Hotărâre nr. 610 din 23 iunie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul I

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

A. Titlul II "Impozitul pe profit":

1.Punctul 16 va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(3)Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

Norme metodologice:

16.Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derulării contractelor respective.

2.Punctul 71^1 se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

(12)Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii.

Norme metodologice:

[...]

Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenţie amortizabile înregistrate şi puse în funcţiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenţie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% şi se recuperează pe durata normală de funcţionare. În cazul în care duratele normale de funcţionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care există obligaţia păstrării în patrimoniu a acestor mijloace fixe se corelează cu duratele normale de funcţionare recalculate.

3.Punctul 97 va avea următorul cuprins:

97.Profitul impozabil rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română se impune cu cota de 10% numai pentru tranzacţiile efectuate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. În condiţiile în care se realizează pierdere din aceste tranzacţii până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natură, pe perioada prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.

B. Titlul III "Impozitul pe venit":

1.La punctul 3, după liniuţa a 10-a se introduc trei noi liniuţe în aplicarea articolului 42 litera a), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

[...]

a)ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii.

Norme metodologice:

[...]

–indemnizaţia pentru risc maternal;

–indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

–indemnizaţia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România.

2.După punctul 3, în aplicarea articolului 42 litera a), se introduce un nou punct, punctul 3^1, cu următorul cuprins:

3^1.Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru risc maternal şi cele pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, reprezentând drepturi primite de persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.

3.La punctul 38, în aplicarea articolului 48, liniuţele a opta şi a cincisprezecea vor avea următorul cuprins:

–cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;

...................................................................

–cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;.

4.La punctul 39, în aplicarea articolului 48, liniuţa a treia va avea următorul cuprins:

–cheltuieli reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale obligatorii plătite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii;.

5.Punctele 51 şi 52, în aplicarea articolului 50, se abrogă.

6.La punctul 68, în aplicarea articolului 55 alineatele (1) şi (2), liniuţa a treia de la litera a) va avea următorul cuprins:

–indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi natură;.

7.După punctul 87 se introduce un nou punct, punctul 87^1, în aplicarea articolului 55 alineatul (4) litera k^1), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

k^1)veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;

Norme metodologice:

87^1.Nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat, încadrate cu contract individual de muncă, încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.

8.După punctul 140 se introduc trei noi puncte, punctele 140^1, 140^2 şi 140^3, în aplicarea articolului 65 alineatul (2) litera a) şi articolului 66 alineatul (1), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

[...]

a)venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobânzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobânzilor de referinţă de pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum şi la depunerile la casele de ajutor reciproc; [...]

Norme metodologice:

[...]

140^1.Reprezintă venit impozabil suma totală obţinută sub formă de dobândă, în cazul în care ratele dobânzilor la depozitele la vedere/conturile curente care au generat dobânda respectivă sunt mai mari decât nivelurile ratelor dobânzilor de referinţă de pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente, începând cu data de 4 iunie 2005.

Pentru depozitele la vedere/conturile curente în lei, nivelul ratei dobânzii de referinţă de pe piaţa interbancară la depozitele la o lună este nivelul BUBID la o lună, comunicat de Banca Naţională a României în prima zi bancară a lunii pentru care se face calculul.

Pentru depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Naţională a României va comunică la începutul fiecărei luni nivelul ratelor dobânzilor de referinţă la o lună de pe pieţele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, aşa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters, Bloomberg etc., în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul (EURIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în EUR; LIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc.).

Codul fiscal:

[...]

Art. 66. – (1) Câştigul sau pierderea rezultat/rezultată din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente; în cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente. [...]

Norme metodologice:

140^2.Preţul de cumpărare al unui titlu de valoare este preţul determinat şi evidenţiat de intermediar pentru respectivul titlu, deţinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adaugă costurile aferente, conform normelor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (6) din Codul fiscal. Preţul de cumpărare pentru determinarea impozitului pe câştigul obţinut din transferul titlurilor de valoare se stabileşte prin aplicarea metodei preţului mediu ponderat.

140^3.Ordinea de vânzare a titlurilor de valoare, raportată la deţinerile pe simbol, se înregistrează cronologic, în funcţie de data dobândirii, de la cea mai veche deţinere la cea mai nouă deţinere.

9.După punctul 144 se introduc trei puncte noi, punctele 144^1, în aplicarea articolului 67 alineatul (2), şi punctele 144^2 şi 144^3, în aplicarea articolului 67 alineatul (3), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

[...]

(2)Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, a căror scadenţă este ulterioară datei de 1 iunie 2005, în scop fiscal, data scadenţei se asimilează cu data constituirii. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură pe baza contractelor civile.

Norme metodologice:

[...]

144^1.Impozitul pe dobânda rezultată din calcul se determină prin aplicarea cotei de 1% din suma acesteia pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate înainte de 4 iunie 2005 şi a căror scadenţă este ulterioară datei de 4 iunie 2005 inclusiv.

Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate între 4 iunie 2005 şi 31 decembrie 2005 inclusiv se impun cu cota de 10% din suma acestora. Cota de impozit de 10% se aplică şi pentru veniturile impozabile, generate de depozitele la vedere/conturile curente definite la pct. 140^1, începând cu 4 iunie 2005.

Cota de impozit de 16% se aplică asupra venitului din dobândă obţinut pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate la 1 ianuarie 2006.

Cota de impozit de 16% se aplică şi pentru veniturile impozabile, generate de depozitele la vedere/conturile curente definite la pct. 140^1, începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Codul fiscal:

(3)Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), se efectuează astfel:

a)în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, obligaţia calculării şi virării impozitului revine persoanei care deţine şi tranzacţionează astfel de titluri de valoare, iar termenul de virare a impozitului este până la data de 25 ianuarie a anului următor pentru anul fiscal încheiat;

a^1)în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor, iar termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut;

Norme metodologice:

144^2.Pentru determinarea perioadei de deţinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) şi a^1) din Codul fiscal, intermediarii vor evidenţia la fiecare operaţiune de cumpărare, începând cu data de 4 iunie 2005, data intrării titlurilor de valoare în portofoliul persoanelor care deţin şi efectuează tranzacţii cu acestea.

Codul fiscal:

b)în cazul câştigului din răscumpărarea titlurilor de participare la un fond deschis de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine societăţii de administrare a investiţiilor.

Norme metodologice:

144^3.Termenul de virare a impozitului reţinut de societăţile de administrare a investiţiilor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

10.După punctul 151 se introduc unsprezece puncte noi, punctele 151^1-151^11 în aplicarea articolelor 77, 77^1-77^3, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc

Art. 77. – (1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.

(2)Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei.

(3)Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.

(4)Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 6.000.000 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

(5)Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.

(6)Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Norme metodologice:

151^1.Începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinere la sursă, aplicându-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului net calculat ca diferenţă între venitul brut şi suma neimpozabilă de 6 milioane lei, astfel:

–cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care este mai mic sau egal cu 100 milioane lei; şi

–cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei.

Codul fiscal:

Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Art. 77^1. – (1) Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1 ianuarie 1990.

Norme metodologice:

151^2.Definirea unor termeni:

a)prin construcţii de orice fel se înţelege:

–construcţii cu destinaţia de locuinţă;

–construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;

–construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;

–orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)prin terenul aferent acestora (construcţiilor) se înţelege terenuri - curţi, construcţii -, conform titlului de proprietate.

În cazul în care construcţiile au fost demolate, la înstrăinarea terenului se va aplica regimul de impozitare prevăzut pentru terenurile fără construcţii;

c)prin transferul dreptului de proprietate se înţelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.

Este supus impozitării şi transferul dreptului de proprietate asupra unei cote indivize din imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Nu este supusă impozitării constituirea unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate uzufruct, uz, habitaţie, servitute, superficie cu privire la imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal;

d)prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan, dobândite după data de 1 ianuarie 1990.

Dacă ulterior dobândirii terenului pe acesta s-a edificat o construcţie, acestui teren i se va aplica regimul de impozitare pentru terenurile menţionate la lit. b) (teren aferent construcţiilor);

e)data de la care începe să curgă termenul de 3 ani este data actului de dobândire, iar calculul termenului de 3 ani se face în condiţiile dreptului comun, finalizându-se în ziua celui de-al treilea an de la dobândire.

Pentru construcţiile noi, termenul de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală a construcţiei, în condiţiile legii.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea de bază se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent stabilită în condiţiile legii, raport ce va fi întocmit, pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în condiţiile legii, iar termenul de 3 ani se calculează de la data expirării termenului legal prevăzut în autorizaţia de construire.

În situaţia imobilelor definite la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal, care au fost deţinute într-o stare de indiviziune, sistată printr-un act de partaj voluntar sau judiciar, data şi modalitatea dobândirii va fi data la care fiecare coindivizar a dobândit proprietatea, având în vedere caracterul declarativ şi retroactiv al efectelor partajului.

Codul fiscal:

(2)Venitul impozabil din transferul proprietăţilor imobiliare, cu excepţiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora.

Norme metodologice:

151^3.Prin valoare de bază se înţelege valoarea bunului imobil care face obiectul tranzacţiei, stabilită sau evaluată în condiţiile art. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.

Prin valoare de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare se înţelege:

–preţul de vânzare declarat de părţi, în cazul înstrăinării imobilului prin contract de vânzare-cumpărare;

–valoarea stabilită de părţile contractante pe baza propriei aprecieri, în cazul transferului dreptului de proprietate prin alte acte încheiate în formă autentică: donaţie, întreţinere, rentă viageră, schimb, dare în plată etc.

Prin venit impozabil se înţelege diferenţa pozitivă ce rezultă în urma scăderii valorii de bază din valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare.

Codul fiscal:

(3)Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) aportul în natură la capitalul social al societăţilor comerciale, precum şi veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, terenurile fără construcţii din intravilan şi extravilan dobândite de contribuabil prin:

a)reconstituirea dreptului de proprietate;

b)moştenire sau donaţie între rudele până la gradul al patrulea inclusiv;

c)schimb imobiliar.

Norme metodologice:

151^4.Nu sunt supuse impozitării veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, precum şi a terenurilor fără construcţii din intravilan şi extravilan, dacă au fost dobândite de transmiţător prin:

a)reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu;

b)moştenire legală sau/şi testamentară. În cazul succesiunii testamentare nu are relevanţă gradul de rudenie între autorul succesiunii şi moştenitorul testamentar sau legatarul cu titlu particular;

c)donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv. În cazul în care gradul de rudenie nu rezultă în mod explicit din actul de dobândire, transmiţătorul va putea face dovada rudeniei până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana de la care a dobândit imobilul, cu acte de stare civilă.

În cazul în care imobilul a fost dobândit de la mai mulţi proprietari aflaţi în indiviziune, este suficient ca dobânditorul să facă dovada gradului de rudenie cu oricare dintre coindivizarii transmiţători;

d)schimb imobiliar, indiferent de natura bunului imobil: construcţii de orice fel cu terenul aferent, terenuri fără construcţii în intravilan sau extravilan, indiferent de persoanele între care s-a făcut schimbul.

Transmiterea, prin moştenire, donaţie sau schimb imobiliar, a construcţiilor de orice fel şi a terenului aferent, precum şi a terenurilor de orice fel, fără construcţii, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora, neconstituind o operaţiune juridică aducătoare de venituri, nu generează o diferenţă favorabilă în sensul prevederilor art. 77^1 alin. (2) din Codul fiscal şi, în consecinţă, nu este supusă impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Nu este supus impozitării aportul în natură adus la capitalul social al societăţilor comerciale, indiferent de forma de organizare a acestora.

În situaţia constituirii ca aport la capitalul social, adus de către asociaţi, constând în construcţii de orice fel cu terenul aferent şi/sau terenuri fără construcţii situate în intravilan ori extravilan, nu are relevanţă data sau modul de dobândire a bunurilor imobile de natura celor de mai sus, care sunt aportate la capitalul social al unei societăţi comerciale.

Codul fiscal:

(4)Valoarea de bază a bunurilor imobile prevăzute la alin. (1), în funcţie de modalitatea de dobândire, se stabileşte avându-se în vedere:

a)preţul de achiziţie pentru bunurile imobile dobândite prin cumpărare, majorat cu 5%;

b)valoarea imobilului menţionată în act, dacă acesta a fost dobândit prin donaţie, schimb, rentă viageră, dare în plată, adjudecare, contract de întreţinere, hotărâre judecătorească etc., majorată cu 5%;

c)pentru construcţiile noi, costul acestora la data realizării, dovedit prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii, la care se adaugă valoarea terenului aferent, stabilită în condiţiile prezentei legi;

d)valoarea rezultată din expertizele utilizate de către camerele notarilor publici, la data dobândirii imobilelor a căror valoare de bază nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute la lit. a)-c);

e)valoarea stabilită în funcţie de modul de dobândire, în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru terenurile situate în intravilan şi extravilan, actualizată cu rata inflaţiei pe economie din ultima lună pentru care există date oficiale comunicate de către Institutul Naţional de Statistică, dacă la data dobândirii nu erau întocmite expertize de către camerele notarilor publici. Pentru terenurile şi construcţiile de orice fel, dobândite de contribuabili într-o modalitate din care nu rezultă valoarea la care acestea au fost dobândite, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul;

f)preţul de achiziţie pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. a) sau valoarea menţionată pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. b), la care se adaugă costul lucrărilor şi serviciilor de natură să crească valoarea imobilului, la data efectuării acestora, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

Norme metodologice:

151^5.a) Prin preţ de achiziţie se înţelege preţul cu care a fost cumpărat bunul imobil. Preţul de cumpărare se majorează cu 5% din acel preţ rezultând valoarea de bază.

b)În oricare dintre modurile de dobândire menţionate la art. 77^1 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, valoarea de bază se calculează prin majorarea valorii menţionate în act cu 5%.

c)În cazul construcţiilor noi, prin costul acestora la data realizării se înţelege valoarea stabilită prin expertiză la care se adaugă valoarea terenului aferent.

d)În cazul în care, din orice motive, valoarea de bază pentru bunurile dobândite conform lit. a), b) şi c) nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute mai sus pentru fiecare bun, valoarea de bază va fi aceea stabilită prin expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii acestor imobile. În cazul în care în aceste expertize erau menţionate o valoare minimă şi o valoare maximă, valoarea de bază va fi considerată valoarea minimă stabilită în expertize.

e)Pentru terenurile dobândite într-o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 1990 şi data de la care notarii publici au început să utilizeze expertizele folosite de camerele notarilor publici, prin care s-au stabilit valorile de circulaţie pentru bunurile imobile, valoarea de bază se stabileşte prin majorarea preţului de achiziţie, calculată în condiţiile lit. a), ori a valorii menţionate în act, pentru terenurile dobândite în modalităţile prevăzute la lit. b), cu rata inflaţiei pe economie, calculată până în ultima lună şi comunicată lunar Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România de către Institutul Naţional de Statistică.

Pentru terenurile neconstruite din intravilan şi extravilan, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul.

Pentru construcţiile de orice fel cu terenul aferent acestora, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea imobilului, valoarea de bază o reprezintă valoarea minimă stabilită în expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii bunului imobil.

f)Bunurile dobândite în una dintre modalităţile prevăzute la lit. a) şi b) pot suferi, între momentul dobândirii şi momentul înstrăinării, îmbunătăţiri care să le aducă un spor de valoare. Acest spor de valoare se va dovedi printr-un raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii. În această situaţie valoarea de bază se va stabili prin cumularea valorilor stabilite în condiţiile lit. a) şi b), la care se va adăuga valoarea îmbunătăţirilor stabilite prin expertiza întocmită în condiţiile de mai sus.

Codul fiscal:

(5)Expertizele întocmite de camerele notarilor publici vor fi reactualizate cel puţin o dată pe an şi avizate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile teritoriale.

Norme metodologice:

151^6.Expertizele se fac de către experţi autorizaţi în condiţiile legii şi vor conţine date şi informaţii privind terenurile şi construcţiile de orice fel.

Expertizele utilizate de camerele notarilor publici vor avea în vedere, la prima reactualizare, stabilirea unei valori unice, fără a se mai stabili valori minime şi maxime, ori a unor criterii tehnice prin care să se poată stabili în mod obiectiv valorile de circulaţie pentru bunurile imobile supuse impozitării, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

Codul fiscal:

(6)Pierderea din transferul proprietăţii imobiliare reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

Norme metodologice:

151^7.Prin pierderea din transferul proprietăţii imobiliare se înţelege diferenţa negativă dintre valoarea de înstrăinare şi valoarea de bază a bunurilor imobile menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Această diferenţă reprezintă pierderea contribuabilului şi nu se poate compensa cu alte venituri realizate de contribuabil.

Codul fiscal:

Stabilirea şi plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare

Art. 77^2. – (1) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat potrivit art. 77^1.

(2)Notarii publici care autentifică actele între vii translative ale dreptului de proprietate au obligaţia de a calcula, de a încasa şi de a vira impozitul la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost autentificat actul.

Norme metodologice:

151^8.Cota de impozit de 10% se aplică pentru veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare, realizate începând cu data de 4 iunie 2005 şi până la 31 decembrie 2005 inclusiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, veniturile realizate din transferul proprietăţilor imobiliare sunt impozitate cu cota de 16%.

151^9.Impozitul determinat în condiţiile prezentelor norme metodologice se va încasa de către notarul public la autentificarea actului şi se va vira la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, într-un cont unic deschis de Trezoreria Statului.

Încasarea impozitului determinat în condiţiile de mai sus de către notarii publici se va face fie prin emiterea de chitanţe cu regim special fiscal (cod 14-4-1), fie prin emiterea de bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale. Aceste chitanţe sau bonuri fiscale se vor centraliza lunar în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), care stă la baza înregistrărilor în declaraţia informativă.

Impozitul încasat în cursul unei luni se va declara lunar la organul fiscal în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea notarului public, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost autentificat actul.

Cheltuielile ocazionate de aplicarea acestor reglementări sunt deductibile, fiind cheltuieli aferente veniturilor realizate de notarii publici.

Codul fiscal:

(3)În cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut, în maximum 5 zile de la data înstrăinării bunului, la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal. Contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România declară venitul obţinut la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat imobilul înstrăinat.

Norme metodologice:

151^10.Stabilirea impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, revine organului fiscal competent, prin emiterea unei decizii de impunere.

Prin organ fiscal competent se înţelege:

–organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

–organul fiscal în a cărui rază teritorială se află imobilul înstrăinat, pentru ceilalţi contribuabili persoane fizice.

Termenul de plată a impozitului este de 30 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Codul fiscal:

Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare

Art. 77^3. – Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:

a)părţile contractante;

b)valoarea înscrisă în documentul de transfer;

c)impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

d)taxele notariale aferente transferului.

Norme metodologice:

151^11.Prin taxe notariale aferente transferului se înţelege taxa de timbru pentru activitatea notarială, tariful pentru activitatea de publicitate imobiliară care se deduce din taxa de timbru pentru activitatea notarială, valoarea timbrului judiciar încasat pentru actul respectiv.

Declaraţia informativă se depune semestrial la organul fiscal în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea notarului public.

La declaraţia informativă întocmită în condiţiile de mai sus nu se anexează actele autentificate de către notarii publici, prin care s-au realizat tranzacţii imobiliare supuse impozitării în condiţiile prezentelor norme metodologice.

Declaraţia informativă cuprinde numai tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate imobiliară supuse impozitării în condiţiile prezentelor norme metodologice.

C. Titlul V "Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România":

1.Punctul 9^2 va avea următorul cuprins:

9^2.Cota de impozit de 10% se aplică şi la dobânzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow, constituite începând cu data de 4 iunie 2005 inclusiv.

2.După punctul 9^6 se introduc cinci noi puncte, punctele 9^7 şi 9^8, în aplicarea articolului 116 alineatul (2) litera a), precum şi punctele 9^9, 9^10 şi 9^11, în aplicarea articolului 117 litera a), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

[...]

a)cota de impozit de 10% se aplică pentru dobânzile la depozite la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, constituite/achiziţionate începând cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire a căror scadenţă este ulterioară datei de 1 iunie 2005, în scop fiscal, data scadenţei este asimilată cu data constituirii;

Norme metodologice:

[...]

9^7.Impozitul pe dobânda rezultată din calcul se determină prin aplicarea cotei de 5% din suma acesteia pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, constituite/achiziţionate înainte de 4 iunie 2005 şi a căror scadenţă este ulterioară datei de 4 iunie 2005.

9^8.Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, constituite/achiziţionate între 4 iunie şi 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora.

Codul fiscal:

[...]

a)venitul din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobânzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobânzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum şi la depunerile la casele de ajutor reciproc; [...]

Norme metodologice:

9^9.Cota de impozit de 10% se aplică, începând cu data de 4 iunie 2005, la suma totală a venitului din dobânzi, atunci când ratele dobânzilor la depozitele la vedere/conturile curente sunt mai mari decât nivelurile ratelor dobânzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective.

9^10.Dobânzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care în cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobânzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună sunt scutite de impozit.

9^11.Pentru depozitele la vedere/conturile curente în lei, nivelul ratei dobânzii de referinţă de pe piaţa interbancară la depozitele la o lună este nivelul BUBID la o lună, comunicat de Banca Naţională a României în prima zi bancară a lunii pentru care se face calculul.

La depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Naţională a României va comunică la începutul fiecărei luni nivelul ratelor dobânzilor de referinţă la o lună de pe pieţele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, aşa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters, Bloomberg etc., în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul (EURIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în EURO; LIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc.).

D. Titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată":

1.Punctul 23 se completează cu un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)În cazul reducerilor de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice, în cadrul unor campanii promoţionale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate în beneficiul comercianţilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianţi s-au interpus unul ori mai mulţi intermediari cumpărători-revânzători. Reflectarea acestor reduceri de preţ în facturi fiscale se realizează potrivit prevederilor pct. 59^1. Cupoanele valorice trebuie să conţină minimum următoarele elemente:

a)numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preţ în scopuri promoţionale;

b)produsul pentru care se face promoţia;

c)valoarea reducerii acordate în sumă globală, care conţine şi taxa pe valoarea adăugată aferentă reducerii, dar care nu se menţionează distinct în cupon;

d)termenul de valabilitate a cuponului;

e)menţiunea potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate numai în magazinele agreate în desfăşurarea promoţiei în cauză;

f)instrucţiunile privind utilizarea acestor cupoane;

g)denumirea societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul;.

2.După punctul 34 se introduce un nou punct, punctul 34^1, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

k)prestările de servicii culturale, precum şi livrările de bunuri strâns legate de aceste servicii, efectuate de instituţiile publice sau de organizaţii culturale nonprofit;

Norme metodologice:

34^1.(1) Prestările de servicii culturale prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. k din Codul fiscal, efectuate de instituţii publice sau de organizaţii culturale nonprofit, cuprind activităţi precum: reprezentaţiile de teatru, operă, operetă şi alte reprezentaţii culturale similare, organizarea de expoziţii, festivaluri, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil şi imobil. Livrările de bunuri strâns legate de aceste servicii cuprind livrări precum: vânzarea de broşuri, pliante şi alte materiale care popularizează un eveniment cultural.

(2)Cinematografele care sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la data de 1 iunie 2005 vor aplica cota de 19% de taxă pe valoarea adăugată în perioada 1-3 iunie 2005, iar începând cu data de 4 iunie 2005 vor aplica cota redusă de 9%. Cinematografele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la 1 iunie 2005 vor aplica prevederile art. 152 din Codul fiscal.

3.Punctul 36 va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

m)activităţile specifice posturilor publice naţionale de radio şi de televiziune, cu excepţia activităţilor de publicitate şi altor activităţi de natură comercială;

Norme metodologice:

36.(1) Prin posturi publice naţionale de radio şi televiziune se înţelege Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, prevăzute de Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Societăţile care au ca obiect difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale au obligaţia să aplice regimul de taxare pentru abonamentele care se referă la perioade de difuzare ulterioare datei de 1 iunie 2005, indiferent dacă încasarea acestora s-a realizat în avans. Abonamentele restante, neîncasate pentru perioade de difuzare anterioare datei de 1 iunie 2005, nu se supun regimului de taxare, indiferent de data la care vor fi încasate.

4.Punctul 37 se abrogă.

5.Punctul 40 se abrogă.

6.Punctul 52 va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Perioada fiscală

Art. 146. – (1) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.

(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

..................................................................

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Art. 147 [...]

(11)Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin aplicarea pro-rata definitivă asupra sumei taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente achiziţiilor prevăzute la alin. (5). Diferenţa în plus sau în minus faţă de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie, se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.

.................................................................

Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă

Art. 148. – (1) În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.

(2)În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxa colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o diferenţă denumită taxa pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.

Norme metodologice:

52.(1) În perioada fiscală de raportare se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii, care devine exigibilă în acea perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii, exigibilă în perioada fiscală de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii până la data depunerii decontului de taxă pe valoarea adăugată, se include în deconturile întocmite pentru perioadele fiscale următoare. Nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată în perioada fiscală de raportare dacă exigibilitatea intervine într-o perioadă fiscală viitoare.

(2)La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, în cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii se reflectă în contul 4426 «Taxa pe valoarea adăugată deductibilă», indiferent dacă sunt destinate realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, total sau parţial, conform pro rata, sau de operaţiuni care nu dau drept de deducere.

(3)În cursul anului, diferenţele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se înregistrează pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare.

(4)Prin derogare de la prevederile alin. (3), persoanele impozabile cu regim mixt, care aplică pro rata provizorie în cursul anului, includ în valoarea de intrare a activelor amortizabile diferenţele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal.

(5)Taxa de dedus în plus, rezultată ca urmare a regularizării efectuate conform art. 147 alin. (11) din Codul fiscal, se înregistrează prin diminuarea cheltuielilor ultimei perioade fiscale, iar taxa de dedus în minus, prin majorarea cheltuielilor ultimei perioade fiscale.

(6)Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie să colecteze într-o perioadă fiscală taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile care sunt exigibile în aceeaşi perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii, care este exigibilă în perioada fiscală de raportare, dar nu a fost evidenţiată în decontul de taxă pe valoarea adăugată al perioadei fiscale de raportare, se înscrie în deconturile perioadelor fiscale următoare.

(7)În cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul, jurnalele de vânzări şi cumpărări se totalizează numai la sfârşitul fiecărui trimestru. Conturile de taxă pe valoarea adăugată nu se închid la fiecare sfârşit de lună, ci numai la sfârşitul unui trimestru care reprezintă perioada fiscală în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată. Taxa de plată şi suma negativă a taxei pe valoarea adăugată se determină la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă la aplicarea art. 146 alin. (2) din Codul fiscal este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile încasate în anul precedent pentru astfel de operaţiuni.

7.Punctul 57 va avea următorul cuprins:

57.(1) Orice asociat sau partener al unei asocieri ori organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.

(2)Asocierile în participaţiune constituite exclusiv din persoane impozabile române nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint-venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul Codului comercial sau al Codului civil, sunt tratate drept asocieri în participaţiune.

(3)În cazul asocierilor în participaţiune dintre persoane impozabile române şi persoane impozabile stabilite în străinătate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite în străinătate, se aplică următoarele reguli:

a)asocierea constituie persoană impozabilă şi are dreptul să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în situaţia în care prin contractul de asociere se prevede că asocierea nu este reprezentată faţă de terţi prin asociatul activ, ci acţionează în nume propriu în contul asociaţilor;

b)asocierea nu constituie persoană impozabilă şi nu se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dacă prin contractul de asociere se prevede că asociatul activ reprezintă asocierea faţă de terţi. Dacă asociatul activ este persoană impozabilă română, acesta va aplica prevederile art. 156 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal. În cazul asocierilor în participaţiune constituite exclusiv din persoane stabilite în străinătate, asociatul activ trebuie să îşi desemneze în România un reprezentant fiscal sau, după caz, să îşi înregistreze un sediu permanent, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la titlul I din Codul fiscal pentru un astfel de sediu, şi apoi va aplica art. 156 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal.

8.După punctul 59 se introduce un nou punct, punctul 59^1, care va avea următorul cuprins:

59^1.(1) În cazul reducerilor de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 23 alin. (3), pe bază de cupoane valorice, facturile de reducere se întocmesc direct pe numele comercianţilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă iniţial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de preţ au fost emise de producători/distribuitori către diverşi intermediari cumpărători-revâ nzători. La rubrica "Cumpărător" se înscriu datele de identificare ale cumpărătorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. În plus, în factura fiscală de reducere de preţ se va menţiona "reducere de preţ acordată în baza cupoanelor valorice".

(2)În cazul în care producătorii/distribuitorii de bunuri încheie contracte cu societăţi specializate în administrarea cupoanelor valorice, facturile de reduceri de preţ se întocmesc astfel:

a)producătorii/distribuitorii emit o singură factură fiscală cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de preţ acordate în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente, care trebuie să cuprindă menţiunea "reduceri de preţ acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei". Anexa trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumpărător" se vor înscrie datele de identificare ale societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice;

b)societăţile specializate în administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singură factură fiscală cu semnul minus pentru toate bunurile în cauză, în care vor înscrie valoarea reducerilor de preţ acordate de producători/distribuitori în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Aceste facturi fiscale trebuie să conţină menţiunea "reduceri de preţ acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei". Anexa trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor înscrie datele de identificare ale societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice.

E. Titlul VII "Accize"

1.La punctul 1 alineatul (2), litera g) va avea următorul cuprins:

g)pentru uleiuri minerale:

A= Q x K x R,

unde:

A = cuantumul accizei

Q = cantitatea exprimată în tone, litri sau gigajouli

K = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 9-16 din Codul fiscal

R = cursul de schimb leu/euro;

2.La punctul 1 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

h)pentru electricitate:

A = Q x K x R,

unde:

A = cuantumul accizei

Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh

K = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 17 şi 18 din Codul fiscal

R = cursul de schimb leu/euro.

3.La punctul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)Pentru combustibilul lichid uşor, utilizat în exclusivitate la producerea energiei termice, se datorează bugetului de stat o acciză la nivelul accizei datorate pentru păcură.

4.După punctul 5 se introduc două puncte noi, punctele 5^1 şi 5^2, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Nivelul accizelor

Art. 176 [...]

	Nr. crt.	Denumirea produsului sau a grupei de produse	U.M.	Acciza (echivalent euro/U.M.)
		[...]
	17.	Electricitate utilizată în scop comercial	MWh	0,14
	18.	Electricitate utilizată în scop necomercial	MWh	0,30

Norme metodologice:

5^1.(1) Utilizarea în scop comercial reprezintă utilizarea de către un agent economic - consumator final -, identificat în conformitate cu alin. (2), care, în mod independent, realizează, în orice loc, furnizarea de bunuri şi servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activităţi economice.

(2)Activităţile economice cuprind toate activităţile producătorilor, comercianţilor şi persoanelor care furnizează servicii, inclusiv activităţile agricole şi de minerit şi activităţile profesiilor libere sau asimilate.

(3)Utilizarea în scop necomercial reprezintă orice utilizare de către consumatorii finali, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1).

(4)Nu este considerat fapt generator de accize consumul de electricitate destinat producţiei de electricitate, producţiei combinate de energie electrică şi energie termică, precum şi consumul utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce electricitate.

Codul fiscal:

Calculul accizei pentru ţigarete

Art. 177 [...]

(1^1)La propunerea Ministerului Finanţelor Publice, Guvernul poate modifica acciza minimă în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, astfel încât nivelul accizei minime să reprezinte 90% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.

Norme metodologice:

5^2.În vederea determinării accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, antrepozitarii autorizaţi şi importatorii autorizaţi de astfel de produse sunt obligaţi să prezinte lunar, odată cu situaţia utilizării marcajelor, situaţia livrărilor de ţigarete efectuate în luna de raportare. Această situaţie va cuprinde informaţii referitoare la cantităţile livrate în luna de raportare, exprimate în 1.000 de bucăţi ţigarete, aferente fiecărei categorii de preţ practicate.

5.Alineatul (2) al punctului 7 se abrogă.

6.La punctul 8, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4)În cazul producţiei de uleiuri minerale, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentaţia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, după ce a fost avizată de Ministerul Economiei şi Comerţului din punct de vedere tehnic şi după ce lista cuprinzând semifabricatele şi produsele finite din nomenclatorul lor de fabricaţie, domeniul de utilizare şi acciza propusă pentru fiecare produs au fost verificate şi avizate de Autoritatea Naţională a Vămilor din punct de vedere al încadrării pe poziţii tarifare. Verificarea şi avizarea din punctul de vedere al încadrării pe poziţii tarifare se vor efectua de către Autoritatea Naţională a Vămilor în urma analizării documentaţiei specifice depuse de antrepozitarul autorizat propus. Documentaţia specifică trebuie să conţină: descrierea detaliată a mărfii, care să permită identificarea acesteia; compoziţia mărfii, stabilită inclusiv pe bază de analiză de laborator, cu menţionarea metodei de expertizare utilizate; alte date şi elemente care să permită Autorităţii Naţionale a Vămilor să verifice dacă a fost corect stabilită clasificarea tarifară.

7.La punctul 8, după alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu următorul cuprins:

(4^2)În cazul electricităţii se vor autoriza ca antrepozitari agenţii economici care furnizează direct către consumatorii finali energia electrică. Antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentaţia întocmită conform prevederilor prezentelor norme metodologice, însoţită de copia licenţei de furnizare de energie electrică, emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

8.La punctul 9^1, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

(2)Locurile destinate producerii de uleiuri minerale pentru care se datorează accize numai în euro/tonă sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al căror cod tarifar se încadrează la art. 175 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, precum şi locurile destinate îmbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de măsurare a masei.

(3)În vederea înregistrării producţiei de bere obţinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru producţie este obligat:

a)să înregistreze producţia de bere rezultată la finele procesului tehnologic, prin aparatura adecvată de măsurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paleţilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, şi să înscrie aceste date în rapoartele de producţie şi gestionare, cu specificarea capacităţii ambalajelor şi a cantităţii de bere exprimate în litri;

b)să determine concentraţia zaharometrică a berii, conform standardelor în vigoare privind determinarea concentraţiei exprimate în grade Plato a berii, elaborate de Asociaţia de Standardizare din România, şi să elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realităţii concentraţiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea în vedere concentraţia înscrisă în specificaţia tehnică internă, elaborată pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment.

9.La punctul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)În cazul electricităţii, antrepozitarul autorizat pentru furnizarea energiei electrice către consumatorul final nu are obligaţia constituirii garanţiei.

10.Alineatele (5) şi (6) ale punctului 12 vor avea următorul cuprins:

(5)Cazanele deţinute de gospodăriile individuale care produc ţuică şi rachiuri din fructe, în cazul producţiei destinate vânzării, precum şi cazanele deţinute de antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de ţuică şi rachiuri din fructe trebuie să fie litrate şi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum şi cu mijloace de măsurare legală a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.

(6)Antrepozitarii autorizaţi au obligaţia, după caz, să deţină autorizaţia de mediu, eliberată potrivit reglementărilor legale în vigoare.

11.La punctul 12^1, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:

(6)Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de produse accizabile supuse marcării, cărora le-a fost revocată sau anulată autorizaţia, sunt obligaţi să plătească în termen de 15 zile de la data revocării sau anulării, în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A., contravaloarea tuturor marcajelor achiziţionate, precum şi a celor executate şi aflate în stoc la Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A., neachitate până la acea dată.

(7)Eliberarea unei noi autorizaţii sau a acordului comisiei prevăzute la alin. (5), privind valorificarea produselor înregistrate în stoc, va fi condiţionată de dovada plăţii în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A. a tuturor marcajelor menţionate la alin. (6).

(8)În termen de 15 zile de la data achitării, marcajele neutilizate, menţionate la alin. (6), vor fi distruse de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. Cheltuielile legate de distrugere vor fi suportate de către agenţii economici în cauză.

12.După punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 15^1, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Momentul exigibilităţii accizelor

Art. 192. – (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.

Norme metodologice:

15^1.În cazul electricităţii, acciza devine exigibilă la momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.

13.Alineatul (1) al punctului 17 va avea următorul cuprins:

17.(1) În toate situaţiile prevăzute la art. 192 alin. (3), (5), (6) şi (7) din Codul fiscal, acciza se plăteşte în termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibilă. În plus, în cazurile în care se acordă scutire de la plata accizelor în baza certificatelor de scutire sau a autorizaţiilor de utilizator final, certificatul sau autorizaţia, după caz, se va retrage de către autoritatea fiscală emitentă a acestora.

14.La punctul 19, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins:

(9^1). Prin excepţie de la prevederile alin. (9), în cazul electricităţii nu se întocmeşte document administrativ de însoţire.

15.Alineatul (1) al punctului 21 va avea următorul cuprins:

21.(1) Scutirea de la plata accizelor se acordă direct beneficiarului atunci când produsele accizabile de la un antrepozit fiscal, de la un importator, de la rezerva de stat şi de la rezerva de mobilizare sau de la un distribuitor agreat, astfel cum este definit acesta la pct. 23, denumiţi în continuare furnizori. Beneficiază de scutire directă şi contractanţii forţelor armate aparţinând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, aşa cum sunt definiţi în acordurile speciale (NATO/SOFA).

16.Alineatul (3) al punctului 22 va avea următorul cuprins:

(3)Scutirea se acordă direct pentru:

a)alcoolul etilic şi alte produse alcoolice, denaturate şi utilizate în producerea de produse specifice industriei de apărare;

b)alcoolul etilic şi alte produse alcoolice, utilizate de antrepozitarii autorizaţi care funcţionează în sistem integrat. Prin sistem integrat se înţelege utilizarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice de către antrepozitar, pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fără a mai fi supuse vreunei modificări;

c)alcoolul etilic şi alte produse alcoolice, denaturate, importate şi utilizate de importatori în procesul de producţie.

17.La alineatul (15) al punctului 22, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

a)pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil în concentraţie de 0,6-1,2 g la 1.000 litri, alcooli superiori în concentraţie de 0,2-0,5 kg/1.000 litri, benzină de extracţie în concentraţie de 0,4-1 kg/1.000 litri, propilen glicol în concentraţie de 2-5 kg/1.000 litri sau dietilftalat în concentraţie de 0,2-1 kg/1.000 litri;

b)pentru alcoolul etilic: fenolftaleină în concentraţie de 10-40 g/1.000 litri;.

18.La punctul 22, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1), cu următorul cuprins:

(15^1)Denaturarea alcoolului etilic se realizează numai în antrepozitele fiscale de producţie unde a fost produs alcoolul etilic.

19.La punctul 22, după alineatul (17) se introduce un nou alineat, alineatul (17^1), cu următorul cuprins:

(17^1)Scutirile de la plata accizelor, în vigoare până la data de 1 aprilie 2005, se acordă prin compensare şi/sau restituire numai pentru cantităţile de alcool etilic şi produse alcoolice utilizate efectiv până la acea dată, în scopurile pentru care au fost eliberate autorizaţiile de utilizator final.

20.La punctul 23, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

(2)Scutirea se acordă direct pentru:

a)produsele prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) din acelaşi articol;

b)uleiurile minerale achiziţionate de distribuitorii agreaţi şi destinate scopurilor prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul fiscal;

c)uleiurile minerale cu codul NC 2711 14 00, utilizate în orice alt scop decât drept carburant sau combustibil.

(3)Pentru situaţia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepţia uleiurilor minerale cu codul NC 2711 14 00, scutirea se acordă indirect prin compensare şi/sau restituire, după caz, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările ulterioare.

21.Alineatul (7) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

(7)Autorizaţia de utilizator final se emite în toate cazurile de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizaţia se emite în 3 exemplare cu următoarele destinaţii:

a)primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final sau de către distribuitorul agreat;

b)al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însoţire;

c)exemplarul 3 se transmite de către utilizatorul final furnizorului şi se păstrează de către acesta. În cazul achiziţionării produselor accizabile printr-un distribuitor agreat, acesta transmite o copie a exemplarului 3 către antrepozitul fiscal expeditor sau către importator.

22.Alineatul (10) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

(10)Autorizaţia de utilizator final va fi solicitată şi de către beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85°C, destinate utilizării în alt scop decât drept carburant sau combustibil. În acest caz, în autorizaţia de utilizator final la rubrica destinată articolului se va înscrie art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi în plus menţiunea: «În conformitate cu precizările pct. 23 alin. (10) aferente titlului VII "Accize" din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare»."

23.Alineatul (16) al punctului 23 se abrogă.

24.Alineatul (20) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

"(20) În cazul gazului petrolier lichefiat, pentru care scutirea de la plata accizelor se acordă direct utilizatorilor finali, livrat prin distribuitorii agreaţi, distribuitorul agreat se aprovizionează cu gaz petrolier lichefiat la preţuri cu accize, iar livrarea către utilizatorii finali se face la preţuri fără accize. Distribuitorul agreat este cel care va solicita autorităţii fiscale compensarea şi/sau restituirea, după caz, a accizelor aferente cantităţilor livrate în regim de scutire, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările ulterioare."

25.Alineatele (22) şi (23) ale punctului 23 se abrogă.

26.La punctul 23, după alineatul (25) se introduce un nou alineat, alineatul (25^1), cu următorul cuprins:

"(25^1) Scutirile de la plata accizelor, în vigoare până la data de 1 aprilie 2005, se acordă prin compensare şi/sau restituire numai pentru cantităţile de uleiuri minerale utilizate efectiv până la acea dată, în scopurile pentru care au fost eliberate autorizaţiile de utilizator final."

27.La punctul 28, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

"(13) În cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii şi importatorii autorizaţi au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la înregistrarea declaraţiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizării scrise a persoanei care a constatat dispariţia marcajelor, să achite contravaloarea acestora în contul Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A."

28.Alineatul (7) al punctului 29 va avea următorul cuprins:

"(7) În cazul antrepozitarului autorizat ca producător, cantitatea de marcaje ce poate fi aprobată în decursul unei luni se stabileşte de către autoritatea fiscală competentă, de comun acord cu Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A. Această cantitate se determină în funcţie de cantitatea de marcaje rămasă de ridicat de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., cantitate comunicată de aceasta la cerere autorităţii fiscale competente, de stocul de marcaje neutilizat, existent la data solicitării, şi de numărul de marcaje aferent livrărilor efectuate în luna anterioară. Cantitatea maximă de marcaje ce poate fi aprobată pentru o lună nu poate depăşi cantitatea de marcaje aferentă livrărilor din luna anterioară solicitării, la care se mai poate adăuga 10% din aceasta. În situaţia în care se solicită o cantitate de marcaje mai mare decât cea prevăzută de prezentele norme metodologice, nota de comandă va fi aprobată numai după obţinerea unui aviz prealabil, bine justificat, al autorităţii fiscale emitente a autorizaţiei de antrepozit fiscal. La preluarea marcajelor de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., solicitantul este obligat să prezinte şi dovada virării în contul acestei companii a contravalorii marcajelor utilizate, aferente livrărilor efectuate în luna anterioară, fără de care nu poate ridica noua comandă."

29.Punctul 30^1 se abrogă.

30.După punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 30^1, cu următorul cuprins:

"Codul fiscal:

Nivelul şi calculul accizelor

Art. 208 [...]

(7)În cazul produselor prevăzute la alin. (4) şi (5), accizele preced taxa pe valoarea adăugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

[...]

b)pentru produsele din import - valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale, după caz.

Norme metodologice:

30^1.(1) Definirea categoriilor de autoturisme sau autoturisme de teren din import noi ori rulate se face în funcţie de starea autoturismului la momentul introducerii în ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei vamale în vigoare.

(2)În cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import noi ori rulate, care fac obiectul achiziţionării ca urmare a unui contract de leasing, accizele se calculează în funcţie de starea autoturismului sau autoturismului de teren din momentul introducerii în ţară. Cota de acciză datorată este cea în vigoare la momentul plăţii - aferentă stării autoturismului la momentul introducerii acestuia în ţară - şi ea se aplică asupra bazei de impozitare formate din valoarea de intrare a autoturismului, stabilită la introducerea în ţară a acestuia, la care se adaugă cuantumul taxelor vamale şi alte taxe speciale, după caz, datorate la momentul încheierii regimului vamal.

(3)Pentru alte produse supuse accizelor achiziţionate din import în baza unui contract de leasing, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adaugă cuantumul taxelor vamale şi alte taxe speciale, după caz, la momentul închiderii operaţiunii de import.

(4)Transformarea în lei a valorii de intrare se efectuează conform prevederilor legislaţiei vamale în vigoare."

31.Alineatele (2) şi (3) ale punctului 33 vor avea următorul cuprins:

(2)Sumele datorate drept accize şi impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă se virează de către plătitori în următoarele conturi de venituri ale bugetului de stat, deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică în a căror rază teritorială aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, şi anume:

–contul 20.14.01.01 "Accize încasate din vânzarea uleiurilor minerale": accizele datorate pentru uleiuri minerale

–contul 20.14.01.02 "Accize încasate din vânzarea de alcool, distilate şi băuturi alcoolice": accizele datorate pentru alcool, distilate, băuturi alcoolice, vinuri şi bere

–contul 20.14.01.03 "Accize încasate din vânzarea produselor din tutun": accizele datorate pentru produse din tutun

–contul 20.14.01.04 "Accize încasate din vânzarea de cafea": accizele datorate pentru cafea

–contul 20.14.01.05 "Accize încasate din vânzarea altor produse": accizele datorate pentru alte produse şi grupe de produse cuprinse la cap. II "Alte produse accizabile" de la titlul VII din Codul fiscal

–contul 20.14.01.07 "Accize încasate din vânzarea energiei electrice": accizele datorate pentru energie electrică

–contul 20.17.01.24 "Impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale": impozitul pentru ţiţei şi pentru gazele naturale din producţia internă provenite din zăcăminte de gaze naturale, din zăcăminte de gaze cu condensat şi din zăcăminte de ţiţei.

(3)Accizele datorate pentru importuri de produse accizabile se achită de către plătitori în următoarele conturi deschise la unităţile Trezoreriei Statului pe numele birourilor vamale prin care se derulează operaţiunile de import:

–contul 20.14.01.08 "Accize încasate în vamă din importul uleiurilor minerale"

–contul 20.14.01.09 "Accize încasate în vamă din importul de alcool, distilate şi băuturi alcoolice"

–contul 20.14.01.10 "Accize încasate în vamă din importul de produse din tutun"

–contul 20.14.01.11 "Accize încasate în vamă din importul de cafea"

–contul 20.14.01.12 "Accize încasate în vamă din importul altor produse"

–contul 20.14.01.13 "Accize încasate în vamă din importul energiei electrice"

32.La punctul 38, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:

"(5^1) Cantităţile de produse accizabile provenite din stocul înregistrat la data de 31 decembrie 2004, deţinute de agenţii economici prevăzuţi la alin. (5), care nu mai au dreptul potrivit legii de a fi comercializate, pot fi predate sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu."

33.La punctul 38, după alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu următorul cuprins:

"(14) Produsele alcoolice de natura celor definite la art. 169-173 din Codul fiscal şi produsele din tutun care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, deţinute de antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi/sau depozitare, precum şi de către agenţii economici comercianţi, pot fi predate sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu. Supravegherea fiscală va fi asigurată de către autoritatea fiscală în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea agentul economic."

34.După punctul 41 se introduc două noi puncte, punctele 41^1 şi 41^2, cu următorul cuprins:

"41^1. Agenţii economici care desfăşoară activitate de furnizare de energie electrică sunt obligaţi ca până la data de 30 septembrie 2005 să depună cererile şi documentaţia întocmită în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, în vederea autorizării ca antrepozitari.

41^2.(1) Un contract de leasing se consideră a fi iniţiat la momentul în care beneficiarul contractului de leasing a încheiat prin semnare un contract ferm cu societatea de leasing, în baza căruia urmează să se deruleze operaţiunea de leasing.

(2)În cazul contractelor de leasing iniţiate înainte de data de 1 aprilie 2005, acciza datorată la închiderea regimului vamal de import se calculează în funcţie de starea autoturismelor la momentul introducerii lor în ţară şi pe baza cotelor de acciză în vigoare la momentul iniţierii contractului de leasing, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu aplicabilă până la data de 1 aprilie 2005. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul altor produse supuse accizelor, cuprinse la art. 208 din Codul fiscal, introduse în ţară în baza unor contracte de leasing."

F. Titlul VIII "Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile"

1.Alineatul (2) al punctului 6 va avea următorul cuprins:

(2)Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare - scurgeri, spălări, curăţări, decantări, contaminări - în alte locaţii decât antrepozitele fiscale de producţie pot fi vândute sau cedate numai în vederea prelucrării şi numai către un antrepozit fiscal de producţie. Vânzarea sau cedarea poate avea loc numai pe bază de factură şi, respectiv, aviz de însoţire, vizate de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal. Colectarea şi prelucrarea reziduurilor petroliere pot fi efectuate numai de către un antrepozit fiscal de producţie de uleiuri minerale. Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de către agenţii economici autorizaţi în acest sens, iar prelucrarea uleiurilor respective se poate face numai în antrepozite fiscale de producţie de uleiuri minerale.

2.La punctul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)În situaţia în care nici un antrepozit fiscal de producţie nu acceptă cumpărarea sau preluarea reziduurilor de uleiuri minerale, atunci deţinătorii reziduurilor de uleiuri minerale pot preda aceste produse sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu.

3.Alineatul (3) al punctului 7 va avea următorul cuprins:

(3)În noţiunea scop industrial menţionată la art. 240 alin. (1) din Codul fiscal se includ activitatea privind utilizarea uleiurilor minerale ca materie primă pentru obţinerea altor produse, care se regăsesc în produsul final rezultat din procesul de producţie, precum şi acele activităţi cu caracter industrial care se regăsesc încadrate în Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.

4.La punctul 7^3, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(4)Intră sub incidenţa prevederilor art. 244^1 alin. (2) din Codul fiscal toate băuturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, băuturi fermentate - altele decât bere şi vinuri -, produse intermediare, băuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru băuturile alcoolice realizate de către agenţii economici producători care deţin certificat de marcă sau adeverinţă eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, livrările vor fi însoţite de o copie a acestor documente.

(5)Pentru realizarea băuturilor alcoolice sub licenţă, se va obţine în prealabil avizul autorităţii fiscale emitente a autorizaţiei de antrepozit fiscal. Activitatea desfăşurată fără acest aviz se consideră a fi activitate în afara antrepozitului fiscal. Livrările vor fi însoţite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca în cursul duratei de protecţie a mărcii. Documentul legal poate fi contract de licenţă, cesiune, consimţământ scris din partea titularului mărcii sau declaraţia producătorului înregistrat în România din care să rezulte că acesta fabrică sortimentele respective, concret nominalizate în declaraţie, în baza contractelor de licenţă.

(6)Pentru vinurile realizate de agenţii economici producători, livrările vor fi însoţite de o copie a buletinului de analiză fizico-chimică şi caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.

Articolul II

Pentru antrepozitarii care deja produc băuturi alcoolice sub licenţă, avizul autorităţii emitente a autorizaţiei de antrepozit fiscal se va obţine în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul III

Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

Bucureşti, 23 iunie 2005.

Nr. 610.