;

e)închiderea portilor etanse;

f)lansarea la apa a unei barci de salvare;

g)testarea stoparii de urgenta de la distanta a generatoarelor electrice, caldarinelor, boilerelor, ventilatiei şi a pompelor de combustibil;

h)testarea instalaţiei de guvernare, inclusiv a instalaţiei de guvernare de avarie;

i)inspecţia sursei de energie de avarie a instalaţiilor radio;

j)inspecţia şi, dacă este posibil, testarea separatorului de santina.

2.Tancuri care transporta gaze şi tancuri chimice

În plus faţă de punctele menţionate în secţiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecţie extinsă la tancurile care transporta gaze şi tancuri chimice:

a)monitorizarea tancurilor de marfa şi a dispozitivelor de siguranţă privind temperatura, presiunea şi ulajul;

b)dispozitivele de analiza a oxigenului şi explozimetrele, inclusiv calibrarea acestora. Existenta echipamentului de detectie chimica cu un număr suficient de tuburi de detectare a gazului pentru tipul specific de marfa transportată;

c)seturi de dispozitive de respirat la cabina, care să asigure o protecţie suficienta a ochilor şi respiratorie pentru fiecare persoana de la bord (dacă acest lucru este cerut de produsele listate în Certificatul internaţional de conformitate sau în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac ori al gazelor lichefiate în vrac, după caz);

d)verificarea în vederea stabilirii dacă produsul transportat este listat în Certificatul internaţional de conformitate sau în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase în vrac ori al gazelor lichefiate în vrac, după caz;

e)instalaţiile fixe de stins incendiul de pe punte, fie ca sunt cu spuma chimica sau cu produse chimice uscate (pudra) ori de alt tip, în funcţie de tipul produsului transportat.

3.Vrachiere

În plus faţă de punctele menţionate în secţiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecţie extinsă la vrachiere:

a)posibila coroziune a sistemelor de montare pe punte a echipamentelor;

b)posibila deformare şi/sau coroziune a capacelor magaziilor;

c)posibile fisuri sau coroziune locală a pereţilor transversali;

d)accesul în magaziile de marfa;

e)verificarea existenţei la bord a următoarelor documente în vederea stabilirii ca acestea sunt vizate de statul pavilionului sau de societatea de clasificare: (1) rapoartele de inspecţie structurale; (2) rapoartele de evaluare a condiţiei; (3) rapoartele măsurătorilor grosimii tablei; (4) documentul descriptiv la care face referire Rezoluţia IMO A.744(18).

4.Tancuri petroliere

În plus faţă de punctele menţionate în secţiunea 1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecţie extinsă la tancurile petroliere:

a)sistemul de spuma fixa de punte;

b)echipamentul de stins incendiul în general;

c)inspecţia obturatoarelor din sala maşinilor, camera pompelor şi spaţiile de locuit;

d)controlul presiunii gazului inert şi al conţinutului de oxigen;

e)tancurile de balast. În prima instanţa, cel puţin un tanc de balast din zona tancurilor de marfa să fie examinat din autoclava de acces de pe punte a tancului de marfa, dacă inspectorul stabileşte motive întemeiate pentru o inspecţie ulterioară;

f)verificarea existenţei la bord a următoarelor documente, în vederea stabilirii ca acestea sunt vizate de statul pavilionului sau de societatea de clasificare: (1) rapoartele de inspecţie a structurii; (2) rapoartele de evaluare a condiţiei; (3) rapoartele măsurătorilor grosimii tablei; (4) documentul descriptiv la care face trimitere Rezoluţia IMO A.744(18).

5.Nave de pasageri care nu sunt cuprinse în prevederile Directivei 1999/35/EC .

În plus faţă de punctele prevăzute în secţiunea C1, următoarele puncte trebuie considerate ca făcând parte dintr-o inspecţie extinsă la pasagere:

a)testarea sistemului de detectare şi alarmare în caz de incendiu;

b)testarea închiderii corespunzătoare a uşilor de incendiu;

c)testarea instalaţiei de amplificare/comunicare;

d)un rol de incendiu cu o parte din membrii echipajului de la secţia bucatarie/restaurant, acolo unde, ca un minimum de cerinţe, echipamentele individuale de protecţie pentru stins incendiile trebuie testate;

e)demonstrarea faptului ca membrii-cheie ai echipajului sunt familiarizati cu planul de vitalitate.

B. Dacă se considera necesar, cu consimţământul comandantului sau al operatorului, inspecţia poate fi continuată şi în timpul voiajului spre sau dinspre un port românesc.

C. Inspectorul nu trebuie să obstructioneze operarea navei şi nici sa genereze situaţii care, după judecata comandantului, ar putea pune în pericol siguranţa pasagerilor, a echipajului şi a navei.

Anexa 6

CRITERII PENTRU REŢINEREA UNEI NAVE

[menţionate la art. 11 alin. (3) din ordin]

Introducere

Înainte de a decide dacă deficientele găsite în timpul inspecţiei conduc la reţinerea navei implicate, inspectorul PSC trebuie să aplice criteriile menţionate în secţiunile 1 şi 2.

Secţiunea a 3-a include exemple de deficiente care prin ele însele pot conduce la reţinerea navei implicate [vezi art. 11 alin. (3) din ordin].

Atunci când motivul reţinerii este rezultatul unei avarii accidentale suferite de nava în timpul voiajului către un port, nu se va mai emite nota de reţinere, dacă se face dovada ca:

a)a fost acordată o atenţie deosebită cerinţelor conţinute de Regula I/11(c) din Convenţia SOLAS 74, privind notificarea administraţiei statului pavilionului, surveiorului nominat sau organizaţiei recunoscute, responsabilă pentru eliberarea certificatului relevant;

b)înainte de intrarea navei în port, comandantul sau proprietarul navei a transmis ANR detalii despre circumstanţele în care a avut loc accidentul, avariile suferite, precum şi informaţii despre dovada notificării administraţiei statului pavilionului;

c)nava a întreprins acţiunile necesare remedierii avariilor, iar acestea au fost acceptate de ANR; şi d) având în vedere notificarea privind finalizarea acţiunii de remediere a avariilor, autoritatea statului de pavilion s-a asigurat ca deficientele care erau în mod clar periculoase pentru siguranţa, sănătate sau mediu au fost remediate.

Secţiunea 1Criterii principale

Când îşi exercită judecata profesională pentru a decide dacă retine sau nu o nava, inspectorul PSC trebuie să aplice următoarele criterii principale:

a)navele care sunt nesigure pentru a pleca pe mare trebuie reţinute indiferent cat de mult timp vor sta în port pentru remedierea deficienţelor;

b)o nava va fi reţinută dacă deficientele sunt suficient de serioase ca sa ducă la o reinspectie în urma căreia inspectorul PSC să constate ca acestea au fost remediate înainte de plecarea navei din port. Necesitatea de reintoarcere a inspectorului PSC la nava este măsura gravitatii deficienţelor constatate. Totuşi acest lucru nu implica o astfel de obligaţie pentru fiecare caz. ANR trebuie să verifice într-un fel sau altul, de preferat printr-o vizita ulterioară, dacă deficientele au fost remediate înainte de plecarea navei.

Secţiunea a 2-aAplicarea criteriilor principale

Când decide dacă deficientele constatate sunt suficient de serioase pentru a determina reţinerea navei, inspectorul PSC trebuie să evalueze dacă:

1.nava are documentele relevante valabile;

2.nava are echipajul minim de siguranţă cerut de Certificatul de echipaj minim de siguranţă.

În timpul inspecţiei inspectorul PSC trebuie să evalueze dacă nava şi/sau echipajul sunt apte pentru:

1.a naviga în siguranţa în voiajul următor;

2.a manipula în siguranţa, a transporta şi a monitoriza starea mărfii pe durata voiajului următor;

3.a asigura funcţionarea în siguranţa a echipamentelor din sala maşinilor pe durata voiajului următor;

4.menţinerea propulsiei şi a guvernarii în condiţii optime;

5.lupta efectivă contra incendiilor în orice loc de pe nava, dacă acest lucru este necesar, în cursul voiajului următor;

6.abandonarea navei cu rapiditate şi în siguranţa, salvarea efectivă, în caz de necesitate, în voiajul următor;

7.prevenirea poluarii mediului în voiajul următor;

8.menţinerea unei stabilitati adecvate în timpul voiajului următor;

9.menţinerea unei etanseitati adecvate în voiajul următor;

10.comunicarea în situaţii de pericol, dacă este necesar, în voiajul următor;

11.asigurarea condiţiilor de siguranţă şi sănătate pentru voiajul următor;

12.furnizarea unui volum maxim de informaţii în caz de accident.

Luându-se în considerare deficientele descoperite, dacă răspunsul la oricare dintre aceste evaluări este negativ, nava trebuie reţinută. O combinaţie de deficiente mai puţin serioase poate conduce la reţinerea navei.

Secțiunea a 3-a Pentru a asista inspectorul PSC la folosirea acestor linii directoare, urmează o lista cu deficiente grupate după convenţii şi/sau coduri relevante, care sunt considerate atât de serioase încât pot conduce la reţinerea navei implicate. Aceasta lista nu este exhaustiva. Oricum, deficientele datorate nerespectării prevederilor Convenţiei STCW 1978, prevăzute la pct. 3.8 de mai jos, sunt singurele motive pentru reţinere în conformitate cu aceasta convenţie.

3.1.Generalitati

Lipsa unor certificate sau documente valabile, asa cum sunt cerute de instrumentele relevante. Oricum, navele care arboreaza pavilionul unor state care nu sunt parte la o convenţie (instrument relevant) sau care nu au implementat un alt instrument relevant nu sunt în drept să deţină certificatele cerute de acea convenţie sau alt instrument relevant.

Din acest motiv simpla lipsa a unor certificate nu trebuie să constituie un motiv de reţinere a navelor; totuşi inspectorul PSC trebuie să se asigure ca nava corespunde în mod substanţial acelor cerinţe, înainte de plecarea din port, fără a aplica navei un tratament mai favorabil decât cel aplicat unei nave ce arboreaza pavilionul unui stat care este parte la convenţiile relevante.

3.2.Deficiente sub incidenţa SOLAS 74 (Referirile sunt date între paranteze):

1.exploatarea improprie a propulsiei, a altor mecanisme esenţiale sau a instalaţiei electrice;

2.curăţenie insuficienta în sala maşinilor, cantităţi excesive de amestec ulei/apa din santine, izolatia tubulaturilor, inclusiv a esapamentelor din sala maşinilor contaminata cu hidrocarburi, funcţionarea improprie a pompei de santina şi a accesoriilor acesteia;

3.funcţionarea improprie a generatorului de avarie, a iluminatului, bateriilor de acumulatori şi comutatoarelor;

4.funcţionarea defectuoasă a instalaţiei principale de guvernare şi a guvernarii de avarie;

5.absenta, capacitatea insuficienta sau deteriorarea serioasă a echipamentului individual de salvare, a barcilor de salvare, precum şi a mijloacelor de lansare;

6.absenta, neconformitatea sau deteriorarea substantiala a sistemului de detectare a incendiilor, alarmelor de incendiu, echipamentului de stingere a incendiilor, instalaţiei fixe de stins incendiul, valvulelor de la ventilaţie, obturatoarelor de incendiu, dispozitivelor rapide de închidere de la distanta, pentru a vedea dacă ele corespund scopului pentru care au fost destinate;

7.absenta, deteriorarea substantiala, funcţionarea necorespunzătoare a protecţiei împotriva incendiilor în zona de operare a încărcăturii la navele-tanc;

8.absenta, neconformitatea sau deteriorarea serioasă a dispozitivelor de iluminat, semnalizare optica şi sonora;

9.absenta sau funcţionarea necorespunzătoare a echipamentelor de radiocomunicatii pentru situaţiile de pericol şi comunicaţii de siguranţă;

10.absenta sau funcţionarea necorespunzătoare a echipamentului de navigaţie, ţinându-se cont de prevederile cap. V/12(o) din Convenţia SOLAS 74;

11.absenta hartilor de navigaţie corectate la zi şi/sau a tuturor celorlalte publicaţii nautice relevante pentru voiajul intentionat, avându-se în vedere faptul ca hartile electronice pot substitui hartile normale;

12.absenta sitelor antiscanteie de la sistemul de ventilaţie al camerei pompelor (Regula II-2/59.3.1 din Convenţia SOLAS 74);

13.deficiente serioase privind cerinţele operationale, asa cum sunt descrise în secţiunea 5.5 din anexa nr. 1 la MOU;

14.numărul, compunerea şi certificarea echipajului nu corespund cu documentul de echipaj minim de siguranţă;

15.neefectuarea programului de inspecţii intensificate în conformitate cu prevederile cap. XI, Regula 2 din Convenţia SOLAS 74;

16.absenta, funcţionarea necorespunzătoare a inregistratorului parametrilor de navigaţie (VDR), când utilizarea acestuia este obligatorie.

3.3.Deficiente sub incidenţa Codului internaţional pentru transportul mărfurilor în vrac (Codul IBC) (Referirile sunt date între paranteze):

1.transportul unei substanţe care nu este menţionată în Certificatul de conformitate sau lipsa informatiei despre marfa (16.2);

2.lipsa sau avarierea dispozitivelor de siguranţă de înaltă presiune (8.2.3);

3.instalaţii electrice nesigure sau care nu corespund cerinţelor Codului (10.2.3);

4.surse de aprindere în locatii periculoase la care se face referire la pct. 10.2 (11.3.15);

5.contravenţii la cerinţele speciale (15);

6.depăşirea cantităţii maxime de marfa admise pentru fiecare tanc (16.1);

7.insuficienta protecţie la căldură pentru produsele sensibile (16.6).

3.4.Deficiente sub incidenţa Codului internaţional pentru transportul gazelor lichefiate în vrac (Codul IGC) (Referirile sunt date între paranteze):

1.transportul unei substanţe care nu este menţionată în Certificatul de conformitate sau lipsa informatiei despre marfa (18.1);

2.lipsa dispozitivelor de închidere pentru spaţiile de locuit sau de lucru (3.2.6);

3.pereţii transversali neetansi la gaze (3.3.2);

4.inchizatoarele de aer defecte (3.6);

5.valvule de închidere rapida lipsa sau defecte (5.6);

6.valvule de siguranţă lipsa sau defecte (8.2);

7.instalaţii electrice care nu corespund cerinţelor Codului (10.2.4);

8.ventilatoarele din zona mărfii nu funcţionează (12.1);

9.alarma de presiune pentru tancuri nu funcţionează (13.4.1);

10.instalatia de detectare a gazelor toxice defecta (13.6);

11.transportul substanţelor care trebuie inhibate fără un certificat valabil pentru inhibitor (17/19);

3.5.Deficiente sub incidenţa Convenţiei LL 66:

1.zone semnificative avariate sau corodate, găuri în punti ori la corp, asociate cu dispozitive blocate, care să afecteze buna stare de navigabilitate sau rezistenta la sarcinile încărcate local, dacă nu cumva au fost efectuate lucrări de reparaţii provizorii pentru un voiaj spre un port unde vor fi efectuate reparaţii definitive;

2.un caz identificat de stabilitate insuficienta;

3.lipsa unei informaţii complete şi credibile, sub o formă aprobată, care prin cai rapide şi simple sa dea posibilitatea comandantului sa încarce şi sa balasteze nava într-o asemenea maniera încât limitele stabilitatii să fie menţinute în toate fazele voiajului, în funcţie de condiţiile variabile ale acestuia, pentru a evita orice suprasolicitare a structurii navei;

4.deteriorarea substantiala sau lipsa dispozitivelor de închidere, uşi etanse, dispozitive de închidere a capacelor de magazie;

5.încărcarea peste limita maxima admisă;

6.lipsa scarilor de pescaj sau imposibilitatea citirii pescajelor.

3.6.Deficiente sub incidenţa MARPOL 73/78, anexa nr. I (Referirile sunt date între paranteze):

1.absenta, deteriorarea serioasă sau funcţionarea incorectă a echipamentului de filtrare a amestecurilor de apa/hidrocarburi, a sistemului de monitorizare şi control al deversarii de hidrocarburi sau a alarmei de 15 ppm;

2.capacitatea de stocare a tancurilor de reziduuri este insuficienta pentru voiajul intentionat;

3.registrul de înregistrare a hidrocarburilor (ORB) nu este disponibil [20 (5)];

4.existenta unui baipas pentru deversare neautorizat;

5.lipsa dosarului cu rapoartele de inspecţie sau neconformitatea acestuia cu Regula 13G(3) (b) din MARPOL 73/78.

3.7.Deficiente sub incidenţa MARPOL 73/78, anexa nr. II (Referirile sunt date între paranteze.):

1.absenta Manualului P amp; A;

2.marfa nu este clasificata [3 (4)];

3.registrul de înregistrare a mărfii (Cargo Record Book) nu este disponibil [9 (6)];

4.transportul unei substanţe asemănătoare hidrocarburilor fără satisfacerea cerinţelor sau fără a avea un certificat amendat corespunzător (14);

5.existenta unui baipas pentru deversare neautorizat.

3.8.Deficiente sub incidenţa Convenţiei STCW 1978:

1.lipsa unui certificat ori deţinerea unui certificat necorespunzător al membrilor echipajului sau lipsa unei dispense valabile ori lipsa unei dovezi ca s-a înaintat administraţiei statului pavilionului o solicitare pentru atestat (endorsement);

2.neîndeplinirea cerinţelor aplicabile pentru certificatul de echipaj minim de siguranţă emis de administraţia statului pavilionului;

3.neîndeplinirea cerinţelor administraţiei statului pavilionului privind efectuarea serviciului de cart;

4.lipsa din cart a unei persoane calificate pentru exploatarea echipamentului vital pentru siguranţa navigaţiei, siguranţa radiocomunicatiilor sau pentru prevenirea poluarii marine;

5.lipsa dovezii experienţei profesionale pentru sarcinile repartizate privind siguranţa navei şi prevenirea poluarii;

6.imposibilitatea de a avea pentru primul cart de la începutul voiajului şi pentru carturile următoare persoane odihnite suficient şi apte pentru serviciu.

3.9.Deficiente sub incidenţa convenţiilor ILO:

1.hrana insuficienta pentru voiajul până în următorul port;

2.apa potabilă insuficienta pentru voiajul până în următorul port;

3.condiţii de igiena excesiv de nesatisfacatoare;

4.lipsa încălzirii în spaţiile de locuit la o nava care operează în zone unde temperaturile pot fi excesiv de scăzute;

5.cantităţi excesive de gunoi, blocaje ale căilor de acces din cauza echipamentelor sau încărcăturii, care fac nesigur accesul înspre/dinspre spaţiile de locuit.

3.10.Deficiente care nu conduc la reţinere, dar care, de exemplu, pot conduce la suspendarea operaţiunilor

Funcţionarea (întreţinerea) defectuoasă a instalaţiei de gaz inert sau a echipamentelor şi dispozitivelor de încărcare/descărcare este considerată motiv suficient pentru stoparea operaţiunilor.

Anexa 7

CRITERII MINIME PENTRU INSPECTORI

[menţionate la art. 15 alin. (1) din ordin]

1.Inspectorul trebuie să fie o persoană autorizata de ANR pentru a desfăşura activitatea de control al statului portului.

2.Fie:

–inspectorul trebuie să fi lucrat cel puţin un an ca inspector al controlului statului pavilionului angajat în efectuarea inspecţiilor şi certificarea navelor potrivit convenţiilor; şi

a)să fie posesorul unui brevet de comandant, care îi da dreptul sa preia comanda unei nave de 1.600 GT ori mai mult (Regula II/2, Convenţia STCW 1978); sau b) să fie posesorul unui brevet de şef mecanic, care îi da dreptul să deţină funcţia la bordul unei nave al carei motor principal are o putere egala ori mai mare de 3.000 kW (Regula III/2, Convenţia STCW 1978); sau c) să fie posesorul unei diplome de arhitect naval, inginer mecanic sau inginer în domeniul maritim şi să aibă o experienta adecvată la bordul navelor de cel puţin 5 ani în una dintre aceste funcţii;

–inspectorii menţionaţi la lit. a) şi b) trebuie să aibă o experienta mai mare de 5 ani ca ofiţeri maritimi punte sau mecanici;

fie

–inspectorul trebuie:

–sa posede o diploma universitară de profil sau sa fi efectuat un stagiu echivalent de pregătire; şi

–sa fi fost instruit şi calificat ca inspector; şi

–sa fi fost cel puţin 2 ani inspector la controlul statului pavilionului privind supravegherea şi certificarea navelor în conformitate cu convenţiile internaţionale.

3.Inspectorul trebuie să aibă abilitatea de a comunică oral şi scris în limba engleza cu echipajul.

4.Inspectorul trebuie să aibă cunoştinţe suficiente privind prevederile convenţiilor internaţionale şi procedurile relevante pentru controlul statului portului.

5.Inspectorii care nu îndeplinesc criteriile menţionate mai sus pot fi acceptaţi dacă la data adoptării acestei reglementări erau folosiţi de ANR în activitatea de control al statului portului.

Anexa 8

INFORMAŢII

privind retinerile şi inspecţiile în

porturile româneşti, pe care ANR trebuie să le publice

(menţionate la art. 18 din ordin)

I. Informaţiile publicate în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) trebuie să includă următoarele:

a)numele navei;

b)numărul IMO;

c)tipul navei;

d)tonajul brut (GT);

e)anul de construcţie determinat pe baza datei indicate în certificatele de siguranţă ale navei;

f)numele şi adresa proprietarului sau operatorului navei;

g)în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele şi adresa navlositorului responsabil pentru navlosirea navei, precum şi tipul de navlosire;

h)pavilionul navei;

i)societatea/societăţile de clasificare care a/au eliberat navei certificatele de clasa, după caz;

j)societatea/societăţile de clasificare şi/sau orice alta organizaţie care a/au eliberat în numele statului pavilionului certificate în conformitate cu prevederile convenţiilor aplicabile;

k)data şi portul ultimei inspecţii extinse, care să ateste dacă nava a fost reţinută;

l)data şi portul ultimei inspecţii speciale, precum şi numele organizaţiei care a efectuat inspecţia;

m)numărul reţinerilor în ultimele 24 de luni;

n)statul şi portul unde a fost reţinută nava;

o)data când a fost ridicată reţinerea;

p)durata reţinerii, în zile;

q)numărul de deficiente constatate şi motivele reţinerii exprimate în termeni expliciti;

r)descrierea măsurilor întreprinse de ANR şi, acolo unde este relevant, măsurile întreprinse de societatea de clasificare ca urmare a reţinerii;

s)dacă navei i s-a refuzat accesul în porturile româneşti, motivul unei astfel de măsuri exprimat în termeni expliciti;

t)indicarea, acolo unde este relevant, dacă societatea de clasificare ori alta organizaţie privată care a efectuat inspecţiile are responsabilitate în legătură cu deficientele care, singure sau combinate, au condus la reţinerea navei;

u)descrierea măsurilor luate în cazul în care unei nave i s-a permis sa plece către cel mai apropiat şantier naval de reparaţii sau în cazul în care i s-a interzis accesul în porturile româneşti.

II. Informaţiile privind navele inspectate, care sunt făcute publice potrivit prevederilor art. 18 alin. (2), trebuie să includă următoarele:

a)numele navei;

b)numărul IMO;

c)tipul navei;

d)tonajul brut (GT);

e)anul de construcţie;

f)numele şi adresa proprietarului sau operatorului navei;

g)în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele şi adresa navlositorului navei, precum şi tipul de navlosire;

h)pavilionul navei;

i)societatea/societăţile de clasificare, după caz, care a/au eliberat navei certificatele de clasa;

j)societatea/societăţile de clasificare şi/sau orice alta organizaţie care a/au eliberat în numele statului pavilionului certificate în conformitate cu prevederile convenţiilor aplicabile;

k)statul, portul şi data de inspecţie;

l)numărul şi natura deficienţelor.Anexa 9

RAPORTUL DE INSPECŢIE

întocmit în conformitate cu prevederile art. 10 din ordin

Raportul de inspecţie trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

I. Informaţii generale:

1.autoritatea competentă care a întocmit raportul;

2.data şi locul inspecţiei;

3.numele navei inspectate;

4.pavilionul;

5.tipul navei;

6.numărul IMO;

7.indicativul radio;

8.tonajul brut (GT);

9.tonajul deadweight (acolo unde este relevant);

10.anul de construcţie, asa cum a fost determinat pe baza datei indicate în certificatele de siguranţă ale navei;

11.societatea/societăţile de clasificare care a/au eliberat navei certificatele de clasa, după caz;

12.societatea/societăţile de clasificare şi/sau orice alta organizaţie care a/au eliberat în numele statului pavilionului certificatele în conformitate cu prevederile convenţiilor aplicabile;

13.numele şi adresa proprietarului sau operatorului;

14.în cazul navelor care transporta mărfuri solide sau lichide în vrac, numele şi adresa navlositorului navei, precum şi tipul de navlosire;

15.data întocmirii raportului final;

16.indicarea faptului ca informaţiile detaliate în legătură cu inspecţia şi/sau reţinerea pot face obiectul publicării.

II. Informaţii în legătură cu inspecţia:

1.certificatele eliberate în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale relevante, autoritatea sau organizaţia care a eliberat certificatele, precum şi data eliberării/expirării;

2.partea sau elementele care au fost inspectate la nava (în cazul unei inspecţii mai detaliate);

3.tipul inspecţiei (inspecţie, inspecţie mai detaliată, inspecţie extinsă);

4.natura deficienţelor;

5.măsuri întreprinse.

III. Informaţii adiţionale în cazul reţinerii:

1.data notei de reţinere;

2.data încetării reţinerii;

3.natura deficienţelor care au condus la emiterea notei de reţinere (referiri la convenţii, dacă este relevant);

4.informaţii privind ultima inspecţie anuală intermediara;

5.indicarea, acolo unde este relevant, dacă societatea de clasificare ori alta organizaţie privată care a efectuat inspecţiile are responsabilitate în legătură cu deficientele care, singure sau combinate, au condus la reţinerea navei;

6.măsuri întreprinse.

Anexa 10

INFORMAŢII

furnizate în contextul monitorizarii implementarii

(menţionate la art. 20 din ordin)

1.ANR trebuie să furnizeze anual Comisiei Europene informaţii din anul precedent până la 1 aprilie cel târziu.

1.1.Numărul de inspectori PSC din cadrul ANR

Informaţia trebuie comunicată folosindu-se următorul model de tabel:

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Portul/zona Numărul de inspectori Numărul de inspectori Conversia

PSC cu norma întreaga PSC cu norma parţială*1) în norma

întreaga

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Portul X

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Portul Y

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

TOTAL:

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

*1) Când inspecţiile efectuate în contextul controlului statului portului reprezintă doar o parte din munca inspectorilor PSC, numărul total de inspectori PSC trebuie convertit la un număr echivalent de inspectori cu norma întreaga.

Aceste informaţii trebuie să fie furnizate la nivel naţional pentru fiecare port românesc în care se fac inspecţii.

În înţelesul prezentei anexe port înseamnă un port individual şi zona geografică cuprinzând mai multe porturi individuale, acoperită de un inspector PSC sau de o echipa de inspectori PSC, după caz.

Acelaşi inspector PSC poate lucra în mai mult de un port/o zona geografică.

1.2.Numărul total individual de nave care au intrat în porturile româneşti, la nivel naţional

2.ANR trebuie:

a)la fiecare 6 luni sa furnizeze Comisiei Europene o lista a miscarilor navelor individuale care intră în porturile româneşti, altele decât cele angajate în serviciu ferry regulat, conţinând numărul IMO al navelor şi data sosirii; sau alternativ b) sa transmită la Sirenac numerele IMO şi data sosirii navelor, altele decât cele angajate în serviciul ferry regulat, care au intrat zilnic în porturile româneşti.

3.Nu mai târziu de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, ANR trebuie să transmită lista liniilor regulate de ferry la care fac referire lit. a) şi b), precum şi de fiecare data când apar schimbări în programul acestor linii.

Anexa 11

A. Categoriile de nave cărora li se refuza accesul în porturile româneşti

[menţionate la art. 9 alin. (1) din ordin]

1.tancuri de transport gaze şi tancuri chimice;

2.vrachiere;

3.tancuri petroliere;

4.nave de pasageri;

5.nave de transport mărfuri generale.

B. Proceduri în legătură cu refuzul accesului navelor în porturile româneşti

[menţionate la art. 9 alin. (3) din ordin]

1.Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 9 din ordin şi nava a fost reţinută a doua sau a treia oara, după caz, ANR trebuie să informeze în scris comandantul, proprietarul sau operatorul despre decizia interzicerii accesului navei în port. De asemenea, ANR trebuie să informeze administraţia statului pavilionului navei, societatea de clasificare implicata, statele membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană, Centrul administrativ al afacerilor maritime şi secretariatul MOU. Nota de interzicere a accesului în porturile româneşti va avea efect de îndată ce nava a fost autorizata sa plece din port ca urmare a remedierii deficienţelor care au condus la reţinerea navei.

2.Pentru ca interdicţia să fie ridicată proprietarul sau operatorul navei trebuie să adreseze ANR o cerere oficială. Cererea trebuie să fie însoţită de un certificat semnat de autoritatea statului pavilionului, care să certifice ca nava se conformează prevederilor aplicabile ale convenţiilor internaţionale. Cererea de ridicare a interdicţiei de acces în porturile româneşti trebuie, de asemenea, să fie însoţită, după caz, şi de un certificat eliberat de societatea de clasificare a carei clasa o deţine nava, certificat în care să se arate ca nava se conformează cu standardele de clasa cerute de acea societate.

3.Decizia de interzicere a accesului în porturile româneşti poate inceta numai ca urmare a unei reinspectii a navei, într-un port agreat de inspectorii PSC ai ANR care au emis nota de interzicere, şi dacă au fost furnizate dovezi ca nava se conformează în totalitate cerinţelor aplicabile ale convenţiilor internaţionale. Dacă portul agreat pentru inspecţie se afla într-un stat membru al MOU, autoritatea competentă a statului acelui port, împreună cu ANR care a impus interdicţia, poate autoriza nava sa procedeze către acel port, dar numai pentru un singur scop, acela de a verifica dacă nava întruneşte condiţiile prevăzute la pct. 2. Reinspecţia va consta într-o inspecţie extinsă care trebuie să acopere cel puţin prevederile relevante din anexa nr. 5, secţiunea C. Toate costurile în legătură cu aceasta inspecţie extinsă vor fi suportate de proprietarul sau operatorul navei.

4.Dacă rezultatul inspecţiei extinse îndeplineşte cerinţele ANR în conformitate cu prevederile pct. 2, nota de interzicere a accesului în porturile româneşti va inceta. Proprietarul şi/sau operatorul trebuie informati în scris în legătură cu decizia luată. ANR trebuie, de asemenea, sa notifice în scris decizia luată autorităţii statului pavilionului, societăţii de clasificare implicate, statelor membre ale Uniunii Europene, Comisiei Europene, Centrului administrativ al afacerilor maritime şi secretariatului MOU.

5.Informaţiile privind navele cărora li s-a interzis accesul în porturile româneşti trebuie făcute disponibile pentru Sistemul informaţional Sirenac şi publicate în conformitate cu prevederile art. 18 din ordin şi ale anexei nr. 8.

Anexa 12

CERINŢE INTERNAŢIONALE ŞI NAŢIONALE

privind sistemele de înregistrare a parametrilor de navigaţie (VDR)

(1)Navele din următoarele categorii trebuie, în situaţia în care fac escala în porturile româneşti, să fie dotate cu un sistem de înregistrare a parametrilor de navigaţie (VDR), care să întrunească standardele de performanţă prevăzute de Rezoluţia IMO A.861(20) şi standardele de testare stabilite de Standardul Comisiei Internaţionale pentru Electronică nr. 61996 (IEC):

a)navele de pasageri construite la sau după 1 iulie 2002;

b)navele Ro-Ro care transporta şi pasageri, construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de date primei inspecţii efectuate la sau după 1 iulie 2002;

c)navele de pasageri, altele decât navele Ro-Ro care transporta şi pasageri, construite înainte de 1 iulie 2002, nu mai târziu de 1 ianuarie 2004;

d)navele cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, altele decât navele de pasageri, construite la sau după 1 iulie 2002. (2) Următoarele nave de transport marfa, construite înainte de 1 iulie 2002, în măsura în care fac escala în porturile româneşti, trebuie să fie dotate cu un sistem de înregistrare a parametrilor de navigaţie (VDR), care să întrunească standardele relevante ale IMO astfel:

a)cele cu un tonaj brut de 20.000 sau mai mare, nu mai târziu de data fixată de IMO sau, în absenta unei decizii a IMO, nu mai târziu de 1 ianuarie 2007;

b)cele cu un tonaj brut de 3.000 sau mai mare, dar mai mic de 20.000, nu mai târziu de data fixată de IMO sau, în absenta unei decizii a IMO, nu mai târziu de 1 ianuarie 2008.Anexa 13

MODELUL ŞI CONŢINUTUL CARDULUI DE IDENTITATE

!Imagine