Decizie nr. 88 din 20 ianuarie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, excepţie ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 28 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.468/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi al art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Tudor Corneliu Vadim, într-o cauză având ca obiect o acţiune în contencios administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 94 lit. a) din Constituţie, întrucât atribuţiile Preşedintelui României sunt strict şi limitativ prevăzute de Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În ceea ce priveşte competenţa Preşedintelui României, autorul excepţiei arată că dispoziţiile cap. II titlul III din Constituţie, care reglementează atribuţiile sale, nu prevăd atribuţia de a retrage decoraţii şi titluri de onoare şi "nu există nicio normă de trimitere care să permită legiuitorului să adauge şi alte atribuţii pentru Preşedinte decât cele prevăzute de Legea fundamentală". Atribuţia conferită de dispoziţiile legale criticate "adaugă la Constituţie", încălcându-se astfel principiul supremaţiei Constituţiei consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care interzice modificarea dispoziţiilor constituţionale printr-un act juridic cu forţă inferioară, cum este cazul legii sau al ordonanţei de urgenţă. Atunci când legiuitorul constituant a dorit să prevadă atribuţia Preşedintelui României de a conferi, dar şi de a retrage "un anumit statut", a reglementat expres o astfel de atribuţie. Astfel, dispoziţiile art. 85 şi 103 din Constituţie prevăd că Preşedintele României numeşte membrii Guvernului şi îi revocă din funcţie "după o procedură stabilită de textele respective". Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român, are atribuţia de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, însă "este inacceptabil, din punct de vedere legal, dar şi moral, ca tot Preşedintele, după ce a apreciat că o anumită persoană merită acordarea unei decoraţii", să o retragă, cu atât mai mult cu cât un Preşedinte retrage decoraţia acordată de un alt Preşedinte. Autorul excepţiei susţine că la acordarea unor distincţii sunt avute în vedere meritele şi activităţile pe care le-a desfăşurat o persoană, din care s-a născut dreptul de a fi decorată. Nu este just ca meritele pentru care a fost acordată decoraţia să fie şterse pentru fapte săvârşite ulterior momentului acordării decoraţiei. Mai susţine că, întrucât Preşedintele României este o autoritate executivă, "dispune de o putere discreţionară atunci când îşi exercită atribuţiile, putere discreţionară care nu poate fi cenzurată decât de instanţa de judecată".

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că formularea unui punct de vedere, în acest caz, prezintă dificultăţi deosebite, şi ca atare "revine Curţii Constituţionale rolul de a realiza un examen solid asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale menţionate, deoarece decizia pe care o va pronunţa în cauză va crea un precedent".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

Administraţia Prezidenţială, în calitate de reprezentantă a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, parte în cauza de faţă, prin Notele scrise înregistrate la Curtea Constituţională, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17, art. 18 şi art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, dispoziţiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituţia României, republicată. În acest sens menţionează că "prevederile constituţionale privitoare la conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare sunt guvernate de principiul respectării demnităţii umane şi a valorilor democratice dintr-o societate. Deoarece onoarea poate fi pierdută prin fapte ulterioare dezonorante, tot astfel şi decoraţiile şi titlurile de onoare pot fi pierdute. Demnitatea omului reprezintă o valoare fundamentală, ce este garantată într-un stat de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României.

De asemenea, Preşedintele României, conform art. 80 alin. (2) din Legea fundamentală, are îndatorirea de a veghea la respectarea Constituţiei.

În calitate de reprezentant al statului român, dar şi de cap al Ordinului Naţional Steaua României, potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, Preşedintele României este cel care ia decizia în privinţa acordării sau retragerii decoraţiei. În consecinţă, Preşedintele României, ca titular al dreptului de apreciere ce a stat la baza emiterii Decretului nr. 567/2007, şi-a exercitat acest drept în strictă conformitate cu prerogativele prevăzute de Constituţie şi cu dispoziţiile legii speciale.

Preşedintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, are atribuţia exclusivă de a conferi şi, totodată, de a retrage decoraţii şi titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituţie. Legiuitorul constituant a prevăzut expres atribuţia Preşedintelui României de a conferi decoraţii, fără a limita în vreun fel această prerogativă, aşa cum a făcut-o în cazul numirii în funcţiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituţie face trimitere la condiţiile prevăzute în lege".

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, Notele scrise depuse de Administraţia Prezidenţială, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 52 şi 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

–Art. 52: "Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situaţii:

a)condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;

b)pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului."

–Art. 53: "Pentru judecarea faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru fiecare ordin."

De asemenea, obiect al excepţiei îl formează şi prevederile art. 17, 18 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 iunie 1999. Conţinutul acestor dispoziţii este următorul:

–Art. 17: "Calitatea de membru al Ordinului naţional Steaua României se poate pierde în următoarele situaţii:

a)condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;

b)pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.";

–Art. 18: "Pentru judecarea faptelor incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, se constituie un consiliu de onoare format din 7 membri.";

–Art. 19: "Retragerea ordinelor se face de către Preşedintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotărârii Consiliului de onoare."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează să fie respinsă pentru cele ce se vor arăta în continuare:

1.În ceea ce priveşte critica potrivit căreia Preşedintele României nu are competenţa de a retrage decoraţii

Articolul 94 din Legea fundamentală, sub titlul marginal "Alte atribuţii", prevede la lit. a) că Preşedintele României "conferă decoraţii şi titluri de onoare". Atribuţia de conferire de decoraţii şi titluri de onoare este exercitată de Preşedintele României în considerarea calităţii de reprezentant al statului român, conform art. 80 alin. (1) din Constituţie. Această atribuţie de ordin constituţional şi-a găsit dezvoltarea şi concretizarea în reglementările cuprinse în Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. Chiar dacă Constituţia nu a prevăzut, în mod expres, alături de atribuţia Preşedintelui României de conferire a unei decoraţii, şi pe aceea de retragere, Curtea Constituţională constată că prima o implică şi pe cea de-a doua, că retragerea unei decoraţii decurge din atribuţia constituţională de a conferi. Altfel, a nega posibilitatea Preşedintelui României de a retrage o decoraţie înseamnă a restrânge una dintre atribuţiile ce îi revin în calitatea sa de reprezentant al statului român.

Curtea reţine că atât textul art. 52 din Legea nr. 29/2000, care se referă la retragerea decoraţiilor "pentru fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", cât şi cel al art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, care se referă la retragerea decoraţiilor "pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al Ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", nu contravin textelor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

2.Cu privire la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia retragerea unei decoraţii nu poate interveni pentru alte fapte săvârşite ulterior momentului acordării decoraţiei, care să justifice ştergerea meritelor pentru care decoraţia a fost acordată iniţial, Curtea consideră că nici aceasta nu este întemeiată. Decorarea, ca urmare a unor merite deosebite şi a întrunirii diverselor condiţii prevăzute de legea specială, nu constituie un drept, ci o vocaţie a persoanei, neavând o consacrare legală, şi cu atât mai puţin constituţională. În niciun caz nu se poate aplica teoria potrivit căreia drepturile, odată câştigate, nu mai pot fi pierdute.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2000, "Decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite în serviciul militar şi pentru merite deosebite în activitate", iar conform art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, "Se reinstituie Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român".

Curtea Constituţională consideră că retragerea unei decoraţii poate avea loc, pe de o parte, pentru fapte dezonorante anterioare decorării doar în măsura în care, din diferite motive, acestea nu au putut fi cunoscute la data acordării decoraţiei şi, pe de altă parte, pentru fapte dezonorante ulterioare, incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, dar numai cu luarea în considerare a stabilirii unui just raport de proporţionalitate între faptele care au determinat acordarea unui ordin şi cele care au stat la baza propunerii de retragere a decoraţiei.

Sub acest aspect, aprecierea între meritele care au determinat acordarea unei decoraţii şi faptele reţinute pentru retragerea acesteia presupune un act de mare responsabilitate, de dreaptă judecată din partea celor învestiţi să se pronunţe asupra celui din urmă caz şi, în final, din partea Preşedintelui României.

Potrivit prevederilor legale, atât conferirea, cât şi retragerea decoraţiilor se fac prin decret de către Preşedintele României, la propunerea unor autorităţi stabilite prin lege. Este evident că propunerea care îi este prezentată Preşedintelui nu îl obligă pe acesta şi nici nu îl opreşte să facă propriile sale aprecieri. Preşedintele are o largă posibilitate de apreciere atât asupra propunerilor ce i se fac, în condiţiile legii, pentru conferirea unei decoraţii, cât şi asupra motivelor cuprinse în propunerile de retragere a decoraţiei.

În acest context, ţinând seama de natura faptelor pentru care, odată săvârşite, o decoraţie ar putea fi retrasă, există posibilitatea ca o decoraţie ce a fost conferită de un anumit şef de stat să poată fi retrasă de şeful de stat următor, întrucât şi unul şi celălalt ar acţiona în cadrul aceluiaşi statut constituţional, în considerarea calităţii de şef al statului.

Nici Constituţia, nici reglementările referitoare la sistemul naţional de decoraţii nu instituie vreo interdicţie în sarcina preşedintelui următor celui care a conferit o decoraţie să procedeze, în condiţiile legii, la retragerea acesteia. Curtea observă că asemenea cazuri s-au petrecut până în prezent, cum este, de exemplu, Decretul nr. 819 din 8 decembrie 2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 12 decembrie 2003, semnat de Preşedintele României Ion Iliescu, prin care s-a retras Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, acordat prin Decretul nr. 527 din 1 decembrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000, semnat de Preşedintele României Emil Constantinescu, domnului Acatrinei Valentin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti.

Curtea reţine că, privitor la retragerea decoraţiilor, principii asemănătoare celor prevăzute în legislaţia română sunt cuprinse şi în legislaţia în materie a altor state europene. Astfel, în Franţa se prevede, pe de o parte, că poate fi exclusă din ordinele din care face parte orice persoană care a pierdut calitatea de francez, care a comis un act contra onoarei şi care a fost condamnată contravenţional, iar, pe de altă parte, că este exclusă din ordin persoana condamnată pentru crimă şi cea condamnată la o pedeapsă cu închisoarea egală sau mai mare de un an. Şi în România din perioada interbelică era reglementată excluderea din ordinele naţionale române pentru condamnări penale, infamante, pentru necredinţă în serviciu, ca funcţionar al statului, pentru săvârşirea unor "fapte grave în contra onoarei de om". Atribuţia de conferire a distincţiilor aparţinea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituţia României din 1923, Regele "va conferi decoraţiunile române conform unei anume legi", fără ca în Constituţie să se prevadă posibilitatea retragerii decoraţiilor.

În final, Curtea constată că nu există niciun fel de contradicţii între textele de lege supuse controlului instanţei de contencios constituţional şi prevederi şi principii cuprinse în Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, excepţie ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu