Hotărârea din 7 ianuarie 2025

Capetele de cerere formulate în prezentele cereri, în special în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, priveau procedurile administrative și/sau judiciare inițiate de reclamanți în temeiul diverselor legi de restituire adoptate în România începând din 1991, în vederea obținerii restituirii sau a unor despăgubiri pentru proprietățile confiscate sau naționalizate de regimul comunist.

În Hotărârea pronunțată la 8 noiembrie 2022 („hotărârea principală“), Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1, în principal din cauza nefinalizării de către statul pârât, într-un termen rezonabil, a procedurilor de restituire inițiate de reclamanți, fie prin executarea hotărârilor definitive pronunțate în favoarea acestora, fie prin simpla pronunțare a unei decizii cu privire la pretențiile lor, aflate încă în fața autorităților competente, chiar dacă dreptul lor la despăgubiri fusese deja stabilit prin decizii administrative. În special, neexecutarea prelungită a hotărârilor pronunțate în favoarea reclamanților și lipsa unor căi de atac efective în această privință, anularea titlurilor de proprietate ale acestora din cauza neaplicării în mod corect de către stat a legii aplicabile și fără a acorda vreo despăgubire, precum și faptul că autoritățile nu sau asigurat că despăgubirile acordate sunt în mod rezonabil legate de valoarea actuală a imobilelor au constituit elemente suficiente pentru a permite Curții să concluzioneze că, în pofida garanțiilor introduse prin Legea nr. 165/2013 și validate a priori de Curte în Preda și alții împotriva României (nr. 9.584/02 și alte 7, 29 aprilie 2014), mecanismul de restituire continuă să nu fie în totalitate efectiv și convingător de coerent astfel încât să nu impună reclamanților o sarcină excesivă (a se vedea Văleanu și alții împotriva României, nr. 59.012/17 și alte 27, pct. 262 și 277, 8 noiembrie 2022).

În temeiul art. 41 din Convenție, toți reclamanții au solicitat executarea hotărârilor pronunțate în favoarea lor și restituirea proprietăților la care sunt îndreptățiți. O parte dintre reclamanți au prezentat rapoarte de evaluare întocmite de experți privind imobilul solicitat și/sau lipsa de folosință corespunzătoare la care au pretins că sunt îndreptățiți (ibidem, pct. 275).

În hotărârea principală, Curtea a acordat diferite sume reclamanților care au solicitat despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral și care, respectiv, au formulat cereri justificate pentru rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate până la pronunțarea hotărârii principale (ibidem, pct. 279 și 280-81). Aceste sume sunt indicate în anexa la hotărâre.

Întrucât nu s-a putut pronunța cu privire la problema aplicării art. 41 din Convenție în ceea ce privește prejudiciul material, Curtea a rezervat-o și a solicitat Guvernului și reclamanților să prezinte, în termen de trei luni, observații scrise privind această problemă și, în special, să informeze Curtea despre orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, pct. 278 și pct. 5 din dispozitiv).

Părțile nu au ajuns la un acord. O parte dintre reclamanți au prezentat cereri cu privire la prejudiciul material, în timp ce alții au confirmat că își mențin cererile prezentate anterior Curții.

Guvernul pârât a depus observații în această privință.

EVOLUȚII RELEVANTE DE LA PRONUNȚAREA HOTĂRÂRII PRINCIPALEI. Observațiile generale ale Guvernului

Guvernul a indicat că, în ciuda faptului că a fost copleșit de numărul extrem de mare de cereri de restituire în curs (peste 2,7 milioane de cereri), autoritățile naționale au depus eforturi masive pentru a accelera procesarea cererilor în curs și emiterea de decizii pe baza dosarelor existente. De exemplu, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (denumită în continuare „CNCI“) a emis 6.489 de astfel de decizii în 2021 și 9.351 de decizii în 2022. Au fost solicitate informații suplimentare în 8.017 dosare în 2021 și în 7.536 de dosare în 2022.

În hotărârea sa principală, Curtea a constatat că, în cauzele enumerate mai jos, reclamanții au obținut decizii definitive pronunțate în favoarea lor care nu au fost executate (întru totul) (a se vedea pct. 15, 229-30 și 262 din hotărârea principală). Aceste decizii se refereau la obligația comisiilor locale fie să emită titluri de proprietate și/sau să reconstituie dreptul de proprietate la care erau îndreptățiți (cererile enumerate la nr. 2, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 16, 21, 22, 24, 28 în tabelul anexat), fie să le achite compensații adecvate în schimb (cererile enumerate la nr. 13, 15 și 27 în tabelul anexat), fie să le ofere un răspuns legal la cererile lor de despăgubire (cererile enumerate la nr. 18, 19 și 26 în tabelul anexat).

Detaliile relevante actualizate pentru fiecare cerere, în cazul în care sunt disponibile, sunt prezentate mai jos.

1.Incapacitatea autorităților de a emite titluri de proprietate și/sau de a reconstitui dreptul de proprietate(a) Argintaru, Cererea nr. 12.854/18 (enumerată la nr. 2 în tabelul anexat)

Reclamanta a susținut că, deși hotărârea judecătorească pronunțată în favoarea sa nu fusese încă executată, din 2021 fusese notificată cu privire la obligația sa de a plăti impozit în cuantum de 43.505,25 lei românești (RON) pentru teren, deși acesta nu se afla încă în posesia sa.

Ca răspuns la observațiile Guvernului (infra, pct. 11), reclamanta a reiterat faptul că a cooperat cu autoritățile locale competente la fiecare etapă a procedurii. Cu toate acestea, nu era necesar să se continue identificarea parcelelor de teren revendicate, întrucât acestea fuseseră identificate ca atare în cursul procedurii judiciare încheiate prin hotărârea neexecutată pronunțată în 2012 (a se vedea pct. 16 din hotărârea principală). În plus, aceste terenuri erau neocupate și nu fuseseră cedate altor terți. Prin urmare, puteau să fie imediat restituite în natură proprietarului lor de drept.

Guvernul a susținut că, la data de 9 mai 2023, nu fusese realizat niciun progres relevant în ceea ce privește pretențiile reclamantei, întrucât aceasta nu a participat la reuniunile organizate de comisia locală menite să faciliteze identificarea parcelelor de teren la care avea dreptul.(b) Onu, Cererea nr. 32.541/18 (enumerată la nr. 4 în tabelul anexat)

Moștenitorii reclamantului au susținut că terenul de la lacul Șovârca era proprietatea orașului Oancea și nu era proprietate publică a statului. Prin urmare, acesta era disponibil pentru a le fi restituit.

Guvernul a susținut că, deoarece terenul revendicat de moștenitorii reclamantului era proprietate publică, acesta trebuia mai întâi să fie transferat din proprietatea publică în proprietatea privată a statului, în vederea transferului ulterior către aceștia.

Nu a fost furnizat niciun detaliu cu privire la faptul dacă o astfel de procedură a fost inițiată și, în caz afirmativ, în ce stadiu se afla.

(c) Todea și alții, Cererea nr. 38.992/18 (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat)

Unul dintre reclamanți, Romulus Nicolae Todea, a decedat la 16 august 2023. Moștenitorul lui, Mircea Romulus Todea, și-a exprimat dorința de a continua procedura în locul acestuia.

Reclamanții au susținut că refuzul lor de a accepta un alt teren (învecinat) în schimbul terenului lor (infra, pct. 15) era justificat: pe terenul care le-a fost propus ca alternativă se afla o clădire abandonată care fusese sediul unui birou de pescuit. Negocierile nereușite cu autoritățile cu privire la predarea acestui teren, care au durat până în iunie 2023, au fost axate pe soarta clădirii, autoritățile solicitând ca o parte din teren să fie dedusă în schimbul clădirii, iar reclamanții dorind ca aceasta să fie demolată pe cheltuiala autorităților.

Informațiile transmise Guvernului de către Prefectura Județului Cluj se refereau la faptul că parcela de teren deținută inițial de către reclamanți își schimbase parametrii faptici și juridici și, prin urmare, nu le mai putea fi acordată. În schimb, le-a fost propus un teren învecinat, iar reclamanții au fost invitați să semneze procesul-verbal de punere în posesie la 6 februarie 2020. Aceștia au refuzat propunerea.

Guvernul a susținut că, date fiind circumstanțele, reclamanților nu ar trebui să li se acorde nicio despăgubire.

(d) Iuga, Cererea nr. 42.182/18 (enumerată la nr. 6 în tabelul anexat)

Reclamantul a decedat la 28 februarie 2023. Niciun moștenitor nu și-a exprimat dorința de a continua procedura în fața Curții în locul său.

Guvernul a informat Curtea că a aflat de decesul reclamantului la 13 iunie 2023 de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în cursul încercărilor sale de a executa hotărârea principală a Curții. Nici reprezentantul reclamantului, nici vreun moștenitor potențial nu a informat Curtea despre decesul acestuia.(e) Pintea, Cererea nr. 45.732/18 (enumerată la nr. 7 în tabelul anexat)

Ca răspuns la poziția exprimată de Guvern în scrisoarea din aprilie 2024 (infra, pct. 85), reclamantul și-a prezentat cererea de reparație echitabilă pe baza grilelor notariale relevante din 2024.

O scrisoare a Prefecturii Județului Cluj din 19 septembrie 2022, prezentată Curții de către Guvern, arăta că între comisia locală și cea județeană a avut loc un schimb de documente cu privire la cererea reclamantului. La data ultimelor informații aflate la dispoziția Curții (august 2023), procedura era în curs.(f) Enescu și alții, Cererea nr. 52.852/18 (enumerată la nr. 9 în tabelul anexat)

Reclamanții au indicat că au intrat în posesia terenului la 27 septembrie 2021.

Guvernul a arătat că, la 9 noiembrie 2021, Primăria Municipiului București a emis titlul de proprietate pentru parcela de teren revendicată de reclamanți și identificată printr-un raport de expertiză emis în 2020, teren pe care aceștia îl primiseră deja la 27 septembrie 2021.

Prin urmare, a solicitat să fie radiate de pe rol cererile reclamanților cu privire la reparația echitabilă.

(g) Marcu, Cererea nr. 59.503/18, și Albuleț, Cererea nr. 2.556/19 (enumerate la nr. 10 și, respectiv, 12 în tabelul anexat)

Reclamanții au susținut că cele 23 ha de teren forestier la care erau îndreptățiți erau disponibile și libere de folosință și că, prin urmare, ar trebui să li se restituie terenul.

Guvernul a indicat că, din cele 23 ha de teren forestier la care reclamanții erau îndreptățiți, 5 ha le-au fost restituite la 7 octombrie 2013; alte 6 ha, aflate în prezent în proprietatea orașului Predeal, au fost propuse pentru transfer și propunerea era în curs de validare în fața Comisiei județene Brașov; aceeași procedură era în curs de desfășurare în ceea ce privește un total de 6,50 ha de pășune (două parcele de 5 ha și, respectiv, 1,50 ha); în sfârșit, 5 ha de teren forestier se aflau în administrarea Regiei de stat Romsilva, Ocolul Silvic Azuga.(h) Ifrim, Cererea nr. 1.369/19 (enumerată la nr. 11 în tabelul anexat)

Reclamanta nu a prezentat informații actualizate sau cereri cu privire la proprietatea sa (0,27 ha de teren forestier).

Guvernul a indicat că, potrivit informațiilor primite de la autoritățile locale competente, în timp ce reclamanta era de facto în posesia terenului, comisiile locale Podu Turcului și Boghești și-au declinat reciproc autoritatea de a executa hotărârea pronunțată în favoarea sa. Procedura este încă pendinte.

(i)Asociația „Composesoratul Borșa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat)

În urma unei acțiuni civile inițiate de asociația reclamantă în 2016 în vederea anulării titlului de proprietate și a documentelor auxiliare eliberate în mod nelegal unui alt composesorat cu privire la o parcelă de teren forestier în suprafață de 6.056,95 ha, cerere admisă de instanțele interne la 28 iunie 2023, asociația reclamantă a devenit proprietara terenului respectiv. Cu toate acestea, potrivit asociației reclamante, autoritățile naționale nu au identificat procedura adecvată pentru predarea efectivă a pădurii respective.

Asociația reclamantă a reiterat că, având în vedere că scopul unei asociații este de a asigura gestionarea durabilă a pădurilor, însăși existența sa este subminată de faptul că nu deține niciun teren forestier. Prin urmare, a solicitat ca terenul forestier să fie restituit în natură.

O astfel de acțiune din partea autorităților competente era fezabilă, astfel cum reiese, de asemenea, din raportul de expertiză prezentat de asociația reclamantă, care indică faptul că proprietatea publică a statului include suficiente terenuri forestiere în zona respectivă, ceea ce îi permite să pună la dispoziția asociației reclamante terenurile forestiere solicitate (10.943,08 ha). Raportul a indicat, de asemenea, diverse parcele de teren forestier care ar putea satisface pretențiile asociației reclamante.

Guvernul a indicat că în fața instanțelor interne sunt în curs de desfășurare proceduri care contestă dreptul asociației reclamante la cele 17.000 ha de teren forestier; în special, procedurile vizează anularea titlurilor de proprietate ale asociației reclamante cu privire la terenurile forestiere și revizuirea hotărârii prin care i-au fost acordate drepturi de proprietate asupra celor 17.000 ha de teren forestier relevante în prezenta cauză.(j) Danci, Cererea nr. 20.341/19 (enumerată la nr. 16 în tabelul anexat)

Moștenitoarea reclamantei și-a menținut cererea de reparație echitabilă formulată în etapele anterioare ale procedurii.

Guvernul a indicat că, în urma refuzului reclamantei de a accepta invitația comisiei locale din Borșa din 15 martie 2016, care viza clarificarea poziției sale cu privire la posibilitatea de a i se oferi un alt lot de teren sau de a primi o compensație plătită în conformitate cu Legea nr. 165/2013, nu puteau fi luate măsuri suplimentare cu privire la pretențiile sale (a se vedea și pct. 59 din hotărârea principală).(k) Ovidiu Paul Ștefănescu, Cererea nr. 27.761/19 (enumerată la nr. 21 în tabelul anexat)

Ca răspuns la observațiile actualizate ale Guvernului prezentate în aprilie 2024 (infra, pct. 32), reclamantul și-a prezentat cererea de reparație echitabilă pe baza grilelor notariale relevante din 2024.

Guvernul a indicat că, la 21 octombrie 2022, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 8,80 ha de terenuri agricole și pășuni asupra cărora a fost pus în posesie în 2015 (a se vedea pct. 63 din hotărârea principală). În ceea ce privește restul de teren la care era îndreptățit, și anume 66,22 ha de teren forestier, o procedură era în curs de desfășurare în vederea transferului acestuia din proprietatea publică în proprietatea privată a statului.(l) Șendroiu, Cererea nr. 28.615/19 (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat)

Reclamantul a confirmat că a solicitat anularea celor două titluri de proprietate menționate de Guvern (infra, pct. 34) și că procedurile relevante erau în curs. Acesta a susținut că, până în prezent, hotărârile pronunțate în favoarea sa nu au fost executate, chiar dacă, din 1991, a plătit impozitul pe terenul la care era îndreptățit, dar pe care încă nu îl deținea. Fără a indica un cuantum concret al impozitului sau fără a justifica în alt mod ultima sa afirmație, reclamantul a solicitat ca acest lucru să fie luat în considerare de Curte ca element care justifică dreptul său la o reparație echitabilă.

Guvernul a reiterat că autoritățile au emis două titluri de proprietate cu privire la terenul agricol, primul pentru 2,90 ha de teren (datat 7 martie 2019) și altul pentru 0,21 ha de teren (datat 11 iunie 2019; a se vedea, de asemenea, pct. 70 din hotărârea principală). Procedura de emitere a titlurilor de proprietate aferente pentru terenul forestier la care reclamantul era îndreptățit (1,25 ha) este încă pendinte, în așteptarea transferului terenului din proprietatea publică în proprietatea privată a statului.(m) Stoiculescu, Cererea nr. 33.596/19 (enumerată la nr. 24 în tabelul anexat)

Reclamantul a solicitat executarea hotărârii pronunțate în favoarea sa. În ultima sa scrisoare către Curte, datată 4 decembrie 2023, reclamantul nu s-a referit în mod expres la informațiile prezentate de Guvern cu privire la titlul de proprietate din 2023. Acesta s-a referit însă, din nou, la diverse alte parcele de teren care nu făceau parte din obiectul hotărârii principale pronunțate de Curte și la care pretindea că este îndreptățit.

Guvernul a susținut că, la 27 noiembrie 2023, comisia județeană competentă a emis un titlu de proprietate pentru 0,25 ha de teren, în conformitate cu hotărârea din 22 iunie 1998. La 30 octombrie 2023, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acelui teren. Cu toate acestea, el a contestat titlul de proprietate din 2023 în fața instanțelor interne cu privire la amplasamentul terenului. Procedura este pendinte în fața Judecătoriei Caracal.

Până la soluționarea acesteia, la 13 martie 2024, reclamantul a dat în arendă 0,15 ha din terenul inclus în titlul de proprietate din 2023.

(n) Lie, Cererea nr. 43.586/19 (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat)

Reclamantul a susținut că procedurile interne prin care se urmărea contestarea propunerilor alternative făcute de comisia locală sunt încă pendinte în fața instanțelor interne.

Guvernul a susținut că, deoarece reclamantul și alți moștenitori nu cunoșteau locația exactă a parcelei de teren care a aparținut predecesorului lor, autoritățile le-au oferit un teren drept compensație; reclamantul a fost singurul dintre toți moștenitorii care a refuzat propunerea și nu a semnat procesul-verbal de punere în posesie a terenului.

2.Incapacitatea autorităților de a stabili un cuantum pentru despăgubire și/sau de a plăti o astfel de despăgubire(a) Nicolaiescu, Cererea nr. 15.930/19 (enumerată la nr. 13 în tabelul anexat)

Reclamantul nu a prezentat informații actualizate sau cereri cu privire la terenul său.

Informațiile transmise Guvernului de către autoritățile locale competente indicau faptul că acestea nu erau în măsură să îi restituie reclamantului în natură cei 1.820 mp de teren la care acesta era îndreptățit, deoarece nu era niciun teren disponibil în jurisdicția lor. La 12 februarie 2021, propunerea comisiei locale de a-i acorda reclamantului o despăgubire a fost transmisă Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților („ANRP“) pentru examinări suplimentare.(b) Mihaela Ștefănescu, Cererea nr. 16.337/19 (enumerată la nr. 15 în tabelul anexat)

Reclamanta nu a formulat nicio cerere de reparație echitabilă sau niciun comentariu ca răspuns la observațiile Guvernului.

Guvernul a indicat că, la 8 februarie 2023, reclamanta, pe de o parte, și Primăria Ploiești, pe de altă parte, au semnat un protocol de predare-preluare asupra unei parcele de teren care fusese acordată reclamantei cu titlu de despăgubire. Prin Decizia emisă de primar la 12 decembrie 2022, reclamanta fusese pusă în posesia a două parcele echivalente de teren, cu o suprafață totală de 10.865,56 mp, astfel cum se indică în Hotărârea Tribunalului Prahova pronunțată în 2014 (a se vedea pct. 88 din hotărârea principală). La data de 28 aprilie 2023, dreptul de proprietate al reclamantei nu fusese încă înscris în cartea funciară, astfel încât nu a fost încă emis niciun act de punere în posesie a terenului.

Având în vedere că reclamanta a preluat o parcelă echivalentă de teren, Guvernul a cerut Curții să nu acorde reclamantei nicio despăgubire cu titlu de prejudiciu material.

(c) Marcea, Cererea nr. 36.372/19 (enumerată la nr. 27 în tabelul anexat)

Prin scrisoarea din 8 februarie 2023, moștenitorii reclamantului au solicitat să li se acorde jumătate din suma de 1.428.734,50 RON, conform deciziei de compensare a CNCI emise la 18 noiembrie 2009 în baza deciziei din 9 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție („ÎCCJ“).

Guvernul a indicat că, la 18 noiembrie 2019, a fost emis un certificat de plată pentru suma de 257.183,63 RON în favoarea unuia dintre moștenitorii reclamantului, domnul Mihai Marcea. La 2 mai 2023, (primul) certificat de plată a fost emis în favoarea acestuia pentru suma de 71.436,73 RON. Executarea acestuia a fost suspendată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2023 (infra, pct. 76).

3.Incapacitatea autorităților de a emite o decizie cu privire la cererile de despăgubire formulate de reclamanți în temeiul Legii nr. 165/2013(a) Moisă, Cererea nr. 23.253/19, și Țiplea, Cererea nr. 23.256/19 (enumerate la nr. 18 și 19 în tabelul anexat)

Reclamanții au prezentat un raport de expertiză actualizat în sprijinul pretențiilor lor cu privire la prejudiciul material.

Guvernul a confirmat că dosarul reclamanților era pendinte în fața CNCI (a se vedea, de asemenea, pct. 102 din hotărârea principală).(b) Tătărău, Cererea nr. 34.474/19 (enumerată la nr. 26 din tabelul anexat)

La 23 aprilie 2024, reclamanta a informat Curtea că ANRP a emis o decizie de compensare la 10 august 2023 pentru suma totală de 785.294 RON. La 1 aprilie 2024, primul certificat de plată a fost emis pe numele ei pentru suma de 157.058,80 RON [aproximativ 31.600 de euro (EUR)] Aceasta a susținut că suma acordată în decizia de compensare nu era în conformitate cu valoarea de piață a proprietății (220.000 EUR, conform calculelor sale).

Guvernul a indicat că, la 16 mai 2022, Primăria Municipiului București a emis o decizie de compensare prin care i-a acordat reclamantei puncte pentru terenul de 307 mp la care avea dreptul. Această decizie și documentele relevante au fost înaintate ANRP în vederea luării unor măsuri suplimentare și emiterii unei decizii.B. Cauze privind compensații insuficiente

În hotărârea principală (a se vedea pct. 242-44 și 262 din aceasta), Curtea a constatat, în cererile enumerate la nr. 1, 8 și 19 în tabelul anexat, că sumele acordate reclamanților cu titlu de despăgubire nu erau în mod rezonabil legate de valoarea bunului, în sensul jurisprudenței Curții.

Observațiile relevante înaintate de părți sunt prezentate mai jos.

1.Văleanu, Cererea nr. 59.012/17 (enumerată la nr. 1 în tabelul anexat)

Reclamanta a susținut că singura măsură compensatorie acceptabilă pentru pierderea proprietății era o sumă calculată în conformitate cu valoarea actuală de piață a proprietății respective.

Guvernul a subliniat că evaluarea cea mai recentă a proprietății reclamantei, bazată pe grilele notariale din 2022-2023, a indicat o valoare de aproape două ori mai mare decât suma de 13.301 RON calculată folosind grila notarială din 2013. În orice caz, acesta a susținut că reclamanta a încasat deja suma menționată, care i-a fost acordată cu titlu de despăgubire de către CNCI (a se vedea pct. 111 din hotărârea principală).

2.Strugaru, Cererea nr. 47.070/18 (enumerată la nr. 8 în tabelul anexat)

Reclamanta și-a reiterat argumentele, astfel cum au fost detaliate în hotărârea principală (a se vedea pct. 113-116 din hotărâre), susținând că suma acordată de instanțele interne cu titlu de despăgubire a fost derizorie și că ar fi trebuit să i se acorde o sumă în conformitate cu valoarea reală de piață a proprietății.

Guvernul a indicat că decizia de compensare din 5 iulie 2018 emisă de CNCI prin care reclamanta a primit 15.200 de puncte (echivalentul a 15.200 RON) nu a fost executată, întrucât aceasta nu a încasat-o încă.

3.Cobzaru, Cererea nr. 21.500/19 (enumerată la nr. 17 în tabelul anexat)

Reclamanta a susținut că suma care i-a fost acordată de CNCI cu titlu de despăgubire pentru proprietatea predecesorilor săi a fost mult mai mică decât valoarea de piață a proprietății și, prin urmare, inechitabilă.

Guvernul a indicat că suma acordată reclamantei cu titlu de despăgubire la 31 ianuarie 2017 de către CNCI a fost emisă sub forma a cinci certificate de plată la 11 martie 2019, 13 aprilie 2020, 12 aprilie 2021, 28 martie 2022 și, respectiv, 6 februarie 2023. În timp ce primele patru au fost încasate de către reclamantă, executarea ultimului a fost suspendată în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023 (infra, pct. 76)C. Cauze privind anularea titlurilor reclamanților

În ceea ce privește cererile enumerate la nr. 3, 20 și 25 din tabelul anexat, Curtea a constatat în hotărârea principală că anularea titlurilor reclamanților, din cauza nerespectării de către autoritățile statului a dispozițiilor legale care reglementează procedura de eliberare a titlurilor de proprietate și fără a acorda vreo despăgubire, a impus reclamanților o sarcină individuală excesivă (a se vedea pct. 252-53 și 262 din hotărârea principală).

Actualizările relevante de fapt și/sau de drept prezentate de părți, dacă este cazul, sunt prezentate în continuare.

1.Ionescu și alții, Cererea nr. 28.856/18 (enumerată la nr. 3 din tabelul anexat)

Reclamanții nu au prezentat informații actualizate sau observații referitoare la procedura în temeiul art. 41. În etapa de fond a procedurii în fața Curții, aceștia au prezentat un raport de evaluare a terenului revendicat, care a fost efectuat în 2021.

Guvernul a susținut că, la 3 februarie 2022, Comisia locală Craiova a solicitat comisiei județene să aprobe cererea pentru teren a reclamantului. Aceasta din urmă a examinat cererea la 29 iunie 2023. Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate/intrare în posesie asupra terenului este în prezent pendinte în fața instituției prefectului.

2.Nicolicea și alții, Cererea nr. 25.503/19 (enumerată la nr. 20 în tabelul anexat)

Trei dintre reclamanți, și anume Maria Grigorescu, Floarea Oltean și Lucreția Boarti, au decedat în 2019, 2021 și, respectiv, 2023. Moștenitorii acestora, enumerați la nr. 20 în tabelul anexat, și-au exprimat dorința de a continua procedura în locul lor.

Reclamanții au susținut că au intrat în posesia terenului din 1991 și 1992 și că dreptul lor nu a fost contestat de nicio autoritate a statului sau de un terț până în 2005, când statul a susținut că terenul lor făcea parte din proprietatea sa publică (a se vedea pct. 123 din hotărârea principală). Aceștia au susținut că dreptul lor de proprietate ar trebui să le fie recunoscut și că terenul ar trebui să le fie restituit în natură, deoarece nu conține nicio infrastructură hidrotehnică sau legată de ape care să justifice un interes public în menținerea terenului în proprietate publică.

Guvernul a susținut că, potrivit informațiilor furnizate de Primăria Florești la 3 mai 2023, anularea titlurilor de proprietate ale reclamanților nu fusese înscrisă în cartea funciară.

3.Ciotu, Cererea nr. 34.359/19 (enumerată la nr. 25 în tabelul anexat)

Reclamanta a susținut că faptul că era în posesia terenului reprezintă un argument puternic în favoarea pretenției sale de a i se restitui terenul respectiv în natură.

Guvernul a susținut că, deși titlul de proprietate al reclamantei asupra terenului a fost anulat în 2018, aceasta era încă în posesia terenului și a continuat să îl folosească.D. Cauză privind absența despăgubirilor pentru lipsa de folosință Botez, Cererea nr. 31.613/19 (enumerată la nr. 23 în tabelul anexat)

În hotărârea principală, Curtea a constatat că, în ceea ce privește Cauza Botez împotriva României (Cererea nr. 31.613/19, enumerată la nr. 23 în tabelul anexat), instanțele interne nu i-au recunoscut dreptul la despăgubire pentru lipsa de folosință pentru un teren la care era îndreptățită de mult timp, dar asupra căruia nu i se reconstituise încă dreptul de proprietate din cauza deficiențelor mecanismului de restituire (a se vedea pct. 260 și 262 din hotărârea principală). Acest lucru a impus o sarcină disproporționată și excesivă asupra reclamantei.

Observațiile actualizate relevante ale părților sunt rezumate mai jos.

Reclamanta a solicitat suma de 43.312,38 RON acordată de Judecătoria Focșani cu titlu de lipsă de folosință a terenului pentru perioada 2012-2015 (a se vedea pct. 136 din hotărârea principală), despre care a susținut că trebuia să fie ajustată în funcție de rata inflației. În plus, având în vedere că cele 3,3455 ha de teren la care avea dreptul nu i-au fost încă restituite, aceasta a solicitat despăgubiri la valoarea de piață a terenului respectiv. De asemenea, aceasta a solicitat să i se restituie suma pe care a plătit-o cu titlu de impozit pentru terenul pe care nu l-a putut folosi niciodată.

Guvernul a indicat că terenul din prezenta cauză, pentru care a fost emis un titlu de proprietate în 2017, aparține reclamantei și a apărut în declarațiile fiscale ale acesteia.

În ceea ce privește calculul și plata despăgubirilor datorate pentru proprietățile revendicate în temeiul legilor de restituire, art. 21 alin. (6) și art. 41 din Legea nr. 165/2013 joacă un rol semnificativ. În versiunea lor actuală, acestea se citesc după cum urmează:

Art. 21

[...] (6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. [...]

Art. 41

(1)Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.

(2^1)Începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 lei. [...]

În plus față de ansamblul legislației și practicii relevante rezumate și menționate în hotărârea principală (a se vedea pct. 139-176 din hotărârea respectivă), există alte câteva dispoziții legale care sunt relevante pentru prezenta cauză și care sunt prezentate în continuare.I. Legea nr. 165/2013 - Actualizări legislative relevante A. Art. 6 alin. (5), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 215/2023, stabilește responsabilități mai clare în procedura legală pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor din proprietatea publică în proprietatea privată a statului

În urma ultimelor modificări aduse art. 6 din Legea nr. 165/2013, instituțiile competente autorizate să inițieze procedura pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ANRP, în cazul terenurilor agricole, și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și ANRP, în cazul terenurilor forestiere. Aceste autorități acționează la propunerea comisiei județene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului București. Datele de identificare ale terenurilor propuse pentru transfer trebuie furnizate de către deținătorii acestora.B. Art. 43^1

Prin Legea nr. 284/2023 a fost introdus un nou articol, art. 43^1. În temeiul acestei dispoziții, persoanele cu privire la care, prin hotărâri judecătorești definitive, instanțele de judecată s-au pronunțat asupra existenței și întinderii dreptului, precum și asupra calității de persoană îndreptățită și care nu au formulat notificări în temeiul Legii nr. 10/2001 (infra, pct. 75) pot depune cereri pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Aceste cereri trebuiau să fie depuse în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii.

C. Art. 31 alin. (1)

Art. 31 alin. (1) din lege a fost modificat prin Legea nr. 364/2023, fiind prevăzut un termen de trei ani de la data notificării (și nu de la data emiterii, așa cum prevedea anterior legea) a deciziei de compensare în care deținătorul punctelor poate solicita valorificarea acestora în numerar.D. Modificări în curs de adoptare

Potrivit Guvernului, sunt în curs modificări suplimentare pentru a se asigura că beneficiarii măsurilor compensatorii primesc despăgubiri calculate în conformitate cu grilele notariale cele mai apropiate de data primirii efective a acestor compensații.

În special, proiectul de lege PL-x nr. 354/2023, adoptat de Senat la 15 mai 2023, este în prezent în curs de examinare la Camera Deputaților. Acesta vizează introducerea, la art. 21 din lege, a unui nou alineat, alin. (6^3), care prevede că, în cazul în care instanțele naționale admit contestația reclamanților împotriva deciziei de compensare a CNCI, evaluarea se face pe baza studiilor de piață relevante pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Alte modificări conexe sunt propuse la art. 35 alin. (3), care fac trimitere la noul alineat (6^3) al art. 21.

II. Legea nr. 10/2001

Art. 10 din Legea nr. 10/2001 se referă, printre altele, la situația clădirilor care au fost preluate în mod ilegal, iar construcțiile ridicate pe teren au fost demolate integral sau parțial. Acesta prevede că, în astfel de situații, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și construcțiile care nu au fost demolate, iar restituirea sub formă de despăgubiri se stabilește pentru clădirile demolate și terenurile ocupate. În temeiul art. 21 din Legea nr. 165/2013, această despăgubire se calculează în conformitate cu grilele notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională.III. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/200376. OUG nr. 90/2023, care viza reducerea cheltuielilor publice în 2023 și care a intrat în vigoare la 27 octombrie 2023, stabilea, la art. V alin. (2), că emiterea de către ANRP a titlurilor de plată în baza Legii nr. 165/2013 (supra, pct. 69 și 71-73) va fi suspendată de la 1 noiembrie 2023 până la 31 martie 2024. De asemenea, articolul V alin. (1) prevedea că sumele stabilite prin titlurile de plată emise de ANRP până la 31 octombrie 2023 și neachitate de Ministerul Finanțelor vor fi plătite începând cu 1 aprilie 2024.IV. Dispoziții legale relevante care reglementează evaluarea bunurilor prin intermediul grilelor notarialeA. Codul fiscal

Studiile de piață sunt menționate și definite la art. 111 alin. (5) din Codul fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. Acesta prevede următoarele:

Art. 111

(5)Camerele notarilor publici actualizează cel puțin o dată pe an studiile de piață care trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în anul precedent și le comunică direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.

Versiunea anterioară a Codului fiscal, care a fost în vigoare până la 31 decembrie 2015, făcea referire generală la evaluările bazate pe valorile de piață ale proprietăților, fără a specifica o valoare minimă.

B. Normele metodologice pentru aplicarea Codului fiscal

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, intrate în vigoare la 13 ianuarie 2016, oferă o descriere și o explicație a conceptelor relevante utilizate în Codul fiscal, precum și orientări privind aplicarea acestor concepte. Conform pct. 33 alin. (4):

Studiul de piață reprezintă colectarea informațiilor de pe piața imobiliară în ceea privește oferta/cererea și valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară în anul precedent în funcție de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității. Studiile de piață sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora.

C. Hotărârea nr. 74/2022 a Consiliului director al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) pentru aprobarea recomandărilor de elaborare a studiilor de piață prevăzute la art. 111 din Codul fiscal

Hotărârea nr. 74/2022 sus-menționată, în vigoare de la 18 octombrie 2022, a aprobat recomandările prevăzute în anexa sa cu privire la pregătirea studiilor de piață menționate la art. 111 din Codul fiscal (supra, pct. 77).

Informațiile relevante incluse în anexă subliniază în mod repetat faptul că studiile de piață menționate nu pot fi asimilate rapoartelor obișnuite de evaluare a proprietăților, deoarece acestea se bazează pe informații privind valorile minime înregistrate pe piața imobiliară specifică în anul precedent. Cu alte cuvinte, studiile de piață nu implică un proces de estimare a valorii, ci mai degrabă o prezentare a informațiilor de piață, diferite de „valoarea de piață“ a proprietății, colectate în funcție de tipurile de proprietăți studiate și selectate de evaluatorul autorizat pe baza cerințelor Camerelor Notarilor.

Aceste studii de piață se bazează pe diverse surse de informații referitoare la prețurile tranzacțiilor înregistrate în anul precedent, cum ar fi date/informații din documentele de transfer de proprietate înregistrate în registrele unității administrativ-teritoriale și registrul funciar în a cărui zonă geografică se află proprietatea care face obiectul studiului de piață, precum și informații colectate de la executorii judecătorești, instanțe, lichidatori, notari etc. În cazul în care informațiile din sursele menționate anterior nu sunt disponibile, pot fi utilizate, de asemenea, oferte de preț verificate și neajustate. În studiile de piață sunt specificate toate sursele.

Pentru tipurile/subtipurile de proprietăți pentru care nu există informații privind valorile minime înregistrate în anul precedent, nu se selectează o valoare minimă.

V. Practica internă relevantă A. Decizia nr. 57 din 5 decembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

În urma unei cereri de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ a pronunțat Decizia nr. 57 din 3 octombrie 2022. Litigiul se referea la contestarea unei decizii de compensare emise de CNCI. ÎCCJ a statuat că aplicarea corectă a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) impunea ca evaluarea imobilului urmează a fi realizată prin raportare la grila notarilor publici valabilă în anul anterior emiterii deciziei de compensare de către CNCI, ce a făcut obiectul contestației judiciare.B. Decizia nr. 48 din 26 iunie 2023 a ÎCCJ

La 26 iunie 2023, ÎCCJ a respins cererea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile ca inadmisibilă. Întrebarea adresată se referea la următoarea chestiune de drept: în cazul litigiilor în care reclamantul solicită obligarea CNCI la soluționarea dosarului prin emiterea unei decizii de compensare care să conțină numărul de puncte, atunci când aceasta nu a soluționat dosarul până la data introducerii acțiunii și nici ulterior, valoarea despăgubirilor exprimată în numărul de puncte se stabilește în funcție de: valoarea actuală de piață a imobilului; valoarea imobilului conform grilei notariale aferente anului anterior sesizării instanței sau pronunțării hotărârii în primă instanță; valoarea imobilului conform grilei notariale aferente anului 2013.

ÎCCJ a considerat că întrebarea adresată nu conferă un element de noutate, deoarece Curtea stabilise deja la pct. 237 din hotărârea Vǎleanu că nu era nerezonabil să se calculeze despăgubirea în funcție de evaluările stabilite de camera notarilor relevantă, în anul anterior deciziei de despăgubire. ÎCCJ a precizat că:

Concluzia ce se degajă din considerentele [Curții] nu infirmă aplicarea dispozițiilor din legea specială în substanța lor.

Art. 41 din Convenție prevede:

Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă.

I. Locus standi

Moștenitorii (unora dintre) reclamanții din cererile nr. 38.992/18 și 25.503/19 (supra, pct. 14 și 61; a se vedea, de asemenea, cererile enumerate la nr. 5 și 20 în tabelul anexat) au informat Curtea despre decesul reclamanților respectivi și, în calitate de rude apropiate ale acestora, și-au exprimat intenția de a continua în locul lor. Guvernul nu a prezentat obiecții în acest sens.

Având în vedere strânsele legături de rudenie pe care domnul Mircea Romulus Todea le avea cu reclamantul decedat, domnul Romulus Nicolae Todea (Cererea nr. 38.992/18); legăturile pe care domnul Sorin Constantin Grigorescu le avea cu reclamanta decedată, doamna Maria Grigorescu; legăturile pe care doamna Anca Simona Banc-Oltean, domnul Ciprian Oltean, domnul Octavian Vasile Oltean și doamna Zoița Mihaela

Oltean le aveau cu reclamanta decedată, Floarea Oltean; legăturile pe care doamna Valeria-Zorița Pastor și doamna Gabriela Carmen Boarti le aveau cu reclamanta decedată, Lucreția Boarti (toți în Cererea nr. 25.503/19), precum și interesul legitim al acestora în continuarea cererilor privind drepturile fundamentale ale omului, Curtea consideră că moștenitorii reclamanților decedați pot exercita aceste cereri în locul lor [a se vedea, între alte hotărâri, Murray împotriva Țărilor de Jos (MC), nr. 10.511/10, pct. 79, 26 aprilie 2016]. Prin urmare, Curtea va continua să examineze și capetele de cerere formulate de reclamanții decedați, la cererea moștenitorilor (a se vedea tabelul anexat).

II. Prejudiciu material A. Argumentele părților

La 3 iulie 2023, Guvernul a prezentat un prim set de observații de principiu cu privire la mecanismul de calculare a despăgubirii la care solicitanții, în calitate de reclamanți, au dreptul în temeiul legii. Acesta a furnizat, de asemenea, informații relevante cu privire la mai mulți dintre reclamanții vizați de prezenta cauză (supra, pct. 11, 13, 15, 17, 18, 21, 23, 25, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 42, 44, 46, 48, 52, 54, 56, 60, 62, 64 și 68, și infra, pct. 95-100), inclusiv evaluări ale tuturor proprietăților revendicate de reclamanți, conform grilelor notariale din 2022. La 8 aprilie 2024, Guvernul a prezentat evaluări actualizate ale proprietăților revendicate de reclamanți, bazate pe grilele notariale relevante din 2022 sau, în caz că erau disponibile, din 2023. Acestea au arătat o ușoară creștere a sumelor corespunzătoare fiecărei proprietăți în comparație cu evaluările anterioare. Ca o observație generală, Guvernul a indicat că grilele notariale din 2021 au indicat creșteri ale valorilor cu o medie de 50% în comparație cu cele din 2013.

Guvernul a subliniat că, în opinia sa, singura metodă valabilă și fezabilă de calculare a valorii proprietății în contextul mecanismului de restituire era cea bazată pe grilele notariale (actualizate) (supra, pct. 77-80). În caz contrar, acordarea de despăgubiri în conformitate cu valoarea de piață a unei proprietăți ar avea un impact negativ semnificativ asupra bugetului de stat și, în cele din urmă, asupra mecanismului de restituire în ansamblul său.

În plus, grilele notariale, care au fost actualizate constant de experți independenți, au reprezentat un instrument previzibil și transparent, disponibil publicului pe site-ul oficial al Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Acestea erau ușor de utilizat și preveneau orice pretenție bazată pe evaluări arbitrare ale proprietăților, cum ar fi cele bazate pe reclame și alte criterii subiective, mai degrabă decât pe valoarea actuală de vânzare. În plus, în cazul în care grilele nu ar fi luate în considerare, ar trebui alocate fonduri separate și substanțiale pentru experții desemnați să elaboreze rapoarte de la caz la caz, iar procesul de restituire ar deveni și mai lung și imprevizibil.

Modificarea legislativă care impune ca toate despăgubirile să fie calculate prin raportare la evaluările stabilite de camera notarilor relevantă în anul anterior emiterii deciziei de compensare (supra, pct. 74) a reprezentat un argument suplimentar important în favoarea utilizării acestui instrument de evaluare, care oferea un rezultat echitabil.

În sfârșit, Guvernul a susținut că, la pct. 237 din hotărârea principală, Curtea însăși „a apreciat în mod pozitiv utilizarea grilelor notariale“ în calcularea despăgubirilor. În mod similar, Curtea a admis în repetate rânduri că despăgubirile pentru privarea de proprietate în cadrul procedurilor de restituire ar putea fi plafonate pentru a asigura un just echilibru între interesele individuale, pe de o parte, și constrângerile bugetare ale statului, pe de altă parte. Statul trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere în această privință.

În ceea ce privește criteriile referitoare la amplasamentul proprietății și la specificațiile tehnice relevante la momentul preluării, Guvernul a susținut că eliminarea acestora ar putea crea dificultăți în procesul de stabilire a unei despăgubiri echitabile și adecvate, existând riscul ca sumele acordate să fie excesive.

Reclamanții au solicitat ca hotărârile pronunțate în favoarea lor să fie executate fără întârziere, dacă este posibil prin restituire în natură. Mai mulți reclamanți și-au prezentat cererile de reparație echitabilă în strânsă legătură cu informații factuale actualizate (în special, supra, pct. 10, 12, 18, 22, 27, 29, 31, 35, 43, 45, 47, 51, 53, 55, 61, 63 și 67).

Reclamanții care au prezentat observații în temeiul art. 41 au contestat validitatea și relevanța grilelor notariale pentru evaluarea proprietăților lor, susținând că aceste evaluări indicau valorile minime care trebuie luate în considerare în scopuri fiscale. Aceste valori erau în mod semnificativ diferite de valoarea reală de piață a proprietății.

Mai mulți reclamanți (înscriși la nr. 2, 4, 5, 8, 9, 10, 12, 14, 16, 18, 19, 20, 22 și 24 în tabelul anexat) au solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosință a bunurilor lor și/sau penalități pentru punerea în aplicare cu întârziere și/sau foloase nerealizate de pe urma bunurilor lor.

3.Observațiile specifice ale părților din cadrul Asociației „Composesoratul Borșa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat)(a) Asociația reclamantă

În observațiile sale din 3 septembrie 2023, asociația reclamantă și-a reiterat preferința pentru restituirea în natură a proprietății revendicate, și anume 17.000 ha de teren forestier. Aceasta a indicat că există suficiente terenuri disponibile pentru a permite autorităților să restituie terenul proprietarului său de drept.

În subsidiar, aceasta a formulat o cerere privind prejudiciu material, incluzând atât damnum emergens (prejudiciul efectiv), cât și lucrum cessans (foloasele nerealizate), astfel cum figurează într-un raport întocmit la 29 august 2023 de doi experți, G.A. și I.A., care a actualizat cererile prezentate anterior.

Pentru damnum emergens, raportul a utilizat două metode de evaluare: una s-a bazat pe grilele notariale relevante din 2023, în timp ce cealaltă s-a bazat pe criteriile de evaluare prevăzute în Ordinul nr. 694/2016 al ministrului mediului, apelor și pădurilor, privind metoda de determinare a echivalenței valorice a terenurilor și de calculare a obligațiilor financiare pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor de către Fondul forestier național. Ambele metode de evaluare și calcule au inclus valoarea vegetației forestiere în suma finală. Prima metodă de evaluare, sugerată de expert ca fiind cea mai adecvată, a condus la suma de 719.791.513,24 RON (aproximativ 145.830.769,73 EUR), în timp ce a doua metodă a condus la suma de 689.411.956,70 RON (aproximativ 139.675.828,98 EUR).

Evaluarea lucrum cessans (foloasele nerealizate) pentru o perioadă de 19 ani, în raport cu volumul total de lemn care ar fi putut fi recoltat în această perioadă, a fost estimată la aproximativ 618.636 de metri cubi, evaluată la 190.855.083,85 RON (aproximativ 38.667.507,57 EUR).

Cuantumul despăgubirilor pe care asociația reclamantă ar fi fost îndreptățită să le încaseze în scopul protejării zonei, calculat din 2009 până la data raportului, a fost de 37.625.951,398 RON (aproximativ 7.623.070,23 EUR); valoarea subvențiilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (denumită în continuare „APIA“) a fost de 6.935.092,6 RON (aproximativ 1.405.059,50 EUR).

Având în vedere cele două metode de calcul diferite și, prin urmare, totalurile ușor diferite care rezultă din acestea, asociația reclamantă a optat să solicite media celor două sume cu titlu de despăgubire integrală pentru prejudiciul material, și anume 190.458.195,80 EUR.

În ceea ce privește argumentele juridice ale Guvernului care contestă autoritatea celor doi experți și metoda utilizată de aceștia pentru a evalua valoarea terenurilor forestiere (infra, pct. 99), asociația reclamantă a susținut că Guvernul s-a bazat pe dispoziții legale care nu erau în vigoare la momentul la care a fost emis raportul de evaluare contestat și că, în realitate, dispozițiile în cauză au intrat în vigoare la 19 ianuarie 2024.

În replică la obiecțiile ridicate de Guvern, poziția celor doi experți a fost prezentată de asociația reclamantă la 9 februarie 2024. Aceștia și-au prezentat calificările care îi îndreptățeau să facă expertize în domeniul silviculturii, inclusiv în fața instanțelor interne. Experții au detaliat diferitele dispoziții legale relevante pe care se baza raportul, justificându-și încrederea în dispozițiile respective mai degrabă decât în cele indicate de Guvern. În special, aceștia au indicat că normele obișnuite de evaluare a bunurilor imobiliare nu erau adecvate în cazul de față: proprietatea în cauză era de o natură specială (17.000 ha de teren forestier), iar tranzacțiile de pe piață erau toate afectate de faptul că statul avea dreptul de preempțiune, ceea ce a redus semnificativ sumele plătite pentru proprietăți similare. Aceștia au indicat, de asemenea, că au adoptat o abordare similară la întocmirea unui raport de expertiză în cadrul unei proceduri judiciare interne care a implicat asociația reclamantă și autoritățile locale și că abordarea lor a fost acceptată de această instanță.(b) Guvernul

Guvernul a prezentat mai multe seturi de observații în legătură cu această cerere, la 4 septembrie și 4 decembrie 2023, precum și la 13 februarie și 8 aprilie 2024.

Acesta a solicitat Curții să ia act de dorința expresă a asociației reclamante de a beneficia de restituirea în natură, pe care a considerat-o „singura soluție“ în cazul lor.

Guvernul a furnizat, de asemenea, diferite sume pentru evaluarea proprietății revendicate, pe baza valorilor date de ANRP pentru cele 17.000 ha de teren forestier și pădurea aflată pe acesta. În observațiile trimise la 13 februarie 2024 a indicat că, pe baza grilei notariale din 2022, valoarea era de 238.003.900 RON (aproximativ 47.600.780 EUR), iar pe baza grilei notariale din 2023, această valoare era de 272.000.000 RON (aproximativ 54.000.000 EUR), cu o creștere de 13% față de anul precedent: „A existat, așadar, o creștere semnificativă a evaluării parcelelor în litigiu care compensează trecerea timpului, reprezentată de o creștere de aproximativ 6.400.000 EUR a valorii de la un an la altul (o creștere de 13% pe an)“.

În ceea ce privește pretențiile asociației reclamante privind foloasele nerealizate, Guvernul a considerat că acestea nu trebuiau să fie acceptate având în vedere procedurile interne în curs referitoare la pretenții similare. Acesta a susținut că asociația reclamantă a introdus 175 de acțiuni împotriva, printre altele, a Primăriei Borșa, a Consiliului Local Maramureș și a statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, solicitând daune-interese în cuantum de 235.416.127,84 RON pentru foloase nerealizate și 11.439.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Guvernul a contestat, de asemenea, autoritatea celor doi experți care au întocmit raportul de evaluare prezentat de asociația reclamantă în susținerea cererii sale cu privire la prejudiciul material. Acesta a susținut că, în temeiul legislației relevante, și anume Ordinul ministrului justiției nr. 1190/C din 13 iulie 2023, care a înlocuit, dar nu a modificat în mod substanțial și relevant, Ordinul nr. 199/C/2010, o astfel de evaluare ar fi trebuit să fie efectuată de un evaluator imobiliar și nu de un expert forestier, al cărui domeniu de interes era știința și practica plantării și întreținerii pădurilor și nu evaluarea bunurilor imobiliare. De asemenea, raportul s-a bazat pe criterii discutabile și irelevante: volumul statistic al lemnului din zonele de dezvoltare forestieră, evaluat pe baza unui perimetru ipotetic; tot materialul lemnos a fost considerat exploatabil și valorificabil la prețul mediu de piață, deși, în conformitate cu legea, doar o mică parte a acestuia era valorificabilă, iar prețul era stabilit prin lege.

În plus, Guvernul a susținut că valoarea indicată de asociația reclamantă includea o sumă reprezentând un ajutor de stat în sectorul forestier. Informațiile transmise la 19 decembrie 2023 de APIA (supra, pct. 92) indicau, cu toate acestea, că asociația reclamantă nu a depus niciodată o cerere eligibilă în această privință, ceea ce ar fi oferit acestei autorități posibilitatea de a verifica respectarea cerințelor legale pentru acordarea ajutorului, inclusiv, în special, cerința potrivit căreia reclamantul trebuia să fie proprietarul pădurii. Prin urmare, cererea prezentată Curții era speculativă.

În mod similar, pretențiile privind lipsa de folosință a terenului în cauză erau speculative, astfel cum Curtea a constatat în mai multe cauze similare [Guvernul a citat, în special, Drăculeț împotriva României (reparație echitabilă), nr. 20.294/02, 5 februarie 2009; Ana Ionescu și alții împotriva României, nr. 19.788/03 și alte 18, 26 februarie 2019; Preda și alții împotriva României, nr. 9.584/02 și alte 7, 29 aprilie 2014].

B. Motivarea Curții1. Aspecte preliminare(a) Radiere de pe rol: decesul reclamantului Iuga, Cererea nr. 42.182/18 (enumerată la nr. 6 în tabelul anexat)

Având în vedere că reclamantul a decedat la 28 februarie 2023 (supra, pct. 16), la 21 septembrie 2023, Grefa Curții a trimis o scrisoare reprezentantului reclamantului, solicitându-i informații cu privire la orice moștenitori potențiali care ar fi dispuși să continue procedura în locul său.

Prin scrisoarea din 20 octombrie 2023, avocatul a solicitat o prelungire pentru a pregăti toate documentele necesare care să dovedească capacitatea moștenitorului reclamantului, care locuia în străinătate. În consecință, termenul pentru depunerea documentelor necesare a fost prelungit până la 20 noiembrie 2023. A fost atrasă atenția părții reclamante asupra art. 37 § 1 lit. a) din Convenție, care prevede că Curtea poate radia o cerere de pe rolul său atunci când circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să dea curs cererii. La 2 noiembrie 2023, avocatul reclamantului a primit această scrisoare prin intermediul serviciului de comunicații electronice al Curții (eComms). Nu a fost primit niciun alt răspuns.

În lumina celor de mai sus și în absența oricăror circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenție și de Protocoalele la aceasta, Curtea consideră, în conformitate cu art. 37 § 1 lit. a) din Convenție, că nu se mai justifică continuarea examinării cererii [a se vedea Vod Baur Impex - S.R.L. împotriva României (reparație echitabilă - radiere de pe rol), nr. 17.060/15, pct. 9, 6 iunie 2023, cu trimiterile suplimentare].

În consecință, Cererea nr. 42.182/18 ar trebui să fie radiată de pe listă în ceea ce privește procedura rezervată în temeiul art. 41.

(b) Problemă soluționată: Enescu și alții, Cererea nr. 52.852/18 (enumerată la nr. 9 în tabelul anexat), Mihaela Ștefănescu, Cererea nr. 16.337/19 (enumerată la nr. 15 în tabelul anexat), și Stoiculescu, Cererea nr. 33.596/19 (enumerată la nr. 24 în tabelul anexat)

Guvernul a susținut că hotărârile relevante pronunțate în favoarea reclamanților în cererile nr. 52.852/18, 16.337/19, 33.596/19 au fost executate (supra, pct. 21, 42 și 36, în această ordine). Reclamanții nu au negat sau nu au contestat în alt mod această comunicare. Reclamanții din Cererea nr. 52.852/18 șiau modificat pretențiile privind reparația echitabilă, solicitând doar despăgubiri pentru lipsa de folosință și/sau pentru executarea întârziată (a se vedea tabelul anexat).

Curtea ia act de faptul că, deși cu o anumită întârziere, care trebuie privită în contextul general al obiectului în cauză (a se vedea pct. 202 și 209 din hotărârea principală), hotărârile pronunțate în favoarea reclamanților în cererile menționate la nr. 9, 15 și 24 din anexă au fost executate între timp (supra, pct. 20-21, 42 și 36, din prezenta ordonanță). Având în vedere considerațiile de mai sus și cererile modificate prezentate de reclamanți (supra, pct. 104) și precizând că prezenta concluzie nu aduce atingere eventualelor proceduri pendinte introduse de reclamanți cu privire la executarea hotărârilor, cum ar fi cele prin care se solicită despăgubiri pentru lipsa de folosință a proprietății lor și/sau pentru executarea cu întârziere a hotărârii neexecutate, Curtea consideră că problema a fost soluționată în conformitate cu art. 37 § 1 lit. b) din Convenție și că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în protocoalele sale, nu o obligă să continue examinarea cererilor în temeiul art. 37 § 1 in fine.(c) Concluzie

În consecință, Curtea va continua examinarea cererilor enumerate la nr. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27 și 28 în tabelul anexat.

În același timp, aceasta consideră că cererile enumerate la nr. 6, 9, 15 și 24 din anexă ar trebui să fie radiate de pe rolul Curții în ceea ce privește procedura rezervată în temeiul art. 41.

2.Prejudiciu material(a) Principii generale

Principiile aplicabile au fost rezumate în hotărârea Curții în Cauza Molla Sali împotriva Greciei [(reparație echitabilă) (MC), nr. 20.452/14, pct. 32, 18 iunie 2020; a se vedea și trimiterile citate]. În esență, o hotărâre prin care Curtea constată o încălcare impune statului pârât obligația legală de a pune capăt respectivei încălcări și de a-i repara consecințele astfel încât să restabilească, pe cât posibil, situația existentă înainte de încălcare. În cazul în care natura încălcării permite restitutio in integrum, revine statului pârât sarcina de a o realiza, Curtea neavând nici competența, nici posibilitatea practică de a o face ea însăși. În cazul în care, pe de altă parte, dreptul național nu permite - sau permite doar parțial - repararea consecințelor încălcării, art. 41 permite Curții să acorde părții vătămate o reparație pe care o consideră adecvată. Curtea beneficiază de o anumită marjă de apreciere în exercitarea acestei competențe, astfel cum atestă adjectivul „justă“ și sintagma „dacă este necesar“.(b) Aplicarea acestor principii în prezenta cauză

Curtea reiterează că, în hotărârea sa principală, a constatat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din următoarele motive: neexecutarea prelungită a hotărârilor pronunțate în favoarea reclamanților și lipsa unei căi de atac efective, inclusiv despăgubiri pentru executarea cu întârziere a hotărârilor pendinte prin care se dispune restituirea; anularea titlurilor reclamanților din cauza neaplicării în mod corect de către stat a legii aplicabile și fără a acorda vreo despăgubire; precum și faptul că autoritățile nu s-au asigurat că despăgubirile acordate sunt în mod rezonabil legate de valoarea actuală a imobilelor (a se vedea pct. 260 și 262 din hotărârea principală; a se vedea, de asemenea, supra, pct. 2).

În ceea ce privește neexecutarea hotărârilor pronunțate în favoarea reclamanților, care implica returnarea imobilelor în litigiu, Curtea consideră că executarea acestor hotărâri i-ar plasa pe reclamanți, pe cât posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1.

În mod similar, în ceea ce privește neexecutarea hotărârilor pronunțate în favoarea reclamanților privind plata de despăgubiri, în cazul în care o astfel de despăgubire este indicată în hotărârea pronunțată, Curtea consideră că executarea promptă a acelor hotărâri, ținând seama în mod corespunzător de cerința ca despăgubirea stabilită în hotărârile pronunțate să fie actualizată în funcție de inflație la momentul plății (a se vedea și infra, pct. 117), ar plasa reclamanții, pe cât posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1.

În cazul în care executarea indicată mai sus nu este efectuată de statul pârât (a se vedea, de asemenea, infra, pct. 116), acesta trebuie să plătească reclamanților cu titlu de despăgubire pentru prejudiciu material un cuantum legat în mod rezonabil de valoarea actuală a acestor proprietăți, astfel cum este determinată în modul stabilit mai jos.

Pentru a facilita clarificarea noțiunilor relevante pentru stabilirea acestor valori, Curtea trebuie să plaseze mai întâi în context încercarea sa de a preciza parametrii pentru determinarea unei sume legate în mod rezonabil de valoarea actuală a unui imobil, făcând trimitere la constatările sale relevante din hotărârea principală. În special, la pct. 236-239 din această hotărâre, Curtea a reținut că despăgubirea a fost calculată pe baza evaluărilor stabilite de camera notarilor relevantă în anul anterior deciziei de compensare și a subliniat că, pentru ca despăgubirea acordată să rămână echivalentă cu valoarea imobilelor în natură, aceasta trebuie să țină seama de dezvoltările care au avut loc în timp asupra imobilelor, indiferent dacă acestea sunt de natură generală (politică de planificare urbană) sau de natură specială (de exemplu, redezvoltări sau renovări). Curtea a arătat, de asemenea, că luarea în considerare a amplasamentului și a caracteristicilor tehnice ale imobilului la data exproprierii ar putea face ca valoarea despăgubirii să nu mai fie legată în mod rezonabil de valoarea actuală a proprietății.

În această privință, Curtea ia notă de argumentele Guvernului (rezumate supra, la pct. 86 și 87) în sprijinul utilizării grilelor notariale întocmite în conformitate cu art. 111 alin. (5) din Codul fiscal și cu dispozițiile legale relevante (supra, pct. 77-80) ca instrument principal de calcul al despăgubirii datorate reclamanților implicați în procedurile de restituire. Aceasta consideră că este esențial ca acest sistem de evaluare să se bazeze și să continue să se bazeze pe date colectate în timp real de experți specializați de pe piața imobiliară relevantă, care sunt prelucrate și transpuse în rapoarte transparente, actualizate în mod regulat (anual), ușor accesibile și relativ ușor de utilizat.

În acest context, Curtea reiterează că statul se bucură de o marjă largă de apreciere în alegerea mijloacelor adecvate care trebuie utilizate în ordinea sa juridică internă pentru a se achita de obligația care îi revine în temeiul art. 46 din Convenție de a alege, sub supravegherea Comitetului de Miniștri, măsurile generale care trebuie adoptate în ordinea lor juridică internă pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte și pentru a repara pe cât posibil efectele (a se vedea pct. 268 din hotărârea principală). Cu toate acestea, Curtea subliniază într-o notă pozitivă măsurile semnificative, inclusiv modificările legislative, luate de statul pârât în ultimii ani, menite să remedieze, cel puțin parțial, problemele structurale legate de mecanismul de restituire (a se vedea și pct. 269 din hotărârea principală, precum și supra, pct. 71-74), astfel de modificări completând garanțiile introduse prin Legea nr. 165/2013 și validate a priori de Curte în Preda și alții împotriva României (citată anterior).

Oricum ar fi, Curtea consideră că este important să sublinieze că, pentru a pune în aplicare, după caz, dreptul la despăgubiri al tuturor reclamanților în conformitate cu Convenția (infra, pct. 115), autoritățile interne implicate în procedurile de restituire relevante ar trebui să ia în considerare elemente precum starea bunului (de exemplu, localizarea și caracteristicile tehnice) la data deciziei de acordare a despăgubirii sau, în cazul în care plata integrală a acestei despăgubiri este efectuată în termen de mai mult de un an de la emiterea deciziei de acordare a despăgubirii, la momentul plății integrale. Elementele sus-menționate ar trebui să fie evaluate în conformitate cu grilele notariale actualizate anual care sunt cele mai apropiate (în termen de câteva luni, până la unsprezece cel mult) de data primirii efective a despăgubirii respective. În cazul în care grilele notariale relevante nu sunt actualizate anual, în pofida dispozițiilor legale care impun o astfel de actualizare (supra, pct. 77), această evaluare ar trebui să se bazeze pe cele mai recente grile notariale disponibile, suma rezultată fiind majorată cu 13% (a se vedea procentul de referință indicat de Guvern, supra, pct. 97) pentru fiecare an, începând cu anul ultimei actualizări și până la momentul plății.

Prin urmare, deși acceptă punctul de vedere al Guvernului că instrumentul menționat mai sus, astfel cum este descris supra, la pct. 112, este singura metodă fezabilă de a oferi o evaluare relativ promptă și fiabilă a bunurilor imobile individuale, Curtea subliniază totuși că, pentru a se asigura că o despăgubire corespunzătoare este plătită reclamanților și solicitanților, în calitate de reclamanți, despăgubirea trebuie să fie calculată astfel încât să rămână într-un raport rezonabil cu valoarea de piață a bunului la momentul plății efective a întregii sume sau, dacă este cazul, a primei rate a sumei integrale (a se vedea pct. 271 din hotărârea principală).

În lumina celor de mai sus și având în vedere atât faptul că părțile nu au reușit încă să ajungă la un acord în cauza lor (supra, pct. 6), cât și constatările Curții în temeiul art. 46 din Convenție expuse la pct. 271 din hotărârea principală, Curtea consideră că, în cazul în care statul nu execută hotărârea prin restituire (de asemenea, supra, pct. 110), este necesar să acorde despăgubiri pentru prejudiciul material suferit de reclamanți [a se vedea, mutatis mutandis, Brumărescu împotriva României (reparație echitabilă) (MC), nr. 28.342/95, pct. 23, CEDO 2001-I]. Pentru a aprecia ceea ce ar constitui o reparație echitabilă pentru reclamanții din prezenta cauză în ceea ce privește prejudiciul material, Curtea ar avea, în esență, ca punct principal de referință evaluarea stabilită de camera notarilor pentru anul 2024, an în care este pronunțată prezenta hotărâre, în cazul în care această evaluare este disponibilă, și ar acorda prioritate stării actuale a imobilului respectiv, în măsura în care aceste informații sunt disponibile în dosarul cauzei, mai degrabă decât stării imobilului la momentul exproprierii [supra, pct. 112 și 115; mutatis mutandis, Vrioni și alții împotriva Albaniei (reparație echitabilă), nr. 35.720/04 și 42.832/06, pct. 35-37, 7 decembrie 2010]. Acest din urmă considerent nu aduce atingere dispozițiilor legale interne relevante care conferă, de asemenea, reclamanților dreptul la despăgubiri pentru clădirile demolate între momentul exproprierii și momentul actual (a se vedea art. 10 din Legea nr. 10/2001, coroborat cu art. 21 din Legea nr. 165/2013, citată supra, la pct. 75), o astfel de evaluare fiind efectuată în conformitate cu aceleași orientări ca cele detaliate mai sus.

În ceea ce privește situația particulară a reclamanților al căror drept la un anumit cuantum al despăgubirii a fost deja stabilit și validat de CNCI înainte de intrarea în vigoare a legii sau de instanțe în hotărâri care au rămas definitive până la acea dată (a se vedea, de exemplu, Marcea, Cererea nr. 36.372/19, enumerată la pct. 27 din tabelul anexat), dispozițiile art. 41 din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) devin pe deplin relevante, impunând plata promptă a acestui cuantum specific. Curtea consideră că suma în cauză ar trebui ajustată în continuare în funcție de inflație la momentul plății.

În ceea ce îi privește pe reclamanții ale căror titluri de proprietate au fost anulate ca urmare a nerespectării de către autoritățile statului a dispozițiilor legale care reglementează procedura de emitere a titlurilor de proprietate, fără a li se acorda vreo despăgubire, Curtea consideră că repararea adecvată a încălcării constatate ar consta în acordarea către acești reclamanți a unei despăgubiri într-un cuantum rezonabil raportat la valoarea curentă a imobilului pierdut, calculată în modul stabilit supra, la pct. 116.

În ceea ce privește sumele de bani cerute de o parte din reclamanți pentru lucrum cessans (lipsă de folosință, foloase nerealizate sau beneficii legitime nerealizate de pe urma bunurilor lor, a se vedea supra, pct. 91), în conformitate cu jurisprudența sa relevantă și constantă în domeniu [a se vedea, printre altele, Buzatu împotriva României (reparație echitabilă), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005; Preda și alții, citată anterior, pct. 164; Dickmann și Gion împotriva României, nr. 10.346/03 și 10.893/04, pct. 115, 24 octombrie 2017; Ana Ionescu și alții, citată anterior, pct. 40), Curtea respinge aceste cereri. Acordarea unei sume de bani pe această bază ar fi speculativă, având în vedere că orice venit provenit din posesia unui bun depinde de mai mulți factori, dintre care majoritatea ar beneficia dacă ar fi invocați mai întâi în fața instanțelor naționale în cadrul procedurilor specifice menționate la pct. 258 din hotărârea principală. Curtea reiterează că, în paragraful menționat, a statuat deja că aceste proceduri sunt căi interne disponibile care permit creditorilor cu toate tipurile de creanțe să obțină despăgubiri, printre altele, pentru lipsa de folosință sau pentru executarea cu întârziere a hotărârilor prin care se dispune restituirea și pentru lipsa unei căi de atac efective. Astfel, după cum s-a arătat deja la pct. 226 din hotărârea principală, unii dintre reclamanții din prezenta cauză au obținut deja o anumită despăgubire pentru lipsa de folosință a imobilelor recunoscute și/sau despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral cauzat de neexecutare fie pe baza dispozițiilor din materia răspunderii civile delictuale, fie în temeiul dispozițiilor relevante din Codul de procedură civilă.

Constatările de mai sus trebuie diferențiate de cele referitoare la situația particulară a reclamantei Cristina-Maria Botez (Cererea nr. 31.613/19, enumerată la pct. 23 din tabelul anexat). Curtea reiterează că domeniul de aplicare al acestei cauze a fost capătul de cerere special al reclamantei potrivit căruia instanțele naționale nu i-au recunoscut dreptul la despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului la care avea dreptul de mult timp, dar care nu a intrat încă în posesia reclamantei din cauza deficiențelor mecanismului de restituire (a se vedea pct. 135 și 255 din hotărârea principală); în cauză, Curtea a constatat că rezultatul procedurii interne în care reclamanta a solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului său a impus o sarcină disproporționată și excesivă asupra sa, incompatibilă cu dreptul său la exercitarea pașnică a bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Din această perspectivă și în cadrul acestor circumstanțe speciale, care, după cum s-a menționat deja, trebuie deosebite de constatările sale de la pct. 119, supra, Curtea consideră oportun să acorde reclamantei suma care i-a fost acordată de Judecătoria Focșani pe baza raportului financiar adăugat la dosarul cauzei interne pentru lipsa de folosință a terenului pe perioada 2012-2015 (a se vedea pct. 136 din hotărârea principală). Curtea subliniază că această hotărâre nu aduce atingere și nu afectează în alt mod dreptul reclamantei de a obține restituirea sau o despăgubire adecvată pentru parcela de teren pentru care drepturile de proprietate ale predecesorului său au fost recunoscute de instanțele naționale (a se vedea pct. 131 din hotărârea principală).

În ceea ce privește situația specifică a asociației reclamante „Composesoratul Borșa“ (Cererea nr. 16.060/19, enumerată la pct. 14 din tabelul anexat), Curtea ia notă în mod corespunzător de argumentele și observațiile relevante ale părților pentru prezenta cauză (astfel cum sunt detaliate în special supra, pct. 92-100). Aceasta consideră că constatările sale stabilite supra, la pct. 109-110 și 116, sunt la fel de pertinente pentru cazul asociației reclamante ca și pentru toate celelalte cazuri de neexecutare examinate în contextul prezentei hotărâri. Prin urmare, statul ar trebui să asigure executarea promptă a hotărârii pronunțate în favoarea asociației reclamante; în lipsa unei astfel de restituiri, statul trebuie să plătească asociației reclamante despăgubiri cu titlu de prejudiciu material într-un cuantum care se raportează în mod rezonabil la valoarea curentă a acestor bunuri, calculată astfel cum s-a precizat supra, la pct. 114. De asemenea, la fel ca în toate celelalte cauze în care reclamanții au solicitat o sumă de bani pentru lucrum cessans, cererile pentru lipsa de folosință formulate de asociația reclamantă trebuie respinse (supra, pct. 119).

Având în vedere constatările sale de la pct. 111-118, supra, și în cadrul descris supra, la pct. 109-110, Curtea consideră că este rezonabil să acorde reclamanților o sumă cu titlu de prejudiciu material, astfel cum este detaliat, pentru fiecare cerere, infra, la pct. 127-148, și indicat în ultima coloană a tabelului anexat.

Cu toate acestea, Curtea trebuie să reitereze faptul că reclamanții nu pot deriva niciun drept la o dublă despăgubire sau la îmbogățire fără justă cauză din hotărârea Curții. Prin urmare, în măsura în care procedurile administrative și/sau judiciare interne referitoare la pretențiile reclamanților cu privire la bunurile lor sunt încă pendinte în fața autorităților competente la data ultimelor informații de care dispune Curtea (de exemplu, supra, pct. 25, 28, 36, 37, 46 și 60) și pentru a preveni orice îmbogățire fără justă cauză în urma hotărârii de față, Curtea consideră că toate sumele referitoare la despăgubirile datorate reclamanților care sunt relevante pentru prezenta cauză și care ar fi fost deja executate în favoarea acestora până la data pronunțării prezentei hotărâri ar trebui deduse, după caz, din sumele enumerate în anexă și infra, la pct. 127-148 [a se vedea, mutatis mutandis, Molla Sali, citată anterior, pct. 46, și Sakskoburggotski și Chrobok împotriva Bulgariei (reparație echitabilă), nr. 38.948/10 și 8.954/17, pct. 47, 2 mai 2023].(c) Calculul despăgubirii materiale care urmează să fie acordată în fiecare caz în parte

Curtea constată de la bun început că părțile au efectuat estimări și calcule în RON și că evaluarea bunului inclusă în grilele notariale este, de asemenea, în RON; cu toate acestea, din motive de simplitate, toate sumele indicate la punctele următoare vor fi exprimate în euro, ultimul curs de schimb disponibil, care este cel de 4,97 RON/EUR, fiind cel luat în considerare pentru acestea [a se vedea, mutatis mutandis, Perdigão împotriva Portugaliei (MC), nr. 24.768/06, pct. 11, 16 noiembrie 2010]. Metodologia respectivă va fi aplicată tuturor cererilor, cu excepția cererilor nr. 31.613/19, Botez împotriva României [enumerată la pct. 23 din tabelul anexat și infra, pct. (xviii)], și 36.372/19, Marcea împotriva României [enumerată la pct. 27 din tabelul anexat și infra, pct. (xxi)], având în vedere particularitatea acestora în ceea ce privește necesitatea de a ajusta în funcție de inflație o sumă exactă exprimată în RON (infra, pct. 144 și 147).

În același timp, Curtea indică faptul că, în ceea ce privește cererile nr. 38.992/18, Todea și alții împotriva României (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat), 28.615/19, Șendroiu împotriva României (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat) și 43.586/19, Lie împotriva României (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat), o caracteristică tehnică a bunului revendicat, în special informația dacă terenul în cauză este intra sau extra muros a rămas neclară potrivit observațiilor părților și materialului probator aflat în posesia Curții. În acest context și în lipsa oricărui criteriu pertinent care să îi permită să estimeze cu precizie prejudiciul material în cauza acestor reclamanți, Curtea va efectua o estimare cât mai exactă posibil, pe baza faptelor de care dispune. Prin urmare, valoarea luată în considerare pentru a stabili suma acordată reclamanților respectivi ar fi valoarea medie dintre suma rezultată în cazul în care terenul ar fi intra muros și cea rezultată în cazul în care terenul ar fi extra muros (infra, pct. 131, 143 și 148).

Sumele detaliate infra, la pct. 127-148 și enumerate în ultima coloană a tabelului anexat sunt, prin urmare, calculate pe baza criteriilor de calcul indicate mai sus (supra, pct. 114-118). Acestea se întemeiază pe informațiile din dosar, astfel cum au fost prezentate de părți.

(i)Văleanu, Cererea nr. 59.012/17 (enumerată la nr. 1 în tabelul anexat)

Cererile de reparație echitabilă au vizat imobilul situat pe Strada 2 Grăniceri nr. 57, Fălticeni, județul Suceava; despăgubirea pentru această proprietate a fost stabilită la 2.676,25 EUR de CNCI la 27 ianuarie 2015, pe baza grilei notariale din 2013.

Reclamanta a evaluat imobilul la 70.422,5 EUR.

Guvernul a arătat că suma datorată, și anume 2.676,25 EUR, a fost deja plătită; acesta a prezentat, de asemenea, valoarea proprietății pe baza grilelor relevante din 2022: 4.506,03 EUR.

Pe baza grilelor notariale pentru Suceava din 2024, având în vedere amplasamentul imobilului (Fălticeni, zona A pag. 57 din grilă), precum și caracteristicile tehnice ale acestui imobil (99 mp locuibili din cărămidă) și constatând că valoarea unui metru pătrat este de 59,15 EUR (pag. 64 din grilă), Curtea atribuie reclamantului, cu titlu de prejudiciu material, suma rezultantă de 5.855,85 EUR, din care trebuie deduse sumele deja plătite (infra, pct. 123).

(ii)Argintaru, Cererea nr. 12.854/18 (enumerată la nr. 2 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 736,9603 ha de teren forestier și 166,6536 ha de pășune alpină situate în Motru, județul Gorj.

Reclamanta a indicat că și-a menținut pretențiile inițiale privind reparația echitabilă, și anume executarea hotărârii judecătorești și restituirea parcelelor de teren la care avea dreptul.

Guvernul a susținut că, potrivit grilelor notariale relevante din 2023, valoarea unui hectar de teren forestier era de 2.414,48 EUR, în timp ce valoarea unui hectar de pășune era de 1.609,65 EUR.

Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (anexa Z, pag. 147) și luând în considerare amplasamentul și caracteristicile tehnice ale terenului, constatând că valoarea unui ha de teren forestier este de 3.219,31 EUR (așadar, 2.372.503,66 EUR pentru întreaga parcelă de teren forestier) în timp ce valoarea unui hectar de pășune este de 2.012,07 EUR (așadar, 335.319,70 EUR pentru întreaga parcelă de pășune), Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamanta are dreptul la suma totală de 2.707.823,36 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(iii)Ionescu și alții, Cererea nr. 28.856/18 (enumerată la nr. 3 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 2,12 ha de teren situat pe Strada Rozelor, Craiova, județul Dolj.

Un raport de expertiză din 2021 prezentat de reclamant a evaluat proprietatea la aproximativ 728.865 EUR. Guvernul a indicat că, potrivit grilelor notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 106.639,83 EUR.

Ținând cont de amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (zona B/C, anexa A9, pag. 26 și 66 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren intra muros ar fi de aproximativ 25,35 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamanților suma totală de 537.464,78 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(iv)Onu, Cererea nr. 32.541/18 (enumerată la nr. 4 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 3 ha de teren extra muros la lacul Șovârca, satul Oancea, județul Galați.

Reclamantul a evaluat proprietatea la 8 EUR/mp. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 10.500 EUR.

Ținând seama de amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Galați (pag. 123 din grile), valoarea unui hectar de teren extra muros este de 2.515,09 EUR cu un coeficient de creștere de 25% (teren cu apă), ajungând astfel la 3.143,86 EUR/ha. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 9.431,58 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(v)Todea și alții, Cererea nr. 38.992/18 (enumerată la nr. 5 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 3,64 ha de teren în zona numită „Râtul Vițeilor“, Turda, județul Cluj.

Reclamanții au indicat că valoarea din 2009 a proprietății era de 546.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 36.619,71 EUR.

Ținând cont de localizarea proprietății și de faptul că în hotărârile judecătorești terenul apare ca „intra/extra muros“, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (pag. 17 din grile), valoarea medie a unui metru pătrat de teren (având în vedere prețul minim intra muros și prețul extra muros pe 1 mp) ar fi de aproximativ 6,58 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamanților, în solidar, 239.512 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(vi)Pintea, Cererea nr. 45.732/18 (enumerată la nr. 7 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 0,5675 ha de teren situat în satul Nima, Mintiu Gherlii, Dej, județul Cluj.

Pe baza grilelor notariale relevante din 2024, reclamantul a evaluat proprietatea la 4.298,28 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 2.283,7 EUR.

Ținând cont de amplasamentul proprietății și de caracteristicile sale tehnice (teren extra muros), pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (pag. 18 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren este de 0,905 EUR până la 1.500 mp și de 0,704 EUR pentru restul parcelei. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 3.984,64 euro (1.357,50 EUR plus 2.627,14 EUR) cu titlu de prejudiciu material.

(vii)Strugaru, Cererea nr. 47.070/18 (enumerată la nr. 8 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 3,8 ha de teren intra muros în Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți.

Reclamanta a evaluat proprietatea la 1.529.175,05 EUR. Guvernul a indicat că reclamanta avea dreptul la 15.200 de puncte în numerar, echivalentul a aproximativ 3.058,35 EUR, ceea ce corespundea valorii proprietății situate anterior extra muros în satul Șimian.

Având în vedere amplasamentul proprietății și caracteristicile tehnice ale acesteia, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova (zona AII, pag. 108 și 120 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren este de 100,6 EUR; această sumă trebuie diminuată cu 40% pentru terenul care nu este folosit ca o curte, prin urmare valoarea unui metru pătrat este de 60,36 EUR. Înmulțind această valoare cu extinderea terenului reclamantei (3,8 ha) rezultă suma totală de 2.293.680 EUR. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamantei suma solicitată de aceasta, respectiv 1.529.175,05 EUR, cu titlu de prejudiciu material.

(viii)Marcu, Cererea nr. 59.503/18, și Albuleț, Cererea nr. 2.556/19 (enumerate la nr. 10 și, respectiv, 12 în tabelul anexat)

Cererile de reparație echitabilă au vizat 23 ha de teren forestier situat în Predeal, județul Brașov.

Reclamanții au solicitat executarea hotărârii pronunțate la 29 iunie 2007, și anume ca terenul să le fie restituit. Guvernul sa întemeiat pe grilele notariale din 2022 și a indicat că, în funcție de tipul de pădure de pe terenul respectiv, proprietatea putea fi estimată între 22.676,05 EUR, ca valoare minimă, și 96.257,54 EUR, ca valoare maximă.

Ținând seama de amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Brașov (pag. 271 din grile), valoarea maximă a unui ha de teren forestier este de aproximativ 4.607,64 EUR. Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamanții au dreptul, în solidar, la suma totală de 105.975,72 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(ix)Ifrim, Cererea nr. 1.369/19 (enumerată la nr. 11 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 0,27 ha de teren forestier situat într-un loc numit „Podiș“ (Podul Turcului sau Boghești) în județul Bacău.

În faza de fond a procedurii, reclamanta a evaluat proprietatea la 3.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, valoarea proprietății era de 621 EUR.

Luând în considerare amplasamentul proprietății și caracteristicile sale tehnice, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Bacău (pag. 125 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren forestier este de 0,28 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 756 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(x)Nicolaiescu, Cererea nr. 15.930/19 (enumerată la nr. 13 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 1.820 mp de teren extra muros într-o zonă numită „Prigorici“, Pǎușești-Mǎglași, județul Vâlcea.

Reclamantul a cerut să i se restituie proprietatea. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea putea fi estimată la 0,4 EUR/mp, prin urmare, la o valoare totală de 732,3 EUR.

Ținând cont de amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Pitești (anexa 6, pag. 51 din grile), valoarea unui metru pătrat de teren extra muros este de aproximativ 0,6 EUR. Curtea consideră că, în lipsa unei restituiri in natura, reclamantul este îndreptățit la suma totală de 1.092 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(xi)Asociația „Composesoratul Borșa“, Cererea nr. 16.060/19 (enumerată la nr. 14 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 17.000 ha de teren forestier situat în Borșa, județul Maramureș.

Asociația reclamantă a evaluat prejudiciul material (teren și lipsa de folosință, inclusiv foloase nerealizate) la 190.458.195,80 EUR. Guvernul a estimat valoarea proprietății în conformitate cu grilele notariale din 2023, la 272.000.000 RON (aproximativ 54.000.000 EUR).

Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj, având în vedere amplasamentul proprietății (Borșa, Maramureș - anexa 1, pag. 17 din grilele Cluj/Maramureș) și caracteristicile tehnice ale acestei proprietăți (pădure), constatând că valoarea unui metru pătrat este de 1,006 EUR până la 1.500 mp și de 0,362 EUR peste 1.500 mp, Curtea acordă asociației reclamante 61.540.966 EUR (1.509 EUR plus 61.539.457 EUR) cu titlu de prejudiciu material.

(xii)Danci, Cererea nr. 20.341/19 (enumerată la nr. 16 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 0,75 ha de teren situat în Borșa, județul Maramureș, în zona numită „Gura Repezii“ sau „Acasă“ (intra muros).

Reclamanta a evaluat proprietatea la aproximativ 100.000 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 24.647,88 EUR.

Luând în considerare amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Cluj (Borșa, Maramureș - anexa 1, pag. 17 din grilele Cluj/Maramureș), valoarea unui mp de teren intra muros ar fi de aproximativ 16,09 EUR pentru o suprafață de până la 1.000 mp; de 14,08 EUR pentru o suprafață de la 1.000 mp până la 2.500 mp; și de 6,03 EUR pentru orice suprafață care depășește 2.500 mp. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 67.360 EUR (16.090 EUR plus 21.120 EUR plus 30.150 EUR) cu titlu de prejudiciu material.

(xiii)Cobzaru, Cererea nr. 21.500/19 (enumerată la nr. 17 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat un imobil (casă, dependințe și teren) situat pe Strada Craioviței nr. 57 din Craiova, județul Dolj. Despăgubirea a fost propusă de primarul Craiovei în 2012 și validată de CNCI la 31 ianuarie 2017.

Reclamanta a evaluat prejudiciul material (casă și teren, actualizate cu rata dobânzii, după deducerea sumelor plătite) la 447.000 EUR. Guvernul a indicat că au fost emise patru certificate de plată, în valoare de 10.048,61 EUR fiecare. Trei dintre acestea au fost încasate, în timp ce plata pentru al patrulea certificat, aferent anului 2023, a fost suspendată (OUG nr. 90/2023).

Pe baza grilelor notariale din 2024 pentru Craiova și ținând seama de amplasamentul imobilului (Strada Craioviței nr. 57 din Craiova, zona A3, anexa A9, pag. 27, 47 și 66 din grilele notariale pentru Craiova) și de caracteristicile tehnice [404 mp de teren și o casă din cărămidă (demolată) (compusă din trei apartamente) cu o suprafață utilă de aproximativ 214,29 mp și dependințe de aproximativ 15 mp], Curtea constată că valoarea unui metru pătrat construit este de aproximativ 535,21 EUR pentru suprafața utilă (în total 114.690,15 EUR), iar pentru dependințe de 30,18 EUR (în total 452,70 EUR), în timp ce pentru teren este de 190,14 EUR (în total 76.816,56 EUR). Prin urmare, Curtea acordă reclamantei, cu titlu de prejudiciu material, suma rezultantă de 191.959,41 EUR, din care trebuie deduse sumele deja plătite (supra, pct. 123).

(xiv)Moisă, Cererea nr. 23.253/19, și Țiplea, Cererea nr. 23.256/19 (enumerate la nr. 18 și 19 în tabelul anexat)

Cererea de despăgubire a vizat 460 mp de teren și clădiri situate pe strada Traian nr. 48, Vaslui, județul Vaslui, precum și un sfert dintr-o parcelă de teren de 222 mp situată pe strada Traian nr. 46, Vaslui, județul Vaslui.

Reclamanții au evaluat clădirile la aproximativ 22.360 EUR și terenul la aproximativ 238.700 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, clădirile și 460 de mp de teren ar putea fi estimate la 45.593,56 EUR, iar 1/4 din parcela de 222 mp la 4.254,62 EUR.

Ținând seama de amplasamentul proprietății, pe baza grilelor notariale 2024 (zona A, anexa A2, pag. 17 din grilele pentru Iași/Vaslui) și de caracteristicile tehnice [460 plus 55,5 mp de teren și o casă din cărămidă (demolată) cu o suprafață utilă de aproximativ 63,74 mp și dependințe de aproximativ 49,77 mp], Curtea constată că valoarea unui metru pătrat de suprafață utilă construit este de aproximativ 519,31 EUR (în total 33.100,81 EUR), căreia ar trebui să i se aplice un coeficient de ponderare „clădire veche“ de 65% (pag. 11 din grile), așadar, în total 21.515,53 EUR; că valoarea dependințelor este de 190,54 EUR/mp (în total 9.483,17 EUR), căreia i se aplică un coeficient de ponderare „clădire veche“ de 50% (pag. 11 din grile) (în total 4.741,58 EUR). Însumarea acestor două valori ar duce la o sumă totală de 26.257,11 EUR. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamanților în solidar, în ceea ce privește clădirile, suma solicitată de aceștia, respectiv 22.360 EUR. În ceea ce privește terenul, valoarea indicată de grile este de 113,07 EUR/mp; prin urmare, Curtea acordă reclamanților în solidar, în ceea ce privește terenul, 58.287,58 EUR. În consecință, este acordată în solidar reclamanților suma totală de 80.647,58 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(xv)Nicolicea și alții, cererea nr. 25.503/19 (enumerată la nr. 20 în tabelul anexat)

Cererile de reparație echitabilă au vizat patru parcele de teren situate în strada Avram Iancu nr. 58, Florești, județul Cluj, identificate după cum urmează:

–nr. 1, cu suprafață de 2.773 mp, aparținând celei de-a patra, celei de-a cincea, celei de-a șasea și celei de-a șaptea reclamante (titlu de proprietate emis la 13 ianuarie 2004);

–nr. 2, cu suprafață de 2.773 mp, aparținând primei reclamante (titlu emis la 12 iunie 2003);

–nr. 3, cu suprafață de 2.880 mp, aparținând celei de-a doua și celei de-a treia reclamante (titlu emis la 9 iunie 1999);

–nr. 4, cu suprafață de 5.028 mp, aparținând celui de-al optulea, celui de-al nouălea, celui de-al zecelea reclamant și celei de-a unsprezecea reclamante (titlu emis la 4 august 2003).

Reclamanții au evaluat proprietatea la 300 EUR/mp, solicitând astfel acordarea a 831.900 EUR pentru fiecare dintre parcelele nr. 1 și 2; 864.000 EUR pentru parcela nr. 3 și 1.508.400 EUR pentru parcela nr. 4.

Guvernul a indicat următoarele estimări, bazate pe grilele notariale relevante din 2023: dacă terenul ar fi extra muros, valoarea ar fi de 4.238 EUR pentru primele trei parcele împreună și de 1.011,67 EUR pentru cea de-a patra parcelă; dacă terenul ar fi intra muros, valorile ar fi următoarele: pentru parcelele nr. 1 și 2, fiecare: 41.571,42 EUR; pentru parcela nr. 3: 43.078,47 EUR; pentru parcela nr. 4: 73.331,99 EUR.

Ținând seama de amplasamentul proprietății, și anume teren intra muros în Florești, județul Cluj, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa 1, pag. 18 din grilele notariale pentru Cluj), valoarea unui metru pătrat de teren este de aproximativ 40,24 EUR pentru o suprafață de până la 1.000 mp; de 34,2 EUR pentru o suprafață de la 1.000 mp până la 2.500 mp; și de 30,18 EUR pentru orice suprafață care depășește 2.500 mp. Prin urmare, Curtea acordă, pentru fiecare dintre parcelele nr. 1 (aparținând celei de-a patra, celei de-a cincea, celei de-a șasea și celei de-a șaptea reclamante) și 2 (aparținând primei reclamante), 99.779,14 euro (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 8.239,14 EUR). În ceea ce privește parcela nr. 3 (aparținând celei de-a doua și celei de-a treia reclamante), Curtea acordă 103.008,40 EUR (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 11.468,40 EUR); în sfârșit, în ceea ce privește parcela nr. 4 (aparținând celui de-al optulea, celui de-al nouălea, celui de-al zecelea reclamant și celei de-a unsprezecea reclamante), Curtea acordă 167.835,04 EUR (40.240 EUR plus 51.300 EUR plus 76.295,04 EUR). Rezultă că suma totală datorată reclamanților cu titlu de prejudiciu material este de 470.401,72 EUR.

(xvi)Ovidiu Paul Ștefănescu, Cererea nr. 27.761/19 (enumerată la nr. 21 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 66,22 ha de teren forestier în Mihǎiești, județul Argeș.

Reclamantul a evaluat proprietatea în conformitate cu grilele notariale relevante din 2024, la o valoare aproximativă de 266.478,87 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 217.507,39 EUR.

Ținând seama de localizarea imobilului, pe baza grilelor notariale din 2024 (pag. 28 din grilele pentru Pitești), prețul unui metru pătrat de pădure tânără - indicată în grile ca fiind singura pădure existentă în zona relevantă - este de 0,4024 EUR. Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 266.469,28 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(xvii)Șendroiu, Cererea nr. 28.615/19 (enumerată la nr. 22 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 3,11 ha (inclusiv o parcelă de 0,6214 ha) de teren agricol și 1,25 ha de teren forestier situate în satul Cârbești, județul Gorj.

Reclamantul a evaluat prejudiciul material după cum urmează: 7.500 EUR pentru 0,6214 ha de teren agricol și minimum 37.000 EUR pentru 1,25 ha de teren forestier. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale relevante din 2023, proprietatea putea fi evaluată după cum urmează: dacă terenul ar fi intra muros: 31.581,48 EUR; dacă ar fi extra muros, 9.901,4 EUR.

Curtea observă că, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa L/Z pag. 233/235 din grilele pentru Craiova) și ținând seama de amplasamentul proprietății, dacă terenul ar fi intra muros, valoarea acestuia ar fi de 1.408 euro/mp, cu o corecție de 0,6 pentru terenurile neconstruibile, în total 26.273,28 EUR pentru 3,11 ha și 10.560 EUR pentru 1,25 ha de teren; dacă ar fi extra muros, valoarea unui ha de teren agricol ar fi de 2.816,90 EUR (în total 8.760,55 EUR pentru 3,11 ha) și valoarea unui ha de teren forestier ar fi de 3.018,108 EUR (în total 3.772,63 EUR pentru 1,25 ha). Întrucât nu este clar dacă terenul este intra muros sau extra muros, Curtea va lua în considerare valoarea medie dintre sumele intra muros și extra muros (supra, pct. 125), și anume: 17.516,91 EUR pentru cele 3,11 ha și 7.166,31 EUR pentru cele 1,25 ha. Rezultă că suma totală acordată reclamantului cu titlu de prejudiciu material este de 24.683,22 EUR.

(xviii)Botez, Cererea nr. 31.613/19 (enumerată la nr. 23 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat lipsa de folosință a 3,3455 ha de vie situată în Odobești, județul Vrancea.

Reclamanta a pretins suma de 43.312,38 RON, actualizată cu inflația din 2017. Guvernul a evaluat proprietatea în sine la valoarea maximă de 418.187,5 EUR și la valoarea minimă de 150.547,5 EUR; nu a formulat nicio observație în legătură cu cererea privind lipsa de folosință.

Având în vedere obiectul cauzei, astfel cum a fost stabilit la pct. 136 și 255 din hotărârea principală (a se vedea, de asemenea, supra, pct. 65-67), documentul pe care trebuie să se bazeze calcularea lipsei de folosință a proprietății este raportul de expertiză internă care a stabilit o sumă de 43.312,38 RON pentru lipsă de folosință datorată reclamantei pentru perioada 2012-2015. Pe baza ratei medii de schimb pentru 2017, care a fost de 4,56 RON/EUR, suma acordată reclamantei a fost de aproximativ 9.498,32 EUR; având în vedere rata inflației pentru EUR în perioada 2017-2024, Curtea acordă reclamantei 11.902,38 EUR cu titlu de prejudiciu material.

(xix)Ciotu, Cererea nr. 34.359/19 (enumerată la nr. 25 în tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 0,15 ha de teren intra muros situat în Cajvana, județul Suceava.

Reclamanta a evaluat proprietatea la aproximativ 4.919,50 EUR. Guvernul a indicat că, în conformitate cu grilele notariale din 2023, proprietatea ar putea fi estimată la 3,29 EUR/mp, deci la o valoare totală de 4.949,6 EUR.

Pe baza grilelor notariale 2024 (pag. 118 din grilele pentru Suceava) și ținând cont de amplasamentul proprietății, valoarea unui metru pătrat de teren este de 3,843 EUR. Înmulțind această valoare cu extinderea terenului reclamantei (0,15 ha), ar rezulta suma totală de 5.764,50 euro. Cu toate acestea, având în vedere principiul ne ultra petita, Curtea acordă reclamantei suma solicitată de aceasta, respectiv 4.919,50 EUR.

(xx)Tătărău, Cererea nr. 34.474/19 (enumerată la nr. 26 din tabelul anexat)

Cererea de reparație echitabilă a vizat 307 mp de teren situați pe strada Cerceluș nr. 56, București.

Reclamanta a pretins 220.000 EUR pentru proprietatea respectivă. Guvernul a evaluat terenul la 158.719 EUR (conform grilelor notariale relevante din 2022).

Camera Notarilor București nu și-a mai actualizat grilele pentru București din 2022. Pe baza ultimelor grile disponibile, valoarea unui metru pătrat de teren ocupat de clădiri este de 517 EUR (zona 48 A3, pag. 131 din grilele pentru București). Aplicând prezumția unei creșteri anuale de 13% (supra, pct. 114) din 2022 până în 2024, s-ar ajunge la o valoare de 660,15 EUR/mp. Prin urmare, Curtea acordă reclamantei 202.666,05 EUR cu titlu de prejudiciu material, din care se vor deduce sumele deja plătite, dacă este cazul (supra, pct. 123).

(xxi)Marcea, Cererea nr. 36.372/19 (enumerată la nr. 27 în tabelul anexat)

Despăgubirile solicitate se întemeiază pe decizia de compensare emisă de CNCI la 18 noiembrie 2009 în cuantum de 1.428.734,50 RON, sumă care a fost stabilită de ÎCCJ în 2007. Reclamantul decedat (domnul Ion Marcea) avea dreptul la jumătate din această sumă.

Moștenitorii reclamantului au pretins ca suma indicată mai sus să fie ajustată cu inflația. Guvernul a susținut că la 2 mai 2023 a fost emis un titlu de plată în favoarea domnului Mihai Marcea în valoare de 71.436,73 RON (aproximativ 21.452,47 EUR la momentul respectiv).

În temeiul art. 41 din Legea nr. 165/2013 (supra, pct. 69) și având în vedere cursul de schimb mediu pentru 2007, care a fost de 3,33 RON/EUR, suma acordată reclamantului decedat a fost de aproximativ 214.525 EUR; având în vedere rata inflației pentru EUR în perioada 2007-2024, Curtea acordă moștenitorilor reclamantului, în solidar, 309.546,87 EUR cu titlu de prejudiciu material, din care se vor deduce sumele deja plătite, dacă este cazul (supra, pct. 123).

(xxii)Lie, Cererea nr. 43.586/19 (enumerată la nr. 28 în tabelul anexat)

Cererea de reparație a vizat 2/7 din 16,75 ha (prin urmare, aproximativ 47.857 mp) de teren agricol (9,79 ha și 6,96 ha) situat în Mărgineni, Hârseni, județul Brașov.

Reclamantul a evaluat proprietatea la 4,42-5,03 EUR/mp. Guvernul a indicat că, potrivit grilelor notariale relevante din 2022, proprietatea ar putea fi evaluată după cum urmează: dacă terenul ar fi intra muros, valoarea unui metru pătrat ar fi de 0,36 EUR și, prin urmare, imobilul s-ar ridica la suma totală de 17.228,57 EUR; dacă ar fi extra muros, valoarea unui metru pătrat fiind de 0,18 EUR, proprietatea ar putea fi estimată la 8.614,28 EUR.

Curtea observă că, pe baza grilelor notariale din 2024 (anexa 35 pag. 261 și 268 din grilele pentru Brașov) și ținând seama de amplasamentul proprietății, dacă terenul ar fi intra muros, valoarea acestuia ar fi de 6,63 euro/mp pentru primii 5.000 mp, 4,62 EUR/mp pentru următorii 5.000 mp, în timp ce restul ar fi evaluat ca teren extra muros la 0,22 EUR/mp. Valoarea sa totală ar fi, prin urmare, de 64.578,54 EUR (33.150 EUR plus 23.100 EUR plus 8.328,54 EUR). Dacă terenul ar fi doar extra muros, valoarea sa totală ar fi de 10.528,54 EUR.

Întrucât nu este clar dacă terenul este intra muros sau extra muros, Curtea va lua în considerare valoarea medie între sumele intra muros și extra muros (supra, pct. 125). Prin urmare, Curtea acordă reclamantului 37.553,54 EUR cu titlu de prejudiciu material.

În speță, Curtea constată de la început că a pronunțat deja o hotărâre privind cheltuielile de judecată aferente procedurii interne și procedurii în fața Curții, efectuate până la data hotărârii principale, care a devenit definitivă la 3 aprilie 2023 (a se vedea pct. 281 din hotărârea principală).

În principiu și potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora.

În ceea ce privește cheltuielile de procedură aferente procedurilor interne ulterioare și argumentele prezentate Curții cu privire la aplicarea art. 41 în urma hotărârii principale, o parte dintre reclamanți fie nu au prezentat cereri de rambursare a cheltuielilor de judecată, fie nu și-au motivat cererile. În consecință, Curtea nu consideră că există vreun motiv pentru a le acorda vreo sumă cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat).

În ceea ce privește cererile formulate de ceilalți reclamanți, Curtea, având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, acordă acestora sumele indicate în tabelul anexat (ultima coloană) pentru toate cheltuielile de judecată aferente.

În ceea ce privește Cauza Stoiculescu împotriva României (Cererea nr. 33.596/19, enumerată la nr. 24 în tabelul anexat), art. 43 § 4 din Regulamentul Curții prevede că, atunci când o cerere a fost radiată de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenție, cheltuielile de judecată sunt lăsate la aprecierea Curții. Principiile generale care reglementează acordarea cheltuielilor de judecată în temeiul art. 43 § 4 din Regulament sunt în esență aceleași ca acelea prevăzute la art. 41 din Convenție [a se vedea, de exemplu, Uniunea Martorii lui Iehova împotriva Georgiei, nr. 72.874/01, pct. 33, 21 aprilie 2015, și A.A. și alții împotriva Suediei (dec.), nr. 12.470/21, pct. 11, 4 iulie 2023]. Ținând seama de documentele pe care le deține și de jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantului suma indicată în tabelul anexat (ultima coloană), pentru toate cheltuielile de judecată aferente.