Strategie din 9 martie 2011

Strategie din 9 martie 2011 · Legislație

Glosar de termeni

1.AFIS (Automated Fingerprint Identification System) - sistemul automat de identificare a amprentelor

2.AIS (Automatic Identification System) - sistem de identificare automată

3.CH - Elveţia

4.CIREFI (Centre for Information, Discussion and Exchange on the Crossing of Frontiers and Immigration) - Centrul pentru informaţii, discuţii şi schimburi în materie de trecere a frontierei şi imigraţie

5.EC (European Commission) - Comisia Europeană

6.EEA (European Economic Area) - Zona Economică Europeană

7.EPN (European Patrol Network) - reţeaua europeană de patrule

8.EURODAC (European Dactyloscopie) - sistem de amprentare digitală având acces la baza de date europeană de amprente pentru identificarea solicitanţilor de azil şi a imigranţilor ilegali

9.EUROJUST - nou organism al Uniunii Europene, înfiinţat în 2002 pentru a creşte eficienţa autorităţilor competente din statele membre în anchetarea şi punerea sub urmărire penală a cazurilor de infracţionalitate transfrontalieră şi crimă organizată

10.EUROPOL - (European Police Office) - Oficiul European de Poliţie

11.EUROSUR (European Border Surveillance System) - Sistemul european de supraveghere a frontierelor

12.FJST - (Frontex Joint Support Team) - echipe comune FRONTEX pentru sprijin la frontiera externă

13.FRONTEX (European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States of the European Union) - Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene

14.GIRMIFS - Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat

15.OLAF (European Antifraud Office) - Biroul European de Luptă Antifraudă

16.OIM - Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

17.PTF - punct de trecere a frontierei

18.PFR - Poliţia de Frontieră Română

19.SPF - sector al poliţiei de frontieră

20.RABIT - (Rapid Border Intervention Team) - echipă de intervenţie rapidă la frontieră

21.SCOMAR - Sistemul de control, supraveghere şi observare la Marea Neagră

22.SINS - Sistemul informatic naţional de semnalări

23.SIS - (Schengen Information System) - Sistemul informatic Schengen

24.SISF - Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat

25.SECI - (Southeast European Cooperative Initiative) - Iniţiativa de Cooperare în Europa de Sud-Est

26.SEPCA - (Southeast Europe Police Chiefs Association)- Asociaţia Şefilor de Poliţie din Europa de Sud-Est

27.TETRA - (Terrestrial Trunked Radio) - standard de telecomunicaţii radio terestre

28.UE - Uniunea Europeană

29.VIS (Visa Information System) - Sistemul informatic VISA

30.VTS (Vessel Traffic Service) - sistem de monitorizare a traficului maritim

Capitolul IConsideraţii generale

Secţiunea 1Introducere

1.1.Contextul internaţional

(1)De la data integrării acquis-ului Schengen în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, ca răspuns la concluziile Consiliului European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, UE a întreprins paşi importanţi către un management integrat al frontierelor. La 7 decembrie 2001, Consiliul a emis documentul "Conceptul european de management al controlului frontierelor" (doc. 14570/01 FRONT 69) care oferă baza pentru viitoarele dezvoltări ale cooperării între statele membre.

(2)La întâlnirea de la Laeken din 14-15 decembrie 2001, Consiliul European a statuat că un management mai bun al controlului frontierelor externe ale UE va sprijini lupta împotriva terorismului, a reţelelor de imigraţie ilegală şi a traficului de persoane.

(3)Ca urmare a acestor concluzii, Comisia Europeană a transmis la data de 7 mai 2002 Consiliului şi Parlamentului European un comunicat privind managementul integrat al frontierelor externe al statelor membre ale UE, care cuprinde o analiză a situaţiei existente la nivel operaţional şi normativ şi propune o serie de măsuri pentru a fi implementate la nivelul UE [COM (2002) 233 final].

(4)Ca urmare a acestui comunicat, Consiliul a adoptat la data de 13 iunie 2002 Planul pentru managementul frontierelor externe ale statelor membre ale UE (doc. 10019/02), avizat de Consiliul European de la Sevilla din 21 şi 22 iunie 2002 şi de Consiliul European de la Salonic din 19 şi 20 iunie 2003. Acesta cuprinde cele 5 componente principale ale unui sistem de management integrat comun: mecanism comun de coordonare şi cooperare, analiză integrată de risc comună, personal şi echipament interoperaţional, corp comun de legislaţie şi responsabilităţi împărţite între statele membre şi UE.

(5)După adoptarea acestui plan, au fost luate măsuri la nivel operaţional şi legislativ în scopul dezvoltării graduale a unui sistem de management integrat comun al frontierelor, printre altele, prin crearea Catalogului Schengen privind controlul frontierelor, adoptarea Codului frontierelor Schengen, realizarea unui Manual practic al poliţistului de frontieră, crearea unui Fond pentru frontierele externe şi prin înfiinţarea Agenţiei FRONTEX cu structură specializată în analiza de risc.

(6)În cadrul întâlnirii din 4-5 decembrie 2006, Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne a definit scopul managementului integrat al frontierei. S-a elaborat un set de recomandări şi de "cele mai bune practici" în partea 1 a Catalogului Schengen, structurate pe puncte şi subpuncte de implementare a managementului integrat al frontierei.

(7)O iniţiativă de succes a statelor membre în vederea aprofundării cooperării poliţieneşti a fost încheierea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prⁿm la 27 mai 2005. Tratatul are ca obiectiv intensificarea cooperării dintre statele semnatare în lupta împotriva terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, prin intermediul schimbului de date genetice, dactiloscopice, de înmatriculare a vehiculelor şi alte date cu caracter personal. Tratatul prevede, de asemenea, constituirea de patrule comune şi alte forme de intervenţie (însoţitori de securitate la bordul aeronavelor, asistenţă comună la evenimente de mare anvergură etc.).

(8)În iunie 2007, Comisia Europeană a prezentat statelor membre un prim plan pentru crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor, denumit "EUROSUR". Acest concept urmează să se implementeze în 3 faze, în intervalul de timp 2008-2013. În cadrul a două reuniuni tehnice din iulie şi octombrie 2007, statele membre au salutat abordarea aleasă şi au convenit că EUROSUR ar trebui să acopere nu numai frontierele meridionale, ci şi frontierele estice ale UE. Unul dintre obiectivele operaţionale cheie trebuie să fie interconectarea diferitelor sisteme, ţinând cont de caracteristicile geografice şi de diferenţele dintre tipurile de frontiere, în special între cele terestre şi maritime.

(9)La data de 13 februarie 2008, Comisia Europeană a emis 3 comunicate, cunoscute sub denumirea de "Border Package":

1.Raport de evaluare şi dezvoltare viitoare a Agenţiei FRONTEX, 2. Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), 3. viitoare provocări la adresa managementului frontierelor externe ale UE. Au fost întreprinse măsuri pentru îndeplinirea majorităţii propunerilor făcute în comunicate. Măsurile se reflectă atât la nivelul managementului statelor membre, cât şi la nivelul statelor candidate.

(10)La nivel european au fost emise o serie de documente relevante în domeniul securizării frontierei, documente care reglementează, alături de Tratatul de la Prⁿm, aria descoperirii şi investigării infracţiunilor transfrontaliere. Astfel de documente sunt Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere, Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere, şi Decizia 2008/617/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind îmbunătăţirea cooperării dintre unităţile speciale de intervenţie ale statelor membre ale Uniunii Europene în situaţii de criză.

(11)Prima ediţie a Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, returnarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandări", emisă în februarie 2002, a necesitat, ca urmare a documentelor europene care aduceau modificări sau completări la regimul securităţii frontierelor, actualizarea prevederilor sale în martie 2009.

Catalogul Schengen "Controlul frontierelor externe, returnarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandări" are ca principal obiectiv propunerea de recomandări şi evidenţierea celor mai bune practici privind punerea în aplicare a regulamentelor şi a celorlalte documente europene în domeniul securităţii frontierelor externe, prin prezentarea unor exemple menite să contribuie la aplicarea corectă a acquis-ului Schengen. Catalogul evidenţiază cele mai bune practici definite în rapoartele Comitetului de evaluare Schengen.

1.2.Contextul naţional şi progresele procesului de securizare a frontierei de stat

(12)Ca urmare a dobândirii calităţii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, România, pentru a deveni parte integrantă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, are obligaţia implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale, conform standardelor Schengen.

(13)În acest sens, următorul obiectiv prioritar pentru România îl reprezintă emiterea deciziei Consiliului de aplicare în totalitate a acquis-ului Schengen.

(14)Aderarea României la Tratatul de la Prⁿm s-a realizat prin Legea nr. 146/2008 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prⁿm la 27 mai 2005, iar documentul internaţional de referinţă a intrat în vigoare pentru România începând cu 3 martie 2009. (15) La 25 ianuarie 2008, cu ocazia reuniunii Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne din Slovenia, prin Declaraţia comună de pregătire pentru aderarea la Spaţiul Schengen, România şi Bulgaria şi-au asumat luna martie a anului 2011 ca termen de aderare la spaţiul Schengen.

1.3.Documente strategice la nivel naţional

(16)Pentru îndeplinirea condiţiilor necesare atingerii acestui obiectiv, prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2003, România a aprobat Strategia managementului integrat al frontierei de stat în perioada 2003-2006. (17) Ca urmare a evoluţiilor survenite în domeniu la nivel european, actul normativ a fost înlocuit în 2004 de Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2004-2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 471/2004 care prevedea realizarea şi implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF), ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei.

(18)La Reuniunea informală a miniştrilor justiţiei şi ai afacerilor interne ai UE de la Tampere din 2006, sistemul românesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definiţiei şi criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne al UE.

(19)În 2007, documentul programatic în domeniul securizării frontierei a fost amendat prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. (20) Totodată, România, pentru a îndeplini cerinţele europene în vederea aderării la spaţiul Schengen, a adoptat Strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen şi a actualizat anual Planul de acţiune Schengen, document programatic care conţine direcţii de acţiune şi măsuri pe care autorităţile şi instituţiile responsabile le vor pune în practică în vederea implementării acquis-ului UE şi îndeplinirii condiţiilor de aderare.

(21)Modificările aduse documentelor europene care reglementează domeniul managementului integrat al frontierei au reliefat necesitatea adaptării cadrului strategic naţional la noile cerinţe şi tendinţe europene.Secţiunea a 2-a Caracteristici şi tendinţe ale fenomenului infracţional transfrontalier (22) Infracţionalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o ameninţare globală, în evoluţie, care a dobândit capacitatea de a influenţa politica statelor şi activitatea instituţiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condiţiile globalizării, cât şi o consecinţă directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice, economice şi sociale profunde care s-au produs în Europa.

(23)Poziţia geostrategică a României face ca ţara noastră să gestioneze o parte importantă a frontierelor externe ale UE (care cuprinde întreaga varietate a formelor de relief), fapt care implică adoptarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control şi supraveghere a frontierei. Este vorba de peste 2.000 km, din care: frontiera cu Moldova - 681,3 km, frontiera cu Ucraina - 649,4 km, frontiera cu Serbia - 546,4 km şi Marea Neagră - 193,5 km reprezintă, cu începere de la data de 1 ianuarie 2007, frontieră externă a UE.

(24)Spaţiul de interes strategic în care se află România este sursă, zonă de tranzit şi destinaţie a unor activităţi infracţionale, constând în: migraţie ilegală şi trafic de fiinţe umane, trafic ilegal de armament, muniţie, materii explozive şi radioactive, trafic de stupefiante şi precursori, trafic de produse contrafăcute, trafic ilegal de produse cu dublă utilizare, activităţi de spălare a banilor etc.

(25)Prin natura şi amploarea lor, astfel de activităţi sunt favorizate de existenţa conflictelor locale şi, la rândul lor, pot favoriza terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infracţionale autohtone, reprezentând noi ameninţări la adresa ordinii, liniştii şi a siguranţei publice.

2.1.Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului infracţionalităţii transfrontaliere

a)amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier privind traficul de migranţi, traficul de fiinţe umane, traficul de stupefiante, maşini furate, traficul ilegal de produse cu dublă utilizare etc.;

b)schimbarea permanentă a rutelor utilizate pentru traficul ilicit de mărfuri şi stupefiante, în funcţie de formele de manifestare a infracţionalităţii internaţionale;

c)diversificarea mijloacelor şi a modalităţilor de sustragere de la controlul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a mărfurilor contrafăcute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de faună şi floră sălbatică, a materialului lemnos sau altele;

d)fals şi furt de identitate (prin documente contrafăcute sau falsificate, uz abuziv al unui document al altei persoane, acte eliberate prin substituire de persoană);

e)implicarea reţelelor de crimă organizată în traficul ilegal cu valută şi alte instrumente de plată la purtător (carduri bancare, cecuri de călătorie, ordine de plată etc.), precum şi în traficul cu obiecte de patrimoniu.

2.2.Principalii factori externi de risc

a)proliferarea şi dezvoltarea crimei organizate transnaţionale, a traficului ilegal de persoane, droguri, armamente şi muniţie, de materiale radioactive şi strategice;

b)migraţia clandestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi;

c)decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradul de stabilitate al statelor din proximitatea României;

d)extinderea terorismului transnaţional şi internaţional, inclusiv sub formele sale biologice şi informatice;

e)eventualul export de insecuritate din partea unor state care se confruntă cu situaţii conflictuale, aflate în proximitatea României către UE;

f)comiterea în apele teritoriale româneşti a unor acte ilegale de către nave aflate sub pavilion străin.

2.3.Vulnerabilităţi în situaţia internă

(26)În paralel cu prevenirea sau contracararea punctuală a intervenţiei acestor posibili factori de risc, România este preocupată să diminueze vulnerabilităţile interne care se manifestă în diferite domenii şi care, în anumite circumstanţe, pot avea un impact şi asupra securităţii transfrontaliere naţionale.

Printre aceste tipuri de vulnerabilităţi se află:

a)posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe naturale şi procese de degradare a mediului la frontieră;

b)menţinerea unor disparităţi de dezvoltare între regiunile ţării;

c)menţinerea la un nivel scăzut a infrastructurii informaţionale şi întârzieri în realizarea acesteia la standardele impuse de dinamica globalizării;

d)întârzieri ale procesului de realizare a SISF;

e)alocarea unor resurse financiare şi logistice insuficiente realizării securizării frontierei de stat la standarde Schengen;

f)transformarea României în destinaţie a forţei de muncă provenind din rândul cetăţenilor unor state din Asia, Africa şi chiar din Europa, ceea ce va determina mutaţii în volumul, sensul şi în destinaţia migraţiei ilegale, precum şi infracţiuni conexe.

Capitolul IIScopul Strategiei naţionale şi definirea managementului integrat

Scopul şi obiectivul Strategiei naţionale

(27)Scopul prezentului document îl constituie stabilirea de politici, principii şi obiective necesare implementării unitare, coerente şi eficiente a managementului integrat al frontierei de stat, pe baza conjugării eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

(28)Obiectivul Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012 (denumită în continuare Strategia naţională) îl constituie implementarea conceptului de management integrat al frontierei de stat prin îmbunătăţirea capacităţii statului român de realizare eşalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a UE şi prin adoptarea şi implementarea politicilor comune în domeniu.

(29)Prevederile Strategiei naţionale reglementează măsurile ce urmează a fi luate la nivel administrativ, tehnic şi instituţional în domeniul managementului integrat al frontierei pentru ca România să îndeplinească condiţiile necesare aderării la spaţiul Schengen.

(30)De la data aderării se vor ridica controalele la frontierele comune ale României cu celelalte state membre Schengen, denumite în continuare frontiere interne.

(31)Pentru asigurarea securităţii în interiorul spaţiului de liberă circulaţie al UE, România va avea obligaţia întăririi supravegherii şi controlului la frontierele comune cu statele nemembre Schengen, respectiv la frontierele externe.

(32)Perioada de implementare a Strategiei naţionale are în vedere orizontul temporal 2011-2012, pentru a permite elaborarea politicilor necesare aderării la spaţiul Schengen în 2011, dar şi pentru a da posibilitatea actualizării prevederilor sale în funcţie de evoluţiile rapide în domeniul managementului integrat la nivel european în perioada postaderare.

(33)De la momentul eliminării controalelor la frontierele comune cu celelalte state membre Schengen, România va aplica un set de măsuri compensatorii pentru sporirea securităţii şi a ordinii publice în interiorul ţării.

1.1.Managementul integrat al frontierei de stat

(34)Managementul integrat al frontierei reprezintă expresia interesului comun al statelor membre ale UE în implementarea unui sistem de securitate constând într-un complex de măsuri de organizare şi coordonare a structurilor cu responsabilităţi în domeniu, în scopul facilitării liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor în interiorul unor frontiere deschise, dar securizate.

(35)Managementul integrat este o componentă a securităţii naţionale care se realizează şi se implementează în concordanţă cu alte măsuri menite să întărească starea de securitate naţională.

(36)Managementul integrat al frontierei va asigura securizarea frontierei externe, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

(37)Managementul integrat al frontierei la nivel naţional va constitui o componentă a sistemului de securitate al spaţiului comun european. Controlul frontierelor externe nu serveşte doar intereselor naţionale, ci, în baza principiului solidarităţii, tuturor statelor membre Schengen. România trebuie să menţină în mod constant un control eficient al frontierelor sale externe şi să aibă în vedere combaterea infracţionalităţii transfrontaliere sub toate aspectele, inclusiv a fenomenelor care nu au un impact direct asupra securităţii sale naţionale.

1.2.Cadrul instituţional

(38)Securitatea integrată a frontierei se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu, printr-un management participativ şi prin cooperare interinstituţională, naţională şi internaţională.

(39)Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autorităţilor cu atribuţii la frontieră reprezintă un element-cheie al aplicării corecte şi coerente a modelului integrat de management al frontierei. Managementul integrat are la bază forma consultativă şi deliberativă de fundamentare şi luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS.

(40)GIRMIFS stabileşte concepţia de ansamblu şi asigură coordonarea unitară, pe baza Strategiei naţionale, a acţiunilor şi măsurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.

(41)Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale se realizează de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I. (42) Instituţiile şi autorităţile responsabile la nivel naţional de implementarea obiectivelor care decurg din direcţiile de acţiune ale prezentei strategii naţionale sunt:

a)M.A.I.;

b)Ministerul Afacerilor Externe;

c)Ministerul Apărării Naţionale;

d)Ministerul Finanţelor Publice;

e)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;

f)Ministerul Justiţiei;

g)Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;

h)Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

i)Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

j)Ministerul Sănătăţii;

k)Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

l)Serviciul de Informaţii Externe;

m)Serviciului Român de Informaţii;

n)Ministerul Public;

o)Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

p)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

q)Autoritatea Naţională a Vămilor;

r)Garda de Mediu;

s)Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(43)Instituţiile şi autorităţile implicate în realizarea obiectivelor Strategiei naţionale trebuie să demareze implementarea măsurilor de ordin instituţional şi operativ în vederea aplicării coerente şi unitare a măsurilor specifice domeniului de responsabilitate propriu.

1.3.Principii generale

Prezenta strategie naţională are la bază următoarele principii generale:

a)principiul legalităţii - activităţile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfăşoară în baza legii şi în conformitate cu aceasta;

b)principiul responsabilităţii - răspunderea implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în părţile ce le privesc;

c)principiul cooperării şi coerenţei - autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale, astfel încât să se asigure o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate şi, simultan, un statut de parteneriat şi relaţii echilibrate pe toate coordonatele activităţii;

d)principiul continuităţii şi coordonării - acţiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor prezentei strategii naţionale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2008, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

e)principiul subsidiarităţii, conform căruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea prezentei strategii naţionale este cel al fiecărei autorităţi/instituţii publice reprezentate în GIRMIFS. GIRMIFS intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai eficient soluţionate la nivelul său;

f)principiul proporţionalităţii, conform căruia măsurile trebuie să respecte criteriile necesităţii, adecvării şi echilibrului, respectiv măsurile luate vor fi necesare atingerii obiectivului, vor fi cele mai potrivite pentru realizarea acestuia şi efectele pozitive ale aplicării măsurilor vor depăşi efectele negative;

g)principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - toate activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei se desfăşoară cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului la care România este parte;

h)principiul evitării suprapunerilor investiţionale, conform căruia autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei îşi vor planifica acţiunile astfel încât să nu existe finanţări redundante pentru realizarea acestora;

i)principiul evitării suprapunerilor de competenţe, conform căruia nu vor exista mai multe structuri sau instituţii cu aceleaşi atribuţii legale în realizarea unei măsuri.

Capitolul IIIObiective strategice şi direcţii de acţiune

Secţiunea 1 Controlul şi supravegherea frontierei externe. Analiza de risc.

Date şi informaţii prelucrate privind infracţionalitatea

(44)Pentru îndeplinirea responsabilităţilor ce îi revin României în calitate de viitor membru al spaţiului Schengen, managementul integrat al frontierei de stat reprezintă o componentă a securităţii la nivelul spaţiului comun şi va fi conturat pe o schemă bazată pe 5 obiective strategice, astfel:

1.controlul şi supravegherea frontierei pe baza analizei de risc relevante şi a datelor şi informaţiilor prelucrate privind infracţionalitatea;

2.cooperarea autorităţilor în descoperirea şi investigarea infracţiunilor transfrontaliere;

3.asigurarea implementării modelului celor 4 filtre (măsuri în ţări terţe, cooperarea cu statele vecine, controlul frontierelor şi măsuri de control în interiorul spaţiului comun, inclusiv returnarea);

4.cooperarea interinstituţională atât la nivel naţional (între autorităţile naţionale cu competenţe în domeniu - poliţia de frontieră, vama, poliţia, structurile de informaţii şi altele), cât şi la nivel internaţional;

5.coordonarea şi coroborarea activităţilor instituţiilor naţionale cu cele ale organismelor UE.

(45)Principalul obiectiv strategic în domeniul managementului integrat îl constituie realizarea supravegherii şi controlului frontierei externe pe baza unei analize de risc relevante şi a evaluării datelor şi informaţiilor prelucrate din domeniul infracţionalităţii.

(46)Controlul frontierelor contribuie la combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane şi previne orice ameninţare la adresa securităţii interne, a politicilor publice, a relaţiilor internaţionale şi a sănătăţii publice, în interesul tuturor statelor membre ale spaţiului Schengen.

1.1.Controlul trecerii frontierei (verificări la frontieră)

(47)Controlul şi supravegherea frontierei externe vor fi exercitate în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), cu modificările ulterioare. Exercitarea sarcinilor poliţiei de frontieră se face în conformitate cu recomandările şi instrucţiunile stipulate în Manualul Schengen (Manualul poliţistului de frontieră).

(48)La punctele de trecere a frontierei vor fi efectuate verificări pentru a se garanta că persoanele, inclusiv mijloacele lor de transport şi obiectele pe care le posedă, pot fi autorizate să între pe teritoriul naţional sau pot fi autorizate să îl părăsească.

(49)În linia I sunt controlate toate persoanele care traversează PTF de către poliţiştii de frontieră instruiţi şi susţinuţi de mijloacele tehnice şi de infrastructura necesare identificării persoanelor şi documentelor de călătorie.

(50)În linia a II-a, diferită de prima linie şi situată fizic la distanţă de aceasta, se realizează controale suplimentare amănunţite în situaţii care excedează competenţei sau posibilităţilor de verificare din linia I. (51) Resursele umane şi materiale şi infrastructura necesare controlului frontierei vor fi dimensionate potrivit volumului şi profilului fluxului de pasageri, evaluării ameninţărilor şi analizei de risc, conform prevederilor documentelor comunitare.

(52)Organizarea controlului la frontiere trebuie făcută în funcţie de rata infracţionalităţii transfrontaliere. Aceasta oferă o bază pentru necesităţile de ordin tactic ale controlului, cum ar fi culegerea şi analiza informaţiilor, stabilirea profilurilor, rata verificărilor în linia a II-a, utilizarea echipamentelor speciale etc. Vor fi stabilite la nivel naţional criterii pentru calcularea ratei infracţionalităţii transfrontaliere.

(53)Infrastructura necesară PTF se va face respectând prevederile Catalogului Schengen, în funcţie de fluxurile (cantitative şi calitative) de pasageri, iar poliţia de frontieră din PTF va lua măsurile necesare astfel încât să se evite creşterea nejustificată a timpului de aşteptare. În PTF, ordinea publică va fi asigurată de către poliţia de frontieră.

1.2.Supravegherea frontierei

(54)Supravegherea frontierei de stat, constând în ansamblul de măsuri şi acţiuni, sistematice şi permanente, realizate într-o concepţie unitară, se va realiza atât între PTF, cât şi în PTF în afara orarului de funcţionare al acestora.

(55)Supravegherea frontierei se efectuează prin observare şi patrulare, cu unităţi fixe şi mobile, folosind mijloace tehnice şi electronice. Echipamentele şi mijloacele folosite vor fi adecvate tipului şi specificului frontierei.

1.3.Reintroducerea controlului frontierelor interne

(56)În eventualitatea unei ameninţări grave la adresa securităţii interne, România va dezvolta capacitatea de a reintroduce temporar, cu respectarea principiului proporţionalităţii şi al cooperării, controlul la frontierele interne.

(57)În acest sens, vor fi elaborate planuri necesare consolidării temporare a capacităţilor de supraveghere şi control pentru situaţii care impun reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne.

1.4.Analiza de risc

(58)Controlul frontierelor se va sprijini pe un sistem de analiză de risc ce va scoate în evidenţă tendinţele şi ameninţările privind securitatea frontierelor, în vederea stabilirii mecanismelor de contracarare a acestora.

(59)Activităţile de analiză de risc vor fi realizate centralizat la nivelul poliţiei de frontieră, pe baza datelor furnizate de toate autorităţile şi structurile cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei. Pentru desfăşurarea optimă a activităţii de analiză a riscului, vor funcţiona unităţi de analiză la nivel naţional, sectorial şi regional.

(60)La nivel naţional va fi utilizat modelul european comun de analiză a riscului, care va integra toate informaţiile relevante disponibile.

(61)Informaţiile care prezintă interes şi pentru alte state Schengen vor fi permanent evaluate, actualizate şi puse la dispoziţia acestora prin produse specifice, cum ar fi analizele de risc efectuate periodic de către FRONTEX.

(62)La nivel naţional va fi elaborată o analiză strategică de risc care va prelucra informaţiile strategice-cheie în scopul extragerii potenţialelor schimbări şi propunerii de politici.

(63)Analiştilor din cadrul unităţilor de analiză de risc li se vor pune la dispoziţie informaţiile necesare referitoare la tiparele şi mobilurile activităţilor infracţionale, la ameninţările şi posibilele riscuri reliefate, precum şi alte informaţii relevante.

(64)SISF va conţine un modul de aplicaţii informatice specializat pentru analiza de risc, care va prelucra şi va ordona informaţii relevante şi va pune la dispoziţia lucrătorilor operativi profiluri de risc actualizate.

1.5.Analiza datelor şi informaţiilor privind infracţionalitatea

(65)Managementul frontierelor şi analiza riscurilor se vor baza pe datele şi informaţiile prelucrate şi sistematizate din domeniul infracţionalităţii. Analiza datelor şi informaţiilor presupune prelucrarea şi corelarea datelor cu informaţiile potenţial relevante din domeniul poliţienesc şi judiciar. Scopul acestei analize va fi de a sprijini autorităţile de aplicare a legii şi factorii de decizie în gestionarea eficientă a situaţiilor neprevăzute, de a avertiza din timp asupra posibilelor ameninţări şi de a sprijini munca operativă.

(66)Activitatea de analiză a datelor şi informaţiilor prelucrate privind infracţionalitatea va fi desfăşurată la nivel strategic, operaţional şi tactic.

(67)Analiza strategică va oferi informaţii factorilor decizionali de nivel superior, având drept scop avertizarea din timp asupra ameninţărilor şi sprijinirea acestora în prioritizarea activităţilor de pregătire pentru gestionarea eficientă a fenomenelor infracţionale.

(68)Analiza strategică a informaţiilor prelucrate va organiza toate informaţiile şi va putea oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei operaţionale (fenomene de interes şi factori determinanţi).

(69)Această analiză va genera statistici, tendinţe şi descrieri calitative ale situaţiei operaţionale. Pe baza acestora, factorii de conducere vor putea lua decizii privind alocarea de resurse, perfecţionarea pregătirii în activitatea de combatere a infracţionalităţii şi/sau acoperirea lacunelor care pot influenţa buna derulare a acestei activităţi.

(70)Analiza operaţională va corela informaţiile obţinute în teren cu informaţiile strategice (input/output în ambele sensuri) într-un ansamblu operaţional. Această analiză va sprijini obţinerea de rezultate concrete în activitatea de aplicare a legii (de exemplu, arestări, confiscări de bani sau bunuri obţinute din activităţi ilegale sau destructurarea grupărilor infracţionale etc.).

(71)Analiza tactică a informaţiilor prelucrate va realiza un flux de date bidirecţional între agenţii din teren şi sistemul de informaţii.

(72)Pe lângă efectuarea controalelor de intrare-ieşire în prima linie la frontierele externe, pentru direcţionarea şi dimensionarea optimă a măsurilor de urmat la nivel tactic, poliţiştii de frontieră vor utiliza profiluri de risc. Persoanele care corespund profilurilor vor fi supuse unor controale mai amănunţite în linia a II-a.

1.6.Pregătirea personalului

(73)Structurile cu atribuţii în domeniu vor realiza un cadru de iniţiere şi pregătire continuă a personalului, adecvat cerinţelor privind cooperarea cu instituţiile şi statele membre Schengen.

(74)Pregătirea personalului poliţiei de frontieră se va realiza potrivit curriculei comune de pregătire de bază pentru poliţiştii de frontieră (Common Core Curriculum) şi curriculei de nivel mediu (Common Midlevel Curriculum), inclusiv în cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen.

(75)Instituţiile cu atribuţii la frontieră îşi vor recruta, evalua şi pregăti personalul astfel încât să asigure un nivel înalt, eficient şi uniform al îndeplinirii sarcinilor de control şi supraveghere la frontiere. Un program de pregătire continuă va fi stabilit la nivel central, regional şi local.

1.7.Controlul navelor şi supravegherea fluviului Dunărea

(76)De la data aderării Românei şi Bulgariei la spaţiul Schengen, fluviul Dunărea va avea regim de frontieră terestră internă pe porţiunea comună cu Bulgaria.

(77)Controlul navelor se va efectua având în vedere portul de origine, respectiv cel de destinaţie şi segmentul de Dunăre tranzitat, numai la intrarea sau numai la ieşirea din spaţiul Schengen sau atât la intrarea, cât şi la ieşirea în/din cadrul acestuia în situaţia în care porturile de origine şi destinaţie sunt situate în state terţe. Porturile româneşti în care va fi efectuat controlul sunt: Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Moldova Nouă, Calafat/Vidin, Galaţi, Sulina, Constanţa-Sud Agigea, Tulcea şi Isaccea.

(78)Navele care navighează exclusiv între porturi situate în spaţiul Schengen, fără a se opri într-un port situat pe teritoriul unui stat terţ, nu vor fi supuse controlului trecerii frontierei.

(79)Pe baza unei evaluări a riscurilor legate de securitatea internă şi migraţia ilegală, echipajul şi pasagerii navelor pot fi supuşi exercitării prerogativelor poliţieneşti, precum şi unui control fizic al ambarcaţiunii.

(80)În vederea evitării aglomerării traficului portuar, controlul navelor va putea fi efectuat la bordul acestora, fără să fie oprite sau să îşi modifice cursul, de către o echipă mixtă, mobilă, constituită din poliţişti de frontieră şi lucrători vamali, însoţiţi de reprezentanţi ai autorităţii navale.

(81)Pe porţiunea de frontieră internă dintre România şi Bulgaria, între punctul situat la limita frontierei externe ("Triplex Confinium româno-bulgaro-sârb") şi portul Calafat/Vidin (în care, având în vedere destinaţia navelor, se va efectua controlul acestora), la intrarea/ieşirea în/din spaţiul Schengen se va continua supravegherea fluviului utilizând patrule fixe şi mobile, terestre şi fluviale.

(82)Porţiunile de frontieră fluvială dintre România şi Serbia, respectiv Ucraina îşi vor păstra caracterul de frontiere externe.Secţiunea a 2-a Cooperarea autorităţilor în descoperirea şi investigarea infracţiunilor transfrontaliere

2.1.Infracţiuni transfrontaliere

(83)În exercitarea sarcinilor proprii, poliţia de frontieră are atribuţii de investigare a infracţiunilor transfrontaliere, cum ar fi traficul de persoane, migranţi, bunuri, droguri şi arme, depistarea documentelor de călătorie false, autoturismelor furate, bunurile furate date în urmărire etc.

(84)Pentru investigarea acestor infracţiuni poliţia de frontieră îşi va întări capacitatea de identificare a modurilor de operare, a rutelor de imigraţie ilegală şi îşi va perfecţiona procesul de analiză a indicatorilor de risc şi a realizării profilurilor.

2.2 Cooperarea interinstituţională în vederea descoperirii şi investigării infracţiunilor transfrontaliere

(85)Cooperarea interinstituţională în investigarea criminalităţii transfrontaliere va fi realizată prin schimbul de informaţii relevante dintre diferite autorităţi, în vederea coordonării activităţilor de investigaţii, prin înfiinţarea de grupuri comune de investigaţii, prin analiza de risc şi a informaţiilor prelucrate şi prin utilizarea în comun a bazelor de date.

(86)În acest context, se va consolida şi dezvolta cooperarea interinstituţională în cadrul structurilor de contact, prin asigurarea prezenţei atât a reprezentanţilor PFR, cât şi a reprezentanţilor Poliţiei Române, Oficiului Român pentru Imigrări şi Autorităţii Naţionale a Vămilor. Se vor înfiinţa noi structuri de contact la viitoarele frontiere interne Schengen.

(87)În scopul dezvoltării cooperării interinstituţionale în domeniul supravegherii traficului maritim şi pentru asigurarea unui nivel eficient de control la frontierele albastre, PFR va accelera procesul de implementare a conceptului EUROSUR. În acest sens, se va intensifica şi lărgi aria de cuprindere a activităţilor desfăşurate la nivelul Centrului operaţional de coordonare din cadrul PFR. Centrul operaţional de coordonare are în plan local centre locale de coordonare corespondente.

(88)În primă fază, Centrul operaţional de coordonare are atribuţii exclusiv pe frontiera maritimă, asigurând supravegherea traficului naval şi schimbul de informaţii cu alte structuri naţionale cu atribuţii în acest domeniu.

(89)În contextul EUROSUR şi în vederea deplinei implementări a SISF, această structură îşi va extinde atribuţiile pe toate tipurile de frontieră, schimbul de informaţii urmând a fi efectuat atât cu celelalte state membre, cât şi cu FRONTEX.Secţiunea a 3-a Modelul celor 4 filtre

3.1 Filtrul I - Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în ţările de origine şi de tranzit

(90)Primul filtru constă într-un set de măsuri pe care România le va lua în ţări terţe, în special în ţările de origine şi de tranzit cu potenţial migrator ori în zone cu problematică teroristă activă, care constituie o sursă importantă de riscuri generate de imigraţia ilegală.

(91)Măsurile acestui filtru presupun ca ofiţerii de legătură şi/sau experţii în domeniu să informeze şi să instruiască oficialii consulari aflaţi la post şi personalul companiilor transportatoare cu privire la detectarea documentelor false şi identificarea indicatorilor de risc în cererile de viză. La furnizarea datelor prelucrate pentru elaborarea analizei de risc vor contribui şi ataşaţii militari din partea Ministerului Apărării Naţionale.

(92)În cadrul misiunilor României în care nu sunt ataşaţi ai M.A.I., ataşatul Ministerului Apărării Naţionale sau, în lipsa acestuia, consulul va deveni punct de contact, prin intermediul Centralei Ministerului Afacerilor Externe, cu statut de acreditare, în ceea ce priveşte cooperarea şi coordonarea pe domeniile filtrului I. (93) Realizarea acestor măsuri necesită o colaborare la nivel bilateral sau multilateral a autorităţilor cu atribuţii la frontieră cu ofiţerii de legătură ai statelor membre Schengen şi companiile de transport care îşi desfăşoară activitatea într-un stat terţ, sursă de imigraţie ilegală.

(94)Intensificarea cooperării cu statele terţe va presupune dezvoltarea colaborării în cadrul FRONTEX şi creşterea schimbului de informaţii în cadrul iniţiativelor existente la nivel internaţional, cum sunt SECI, Iniţiativa Central Europeană, SEPCA, OIM etc.

(95)În scopul facilitării călătoriilor/migraţiei legale, vor fi adoptate şi implementate proceduri şi politici comune statelor membre Schengen privind procesarea cererilor de viză.

(96)Autorităţile competente vor derula acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe pentru a informa (la nivelul ambasadelor, consulatelor sau reprezentanţelor) asupra modalităţii în care se realizează accesul cetăţenilor acestor state pe piaţa muncii din România.

3.2.Filtrul II - Cooperarea cu statele vecine

(97)Cooperarea cu statele vecine va fi realizată prin stabilirea unui set de mecanisme de colaborare în domeniul schimbului de informaţii, a unor canale de comunicare adecvate, puncte de contact naţionale, regionale şi locale, proceduri pentru situaţii de urgenţă, metode de soluţionare a incidentelor menite să evite disputele diplomatice etc.

(98)Principalele măsuri de realizare a obiectivelor acestui filtru vor avea în vedere dezvoltarea cadrului juridic bilateral încheierea şi implementarea prevederilor documentelor referitoare la regimul frontierei, mecanismele specifice de cooperare la frontieră (instituţia împuternicitului de frontieră), combaterea criminalităţii transfrontaliere şi optimizarea schimbului de informaţii.

(99)În cadrul cooperării cu statele vecine se vor putea organiza schimburi de date statistice şi analize comune la frontieră, investigaţii comune în cazuri de interes, sesiuni de pregătire în domenii de interes comun.

(100)Dezvoltarea cooperării cu ţările terţe vecine se va face şi prin încheierea sau punerea în aplicare a acordurilor privind regimul juridic specific micului trafic de frontieră.

(101)O altă măsură specifică acestui filtru o reprezintă consolidarea poziţiei României în spaţiul Mării Negre prin participarea la diferite iniţiative de cooperare şi dezvoltarea contribuţiei PFR în cadrul Iniţiativei de Cooperare la Marea Neagră între poliţiile de frontieră/gărzile de coastă. Acest model de cooperare este implementat prin semnarea unui document de cooperare de către statele riverane Mării Negre şi prin înfiinţarea unei structuri de implementare a politicilor stabilite în cadrul iniţiativei, şi anume Forumul de cooperare la Marea Neagră. În cadrul acestei structuri se realizează o coordonare a politicilor de securitate ale poliţiilor de frontieră/gărzilor de coastă ale statelor riverane prin stabilirea unor obiective comune de cooperare, a unui sistem unic de schimb de informaţii privind navele suspecte, a unor grupuri de lucru pentru soluţionarea problemelor identificate, a unor sesiuni comune de pregătire în probleme de interes comun.

3.3.Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierelor

(102)Filtrul III garantează controlul la frontieră al persoanelor şi bunurilor care tranzitează frontiera externă. Totodată, filtrul III asigură un nivel adecvat de supraveghere a frontierei între PTF sau pe mare. Documentele de călătorie vor integra date biometrice ale posesorilor, pentru a permite identificarea sigură a persoanei şi creşterea măsurilor de siguranţă, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

(103)Instituţia principală de supraveghere şi control (PFR) va coopera cu celelalte instituţii implicate în securizarea frontierei pentru realizarea obiectivelor comune.

3.3.1.Controlul frontierelor

(104)În PTF administratorii acestora vor amenaja căi de acces, bariere, garduri, împrejmuiri, clădiri etc., în conformitate cu cerinţele Catalogului Schengen, potrivit specificului fiecărui PTF (terestru, portuar, aeroportuar) şi adaptat volumului de pasageri (cantitativ şi calitativ). Separarea fluxurilor de pasageri se va face prin culoare separate pentru cetăţeni UE, EEA şi CH şi pentru cetăţeni ai statelor terţe. Controalele generale se vor efectua în linia I, iar cele suplimentare amănunţite se vor face în linia a II-a, potrivit reglementărilor referitoare la frontierele Schengen.

(105)Pentru persoanele împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarate indezirabile, se vor amenaja încăperi speciale care trebuie monitorizate permanent prin mijloace tehnice sau de către personal. De asemenea, în PTF vor exista facilităţi adiţionale pentru solicitanţii de azil.

(106)Pentru controlul fluxurilor de pasageri şi pentru a răspunde ameninţărilor reieşite din analiza de risc trebuie alocat un volum adecvat de personal şi echipament specific.

(107)La nivelul fiecărui PTF se vor asigura infrastructura de transmisie de date adecvată, echipamentele informatice şi de comunicaţii necesare şi accesul la resursele software, ţinând seama de cerinţele de compatibilitate şi interoperabilitate cu sistemele existente la nivel naţional şi european.

(108)Poliţiştii de frontieră din PTF vor avea acces la datele existente în sistemele informatice implementate la nivel european (SIS, VIS etc.) şi bazele de date naţionale relevante cu privire la persoane cărora nu le este aplicabil dreptul comunitar la liberă circulaţie. De asemenea, aceştia vor avea în vedere şi alertele introduse în SIS cu privire la cetăţenii comunitari, luând măsurile ce se impun.

(109)În scopul monitorizării situaţiei operative, în PTF se vor înregistra informaţii referitoare la numărul şi motivele controalelor în linia a II-a, cetăţenia pasagerilor, timpul mediu de aşteptare, documentele false descoperite, călăuzele reţinute, informaţii obţinute de la celelalte autorităţi care desfăşoară activităţi în PTF, precum şi orice alte informaţii relevante.

(110)Controlul documentelor de călătorie ale pasagerilor din autocare şi trenuri trebuie efectuat cu echipamente mobile. În PTF cu trafic intens controalele pentru persoanele care călătoresc cu autocarul trebuie desfăşurate în terminale pentru pasageri sau culoare separate.

(111)În PTF cu specific portuar, controlul asupra pasagerilor trebuie efectuat pe navă cu ajutorul echipamentelor mobile sau trebuie debarcaţi pasagerii pentru efectuarea controlului în port. De asemenea, va fi asigurat accesul la baze de date specifice despre nave, identitatea marinarilor, agenţi şi proprietari de nave suspecţi.

(112)Fiecare PTF aeroportuar va avea acces la o aplicaţie care oferă, înainte de aterizare, date şi informaţii cu privire la pasageri şi membrii echipajului fiecărei aeronave (Advanced Passenger Information System).

3.3.2.Supravegherea frontierei

(113)Supravegherea frontierelor trebuie efectuată în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, Catalogului Schengen - Controlul la frontierele externe, returnarea şi readmisia şi ale Manualului Schengen, sens în care, la frontiera verde, albastră şi aeriană va fi realizat şi implementat un sistem coerent de supraveghere.

(114)Activităţile de supraveghere în zonele de frontieră vor fi susţinute de echipamente fixe şi mobile de comunicare şi supraveghere. Sistemele de comunicare vor permite schimbul permanent de date între patrule, vehicule, nave, aeronave şi centre de comandă şi control, iar sistemele de supraveghere vor fi alcătuite din sisteme integrate de senzori, radare, camere video şi alte echipamente fixe sau mobile.

(115)Măsurile de supraveghere a frontierei vor fi luate pe baza analizei de risc şi în funcţie de capacitatea de reacţie a efectivelor cu atribuţii în supraveghere. La nivelul sectoarelor de frontieră vor fi create centre de comandă şi control care vor dispune măsurile necesare optime pentru o supraveghere eficientă. Pentru îndeplinirea misiunilor se vor constitui echipe de intervenţie special instruite.

(116)Pentru frontierele maritime, va fi realizat un dispozitiv de supraveghere a frontierei pe ţărm cu patrule fixe şi mobile susţinut de sisteme de supraveghere fixe/mobile, mijloace de mobilitate terestră/navală.

(117)Pentru zona de frontieră maritimă se va asigura interoperabilitatea sistemului de supraveghere şi observare SCOMAR cu alte sisteme de supraveghere la Marea Neagră implementate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (VTS/AIS) şi, totodată, cu sistemele de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit.

3.4.Filtrul IV - Măsuri de control în interiorul spaţiului comun

(118)Filtrul IV presupune măsuri întreprinse în interiorul spaţiului de liberă circulaţie. Aceste măsuri previn imigraţia ilegală şi infracţiunile transfrontaliere în interiorul teritoriului naţional, prin intensificarea măsurilor de căutare, control şi supraveghere bazate pe informaţii existente la nivel naţional.

(119)Imigranţii ilegali depistaţi pe teritoriul naţional vor fi înregistraţi şi puşi sub controlul autorităţilor cu competenţe în domeniu, iar în cazul în care nu există indicii de rezidenţă legală sau nu există motive umanitare sau bazate pe legislaţie internaţională care să le permită şederea, aceştia vor fi returnaţi în ţările de origine.

(120)Autorităţile competente în domeniu vor lua măsurile necesare ca străinii din statele care nu sunt membre ale UE şi/sau apatrizii să părăsească teritoriul României după expirarea dreptului de şedere pe teritoriul naţional. O atenţie deosebită se va acorda cetăţenilor străini sau apatrizi provenind din state cu potenţial migrator ori din zone cu problematică teroristă activă.

(121)Structurile cu competenţe în domeniu vor planifica măsuri sistematice pentru controlul zonelor critice cunoscute ca destinaţii pentru naţionalii ţărilor terţe cu şedere ilegală sau pentru monitorizarea căilor de comunicaţii transfrontaliere.

(122)Pentru a se asigura o protecţie eficientă în domeniul imigraţiei ilegale şi pentru returnarea lucrătorilor în ţările de origine la expirarea perioadei de şedere, în cadrul măsurilor acestui filtru se va modifica şi actualiza, în conformitate cu legislaţia UE, cadrul instituţional şi normativ prin care se reglementează recrutarea şi plasarea forţei de muncă străine în România.

(123)Se va urmări impunerea de sancţiuni angajatorilor care angajează resortisanţi provenind dintr-o ţară terţă aflaţi în situaţie de şedere ilegală pe teritoriul unui stat membru, în conformitate cu legislaţia UE incidentă în materie.

(124)Pentru obţinerea complementarităţii şi/sau a congruenţei între măsurile adoptate pe linia asigurării securităţii frontierei şi cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului, se va utiliza şi cadrul de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului şi, de asemenea, se va perfecţiona cadrul legal privind prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere.

Secţiunea a 4-aCooperarea interinstituţională la nivel naţional şi internaţional

4.1.Cooperarea la nivel naţional

(125)Politicile şi strategiile modului de cooperare interinstituţională se vor realiza la nivelul GIRMIFS, iar la nivel operativ, prin Centrul operaţional de coordonare şi prin centrele de coordonare locale şi regionale. GIRMIFS stabileşte concepţia de ansamblu şi asigură coordonarea unitară pe baza unui set de obiective specifice ce vizează, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, iar pe de altă parte, realizarea şi implementarea SISF.

(126)Toate instituţiile, structurile şi autorităţile implicate în activităţi de asigurare a securităţii frontierelor vor colabora la nivel local, regional şi naţional în baza protocoalelor de cooperare, iar acţiunile comune vor fi coordonate astfel încât să nu existe suprapuneri de competenţe sau autoritate.

(127)Protocoalele de cooperare vor acoperi la toate nivelurile schimbul de informaţii, analiza de risc integrată, schimbul de experienţă, pregătirea comună, cooperarea în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, investigaţii, precum şi utilizarea în comun a bazelor de date.

(128)Din punct de vedere tehnic se va folosi SISF ca platformă comună pentru realizarea schimbului de informaţii între structurile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

(129)Măsurile adoptate pe linia asigurării securizării frontierei vor fi corelate cu cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului, în scopul utilizării cu eficienţă a cadrului de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului.

4.2.Cooperarea internaţională

(130)Cooperarea internaţională are la bază acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate în domeniul cooperării poliţieneşti, judiciare, repatriere şi readmisie. Această cooperare va fi desfăşurată pe mai multe planuri, astfel:

(i)cooperarea cu toate statele membre vecine; aceasta presupune cooperarea bilaterală şi multilaterală între statele membre vecine în domeniul combaterii infracţionalităţii şi imigraţiei ilegale, în baza unor analize de risc, planuri şi acţiuni comune;

(îi) cooperarea cu agenţiile de specialitate; aceasta presupune colaborarea şi participarea activă la structurile: INTERPOL, birourile SIRENE, FRONTEX (inclusiv prin asigurarea prezenţei membrilor rezervei naţionale RABIT şi FJST), EUROPOL, EUROJUST, OLAF etc. De asemenea, România va colabora, prin intermediul structurii naţionale FRONTEX, cu celelalte state membre vecine în cadrul iniţiativei EPN care reprezintă cadrul de cooperare operativă a statelor membre în domeniul supravegherii frontierelor maritime, prin asigurarea de patrule navale comune;

(iii)cooperarea cu statele terţe vecine; aceasta presupune întărirea securităţii pe baza unui mecanism adecvat de colaborare privind schimbul de informaţii, canale de comunicaţii special alocate, puncte locale de contact şi proceduri de urgenţă la nivel naţional, regional şi local;

(iv)cooperarea cu statele terţe cunoscute ca având un potenţial ridicat de imigraţie ilegală; aceasta va fi realizată prin acorduri de colaborare bilaterale.

Secţiunea a 5-aCoordonarea şi coroborarea activităţilor instituţiilor naţionale cu cele ale organismelor UE

(131)România va participa activ la lucrările Consiliului şi la iniţiativele de dezvoltare şi amendare a legislaţiei UE în cadrul grupurilor de lucru "Frontiere", "Schengen" "Evaluation", "CIREFI", "Migraţie şi expulzare", "VISA", "Frontiere/Documente false" şi alte reuniuni relevante. Ca urmare a participării reprezentanţilor României la aceste grupuri de lucru, vor fi elaborate şi diseminate informări către toate structurile cu atribuţii în domeniul managementului integrat.

(132)Se vor trimite reprezentanţi în misiunile de evaluare Schengen, fapt care ajută la cunoaşterea modalităţilor de implementare corectă a acquis-ului UE, sprijinind o dezvoltare uniformă a managementului integrat al frontierei la nivelul UE. Participarea în cadrul misiunilor de evaluare permite perfecţionarea propriului sistem de management integrat al frontierei.

Capitolul IVMijloace şi instrumente pentru realizarea managementului integrat al frontierei

(133)Managementul integrat al frontierei de stat suportă, în prezenta Strategie naţională, o abordare bivalentă, în funcţie de statutul pe care îl are, respectiv pe care îl va avea România în spaţiul Schengen.

(134)Prevederile acestei Strategii naţionale acoperă măsuri şi activităţi referitoare la implementarea managementului integrat al frontierei care vor fi întreprinse în perioada de preaderare, precum şi direcţii de acţiune menite a consolida poziţia României ca membru al spaţiului Schengen în perioada imediat ulterioară aderării.

(135)Astfel, în contextul Strategiei naţionale se are în vedere stabilirea de mijloace şi instrumente compatibile cu cele mai noi tendinţe care se manifestă în momentul de faţă la nivel european.

(136)SISF este un sistem special proiectat pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor şi măsurilor specifice care reies din prevederile Strategiei naţionale, iar funcţionalităţile acestuia se regăsesc la nivelul fiecăreia dintre direcţiile de acţiune ale prezentei Strategii naţionale.

(137)Realizarea SISF a constituit şi rămâne o prioritate a României, prin prisma asigurării securităţii propriilor frontiere şi a frontierei externe a UE, în perspectiva integrării în zona europeană de libertate, securitate şi justiţie.

(138)UE a propus, prin intermediul Comunicării Comisiei COM (2006) 733 din 30 noiembrie 2006 privind consolidarea gestionării frontierelor maritime meridionale, crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor numit "EUROSUR". Acesta a avut iniţial scopul de a preveni trecerile neautorizate ale frontierei maritime, de a reduce numărul de imigranţi ilegali care îşi pierd viaţa pe mare şi de a întări securitatea internă a UE prin contribuţia la prevenirea criminalităţii transfrontaliere, sistem care urmează a fi integrat şi extins la nivelul întregii frontiere externe a UE.

(139)În considerarea faptului că la nivel european se conturează acest sistem de supraveghere comună a frontierelor, România trebuie să urmărească configurarea propriului sistem de management integrat al frontierei în corelare cu dezvoltarea EUROSUR.

(140)SISF conţine fundamentele conceptului EUROSUR, ceea ce înseamnă că sunt deja create premisele unei abordări unitare a ideii de management european comun. SISF va constitui, la nivel naţional, baza implementării viitorului concept european EUROSUR.

(141)Din perspectiva activităţilor de combatere a migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere desfăşurate de PFR, acest sistem va permite crearea unui cadru tehnic comun tuturor statelor membre, care va asigura, prin intermediul unui centru operaţional de coordonare:

a)exercitarea unui control permanent asupra situaţiei operative;

b)crearea unei imagini situaţionale comune;

c)schimbul de informaţii cu autorităţile similare din celelalte state membre, dar şi cu FRONTEX, în vederea realizării unor analize de risc comune şi a intervenţiilor în situaţii operative la frontiera comună.Secţiunea 1 Sistemul integrat pentru securitatea frontierei (SISF)

(142)SISF reprezintă principalul instrument pentru managementul integrat al frontierei de stat a României. Este un sistem complex, care integrează un ansamblu de subsisteme tehnice şi operaţionale, structurate pe o platformă de comunicaţii electronice comună. Acest sistem include un set de aplicaţii informatice care permit schimbul de informaţii în timp real între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul supravegherii şi controlului frontierelor.

(143)SISF este un sistem complex, scalabil, independent şi deschis, care desfăşoară prin intermediul subsistemelor (elementelor) sale componente o serie de activităţi specifice, care împreună concură la realizarea obiectivului său fundamental, şi anume la securizarea frontierei. Fiind de tip deschis, SISF este capabil de a se interconecta cu alte sisteme naţionale sau internaţionale cum ar fi: Sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, Sistemul naţional de gestionare a crizelor, Sistemul de prevenire şi combatere a terorismului, SINS, EURODAC, EUROPOL, SIS, VIS, AFIS, SCOMAR, Sistemul de monitorizare a traficului în Deltă şi pe Dunăre, Centrul de cooperare şi informare al ţărilor riverane la Marea Neagră şi al altor state sau sisteme similare ale altor ţări.

(144)Platforma comună SISF este realizată astfel încât să permită interconectarea şi interoperabilitatea echipamentelor şi a diferitelor baze de date naţionale şi internaţionale care deţin informaţii utile în domeniu, în scopul de a facilita persoanelor autorizate accesul la datele relevante în exercitarea atribuţiilor.

1.1.Concepţia şi arhitectura SISF

(145)SISF se dezvoltă pe 3 componente fundamentale interdependente:

a)componenta operativă, formată din subsistemul legislativ, subsistemul resurselor umane şi subsistemul procedurilor operaţionale. Aceasta cuprinde cadrul legislativ ce reglementează funcţionarea SISF, personalul adecvat pregătit pentru operarea şi întreţinerea SISF, precum şi ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activităţilor specifice asigurării securităţii frontierei;

b)componenta tehnică, reprezentată de subsistemele-suport ale SISF (platforma tehnică de comunicaţie şi schimb de informaţie, echipamentele specifice fixe şi mobile şi aplicaţiile informatice), detaliate mai jos;

c)componenta formativă, reprezentată de sistemul electronic de pregătire, testare şi evaluare (sistemul de e-learning). Prin acesta se asigură instruirea unitară şi conformă cu cerinţele europene în domeniul managementului frontierelor a unui număr mare de cursanţi ai poliţiei de frontieră.

1.2.Subsistemele suport ale SISF

1.2.1.Subsistemul IT back-up

(146)Subsistemul IT back-up asigură infrastructura de comunicaţii necesară şi cuprinde ansamblul mijloacelor tehnice, inclusiv aplicaţiile informatice, menite a îmbunătăţi supravegherea şi controlul frontierelor la nivel de SPF-uri şi PTF-uri, asigurând comunicaţiile de voce şi date între toate locaţiile PFR, accesul la bazele de date naţionale relevante proprii sau ale altor instituţii, incluzând facilitarea procedurii de acordare a vizelor de intrare la PTF, precum şi alte funcţionalităţi specifice.

(147)Acesta presupune ansamblul funcţional de reţele terestre sau radio şi echipamente fixe şi mobile de comunicaţii digitale care permite personalului autorizat cu atribuţii la frontieră accesul în timp real la bazele de date specifice, asigurarea unui standard comun de aplicaţii şi echipamente (IT, comunicaţii şi securitate) la nivelul tuturor locaţiilor PFR, precum şi implementarea unei soluţii de management al reţelei care permite administrarea de la nivel central a acestor echipamente.

1.2.2.Subsistemul informatic (IT)

(148)Subsistemul informatic (IT) va funcţiona în regim on-line şi va fi disponibil tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei, conform competenţelor. Acesta va cuprinde echipamentele hardware şi ansamblul aplicaţiilor informatice necesare pentru stocarea şi procesarea datelor de interes şi va asigura interconectarea cu sistemele informatice naţionale şi internaţionale, precum: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, Sistemul de informaţii despre pasageri din aeroporturi şi alte baze de date relevante într-un timp de răspuns care se încadrează în valorile impuse de cerinţele Schengen.

(149)Subsistemul IT asigură implementarea, automatizarea şi operaţionalizarea cerinţelor de control conform recomandărilor Schengen şi bunelor practici pentru ambele linii de control din cadrul PTF, precum şi aplicaţii specializate de analiză a riscului şi comandă control ce vin în sprijinul desfăşurării, în condiţii optime, a activităţii specifice lucrătorilor poliţiei de frontieră din toate punctele şi sectoarele de trecere a frontierei de stat. Funcţionarea sa este în strânsă corelaţie cu celelalte subsisteme (IT back-up, subsistemul de comunicaţii fixe, subsistemul radiocomunicaţii mobile, subsistemul comunicaţii voce şi date etc.) şi numai împreună cu acestea realizează îndeplinirea în totalitate şi la parametrii necesari a cerinţelor pentru care a fost destinat.

1.2.3.Subsistemul de comunicaţii fixe

(150)Subsistemul de comunicaţii fixe este format din infrastructura terestră de transport de date digitale, de bandă largă, necesară pentru asigurarea suportului fizic al schimbului de informaţii între locaţiile fixe ale reţelei, specifice aplicaţiilor informatice.

(151)Reţeaua naţională fixă va interconecta toate nodurile de comunicaţie relevante pentru funcţionarea SISF (PTF-uri, SPF-uri, sedii ale structurilor cu responsabilităţi în domeniu, locaţii tehnice etc.).

1.2.4.Subsistemul radiocomunicaţii mobile (PMR)

(152)Subsistemul radiocomunicaţii mobile (PMR) reprezintă componenta de radiocomunicaţii digitale mobile a SISF, parte integrantă a platformei naţionale comune TETRA. Subsistemul asigură comunicaţii mobile de voce şi date pentru toate structurile/instituţiile cu atribuţii la frontieră, inclusiv suportul de comunicaţii de date pentru aplicaţiile informatice mobile din cadrul subsistemului IT.

1.2.5.Subsistemul comunicaţii voce şi date

(153)Subsistemul comunicaţii voce şi date este format din infrastructura de transmisie de date la nivel naţional (WAN), metropolitan (MAN) şi local (LAN) şi reprezintă suportul fizic de comunicaţie de date şi voce între utilizatorii SISF.

1.2.6.Subsistemul de supraveghere

(154)Subsistemul de supraveghere reprezintă ansamblul de mijloace tehnice specifice menite să sprijine acţiunile de observare a frontierei în spaţiile situate între PTF, în vederea prevenirii trecerii ilegale.

(155)Acesta presupune utilizarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare, supraveghere video sau alte mijloace de detecţie optice sau optoelectronice cu vedere pe timp de zi şi noapte, montate pe piloni sau mobile (vehicule, nave, elicoptere etc.), interconectate cu centrele de comandă şi control şi cu unităţile de intervenţie, în vederea coordonării acţiunilor. Informaţiile obţinute sunt transmise prin subsistemele de comunicaţii şi sunt procesate prin subsistemul IT.

(156)Pentru supravegherea apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue şi zonei economice exclusive ale României va fi utilizat sistemul integrat de supraveghere şi control al traficului de nave de la Marea Neagră, SCOMAR. Subsistemul de supraveghere va comunică cu acesta şi cu alte sisteme specifice cum ar fi VTS/AIS, RO-RIS sau altele.

1.2.7.Subsistemul de control

(157)Subsistemul de control reprezintă ansamblul de mijloace tehnice menite a asigura controlul călătorilor, al mijloacelor de transport şi al bunurilor PTF, în vederea prevenirii pătrunderii în spaţiul naţional a imigranţilor ilegali sau a produselor neautorizate.

(158)PTF vor fi dotate cu toate echipamentele necesare controlului în linia I şi a II-a, în conformitate cu cerinţele Catalogului Schengen.

(159)Informaţiile culese vor fi integrate în baze de date relevante prin intermediul subsistemului IT.

(160)Cu ajutorul unor interfeţe special construite, personalul autorizat va interoga respectivele baze de date şi va fi informat în timp real cu privire la alerte şi riscuri atât din puncte de lucru fixe, cât şi mobile.

1.2.8.Subsistemul infrastructură

(161)În cadrul acestui subsistem se realizează infrastructura operativă care constă în construirea de clădiri şi facilităţi noi pentru poliţia de frontieră şi în reabilitarea şi/sau extinderea clădirilor existente, în funcţie de necesităţile SISF. Subsistemul cuprinde, de asemenea, şi componente de infrastructură de comunicaţii, cum ar fi turnuri şi stâlpi pentru a amplasa antene, radare, camere video etc., precum şi diferite construcţii civile necesare desfăşurării activităţilor specifice de control şi supraveghere.

1.2.9.Subsistemul de mobilitate

(162)Acest subsistem cuprinde platforma tehnică terestrănavală-aeriană ce va fi utilizată pentru sistemul de securitate a frontierei şi include toate mijloacele de transport şi supraveghere destinate pentru operaţiuni de supraveghere şi intervenţie la frontiera de stat (vehicule de diferite tipuri, nave, aeronave etc.). Astfel se asigură supravegherea şi patrularea, transportul forţelor şi al echipamentelor pentru intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operaţionale şi transporturile logistice pentru aprovizionare şi mentenanţă. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestră, navală şi aeriană.

1.2.10.Subsistemul de suport logistic integrat

(163)Subsistemul de suport logistic integrat reprezintă ansamblul operaţiunilor de mentenanţă şi suport tehnic al SISF. Acesta include instruirea şi documentarea personalului de exploatare şi întreţinere.

(164)Subsistemul cuprinde toate activităţile destinate întreţinerii SISF pe întreaga perioadă a ciclului de viaţă al acestuia şi include un serviciu de suport tehnic centralizat, precum şi procedurile aferente pentru a asigura disponibilitatea permanentă a sistemului, la un nivel maxim de disponibilitate şi în parametrii prevăzuţi în documentaţia tehnică a SISF.

Secţiunea a 2-aCentre de coordonare

(165)Pentru coordonarea şi controlul activităţilor structurilor cu competenţe în zona de frontieră, în cadrul PFR se va înfiinţa un centru operaţional de coordonare, care va funcţiona în regim permanent şi va monitoriza situaţia la frontiera terestră, aeriană şi maritimă. Acesta va avea rolul de a coordona activităţile şi misiunile comune ale autorităţilor naţionale implicate în procesul de implementare, în România, a conceptului de management integrat.

(166)Acest centru va oferi suport deciziilor şi va reprezenta punctul unic de contact pentru statele membre, pentru FRONTEX sau pentru alte instituţii europene cu atribuţii în securitatea frontierelor.

(167)Vor fi înfiinţate centre de coordonare regionale la nivelul inspectoratelor poliţiei de frontieră, care vor avea drept rol principal asigurarea comunicaţiei operaţionale, managementul informaţiei şi comanda coerentă în cadrul acţiunilor comune, în regim permanent.

(168)Centrele de coordonare regionale vor avea autoritatea de a lansa acţiuni în situaţii de urgenţă şi de a coordona intervenţiile.

(169)Se vor înfiinţa, la nivel ierarhic inferior, centre de coordonare locale funcţionale în mod permanent, cu activităţi specifice similare centrelor regionale, dar la nivel local (de sector).

Capitolul VResurse financiare

(170)Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naţionale se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în raport cu priorităţile, resursele disponibile şi în mod corelat cu etapele de realizare a Sistemului de management integrat, în condiţiile legii.

(171)Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale pot fi:

a)fonduri de la bugetul de stat;

b)fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţă financiară nerambursabilă din partea UE;

c)fonduri rezultate din cofinanţarea asigurată de statul român, împreună cu statele UE;

d)credite externe garantate de Guvernul României;

e)credite externe care nu implică garanţii guvernamentale;

f)donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii;

g)alte surse.

Capitolul VIImplementare, monitorizare, evaluare şi revizuire

Secţiunea 1Implementare

(172)Implementarea efectivă a Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc, şi se realizează în conformitate cu bugetele aprobate potrivit legii. Conducătorii instituţiilor au obligaţia de a întreprinde măsurile ce se impun şi răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. Monitorizarea implementării Strategiei naţionale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia.

(173)Documentele de implementare a Strategiei naţionale sunt Planul de acţiune (PA) şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei (PUMI). În baza prevederilor PA şi în scopul realizării acestuia, ministerele/instituţiile cu atribuţii la frontieră, potrivit legii, vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizării acţiunilor privind investiţiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în PUMI.

(174)În procesul de implementare a Strategiei naţionale se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a)corelarea acţiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei instituţii cu cele prevăzute de Strategia naţională;

b)stabilirea priorităţilor instituţiilor cu atribuţii la frontieră în domeniul managementului frontierei şi concordanţa acestora cu obiectivele generale;

c)alocarea fondurilor necesare pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente performante destinate securităţii frontierei, pentru încadrarea şi pregătirea personalului, precum şi pentru modernizarea infrastructurii;

d)monitorizarea şi evaluarea permanentă a stadiului acţiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale.

(175)Evaluarea într-o manieră unitară a implementării Strategiei naţionale este esenţială pentru asigurarea coerenţei măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, evitarea suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi pentru eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în procesul de implementare a Strategiei naţionale.

(176)Evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale se realizează în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIFS, după metodologia şi la termenele prevăzute în acest sens, pe bază de rapoarte periodice. Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale revine secretariatului GIRMIFS, care asigură evidenţa şi comunicarea spre executare către autorităţile abilitate a tuturor deciziilor şi măsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi a modului de îndeplinire a acestora.

(177)Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare a Strategiei naţionale, document care sintetizează gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate.

(178)Prezenta strategie naţională reflectă intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvenţă, chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluţii care să necesite reconsiderări temporare. Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei naţionale sunt nu numai dezirabile, ci şi sustenabile, precum şi de la faptul că instituţiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanţă, implementarea Strategiei naţionale va asigura condiţiile necesare pentru integrarea României în spaţiul Schengen.

1.1.Planul de acţiune (PA)

(179)PA este principalul instrument care asigură implementarea şi monitorizarea Strategiei naţionale, document programatic aflat în corelare cu Planul de acţiune Schengen, derivat din Strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen, căreia i se subordonează toate politicile şi direcţiile de acţiune ale României pentru reuşita aderării la termenul asumat.

(180)PA este documentul de implementare în cuprinsul căruia sunt evidenţiate acţiunile asumate de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul managementului integrat al frontierei şi care descrie măsurile ce se derulează pentru realizarea managementului integrat al frontierei, aşa cum acesta a fost descris în prezentul document, urmând modelul celor 5 obiective strategice.

(181)PA este conceput ca un document de lucru flexibil unde sunt transpuse, sub formă de acţiuni şi activităţi specifice, obiectivele definite de Strategia naţională. PA se modifică permanent astfel încât să reflecte dinamica schimbărilor de cerinţe operaţionale, stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute, precum şi noile situaţii apărute, însă respectând cerinţele generale cuprinse în Codul frontierelor Schengen, Catalogul Schengen şi prezenta Strategie naţională.

1.2.Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei (PUMI)

(182)Este documentul de implementare în cuprinsul căruia sunt menţionate investiţiile asociate acţiunilor care alcătuiesc PA şi are rolul de centralizator al valorii estimative a investiţiilor pentru managementul integrat al frontierei. Evidenţierea tuturor proiectelor şi investiţiilor asociate acestora într-un document unic, la nivel naţional, multianual, are un rol important în evitarea suprapunerilor investiţionale.

(183)PUMI reflectă atât investiţiile cu incidenţă directă asupra realizării obiectivelor managementului frontierei, cât şi pe cele circumscrise cadrului general de management integrat al frontierei.

(184)Având în vedere limitările şi constrângerile cadrului legal naţional în domeniul investiţiilor de capital, potrivit căruia investiţiile sunt planificate şi finanţate de-a lungul unui exerciţiu bugetar anual, PUMI reprezintă o prognoză a investiţiilor pentru perioada 2011-2012, ce urmează a fi actualizat anual, în baza deciziei GIRMIFS, pe măsură ce date cu grad mai ridicat de certitudine sunt puse la dispoziţia acestui organism.

(185)Conţinutul PUMI este detaliat şi structurat pe acţiuni, surse de finanţare şi perioade de derulare a investiţiilor. În acest fel documentul oferă o imagine clară şi completă a acţiunilor şi investiţiilor asociate.

Secţiunea a 2-aProceduri de monitorizare şi evaluare

(186)Finalizarea cu succes a procesului de implementare a managementului integrat al frontierei nu se poate realiza fără instituirea unor mecanisme de monitorizare şi evaluare adecvate.

(187)Evaluarea presupune aprecierea eficienţei, efectivităţii, impactului, relevanţei şi sustenabilităţii PA şi strategiei.

(188)Evaluarea se realizează prin compararea rezultatelor activităţilor prevăzute în Strategia naţională şi PA cu obiectivele acestora şi are drept scop aprecierea efectelor obţinute în urma implementării proiectului.

(189)Rezultatele obţinute în urma evaluării vor fi folosite pentru a evidenţia posibilele îmbunătăţiri viitoare şi pentru a lua în calcul şi argumenta eventualele decizii de modificare. Informaţia folosită în cadrul evaluării este cea utilizată pentru monitorizare, cu completările necesare şi accentuând anumite elemente specifice. Evaluarea trebuie să se desfăşoare periodic pentru a permite luarea de eventuale măsuri corective.

Secţiunea a 3-aRevizuire

(190)Strategia în sine nu necesită o revizuire frecventă, având o durată de viaţă de mai mulţi ani. Dacă situaţia ţării sau priorităţile naţionale se schimbă drastic şi, în consecinţă, un număr mare de obiective din PA necesită să fie revizuite, acestea vor putea afecta şi strategia managementului integrat al frontierelor. Din acest motiv, o analiză anuală a Strategiei naţionale va fi făcută pentru a asigura faptul că obiectivele formulate sunt încă valabile şi realiste.

Capitolul VIIFactori de risc

(191)În derularea proceselor ce derivă din înţelegerea şi implementarea Strategiei naţionale şi din experienţa acumulată în derularea precedentelor strategii de management al frontierei, cel mai important factor de risc îl reprezintă nerespectarea termenelor asumate în PA. În acest sens, se vor efectua activităţi de monitorizare şi evaluări periodice (semestriale şi anuale) care să permită instituirea unor măsuri corective.

(192)Întârzierea aderării Bulgariei la spaţiul Schengen poate determina modificări majore în cadrul politicilor strategice de management integrat, având în vedere că frontiera comună pe fluviul Dunărea va deveni frontieră externă, de-a lungul căreia vor trebui desfăşurate activităţi de supraveghere şi control. În acest sens, resurse umane, tehnice şi financiare vor fi necesare pentru securizarea acestei frontiere. România a realizat facilităţile necesare infrastructurii de supraveghere pe Dunăre, dar în situaţia materializării riscului, va fi necesară operaţionalizarea acestora.

(193)În cazul identificării unor deficienţe legate de realizarea şi implementarea necorespunzătoare a managementului integrat al frontierei, poate fi periclitată aderarea la spaţiul Schengen la termenul asumat sau aceasta poate fi amânată. În situaţia reevaluării, vor trebui alocate sume substanţiale pentru remedierea neconformităţilor. O colaborare eficientă, activă şi responsabilă a tuturor factorilor implicaţi poate contracara un astfel de risc.

(194)De asemenea, întârzierile pot conduce la creşterea costurilor proiectului de realizare şi implementare a SISF, inclusiv prin faptul că diferite autorităţi cu responsabilităţi în domeniu îşi pot realiza sisteme distincte pentru satisfacerea propriilor necesităţi operaţionale, care s-ar suprapune funcţional şi investiţional peste platforma integrată de comunicaţii. Din acest considerent, trebuie asigurată aplicarea politicii unitare la nivel naţional, hotărâtă de organismele cu putere decizională.

(195)Până în momentul realizării sistemului integrat nu se poate asigura o interoperabilitate eficientă între platformele tehnice şi de informaţii ale structurilor sau instituţiilor naţionale şi europene cu responsabilităţi în domeniu, motiv care face ca siguranţa spaţiului comun să fie asigurată cu dificultate şi cu costuri mai ridicate. Cooperarea suficientă şi eficientă între instituţiile participante la implementarea Strategiei naţionale poate minimiza efectele unui astfel de risc.

(196)Un alt risc major îl poate constitui eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finanţării investiţiilor la termenele stabilite. Fiecare instituţie este responsabilă de asigurarea şi prevederea în bugetele proprii a fondurilor necesare finanţării investiţiilor ce îi cad în responsabilitate.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului