Metodologie din 28 august 2012

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 698 bis din 11 octombrie 2012

Notă Aprobată prin Ordinul nr. 3.299/2012 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 11 octombrie 2012.

Anexa nr. 1

PROCEDURĂ

pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional

în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA

CUPRINS

ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA

1.Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

1.1 Aspecte generale

1.1.1 Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

1.1.2 Proceduri pentru elaborarea inventarelor

1.2 Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii

1.3 Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii

1.3.1 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică

1.3.2 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului

1.3.3 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice

1.3.4 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

1.3.5 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian

1.3.6 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier

1.3.7 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei

1.3.8 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor

1.3.9 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar

1.3.10 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval

1.3.11 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte

1.3.12 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

1.3.13 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

1.3.14 Activităţi din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi

1.3.15 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului

1.3.16 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului

1.3.17 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a pietrei de var

1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate

1.3.19 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperişuri

1.3.20 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor

1.3.21 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă (carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii

1.3.22 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări

1.3.23 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi transportul produselor minerale

1.3.24 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale

1.3.25 Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică

1.3.26 Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor

1.3.27 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei

1.3.28 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

1.3.29 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului

1.3.30 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

1.3.31 Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale

1.3.32 Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor

1.3.33 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea

1.3.34 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică

1.3.35 Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice

1.3.36 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire

1.3.37 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor

1.3.38 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

1.3.39 Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi agricole

1.3.40 Activităţi din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren

1.3.41 Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

1.3.42 Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor

1.3.43 Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri

1.3.44 Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse

1.3.45 Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale

2.Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite

Tabele

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale asociate

Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B

Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură

Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Tabelul 1. 8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

Tabelul 1. 9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEApentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2

Tabelul 1. 12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 1

Tabelul 1.16 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 2

Tabelul 1.17 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 3

Tabelul 1.18 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 4

Tabelul 1.19 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 5

Tabelul 1.20 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 6

Tabelul 1.21 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 7

Tabelul 1.22 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 8

Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 – 2000

Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul

1 ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE 'I NA'IONALE DE EMISII DE POLUAN'I ATMOSFERICI

1.1 ASPECTE GENERALE

1.1.1 Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.

Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calităţii aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului, elaborarea politicilor locale de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.

Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să îndeplinească două criterii esenţiale:

 să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a poluanţilor;

 să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria pentru care se elaborează inventarul.

Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea câmpurilor de concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:

 tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;

 tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;

 localizarea în spaţiu: coordonate;

 caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş (pentru surse punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor, debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);

 variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic, săptămânal, lunar;

 debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.

În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.

Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei surse asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate mai sus.

Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către autorităţile locale/regionale pentru protecţia mediului.

Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii: unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.

Inventarele naţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional, indiferent de localizarea acestora.

Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe poluanţi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.

Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la convenţiile internaţionale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia mediului.

1.1.2 Proceduri pentru elaborarea inventarelor

Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.

Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA, experienţa autorităţilor pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor de emisii, precum şi experienţa operatorilor instalaţiilor industriale din România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.

Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării autorităţilor pentru protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale şi cu instituţiile care deţin date specifice unor domenii de activitate, în scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.

Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în realizarea funcţiilor Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici

precum şi a titularilor de activităţi care, în conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător au obligaţia de a

„transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului toate informaţiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii” şi trebuie să vizeze, în principal următoarele obiective:

 asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor;

 asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor;

 stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;

 elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.

Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici la nivel local şi/sau naţional, în special pentru sursele majore de emisii cum sunt instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile metalurgice, carierele de cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială, comercială, instituţională, traficul rutier, etc., activităţile privind controlul calităţii datelor, stabilirea metodei de estimare a emisiilor şi elaborarea propri-zisă a inventarelor să se desfăşoare în urma consultărilor tuturor factorilor interesaţi în cadrul unui forum INVENTARE EMISII constituit pe site-ul www.calitateaer.ro specializat pe secţiuni în funcţie de domeniile de activitate, şi coordonat de CECA.

Componenţa şi structura secţiunilor şi temele dezbătute pe acest forum vor fi propuse de CECA anual, în funcţie de necesităţile existente în fiecare perioadă, iar la discuţii vor putea participa specialişti din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea altor autorităţi sau instituţii care deţin date sau experienţă în domeniu, nominalizati de fiecare instituţie implicată. În scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora şi a unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg utilizată în ţările din Europa.

În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este obligatorie colaborarea, în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, a serviciilor de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu serviciile de reglementări, care deţin o importantă bază de date privind activităţile cu impact asupra mediului, precum şi cu alte servicii şi compartimente care colectează şi deţin date necesare elaborării inventarelor de emisii (gestiunea deşeurilor, baze de date). În acest scop, se vor crea prin decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care se

vor întâlni cel puţin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de informaţii.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest Îndrumar au fost elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45 subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.

Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau în considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor naţionale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de elaborare a inventarelor naţionale de emisii.

Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele etape:

(a) Constituirea secţiunii de pe forum şi stabilirea planului de lucru;

(b) Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activităţi şi transmiterea lor deţinătorilor de date, în conformitate cu recomandările prezentului îndrumar;

(c) Colectarea datelor;

(d) Analizarea datelor colectate şi completarea acestora, după caz;

(e) Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;

(f) Elaborarea şi verificarea inventarelor;

(g) Elaborarea rapoartelor.

Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor implicaţi se va putea realiza o abordare unitară şi se va asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.

În cadrul fiecărei secţiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de acces, va stabili procedura de lucru şi va desemna o persoană din cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului care va coordona discuţiile pe acest forum.

Pentru fiecare secţiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul de lucru în funcţie de situaţia existentă, asigurându-se ca termenele de finalizare a activităţilor să fie corelate cu cerinţele de raportare la nivel naţional şi internaţional.

Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost identificate entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu

atribuţii în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date şi de informaţii necesare pentru elaborarea inventarelor.

În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate.

Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de detaliu, având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel naţional, cât şi specifice fiecarei activităţi şi tehnologii, caracterizând într- un mod detaliat fiecare sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale de emisii. Datele statistice vor servi şi pentru verificarea datelor furnizate de alte surse.

Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel local (primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme reprezentative la nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto Român/Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, etc.).

Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura posibilului, toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să permită obţinerea datelor nu numai pentru sursele/activităţile principale, ci şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea chestionarelor pentru o multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite elasticităţi în realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe amplasamente (puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul pentru activitatea principală cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut. Pe baza datelor obţinute cu privire la alte activităţi, pe care le solicită chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se vor transmite chestionarele specifice acestora.

Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului Îndrumar.

Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, şi anume, selectarea nivelului de abordare în funcţie de:

 disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul instalaţiei);

 calitatea datelor colectate;

 categoriile cheie de activităţi/surse.

În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:

 necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau naţional);

 necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura sau de anvergura acestora;

 necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele locale şi cele naţionale.

Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători directe, factori de emisie, bilanţuri de masă, modelarea emisiilor, etc.) aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit poluant/grupe de poluanţi, precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele disponibile nu permit aplicarea unei anumite metode.

Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific şi validarea acestuia de către o autoritate ştiinţifică, de exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universităţi.

În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie precizat că inventarele locale necesită date de detaliu în funcţie de scopurile în care se utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului la diferite scări spaţiale, elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de diferite scenarii de dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii atmosferei, etc.

În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere şi utilizează în cele mai multe situaţii Metodologia US EPA/AP-42 (în special pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea, atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special pentru nivelul 3), în combinaţie cu informaţiile furnizate de documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care cad sub incidenţa Directivei IPPC/IED dar şi a celor furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de

ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US EPA/AP-42.

Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi, niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu includ factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor surse credibile de informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian, Ghidurile pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru Inventarul Naţional al Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru estimarea emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.

În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri iau în considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă aplicabilă în situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la activitatea respectivă sau datele disponibile au un grad ridicat de incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili pentru încălzirea rezidenţială).

Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de metoda selectată, de aplicaţiile inventarului şi de cerinţele de raportare. Se precizează că, aşa cum a fost menţionat mai sus se urmăreşte ca inventarele de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea surselor majore, punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru gestionarea calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA.

Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se aplice Planul de asigurare şi control al calităţii , prezentat în Anexa 2. În plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor. Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA.

În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:

 Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate conexă unor activităţi industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naţionale, deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor emisii.

 Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50 MWt) care funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi incluse în inventarul naţional la categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va menţiona includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente activităţilor industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica factorii de emisie pentru activităţile cod NFR 1.A.4.a datelor furnizate de operatorii industriali.

 Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în clasificarea NFR, grupele: 1 – Energie, 2 – Procese industriale, 3 – Utilizarea produselor, 4 – Agricultură, 6 – Deşeuri şi 11 – Surse naturale vor fi incluse în Grupa 7 – Alte surse, cod NFR 7.A. În cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie de activităţi care se efectuează în România, ale căror emisii asociate trebuie raportate la activităţile cod NFR 7.A. Întrucât lista de activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este exhaustivă, elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.

Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate cu cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special elaborării inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul Îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.

Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa că, în timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel mai înalt grad de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de avantaje majore în ceea ce priveşte precizia, comparabilitatea,

completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi documentarea inventarelor de emisii.

1.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE EMISII

Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 – 2009 utilizând nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Tabelul 1.1 sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în considerare în cadrul proceselor de analiză şi identificarea a categoriilor de surse cheie.

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie

Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici persistenţi) pentru 2007–2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse cheie:

 Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;

 Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;

 Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR 2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

 Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR 6.C.a;

 Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele – cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule;

 Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;

 Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării fontei şi oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

 Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR 4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule.

Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanţii principali şi particule sunt date de următoarele categorii de surse:

 NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu 83,98% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a) contribuie cu 92,84% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 COVnm – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a,

2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 NH3 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8, 4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

 PM2.5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37% la emisiile naţionale ale acestui poluant.

1.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE EMISII

Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca urmare a necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii. Trebuie menţionat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii delimitate spaţial cu o rezoluţie mare (de la nivel de localitate, până la nivelul unui amplasament industrial – pe care se pot desfăşura o multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se încadrează. În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul surselor.

1.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.a PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ

În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având puteri termice nominale peste 50 MWt.

Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili.

1.3.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici deţinători de instalaţii mari de ardere;

 Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a chestionarului „Surse mari de ardere_energie”, care se referă atât la activitatea principală – arderea combustibililor, cât şi la activităţile conexe;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot exista şi instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MWt, operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul „Surse mari de ardere_energie”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 categoriile cheie de activităţi/surse.

În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din acest sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un grad de certitudine ridicat.

Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la nivel naţional.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

1.3.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de ardere pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei privind instalaţiile mari de ardere, precum şi cerinţelor legale privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării emisiilor de poluanţi.

Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de

estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.

De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la crearea unei baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.

Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor care iau în considerare parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii referitoare la compoziţia combustibililor utilizaţi.

În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări ale emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare completă a acestora.

Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării inventarelor de emisii, ceea ce implică o cunoaştere aprofundată a tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse în parte. Se precizează că, până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA, operatorii de instalaţii mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf şi pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie selectaţi de către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat incertitudini de evaluare a emisiilor.

Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional urmărindu-se obţinerea celor mai corecte si complete informaţii care pot fi furnizate pe baza datelor existente. În cazul în care este necesar ca operatorii să efectueze prelucrări ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare, acestea vor fi solicitate clar de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, care vor stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor şi termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informaţiile finale.

Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a acestora precum şi toate informaţiile necesare elaborării unor inventare de emisii satisfăcătoare pe care autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului le vor solicita operatorilor vor fi definitivate în urma discuţiilor care vor avea loc pe secţiunea special destinată creată pe forumul de consultare.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora ţinând seama şi de discuţiile şi comentariile de pe forum. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări sau completări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Grupul de discuţii pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, se va verifica şi se va definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul unei IMA în codurile NFR.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;

 Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – categorie în care se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;

 Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor de metale.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. De asemenea, se va lua în considerare faptul că legislaţia naţională în vigoare impune estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO2, NOx şi pulberi (HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de

monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste date.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:

 Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;

 Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare);

 Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii care nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.

Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul de lucru, menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţíi, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea emisiilor.

O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice instalaţiei.

Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de emisie, inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1

„External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/ ).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în cenuşă şi/sau în instalaţia pentru reducerea emisiilor.

Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de metale în combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele pentru controlul emisiilor de particule. Metoda constă în calcularea emisiilor de metale (cantităţile existente în particulele emise) prin

extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în particulele reţinute la particulele emise.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte activităţi conexe desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu, activităţi conexe unei IMA care funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate de stocarea, manevrarea şi procesarea cărbunelui. Aceste activităţi conduc la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.b RAFINAREA

ŢIŢEIULUI

În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru încălzirea ţiţeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b sunt asociate strict proceselor de producţie (cuptoare din componenţa instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse de ardere pentru generarea de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.

Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului în sine, transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR

1.B.2.a.iv – rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v – distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse- cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.b sunt reprezentate de consumuri de combustibili.

1.3.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici deţinători de rafinării;

 Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului

„Rafinării”, care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare de proces, cât şi la activităţile de procesare şi de stocare;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi transmise atât chestionarul „Rafinării”, cât şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie” şi „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare a ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei rafinării, adică:

 arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b – rafinarea ţiţeiului;

 procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare;

 distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;

 ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă;

 suflarea asfaltului, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie, în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII se va verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;

 Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de proces.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:

 Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;

 Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);

 Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group’s Special Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009] şi în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze, pentru fiecare instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42 recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice de combustibil (de exemplu, kg/103 litri combustibil lichid) în unităţi de masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ), se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 „External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii utilizaţi.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente

acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2 .

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.c FABRICAREA

COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE INDUSTRII ENERGETICE

În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs. Sursele sunt punctuale, dirijate.

Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al prezentului Îndrumar.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de consumul de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.

1.3.3.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;

 Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât şi la activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului funcţionează şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor instalaţiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. În acest caz estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare. În cazul în care operatorii nu deţin astfel de date, se va utiliza nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.3.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a cocsului precum şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de metalurgie feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru activitatea de fabricare a cocsului se va desfăşura simultan cu cea pentru activităţile de fabricare a fontei şi oţelului (categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi construcţii – Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului).

În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se pot utiliza următoarele metode:

 Metode bazate pe măsurări directe;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;

 Metode bazate pe factori de emisie.

În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va efectua utilizând factorii de emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de abordare).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:

 sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului – categorie activităţi cod NFR 1.B.1.b – Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi;

 sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial), dacă este cazul;

 sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;

 sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într- o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.4 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau când produsele de ardere şi materiile prime se amestecă direct), precum şi la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacţiunea cu activităţile de producţie. Această categorie de activităţi se referă, de fapt, la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare. Emisiile asociate acestei categorii de activităţi pot avea loc în urma ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile asociate proceselor de ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a 1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice

se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a

2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.

Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză şi hârtie, prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:

 industria chimică – fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din procese chimice în focarele cazanelor, etc.;

 industria celulozei şi hârtiei – arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu conţinut de COVnm în cazanul de regenerare, etc.;

 prepararea hranei şi băuturilor – arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere, împreună cu categoriile de procese tehnologice de producţie asociate acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activităţi industriale la care se referă codul NFR 1.A.2:

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale asociate

Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a fontei şi oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea instalaţiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili şi de producţii.

1.3.4.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a chestionarelor: „Chimie”, „Procese_producţie_minerale”,

„Procese_producţie_metalurgie”, „Procese_producţie_celuloză”,

„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate activităţile din cadrul unităţii industriale respective;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 categoriile cheie de activităţi/surse;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare sunt bine controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.4.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare din sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară şi/sau secundară, metalurgie neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi industriale, adică:

 procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a 1.A.2.f);

 procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a

2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;

 procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cadrul discutiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor in vederea stabilirii setului de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, tot in cadul discutiilor, se va verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate menţionate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;

 Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de ardere cu contact;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi;

 Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor anumitor poluanţi asociaţi unor activităţi.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:

 Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;

 Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard de operare);

 Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare

respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discutiilor de pe forumul INVENTARE EMISII .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a

emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va face în cadrul discuţiilor din secţiunea respectivă, pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului, celulozei şi hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.a 1.A.2.f,

aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea mai mare parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în aceste documente. În cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare. Se menţionează faptul că documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA, pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SOx, NOx, CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi

relevanţi (particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din combustibilii şi materiile prime utilizate.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

1.A.2.a

1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 1.A.2.a

1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate aeronavele, aferente următoarelor activităţi:

 traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare- decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);

 traficul de croazieră internaţional, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii);

 traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern (ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);

 traficul de croazieră intern, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii).

Diferenţierea caracterului naţional – internaţional al zborurilor trebuie să se facă ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de naţionalitatea companiilor care operează la nivel naţional.

Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii:

!image

 Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în zonele parcărilor de avioane şi a terminalelor;

 Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);

 Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea aeronavelor, precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc aeroportul!image(cod NFR 1.B.2.a.v);

 Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1.B.2.a.v);

 Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice, galvanizare şi testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea (cod NFR 3.B.1) şi vopsirea aeronavelor!image(cod NFR 3.A.2);

 Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);

 Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport bagaje, pasageri şi catering sau alte servicii) – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale;

 Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului – va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor locale.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact local semnificativ.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri de zboruri (interne sau internaţionale).

1.3.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

 Autoritatea Aeronautică Civilă Română – informaţii cu privire la operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente zborurilor de pasageri şi marfă, precum şi aviaţiei generale;

 Operatorii aerieni din aviaţia generală (utilitară, sportivă/de agrement etc.) – informaţii referitoare la traficul aerian propriu;

 Operatorii de aeroporturi/aerodromuri – informaţii referitoare la orarul zborurilor, defalcate pe zboruri interne, respectiv internaţionale, şi pe tipuri de aeronave, pentru determinarea numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile aeroportuare etc.;

 Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale de carburanţi pentru transportul aerian, etc.;

 Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:

 solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional;

 transmiterea chestionarului „Aeroport” către deţinătorii de date;

 transmiterea chestionarului „Aerodrom” către deţinătorii de date;

 solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, număr de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri, etc.);

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.

Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în chestionarele „Aeroport” şi „Aerodrom” sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor aeroportuare.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.

1.3.5.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui grup de discuţii pentru acest subiect în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor contacta autorităţile responsabile şi principalii operatori şi vor colabora pentru a stabili urmatoarele aspecte:

 Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;

 Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri aferente aviaţiei generale şi a heliporturilor;

 Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile implicate. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către marii şi micii operatori aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri, precum şi modul de colectare a datelor;

 Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare- decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor internaţionale).

Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.

Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi inventariate doar la nivel naţional.

Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR 1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în tabelul 3-5.

Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza nivelului 1 de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de calcul:

1.Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la nivel naţional (în mii de tone);

2.Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian intern;

3.Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional prin diferenţa cantităţilor de la punctele 1 şi 2;

4.Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul aerian intern;

5.Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare- aterizare din traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei (este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);

6.Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în regim de croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel total (pct. 2) si cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);

7.Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 înmulţit cu cantitatea de carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern);

8.Reluarea paşilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor asociate cu traficul aerian internaţional.

Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din capitolul 1.A.3.a.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici aferente (atât sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale aeronavelor, cât şi sursele asociate activităţilor aeroportuare), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face separat, la secţiunea care cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt incluse în totalul emisiilor naţionale pentru codul NFR aferent categoriei din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:

 pentru traficul intern – codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);

 pentru traficul internaţional – codul NFR 1.A.3.a.i (ii).

Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum urmează:

 pentru zborurile interne – codul NFR 1.A.3.a.ii (i);

 pentru zborurile internaţionale – codul NFR 1.A.3.a.i (i).

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.i-iv TRANSPORT

RUTIER

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament datorate arderii carburanţilor în motoarele termice care echipează următoarele tipuri de autovehicule:

 Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;

 Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;

 Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;

 Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.

Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor (cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).

Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât mai multe dintre aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.

Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:

 Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel de arteră de trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere (vehicule/oră) şi de compoziţia acestuia (parametrii determinaţi prin numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei şi folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot

face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.

 Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare la compoziţia parcului auto pe categorii de clase de autovehicule, consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din kilometraj efectuat la rece, etc.

Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele obţinute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi consumurile de carburanţi). Ghidul propune analizarea câtorva parametri (kilometrajul anual, procentul de kilometraj parcurs la rece, factorii de emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în vederea obţinerii unor rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al consumului de carburant la nivelul ariei de interes).

Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute sub denumirea de surse liniare.

Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de interes fără o distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă (comune, localităţi mici, zone rezidenţiale cu trafic redus, etc.).

Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească tuturor scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe întreaga reţea naţională şi locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându- se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două intersecţii (noduri rutiere). Acest mod de abordare este extrem de complex şi implică alocarea unor resurse umane şi materiale mari, precum:

 proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a traficului care să furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la traficul mediu zilnic pe arterele selectate;

 implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional;

 caracterizarea completă a infrastructurii rutiere – din punct de vedere al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;

 realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul

la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de autovehicule grele.

Astfel de inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum: realizarea de evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de poluanţi datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a calităţii aerului care includ pachete specifice de măsuri ce vizează reducerea emisiilor asociate traficului rutier.

Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menţionate mai sus, în special pentru:

 Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări urbane);

 Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale şi europene.

În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri pe diverse tipuri ca funcţionalitate (drumuri principale, secundare asfaltate, secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de drumuri.

Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea unor modele de trafic reprezintă o soluţie care trebuie dezvoltată în viitorul apropiat cel puţin la nivelul aglomerărilor din România

În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu informaţii surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor elaboratori ai inventarului.

Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.

1.3.6.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

Registrul Auto Român:

 Statistica parcului auto judeţean şi naţional:

o Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV;

o Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;

o Viteză medie de deplasare urban, rural;

o Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control evaporativ.

 Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor urbane şi extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiţi algoritmi şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste puncte. Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate simultan cu numărătorile.

Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului deţin date de monitorizare trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice propuse de RAR în cadrul proiectului „Asistenţă în România privind transpunerea şi implementarea Directivei-cadru Calitatea aerului înconjurător a Uniunii Europene – COWI Danish Project”.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) – deţine informaţii referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri Naţionale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane. CNADNR are un sediu central în Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în

7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri : DRDP Bucureşti, DRDP Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP Iaşi, DRDP Constanţa.

Autoritatea Rutieră Română – informaţii referitoare la transportatorii de marfă şi de persoane.

Primăriile locale – deţin în general diverse studii care includ prognoze de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor de gestionare a traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului (camere de luat vederi) care pot furniza informaţii referitoare la încărcarea traficului pe diferite artere.

Poliţia rutieră – informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:

 Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la:

o statistica parcului auto judeţean/naţional;

o programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi extraurbane la nivelul judeţului: descrierea metodologiei de monitorizare a traficului, descrierea programului de monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul anexat.

 Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia Rutieră) a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la monitorizarea traficului pe artere urbane sau extraurbane şi metodologia de realizare a acestor monitorizări;

 Realizarea de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului a unor campanii anuale de măsurări conform unui program de monitorizare şi unei metodologii prestabilite.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad ridicat de acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional) referitoare la următoarele aspecte:

 Date de activitate:

o Număr de autovehicule pe fiecare categorie

o Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform COPERT

o Kilometraj pe fiecare clasă de emisie

o Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban, rural, autostradă)

 Caracteristici ale traficului:

o Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de desfăşurare trafic

se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la rece, includerea corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă inserate în calculele de emisie.

În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean (efectuate de primării, Poliţia Rutieră , APM sau RAR) a traficului pe artere importante urbane şi extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări

ale emisiilor de-a lungul arterelor principale (atât urbane cât şi extraurbane).

În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:

 la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a lungul acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului;

 la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor – pe baza datelor obţinute din monitorizarea traficului;

 cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării spaţiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate unor arii cu extindere spaţială mai mare, de exemplu zone rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.

1.3.6.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Luând în considerare importanţa traficului rutier ca fiind o categorie cheie din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi (NOx, CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional cu celelalte autorităţi.

Realizarea fluxului de date

La nivel central

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto Român datele statistice actualizate referitoare la parcurile auto (judeţene/naţional) şi informaţiile referitoare la monitorizarea traficului (metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane şi extraurbane, prin intermediul chestionarelor denumite „RAR_trafic_rutier_judeţean” şi

Numărători trafic.

În cadrul grupului de discutii din cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi transmis către Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu celalte autorităţi implicate vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în funcţie de conţinutul şi de structura bazelor de date existente. Pentru asigurarea uniformităţii raportării, aceste chestionare vor fi utilizate şi pentru colectarea datelor la nivel local.

Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la nivel judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate punctele aflate pe teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii

ulterioare a acestora de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la nivel teritorial către APM.

La nivel local

Agenţia locală pentru Protecţia Mediului va transmite tuturor instituţiilor deţinătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele specifice, elaborate la nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane şi extraurbane.

Este deosebit de important ca, ulterior recepţionării şi centralizării tuturor informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului (obţinute de la autorităţile locale şi centrale), să se stabilească un program unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord de către autorităţile implicate. Acest program va fi iniţiat şi realizat în urma unor analize atente ce vizează:

 Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;

 Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în special pe arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură, arcuri şi inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri naţionale existente la nivel judeţean;

 Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului suficient de dense pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor nemonitorizate.

O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban şi periurban.

La nivel judeţean eforturile autorităţilor care elaborează inventarul se vor axa pe două direcţii:

 Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special în marile aglomerări) – care implică proiectarea unei reţele de monitorizare a traficului cât mai densă şi cu un program de monitorizare cât mai coerent;

 Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban – care implică monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic intens/autostrăzi şi elaborarea unor proceduri de distribuire a emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau la nivelul localităţilor mici.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor prin metoda top-down;

 Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de arteră stradală folosind factori de emisie dependenţi de viteză, regimul de trafic (urban, rural şi autostradă), etc.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în special pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă printr-un nod de început şi un nod de sfârşit, între care se desfăşoară artera respectivă de circulaţie. În general o arteră este compusă din mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă includ mai multe noduri intermediare). De asemenea, se furnizează informaţii referitoare la direcţia de parcurs între noduri, lungimea arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date asociate traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic – nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia în timp a debitului de trafic.

 Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau segmentelor care le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

 Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin

poligoane care delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe zonă), viteză medie de deplasare la nivelul zonei respective, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp a debitului de trafic.

 Emisiile de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS. Asupra bazei de date georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul (pentru modelarea dispersiei poluanţilor).

În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii de emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt asociaţi fiecărei clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule aparţinând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto la nivel judeţean furnizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km) pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu zilnic de autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei. Pentru poluanţii a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO2, metale) emisia se va calcula astfel:

2

Dioxid de sulf

2

ESO

unde:

 2  kS ,m  CCSO ,m

(1.1)

ESO2 = emisia de SO2

kS,m = conţinutul de sulf în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant) CCSO2,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule respectivă

Plumb

EPb

 0,75 kPb,m  CCPb,m

(1.2)

unde:

EPb = emisia de Pb

kPb,m = conţinutul de plumb în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant) CCPb,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule respectivă

Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în mg/kg carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de carburant.

Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face prin însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De asemenea, datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural, total judeţ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv.

Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de abordare în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din grupul de lucru.

Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR.

Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat ca sursă de suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a traficului şi estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se poate face ţinând cont de următoarele aspecte:

 Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este conectată;

 Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici;

 Parcuri auto la nivelul localităţilor;

 Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale, instituţionale;

 Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria respectivă;

 Densitatea populaţiei.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul EMEP/EEA

2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă transpunerea Ghidului.

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul pentru fiecare judeţ în parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine emisii/consumuri carburant la nivel judeţean/naţional dezagregate pe urban/rural/autostradă şi pe categorii de autovehicule.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul fiecărui judeţ în parte pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât şi consumurile de carburant la nivel urban şi extraurban dintr-un judeţ.

O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de carburanţi obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului că există traficul de tranzit, situaţie în care autovehiculele se alimentează în judeţele/localităţile învecinate sau se alimentează în judeţul respectiv şi folosesc carburantul în mare parte în judeţele/localităţile învecinate. Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.

Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul unui judeţ vor putea fi soluţionate prin:

 calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,

 reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere nemonitorizate sau zone cu trafic redus şi

 reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.

Elaborarea rapoartelor

Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.i – 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru

activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.v EVAPORAREA

BENZINEI

Această activitate este asociată cu emisiile de COVnm datorate proceselor de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste emisii trebuie raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v, făcându-se distincţia faţă de emisiile de COVnm asociate cu eşapamentul motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.

1.3.7.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în subcapitolul 1.3.6 al Îndrumarului.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:

 Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;

 Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie furnizaţi de Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35oC,

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 10 şi 25oC,

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 0 şi 15oC,

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5oC.

Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile menţionate se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul Auto Român.

Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului de zile anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.

Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la nivelul zonelor rezidenţiale, comerciale, parcări unde maşinile staţionează. Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de suprafaţă).

1.3.7.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul local va include:

 Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate evaporării benzinei;

 Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);

 Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse liniare);

 Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în statistica privind parcul auto judeţean, cu factorul de emisie asociat intervalului de temperatură şi cu numărul de zile din an asociate intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obţinându-se emisia totală la nivel judeţean.

Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:

 La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii de transport rutier – surse liniare;

 La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care activitatea de transport nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de suprafaţă;

 La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise (la nivelul solului) – surse de suprafaţă;

 La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise – surse de volum sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.

Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între zonele urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse enumerate mai sus.

Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:

 Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban, existent în statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu motoare pe benzină;

 Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care este înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la nivelul localităţilor rurale.

Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va ţine cont de:

 Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;

 Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial;

 Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.

Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un suport GIS, care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier şi le va completa cu noi straturi (parcări) şi atribute (nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de emisii la nivel judeţean.

Elaborarea rapoartelor

Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.vi, vii UZURA

PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR RUTIERE, UZURA SUPRAFEŢEI DRUMURILOR

Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte informaţii necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR 1.A.3.b.vii.).

Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la nivelul carosabilului.

Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi proveniţi din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):

 Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;

 Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;

 Autovehicule grele, incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;

 Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.

1.3.8.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în capitolul 1.3.6.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese, realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:

 Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete;

 Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele din aceste categorii (km).

În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii parametri:

 Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera respectivă;

 Lungimea arterei (surse liniare);

 Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de suprafaţă).

Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfăşoară pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare) sau din estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.

1.3.8.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul local va include:

 Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului;

 Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul arterelor, însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);

 Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost localizate pe arterele principale;

 Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari).

Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM10, PM2,5) la nivel judeţean se vor calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de trafic), cu numărul de zile dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat procesului respectiv (uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Emisiile anuale asociate fiecărei categorii se vor însuma, obţinându-se emisia totală de particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă şi la nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor de tip arteră/zonă.

Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii carosabilului va avea asociat un suport GIS care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu factorii de emisie corespunzători nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură pentru fiecare judeţ în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine emisiile de particule la nivel judeţean, dezagregate pe urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de autovehicule.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui judeţ în parte a inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.

Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în cadrul procedurii asociate Transportului rutier.

Elaborarea rapoartelor

Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.9 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.c TRANSPORT

FEROVIAR

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de marfă şi de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă tratează inventarierea emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.

Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie de activităţi conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:

 activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică şi/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);

 activităţi de construcţie – reparare locomotive şi garnituri de tren: sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR 3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);

 stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea locomotivelor şi utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de consumurile de carburanţi.

1.3.9.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.

Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

 Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în domeniul transportului pe cale ferată:

o Autoritatea Feroviară Română (AFER) – informaţii referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă şi călători.

 Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale (regionalele CF) ale acesteia, împreună cu filiala Informatică Feroviară – informaţii privind infrastructura feroviară publică (reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la nivel naţional şi de regionale CF.

 Operatori naţionali de cale ferată:

o CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă) – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de marfă;

o CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de Călători) - informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind traficul feroviar de călători.

 Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice pentru transportul de marfă, respectiv călători şi traficul feroviar de marfă, respectiv călători.

 Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul feroviar, etc.

 Serviciile de reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţiile de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:

 solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă şi călători;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului „Transport_feroviar” către CFR S.A., Informatică Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi structurile regionale ale acestora;

 transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători;

 solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.

Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi, care deţin instalaţii de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică, le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg teritoriul ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având o pondere ridicată (60%).

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.

1.3.9.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de abordare pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi. Totodată se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii pe forumului INVENTARE DE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

 Ca surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi automotoare;

 Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate activităţii locomotivelor de manevră în depouri/triaje.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelele 3-2 ÷ 3-4 din capitolul 1.A.3.c.

Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date privind consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive menţionate mai sus (de linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi automotoarelor se poate realiza în două moduri:

 în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive;

 în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată neelectrificată.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr- o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul

1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:

 Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate, masă totală tractată);

 Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);

 Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual de ore de utilizare, numărul de ore de manevră;

 Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;

 Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c, factorii de emisie care pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.10 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.d TRANSPORT NAVAL

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi include următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:

 1.A.3.d navigaţia care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv cele pe pernă de aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de pescuit:

o 1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în interiorul uscatului, ape de coastă) şi presupune porturi de plecare şi destinaţie localizate în state diferite. Include şi navigaţia internaţională de tip militar;

o 1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement – plecări şi destinaţii din porturi localizate în acelaşi stat.

 1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit – include toată flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar în statul respectiv, dar include şi navigaţia în apele internaţionale;

 1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare nespecificate în 1.A.d.i.

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de

azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în ceea ce priveşte emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea, transportul naval şi activităţile portuare pot genera un impact local semnificativ.

Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:

 activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);

 activităţi de construcţie – reparare nave (şantier naval): sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);

 activităţi de manevrare a mărfurilor – funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac (cod NFR 2.G), funcţionare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);

 activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor (cod NFR 1.B.2.a.v);

 activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v).

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de navigaţie (intern sau internaţional).

1.3.10.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în cele ce urmează:

 Autoritatea Navală Română şi structurile teritoriale ale acesteia (căpitănii zonale şi portuare) – informaţii referitoare la traficul intern;

 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi structurile teritoriale ale acestuia;

 Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale de carburanţi (motorină) pentru transportul naval, etc.;

 Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:

 solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval intern şi internaţional;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” către Autoritatea Navală Română;

 solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor referitoare la traficul naval intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, volume de mărfuri, etc.);

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.

Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în chestionarul „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare şi din cadrul şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi aplicare a vopselelor. Pentru obţinerea datelor referitoare la aceste activităţi, se vor transmite chestionarele „Degresare_solvenţi” şi „Aplicare vopsele”.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate.

1.3.10.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care să se asigure o abordare unitară şi să se realizeze corelarea datelor obţinute la nivel central cu cele locale.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor.

În cadrul grupului de discuţii se vor lua în considerare următoarele:

 Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;

 Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor şi modul de colectare a datelor;

 Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date referitoare la navigaţia de agrement;

 Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise Agenţiilor locale pentru Protecţia Mediului de către ANPM.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii

Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

 Ca surse liniare – sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri, inclusiv navigaţia de agrement;

 Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate transportului naval maritim şi navigaţiei de agrement pe lacuri.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NOx, COVnm şi particule, în tabelele 3-1 şi 3-2 pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea emisiilor asociate navigaţiei de agrement se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza în funcţie de:

 distanţa şi de rutele de navigaţie;

 intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă

va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare informaţii referitoare la:

 consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe navigaţie internă şi internaţională;

 trafic portuar – cu statistică în funcţie de tipul motorului.

Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor de poluanţi:

 Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave (conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel sunt:

o nave pentru transportul mărfurilor uscate;

o nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);

o nave portcontainer;

o cargouri pentru mărfuri generale;

o nave roll-on/roll-off;

o nave de pasageri, maritime sau fluviale;

o nave de pescuit şi prelucrare a peştelui;

o altele;

o remorchere.

 Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind informaţiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului pe fiecare tip de navă);

 Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:

o 0,87% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant MDO/MGO;

o 74,08% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant BFO;

o 3,17% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant MDO/MGO;

o 20,47% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant BFO;

o 0,52% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant MDO/MGO;

o 0,75% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant BFO;

o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;

o 0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;

o 0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;

o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.

 alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din Ghidul EMEP/EEA 2009.

În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în funcţie de structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi respectiv a celor privind traficul intern.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.11 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.e.i COMPRESOARE

PENTRU CONDUCTE

Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special, pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri de metan. Estimarea emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.

Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în

capitolul 1.A.4 „Arderi în surse staţionare de mică putere” al Ghidului EMEP/EEA.

1.3.12 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:

 cod NFR 1.A.2.f.ii – echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii;

 cod NFR 1.A.4.a.ii – echipamente şi utilaje mobile în activităţi comerciale şi instituţionale;

 cod NFR 1.A.4.b.ii – utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale;

 cod NFR 1.A.4.c.ii – vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în agricultură/silvicultură;

 cod NFR 1.A.5.b – alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul militar.

Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenţie atunci când anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile fiindcă există o serie de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi mobile, dar care operează perioade îndelungate în acelaşi loc şi se pot foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse staţionare (de exemplu, generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staţionare).

Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în Tabelul 1.1 din subcapitolul 1.2, indică faptul că emisiile acestor categorii de activităţi au fost incluse în emisiile de la alte coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.

Se precizează că:

 echipamentele şi utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură, în activităţi comerciale, etc.);

 echipamentele şi utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării;

 echipamentele şi utilajele mobile pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local.

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, iar inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor locale de emisii.

1.3.12.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:

 Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial, construcţii, comercial, agricol, silvic, etc., care deţin echipamente şi utilaje mobile;

 Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;

 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;

 Asociaţiile agricole;

 Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii care deţin echipamente şi utilaje mobile;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în cadrul recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi locuinţelor, sau date incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a chestionarelor în care se solicită informaţii despre echipamentele şi utilajele mobile (a chestionarului „Trafic intern_utilaje_vehicule” sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.

1.3.12.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Realizarea fluxului de date

Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi conexe activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activităţi se aplică metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare) şi localizarea acestora;

 Emisiile anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.).

Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima astfel:

 Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4

„Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi organici persistenţi se vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;

 Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat doar dacă se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009.

Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în inventarele de emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite amplasamente.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste categorii de activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi 1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.13 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere

Categoria de activităţi „Arderi în surse staţionare de mică putere” se referă la arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice < 50 MWt, utilizate în următoarele domenii de activitate:

 Comercial/Instituţional (Încălzire comercială şi instituţională) – cod NFR 1.A.4.a;

 Rezidenţial (Încălzire rezidenţială, prepararea hranei) – cod NFR 1.A.4.b;

 Agricultură/Silvicultură – cod NFR 1.A.4.c;

 Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) – cod NFR 1.A.5.a.

Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informaţii suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi invers. Informaţiile pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.

Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a deşeurilor agricole.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse- cheie la nivel naţional.

Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la cantităţile de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local, aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.

1.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ,

PREPARAREA HRANEI

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile comercial şi instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice cuprinse între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice şi electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate în domeniile comercial şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de centrale termice cu puteri mai mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice sunt maşinile de gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile lichefiate sau maşinile de gătit electrice.

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în domeniul casnic.

Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kWt şi constau în: sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea locuinţelor colective (centrale de bloc), maşini de gătit.

Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează diferiţi combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei

(deşeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de combustibil şi de sistemele de ardere.

1.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Distribuitorii de combustibili: E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA şi distribuitorii locali – pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele locale – pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Oneşti, etc.;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice;

 Autorităţile administraţiei publice locale – care pot furniza date şi informaţii cu specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de combustibili;

 Agenţiile pentru Protecţia Mediului – serviciile Reglementări, care pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul comercial, instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea colectării datelor referitoare la consumurile de combustibili pentru încălzire, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în aceste domenii, este necesară implicarea marilor distribuitori/furnizori de combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.

Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial” către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

 transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial” către alţi distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale, de către Agenţiile locale/regionale pentru Protecţia Mediului;

 transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale” către unităţile comerciale şi instituţiile care deţin surse de ardere cu puteri termice peste 1MWt;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 categoriile cheie de activităţi/surse.

Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

1.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local. De asemenea, la nivel local vor fi implicate şi autorităţile administraţiei publice locale.

Caracterul unitar al inventarului de emisii şi atingerea unui nivel ridicat al obiectivelor de calitate a inventarelor se va asigura prin iniţierea unui grup de discuţii pe forumul INVENTARE DE EMISII,

Se recomandă ca datele deţinute de marii distribuitori/furnizori de combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA – pentru cărbune, ROMSILVA – pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY GAS ROMANIA SRL – pentru produse petroliere) să se colecteze de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în timp ce datele provenind de la alţi distribuitori/furnizori de combustibili să

fie în responsabilitatea autorităţilor publice locale pentru protecţia mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate modalităţi de colectare şi corelare a datelor furnizate de sursele naţionale sau locale, se constituie o secţiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.

Realizarea fluxului de date

Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor distribui reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe localităţi, dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori comerciali/instituţionali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se vor solicita marilor distribuitori/furnizori de combustibili listele distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităţilor care dispun de reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărţile acestor reţele.

De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Institutului Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili pentru domeniile comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice.

După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarul„Comercial_instituţional_rezidenţial”către distribuitorii/ furnizorii locali de combustibili şi către primării.

În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite sisteme de încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a energiei termice (termoficare).

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica unităţile comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puterea egală sau mai mare de 1MWt.

Identificarea se va realiza în două etape:

 solicitarea informaţiilor privind unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la primării şi de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care vor indica, în măsura posibilului, unităţile care deţin centrale termice cu puteri peste 1MWt;

 definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri peste 1MWt, prin anchete telefonice.

După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii:

Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b

Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de activităţi:

 Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi locuinţelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;

 Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;

 Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil gazos – gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat – gaze petroliere lichefiate) sau maşini de gătit care utilizează combustibil lichid (produse petroliere) sau solid.

Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:

 încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective – centrale termice de bloc/cvartal;

 încălzire individuală – centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;

 încălzire centrală asigurată prin termoficare – centrale termice de zonă, centrale electrice şi de termoficare.

Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de regulă, instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR 1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod NFR 1.A.4.b.

În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.

Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse punctuale, dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din instalaţiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel, care sunt distribuite spaţial într-un mod relativ compact (pe zone rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de locuinţe colective), cea mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu regimul de înălţime al zonei respective.

Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea spaţială la nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de încălzire similare şi care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului, următoarele zone:

1.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care sunt racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt, în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau electrice.

2.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate (lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.). La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a hranei pot fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit care utilizează combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează boilere electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea spaţiilor din locuinţă, care dispune de facilitatea de preparare a apei calde menajere.

3.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu încălzire centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal. Aceste centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În

funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil şi de parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm3, combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de asemenea, de centrala de bloc/cvartal.

4.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu apartamente dotate cu centrale proprii care utilizează gaze naturale. În această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri construite recent sau cartiere de locuinţe colective care au fost debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este funizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în general cu maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale.

5.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective racordate la sistemul de termoficare. Aceste zone nu sunt în general generatoare de emisii de poluanţi din activitatea de încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există situaţii, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt debranşate de la sistemul de termoficare şi în care se utilizează, în schimb, centrale de apartament (cu gaze naturale). Numărul şi localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.

Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de preparare a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându- se, în limita disponibilităţii datelor, chiar şi la nivel de consumator individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:

 Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) – E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării;

 Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă (termoficare) – Primării, operatori locali distribuţie energie termică;

 Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale gospodăriilor obţinute în cadrul recensământului populaţiei – Institutul Naţional de Statistică.

Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de suprapunere şi neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone rezidenţiale cu locuinţe individuale racordate sau nu la reţeaua de distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spaţiale de dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor calcula ulterior emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele obţinute prin sumarea acestor contribuţii.

În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu delimitarea spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de gospodării care utilizează pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct, numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare apă caldă/hrană.

Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea următoarelor date care pot fi obţinute de la furnizorii de combustibili:

 Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele racordate la sistemul de termoficare şi pentru cele care nu sunt racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De asemenea, se vor diferenţia consumurile asociate încălzirii/preparării apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenţei unor factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.

 Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în locuinţele individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot fi estimate ţinând cont de vânzările către populaţie de combustibil solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei la

nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă delimitată, etc.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire nu sunt disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea consumurilor pentru încălzirea spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuinţe, ce se bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură în perioadele în care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru anumite tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la tipul şi randamentul instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de aragaz/lună însemnând 12,5 kg gaze lichefiate/lună (22 litri gaze lichefiate/lună).

Se urmăreşte ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor baze de date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile de combustibili şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu privire la forma şi localizarea geografică a acestor zone – într-un format GIS.

Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire rezidenţială trebuie făcute câteva precizări:

 administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând din oraşele reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D şi cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraş. Datele pot fi reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale şi zonale. Pentru celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la Ministerul Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor intravilane şi hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului (Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea şi delimitarea zonelor locuite.

 Recensământul populaţiei include câteva date de interes care pot fi utilizate în realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire

rezidenţială, precum şi a consumurilor de combustibil (necesarului energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei (permanentă, casă de vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau nu), câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a locuinţei/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuinţă, numărul de etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai locuinţei (clădirii).

Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12

3-26.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze lichefiate, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

Încălzire comercială şi instituţională – cod NFR 1.A.4.a

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3 -27

3 – 3.38.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public, utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public utilizând alţi combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la tehnicile de ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial, instituţional şi rezidenţial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, respectiv a factorilor de emisie prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în anexa A la subcapitolul 1.A.4.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menţionează categoria de activităţi cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în surse de mică putere mai sus menţionate, se recomandă încadrarea acestor emisii în categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventarul naţional (IIR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii climatice şi reţele de utilităţi asemănătoare.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că pot apărea incertitudini mari privind consumurile de combustibil solid (în special lemne şi biomasă) pentru încălzirea rezidenţială .

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.13.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.c ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării cerealelor, încălzirii serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care se desfăşoară alte activităţi cu profil agricol, precum şi pentru posibile necesităţi tehnologice. În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere de mică putere utilizate pentru activităţi silvice.

În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative ale unităţilor care activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice cuprinse, în general, între 50 kWt şi 50 MWt.

1.3.13.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii care au ca profil activităţi în domeniul agricol: ferme culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;

 Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;

 Asociaţiile agricole;

 Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

 Agenţiile regionale/locale pentru Protecţia Mediului, serviciile Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.

Colectarea datelor

Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale” către sursele de date menţionate mai sus;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 categoriile cheie de activităţi/surse.

Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

1.3.13.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, cu autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi silvic şi, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obţinerii datelor necesare.

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod NFR 1.A.4.b, în funcţie de puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de tipurile de combustibili utilizaţi.

Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca surse punctuale dirijate.

Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum sunt depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în cadrul silozurilor, funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.

1.3.13.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.5.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ALTE ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE

Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.

În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse staţionare de ardere.

1.3.14 Activităţi din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi

În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:

Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării, procesării şi stocării combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoriile avute în vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activităţi/instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.

1.3.14.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.a EMISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: EXTRACŢIA ŞI MANEVRAREA CĂRBUNILOR

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).

1.3.14.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia S.A.), Compania Naţională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., alţi operatori;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de cărbune incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului

„Mine_cărbuni”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Mine_cărbuni”, cât şi chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.14.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR 1.B.1.a, se referă la particule şi la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon generate de extracţia cărbunelui fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a cărbunelui, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:

 extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de COVnm, ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea cărbunelui, până la reabilitarea terenului;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se vor stabili grupuri de discuţii în care vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului, şi eventual specialişti în tehnologiile utilizate şi protecţia mediului.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/ surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi se va defini setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va dezbate şi încadrarea activităţilor din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:

 Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;

 Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII .

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 “Western Surface Coal Mining”

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.3 „Explosives Detonation”.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12, subcapitolul 12.2 „Coke Production”, corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidului EMEP/EEA, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru minele de suprafaţă şi pentru cele subterane.

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării miniere, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads” – conform procedurii din subcapitolul 4.3.44.8 – „Resuspensia particulelor de pe drumuri”.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.b EMISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: TRANSFORMAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI

Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului, adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate activităţilor din categoria NFR 1.A.1.c.

1.3.14.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;

 Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în

autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului „Fabricare cocs”, care include şi cerinţele privind datele necesare estimării emisiilor fugitive;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.14.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au asociate atât emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate de diferite operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului.

În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în

codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.

Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a cocsului, precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice.

Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b (Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi).

Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care generează emisii fugitive sunt:

 manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe amplasamentul instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea cărbunelui – emisii de particule de cărbune;

 încărcarea cuptorului – emisii de particule de cărbune;

 producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea cuptorului şi stingerea cocsului – emisii de particule de cărbune şi de cocs, emisii de gaze de cocs;

 manevrarea şi epurarea gazelor de cocs – emisii de benzen, toluen, xilen, fenoli, HAP, H2S, HCN, NH3.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului se pot utiliza următoarele metode:

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;

 Metode bazate pe factori de emisie.

În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor fugitive pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice.

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor, emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:

 Localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.

Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 12.2 „Coke Production”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi inclus în inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături de celelalte surse din amplasament:

 sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs – categorie activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice;

 sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;

 sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor

naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într- o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.c ALTE EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI

Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi 1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA menţionează că această categorie ar trebui să fie utilizată numai dacă nu există alte posibilităţi. Totodată, Ghidul specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.

În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de emisie.

Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluşi în Metodologia US EPA/AP-42.

1.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR 1.B.2.a.i ŞI COD NFR 1.B.2.b EXPLORAREA, PRODUCŢIA, TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE

Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.

În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate din extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale, luând în considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele care se desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile utilizate pentru extracţia şi pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei şi pentru gaze naturale.

Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de extracţie şi de tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR

1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv – Rafinare/stocare.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi distribuirii ţiţeiului şi gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional pentru emisiile de COVnm.

De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au loc pe uscat sau pe mare:

 emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;

 stabilizarea ţiţeiului;

 regenerarea etilenglicolului;

 rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;

 încărcarea rezervoarelor;

 fluidul (noroiul) de foraj;

 apele uzate;

 forajele de explorare;

 pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;

 pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din reţea.

1.3.14.4.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. –

proprietarul şi operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului brut prin conducte, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA) – operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori de gaze naturale licenţiaţi şi autorizaţi (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România), alţi operatori care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României;

 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) – care poate furniza date referitoare la operatorii care deţin licenţe de explorare şi/sau de extracţie;

 Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi gazelor naturale, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de ţiţei şi de gaze naturale incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României, activităţi desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului, care vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului

„Explorare_producţie_transport_ţiţei”, respectiv

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale” care se referă atât la activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi la instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;

 transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.

Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Explorare_producţie_transport_ţiţei” /

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, trebuie precizat că activităţile de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile motorizate, precum şi a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca urmare, operatorilor le va fi transmis şi chestionarul „Trafic intern_utilaje_vehicule”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.14.4.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie ţiţei şi/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).

Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ: surse liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de comprimare, etc.), surse de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei şi/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi transport ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local şi/sau regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de explorare/extracţie sau al altei facilităţi, adică:

 explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR 1.B.2.a.i) şi gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii fugitive de COVnm;

 sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.c;

 instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.a.iv;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii;

 traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A.,

E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alţi mari operatori licenţiaţi şi autorizaţi) să se creeze contacte la nivel central care să faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a datelor

!image

referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului brut prin conducte şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu la nivel central în cazul marilor distribuitori/furnizori de combustibili şi la nivel local în cazul celorlalţi operatori vor prezenta şi distribui acestora chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Grupul de discuţii va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va face recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va asigura dezagregarea datelor pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale.

Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi ale altor facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de discuţii va verifica încadrarea activităţilor din amplasament în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b (Extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:

 Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;

 Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi;

 Metode bazate pe bilanţuri de masă.

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru activităţile de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.

Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi.

Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor purtate pe forumul INVENTARE EMISII, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:

 Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de explorare şi/sau de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie, tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport, etc.;

 Terminale ţiţei/gaze naturale;

 Staţii de comprimare gaze naturale;

 Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;

 Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Localizarea surselor de emisie;

 Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.

Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare proces/operaţie/echipament/instalaţie.

În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COVnm de la exploatările de ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte surse de informaţii, se pot utiliza:

Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:

COVtotali (Mg / an)  40,2  N 1,1 X  8,5 Y

unde:

N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)

X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an) Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)

(1.3)

Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75% metan şi de 25% COVnm.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12 şi 3-13.

Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 ÷ 3-21.

Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de incertitudine, indicând diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti factori de emisie trebuie utilizaţi cu foarte mare atenţie, recomandându-se ca aceştia să fie stabiliţi în urma consultărilor de pe forumul INVENTARE

EMISII la care să fie implicaţi alături de reprezentanţii autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.

Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului (rezervoarele de la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie globali indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b, tabelele 3-3 ÷ 3-6.

Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafaţă peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace de transport).

Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente: traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale, terminalele de ţiţei/gaze naturale, staţiile de comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze naturale la consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Emisiile generate de reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi tratate ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de ţiţei care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care ocupă o suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Se precizează că emisiile de COVnm asociate reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel, prin bilanţuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca urmare a transportului pe anumite secţiuni. Aceste pierderi pot fi echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă. Cunoscând compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de COVnm, rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă în unităţi de masă pentru anul de inventariere.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de ţiţei şi de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-

o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.iv RAFINARE/STOCARE

În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de producţie:

 Procese de separare – separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică, distilare în vid şi recuperarea produselor de capăt uşoare (procesarea gazelor);

 Procese de conversie – conversia unor componente ca păcura, alte produse petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte fracţii uşoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt: cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii, polimerizarea şi alchilarea, izomerizarea şi reformarea;

 Procese de tratare – au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea, hidrotratarea, desulfurarea chimică şi eliminarea gazelor acide, dezasfaltarea;

 Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare – include operaţii de stocare, amestecare, încărcare, descărcare.

Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se desfăşoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:

 Producerea de energie termică şi electrică – cazane, turbine cu gaz;

 Epurarea apelor uzate – instalaţii de preepurare şi de epurare;

 Producerea de hidrogen – instalaţii pentru generarea hidrogenului;

 Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie – instalaţii de recuperare a sulfului elementar din gazele de rafinărie.

Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv Rafinare şi stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării, altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului” al Ghidului EMEP/EEA, şi anume:

 procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

 procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

 procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;

 procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.

Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de hidrocarburi de la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor de pe suprafeţe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de valve de toate tipurile, flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare, echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor din componente aflate sub presiune.

Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în categoria cod NFR 3.C.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate, tipurile de rezervoare de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire, volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de emisii fugitive/difuze (valve, flanşe, etc.).

1.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare

Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca cele descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului.

1.3.14.5.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului .

Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv (Rafinare/Stocare).

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului se pot utiliza următoarele metode:

 Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele dirijate de evacuare a poluanţilor rezultaţi din procese (cracare catalitică – unitate regenerare catalizatori, cocsare, instalaţie recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);

 Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru estimarea emisiilor fugitive;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de rafinare a ţiţeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.

Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuţii de pe forumul INVENTARE DE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor, pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.

Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând în considerare detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de emisie

Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)

Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US EPA/AP-42, Capitolul 5.1 „Petroleum Refining”. Emisia de COVnm reprezintă cca. 99% din masa emisiei de COVtotali.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.

Cracarea catalitică în pat fluidizat – Unitatea de regenerare catalizatori

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru reducerea emisiilor şi eficienţa acestuia (tabelul 3-7).

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Reformarea catalitică

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Cocsarea în pat fluidizat

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în considerare, după caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf

Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată prin mai multe metode.

O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de emisie fiind caracteristici utilizării unei unităţi de recuperare a sulfului cu numai două trepte Claus.

În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin proces de modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin suplimentarea unităţilor Claus şi/sau montarea de instalaţii de tratare a gazelor de coadă (rezultate de la unităţile Claus), în vederea atingerii nivelurilor de SO2 în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO2 de la unităţile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:

 Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza datelor specifice fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);

 Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO2 şi a parametrilor fizici ai emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004;

 Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor, garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.

Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie de particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va furniza autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o scurtă descriere a metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.

Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere

Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei rafinării

Emisiile se estimează cu relaţia:

E (kg / h)  0,032  N

unde:

(1.4)

N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.

În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de procesare.

Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din cadrul unei rafinării

Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:

E (kg )  FEsep  Vapa

(1.5)

unde:

FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului

Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m3)

Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din cadrul unei rafinării

Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-10).

Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire

Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii de emisie indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1 Petroleum Refining, şi anume:

 fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire;

 cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/106 litri apă de răcire.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B

„Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi”, în categoria cod NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la: instalaţiile de cracare catalitică – unităţile de regenerare catalizatori, instalaţiile de recuperare sulf, etc.).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind

consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.v DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE

Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a produselor petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR

1.B.2.a.v sunt:

 staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;

 transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de transport, de la umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor de stocare, de la terminale şi de la depozitele de produse petroliere;

 staţiile de livrare de la terminale;

 staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie, golire) şi de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.

Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de cantităţile de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de mijloacele de transport, precum şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi.

1.3.14.6.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici ai rafinăriilor;

 Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse petroliere;

 Operatorii economici ai staţiilor de distribuţie pentru populaţie;

 Serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului – pot furniza date referitoare la activităţile de distribuţie a produselor petroliere, cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse raportări;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile, importul, exportul şi vânzările de produse petroliere, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului

„Distribuire produse petroliere”, cu excepţia operatorilor rafinăriilor, deoarece chestionarul „Rafinării” include şi necesarul de date pentru activităţile de stocare şi de livrare;

 solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse petroliere sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie poate funcţiona o instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul „Distribuire produse petroliere”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente stocării şi manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi importante la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.14.6.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul procedurii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.

Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie specifici fiecărei operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei unităţi.

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul celor din rafinării

Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COVnm de la rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS Emissions Estimation Software (http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/).

Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de stocare şi privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra emisiilor de COVnm estimate. Programul utilizează o bază de date de peste 100 substanţe chimice organice lichide şi o bază de date meteorologice pentru mai mult de 240 oraşe din S.U.A. El are capacitatea de a estima emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor produse petroliere rafinate, precum şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se cunoaşte compoziţia.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:

 tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;

 caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac fix, orizontal cu capac fix (pot fi rezervoare subterane sau supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;

 informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare, oraşul, compania;

 date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală, diametru, înălţime maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălţime capac, rază capac în formă de dom, pantă capac conic;

 date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală, diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, poziţionare (subteran/suprateran), încălzit/neîncălzit, culoare;

 date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie (sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac (ponton/punte dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);

 date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, capac autoportant (da/nu), număr şi diametru coloane de sprijin capac, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;

 date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii anuale minimă şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie anuală, presiunea atmosferei;

 tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei). Programul furnizează următoarele date:

 emisii generate de respiraţia rezervoarelor;

 emisii generate de umplerea rezervoarelor;

 emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;

 emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.

Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile indicate mai sus.

Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere şi pentru activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de distribuire pentru populaţie

Activităţile avute în vedere sunt:

 încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave cisternă, barje;

 activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse petroliere pentru populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie rezervoare), umplere rezervoare autovehicule (inclusiv pierderi produs).

Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 ÷ 3-7. Se vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.

Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuire pentru populaţie se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-8 ÷ 3-11.

Factorii de emisie din tabelele 3-8 ÷ 3-11 depind de presiunea reală de vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de temperatura de încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:

TVP

 RVP 10 AT B

(1.6)

unde:

A = 0,000007047 x RVP + 0,0132

B = 0,0002311 x RVP – 0,5236

T = temperatura medie anuală de încărcare (°C) RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)

Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu temperatura medie anuală a aerului.

Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de la staţiile de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate în considerare, după caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentaţiilor tehnice ale echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile astfel de date se vor utiliza eficienţele de recuperare indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-13 ÷ 3-16.

Date necesare:

 încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor;

 staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în special benzină).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere distribuite, eficienţe sisteme recuperare vapori, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.vi EXTRACŢIA

ENERGIEI GEOTERMALE

Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi este reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de energie electrică.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen, indicaţi de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei geotermale.

Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un chestionar specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în România, autoritatea pentru protecţia mediului va elabora chestionarul pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.

1.3.14.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.c VENTILAŢII ŞI FACLE

Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din ventilaţiile şi faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de poluanţi incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:

 În domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze;

 În domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă.

Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COVnm) pentru ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

1.3.14.8.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt cele indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi

1.B.2.b „Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b “Rafinarea ţiţeiului”.

Colectarea datelor

Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru categoriile de activităţi menţionate mai sus.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele

Explorare_producţie_transport_ţiţei,

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, respectiv, „Rafinării”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.14.8.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi colectarea datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de bază din domeniul explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale şi, respectiv, din domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor de emisii.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor avute în vedere.

Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la faclă a gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare (purjare), precum şi arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.

!image

Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale

Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.

!image

Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de explorare

În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat, acesta este ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.

Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.

!image

Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare) din rafinăriile de ţiţei

Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6 pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.

Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle, puterea calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle.

În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a gazelor arse la facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-4. Factorii de emisie sunt caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul (reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale de materie primă procesată.

Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau arse la facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima utilizând factorul de emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5, subcapitolul 5.1 „Petroleum Refining”.

!image

Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 ÷ 3-10.

Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor să fie făcută numai în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII la care să participe alături de reprezentanţii autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la sistemele de ventilare specifice fiecărui câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.

Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităţilor de gaze emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.

Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea emisiilor să fie făcută în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII cu implicarea unor experţi în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi

de poziţionarea acestuia şi de volumele anuale de gaze naturale intrate în terminal.

Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca surse punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat şi/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b “Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului”, astfel încât inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze naturale, pentru o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile/volumele de ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de gaze naturale, cantităţile de ţiţei procesate în rafinării cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantităţi/volume de ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.15 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea

CIMENTULUI

La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.

1.3.15.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cimentului;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cimentului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de ciment incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului

„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a cimentului;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.15.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a cimentului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:

 procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.1, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

 fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;

 Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (ELV) – de la coşul cuptorului de clincher;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a cimentului.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare

respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie

Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA. Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coşul cuptorului de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm3/t de clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment - singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia care va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed) şi 3.3. (procedeu uscat).

Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, în tabelul 3-4, valori ale eficienţei unor sisteme de reducere a emisiilor de particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obţinute pe baza rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).

Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3 sunt aplicabili ţărilor din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrală (EECCA), iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor factori de emisie trebuie făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, aşa cum au fost prezentate mai sus.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.16 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului

La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR 1.B.1.b.

1.3.16.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării varului, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de var incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului

„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a varului;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.16.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:

 procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.2, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

 arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a varului.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului şi a varului.

În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii varului cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3- 4.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.2, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.17 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea

DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR

Emisiile provenite din utlizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO2) şi deci, nu sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO2 din această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră (IPCC, 2006).

Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea dolomitei şi a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.

1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate

Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea sodei calcinate.

Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în industria săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei şi celulozei, în desulfurarea gazelor.

Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 – în general 200–300 kg de CO2/t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea emisiilor de CO2 în cadrul inventarului IPCC.

La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule, amoniac şi CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul categoriei NFR 1.A.2.c.

1.3.18.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de sodă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului

„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a sodei;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.4 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.18.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sodei calcinate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate, adică:

 fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule, CO şi NH3;

 fabricarea sodei calcinate – arderea în cuptorul de calcinare -, cod NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NOx şi SO2;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii;

 procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sodei.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe factori de emisie – Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor

specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).

Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin folosirea factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o alternativă în cazul în care măsurările continue directe nu sunt de încredere sau nu includ toţi poluanţii emişi. Modelarea detaliată a procesului de fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.4, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.4 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.19 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea

ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERIŞURI

Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea cartonului asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie şi din fibră de sticlă.

Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor asfaltice folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile de COVnm, CO si particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia preparării asfaltului (“asphalt blowing” – barbotarea cu aer a asfaltului încălzit la 200–250°C timp de 1–10 ore) şi care face obiectul subcapitolului NFR 3.C – Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere, ca de exemplu, oxizii de sulf (SOx) şi oxizii de azot (NOx) care apar în timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.

1.3.19.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului asfaltat;

 Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de emisii, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.19.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat, adică:

 manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;

 arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR 1.A.2.f.i;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. – impregnare prin imersie, şi în tabelul 3.3 – impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti factori de emisie au fost preluaţi din documentele US EPA/AP-42.

În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere), cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.

Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COVnm şi particule pentru metoda de impregnare bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda prin spray-ere. Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă) produs(ă).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton asfaltat, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.5 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.20 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea

DRUMURILOR

Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi operaţia de aşternere a acestora.

Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic sau asfaltul lichefiat pot fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.

În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de preparare a stratului asfaltic (staţiile de mixturi asfaltice) şi emisiile care au loc după aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din producerea propriu-zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR 3.C.

1.3.20.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate prepararea mixturilor asfaltice;

 Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de asfalt şi suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice;

 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi structurile sale teritoriale – pentru informaţii privind asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale;

 Autorităţile administraţiei publice locale, pentru informaţii privind asfaltarea drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de preparare a mixturilor asfaltice;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare – conform chestionarului „Asfaltare drumuri” - care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi drumurile naţionale asfaltate în anul de raportare;

 solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, primării, consilii judeţene, a datelor privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale – conform chestionarului

Asfaltare drumuri.

Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse importante de emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.20.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Aşternerea asfaltului

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi la nivel local şi naţional. În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale la nivel central se recomandă colaborarea între ANPM şi CNADNR. Se propune ca procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare simultan cu cea recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.

În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale se recomandă colaborarea între autorităţile locale pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.

Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 „Asphalt Paving Operations”, în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de nivel 3. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind tipul şi cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de solvent din asfaltul aşternut, iar pentru distribuţia spaţială a acestora sunt

necesare informaţii privind lungimile şi localizarea sectoarelor de drum asfaltate.

Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind cantitatea de emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a emisiilor generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii privind localizarea perimetrelor de aplicare.

Prepararea mixturilor asfaltice

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a mixturilor asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:

 stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

 arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;

 prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR

1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a mixturilor asfaltice;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive

ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

11.1 „Hot Mix Asphalt Plants” (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul materialelor), în funcţie de tipul instalaţiei, de producţie şi de sistemele de reducere a emisiilor.

Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.6, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, consumuri de materii prime, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi asfaltice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.6 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.21 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.a EXTRACŢIA LA SUPRAFAŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR, ALTELE DECÂT CĂRBUNII

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor, atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).

1.3.21.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate extracţia mineralelor în exploatări de suprafaţă sau subterane;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de minerale incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii minelor a chestionarului

„Extracţie_minerale”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Extracţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse semnificative de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.21.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a mineralelor, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei mine, adică:

 extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea minereurilor, până la reabilitarea terenului;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va verifica şi definitiva încadrarea activităţilor din amplasamentul acesteia în codurile NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în procedurile specifice acestora.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:

 Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;

 Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuţiilor de pe forum.

Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn - asociate activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată pe bilanţuri de masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula emisia corespunzătoare aplicând emisiilor de particule rezultate din operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea mineralelor, procentul aferent metalului respectiv.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie prestabiliţi, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 „Western Surface Coal Mining”, luând

în considerare factorii de emisie specifici operaţiilor care se execută în amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor, cum sunt factorii de emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal, decopertare, forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.

În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi corespunzători, indicaţi prin Emission Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic Minerals şi Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation- technique/index.html).

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolele 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing” şi 11.24 „Metallic Minerals Processing”, corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând traficul intern al vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.22 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de construire şi demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie de activităţi, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi consideraţi şi alţi poluanţi, în funcţie de materialele folosite şi de tehnica utilizată.

În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au asociate surse de emisie:

 manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):

o realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe care se vor realiza căile de acces, fundaţiile, structurile, platformele şi construcţiile – poluanţi: particule;

o realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. – poluanţi: particule;

o descărcarea şi depozitarea agregatelor – poluanţi: particule;

o transferul şi depozitarea temporară a pământului – poluanţi: particule;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR

1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial) – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;

 traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;

 eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe grămezile de pământ/agregate – poluanţi: particule;

 stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) – poluanţi: compuşi organici volatili (COVnm);

 manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) – poluanţi: particule;

 asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) – poluanţi: particule, COVnm;

 marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) – poluanţi: COVnm.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

1.3.22.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului – pot furniza date cuprinse în autorizaţiile de mediu, precum şi în diferite documente şi raportări;

 Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii judeţene), prin direcţiile de urbanism, care eliberează autorizaţiile necesare efectuării lucrărilor de construcţii şi demolări;

 Inspectoratul de Stat în Construcţii;

 Titularii de proiect;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind acest tip de lucrări incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în actele de reglementare de mediu;

 transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului

„Construcţii_demolări” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mică anvergură;

 transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului

„Construcţii_demolări”, precum şi a chestionarelor „Trafic intern_utilaje_vehicule”, „Asfaltare drumuri”, „Aplicare vopsele” şi

„Surse ardere mică putere_ punctuale” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mare anvergură.

Identificarea nivelului de abordare

Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va efectua după cum urmează:

 Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;

 Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură, care pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o abordare bazată pe utilizarea datelor specifice şantierului. Aceasta poate fi considerată o abordare de nivel 3.

1.3.22.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarele locale de emisii

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură

Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie (amplasamentul construcţiilor care urmează a fi construite/demolate) şi emisiile estimate în funcţie de suprafeţele (m2) construite/demolate (pentru clădiri se vor considera suprafeţele totale desfăşurate).

Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură rutieră sunt asociate unor surse liniare.

Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.b, tabelul 3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care pe o suprafaţă se efectuează succesiv activităţi de demolare şi construcţie, emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare cu a celor asociate etapei de construcţie.

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură

Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti factori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii .

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi

integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.23 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.c STOCAREA,

MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE

Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi transport ale produselor minerale şi se referă la emisiile de particule asociate acestor activităţi. Emisiile au loc înainte, în timpul şi după activităţile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).

1.3.23.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au domeniul de activitate în industria mineralelor (cod NFR 2.A);

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul industriei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR).

Colectarea datelor

Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin pe baza chestionarului „Procese_producţie_minerale” transmis de către autorităţile locale pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse importante de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.23.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie, după cum urmează:

 utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 13.2.4 „Aggregate Handling and Storage Piles” în situaţia în care factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru activitatea principală nu se referă şi la activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor;

 utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile în care nu sunt disponibile date detaliate privind activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.

Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de minerale vehiculate, eventuale măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de

date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie !image de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.24 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.d ALTE PRODUSE MINERALE

Ghidul EMEP/EEA include în această categorie de activităţi numai fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în această categorie pot fi incluse şi alte activităţi din industria mineralelor, iar în capitolul 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii” sunt incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR

2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria mineralelor.

1.3.24.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sticlei, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de sticlă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului

„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de fabricare a sticlei;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.24.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sticlei, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

Neclarităţile apărute vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:

 procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod NFR 2.A.7, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

 arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;

 funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

 traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sticlei.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsurare de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsurare sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate

cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor , inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru şi va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

În accepţiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este cea bazată pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de producţie, de la pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009, prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:

 în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;

 în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de sticlă;

 în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;

 în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;

 în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu conţinut de Pb;

 în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din sticlă pentru apă;

 în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;

 în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei de sticlă.

Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se referă la valori medii pe sector şi la fabrici vechi.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:

 fabricarea vatei minerale – capitolul 11.18;

 fabricarea cărămizilor şi ţiglelor – capitolul 11.3;

 fabricarea produselor ceramice – capitolul 11.7;

 fabricarea emailurilor – capitolul 11.14.

1.3.25 Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică

Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria chimică anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria chimică organică (SNAP 0405).

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B

Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a

Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile generate în procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor care presupun arderi cu contact (de exemplu oxidarea termică, oxidarea catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.

Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de desfăşurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse în categoriile 1.A.1/1.A.4).

Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică sunt:

 Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS);

 Oxizii de azot (NOx, NO2) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN);

 Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr);

 Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm);

 Particulele.

Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în emisii dirijate şi emisii nedirijate (fugitive).

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:

 Emisii din proces evacuate prin coşuri/ conducte de evacuare;

 Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare de proces, cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare cu gaz;

 Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluanţílor cum ar fi: filtre, instalaţii de oxidare termică, echipamente de absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin poluanţi neeliminaţi de instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de reţinere însăşi;

 Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare;

 Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;

 Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor;

 Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer, încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime şi intermediare);

 Evacuări provenite din ventilaţia generală;

 Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;

 Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.

Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau de volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:

 Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente funcţionării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă sau prin diverse deschideri;

 Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare, pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane, containere);

 Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire, întreţinere;

 Emisii de la facle;

 Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de substanţe volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de răcire);

 Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B „Industria Chimică” nu reprezintă, în general, surse cheie.

Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de substanţe chimice produse.

1.3.25.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria chimică sunt:

 Operatorii economici;

 Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind cantităţile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică, agenţiile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a chestionarului „Chimie” – care se referă atât la activitatea propriu- zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, chestionarul „Surse mari de ardere_energie” sau chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va menţiona profilul acestuia. Se vor lua în considerare activităţile de producere a substanţelor chimice menţionate în prezenta procedură;

 Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;

 Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor;

 categoriile cheie de activităţi/surse;

 impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx, SO2 şi pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie utilizaţi doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare – pe baza defalcării procesului de producţie pe activităţi/etape/surse şi estimarea emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NOx, particule şi SO2, instalaţiile chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare, ceea ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi consecutivi din procesul de producţie:

 Manevrarea materiilor prime;

 Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise;

 Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).

1.3.25.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul unei instalaţii chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea şi transportul produselor finite.

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de ardere şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe modelarea proceselor;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (fabricarea acidului azotic) şi SO2 (fabricarea acidului sulfuric).

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe modelarea proceselor

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de masă pentru estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.

Metode bazate pe factori de emisie

Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei unităţi/instalaţii chimice.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:

 Fabricarea amoniacului – În tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului (reformare cu abur – gaz natural ca materie primă şi oxidare parţială

–cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obţinerea hidrogenului);

 Fabricarea acidului azotic – În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului azotic (joasă/medie/înaltă presiune şi respectiv acid azotic concentrat produs prin metoda directă);

 Fabricarea acidului adipic – În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului adipic;

 Fabricarea carbidului – În tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau fără reutilizarea gazului de cuptor);

 Fabricarea acidului sulfuric – În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului sulfuric (absorbţie simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare);

 Fabricarea sulfatului de amoniu – În tabelul 3.23 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii sulfatului de amoniu;

 Fabricarea nitratului de amoniu – În tabelul 3.24 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii nitratului de amoniu;

 Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK – În tabelul

3.25 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului de amoniu;

 Fabricarea ureei – În tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii ureei;

 Fabricarea negrului de fum – În tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie includ şi emisiile din ardere, iar conţinutul de sulf în materia primă este presupus între 0,3–1%;

 Fabricarea dioxidului de titan – În tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului de titan (prin clorinare sau prin sulfatare);

 Fabricarea grafitului – În tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii grafitului;

 Fabricarea clorului – În tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu mercur, cu diafragmă sau cu membrană);

 Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice – În tabelul 3.34 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice;

 Fabricarea etilenei şi a propilenei – În tabelul 3.35 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilenei şi propilenei;

 Fabricarea 1,2 dicloretanului – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503) deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii clorurii de vinil prin metoda temperată;

 Fabricarea clorurii de vinil – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504) deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP 040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;

 Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) – În tabelele 3.36-3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) şi clorurii de vinil (VCM) (3.37);

 Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă densitate – În tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a polietilenei de înaltă densitate (3.39);

 Fabricarea policlorurii de vinil – În tabelele 3.40-3.41 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în emulsie);

 Fabricarea polipropilenei – În tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii polipropilenei;

 Fabricarea stirenului – În tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii stirenului;

 Fabricarea polistirenului – În tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a polistirenului (GPPS – polistiren de uz general, HIPS – polistiren dur şi polistiren expandabil);

 Fabricarea cauciucului sintetic – În tabelele 3.47-3.49 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare;

 Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) – În tabelul 3.50 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acestui tip de răşini;

 Fabricarea oxidului de etilenă – În tabelul 3.51 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii oxidului de etilenă;

 Fabricarea formaldehidei – În tabelele 3.52-3.54 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer, respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer şi sisteme de control);

 Fabricarea etilbenzenului – În tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii etilbenzenului;

 Fabricarea anhidridei ftalice – În tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă);

 Fabricarea acrilonitrilului – În tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acrilonitrilului;

 Fabricarea acidului glioxilic – În tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acidului glioxilic;

 Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare,...) – În tabelul 3.60 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor;

 Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) – În această categorie intră emisiile provenite din:

o Pentru substanţele lichide sau gazoase:

■ Umplere şi golire;

■ Evaporarea naturală din rezervoare;

■ Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe;

■ Emisii din momentul prelevării de probe;

■ Emisii din operaţii de curăţare.

o Pentru substanţele solide:

■ Încărcare şi descărcare;

■ Transport;

■ Stocare în vrac.

Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR 2.B.5.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 „Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste

informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de reducere pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor fugitive.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.26 Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor

Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de fabricare a metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activităţi:

Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C sunt reprezentate de:

 Procesele de ardere cu contact:

o în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea, peletizarea, elaborarea fontei, elaborarea oţelului în convertizoare cu oxigen – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO;

o în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale, sinterizare, topiri – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO.

 Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar.

 Alte procese:

o turnarea;

o laminarea;

o stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi deşeurilor metalice.

Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare a metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Întrucât procesul de fabricaţie care se desfăşoară în cadrul unei unităţi metalurgice presupune ca activitate esenţială un proces de ardere

(arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi

2.C va respecta paşii procedurali indicaţi la procedura 1.3.4 „Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”.

1.3.26.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”:

 Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Conform celor menţionate la procedura 1.3.4 „Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”, având în vedere că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_metalurgie”, cât şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare, în corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”. Inventarele de emisii pentru sursele din subgrupa 2.C trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.26.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi cod NFR1.A.2 va aborda în mod integrat, şi emisiile generate de procesele tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.

În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice, adică:

 procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a

2.C.5.f);

 procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a, 1.A.2.b);

 procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase primare.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi (particule, metale grele, dioxine şi furani, COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi NOx, SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar).

În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii relevanţi.

În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, operatorii vor furniza cantităţile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori de emisie, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA. Apentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 2.C.1 „Fabricarea fontei şi oţelului”, 2.C.2 „Fabricarea feroaliajelor”, 2.C.3 „Fabricarea aluminiului”, respectiv 2.C.5.a 2.C.5.e

corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei

sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a particulelor, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului

În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de fabricare a fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de emisie în cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza următoarelor documente de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (http://eippcb.jrc.es/reference/):

 Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel;

 Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor feroase/BREF in the Ferrous Metals Processing Industry;

 Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi topitorii/BREF in Smitheries and Foundries Industry.

Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu, sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.5 „Iron And Steel Production”, tabelul 12.5-4.

Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili nemetanici, pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.4

Ferroalloy Production.

Pentru estimarea emisiilor de metale, se recomandă utilizarea metodei bilanţului de masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire şi de elaborare a şarjei respectivului aliaj.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului

Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv fabricarea aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza aluminei.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1

Primary Aluminum Production.

Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2÷3.3 şi eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.

Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1

„Secondary Aluminum Production”. Pentru estimarea emisiilor de compuşi organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3- 7.

Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru, plumb, zinc, nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

 capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar, respectiv tabelul 3-5 pentru fabricarea cuprului secundar şi eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-7;

 capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 ÷ 3-6 pentru fabricarea plumbului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea plumbului secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-14 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3- 9;

 capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul menţionează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de nivel 1);

 capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 ÷ 3-8 pentru fabricarea zincului primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea zincului secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-13 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3- 9;

 capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire), ţinând cont de eficienţele de reţinere ale instalaţiilor.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi transportul produselor metalice

În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a. C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi

de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare referitoare la activităţile de fabricare a metalelor.

În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate separat de cele de proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.

În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociaţi stocării, manevrării şi transportului produselor metalice, în afară de activităţile de metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de emisie specifici furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie care includ activităţile de stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot fi folosiţi în combinaţie cu factorii specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi transport.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.

La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor de gaze emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul

de emisie aferent instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi acestui proces. De asemenea, trebuie luat în considerare că, dacă la cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin acelaşi coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele procese (de ardere combustibil şi de topire metale).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele corespunzătoare din anuare şi alte anchete statistice.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, producţii, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 2.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.27 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea

CELULOZEI ŞI HÂRTIEI

Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale: fabricarea celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee de obţinere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) – cel mai frecvent utilizat, procedeul cu sulfit acid şi procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.

Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi de azot (NOx) şi monoxid de carbon (CO).

Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA, emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.

Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.f.i Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile de hârtie – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate – trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a celulozei şi hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile pentru producerea hârtiei şi cartonului având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de ulei de tal şi/sau de terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din leşia neagră recausticizată.

1.3.27.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici al căror profil de activitate constă în fabricarea celulozei şi hârtiei;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile de celuloză şi hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului

„Procese_producţie_celuloză”, care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei şi hârtiei pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deşeuri tehnologice din procesul de producţie împreună cu combustibilul sau în cazul unor procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau a arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză”.

Prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză” sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc.

Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate rezultate din activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de fabricare a hârtiei şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 şi/sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.

1.3.27.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe;

 Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile

respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.

În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor), emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.

!image

Metoda bazată pe factori de emisie

Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid, Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din metodologia US EPA pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5, respectiv din Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.

Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producţiei de celuloză uscată şi integrează toate fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia specifică (instalaţii prevăzute cu electrofiltre şi/sau scrubere).

Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea următoarelor surse de informaţii:

!image

 metodologia US EPA – subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei (Chemical wood pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10) pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5;

 Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie (http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule;

 metodologia National Pollutant Inventory – Australia privind Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and Paper Manufacturing http://www.npi.gov.au/publications/emission- estimation-technique) pentru COVnm.

În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile furnizate de producătorii de echipamente, în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice acestui sector de activitate

şi/sau informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVnm, dioxine şi furani, etc.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.28 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea

PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A BĂUTURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor vegetale care corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA.

Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a produselor de patiserie, a preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a margarinei şi altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale şi a cafelei prăjite.

Ghidul EMEP/EEA nu tratează emisiile asociate activităţilor de preprocesare şi de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în România aceste activităţi sunt răspândite, se consideră necesară includerea emisiilor asociate acestora în inventarele locale şi naţionale de emisie.

Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special vin, bere şi băuturi spirtoase.

Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii organici volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.

Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex. arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor pentru producerea de abur şi/sau de energie termică.

În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape uzate, cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare conduce la emisii de CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la evacuarea şi epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B „Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a hranei şi băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse

finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială), intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime şi de producţii.

1.3.28.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici al căror profil de activitate este industria alimentară sau fabricarea băuturilor alcoolice;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului

„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;

 solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul

Procese_producţie_alimente_băuturi.

Prin chestionarul „Procese_producţie_alimente_băuturi” sunt solicitate şi date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în vedere faptul că apele uzate rezultate din activităţile de fabricare a alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară apelor uzate menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare şi activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a păsărilor şi animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru protecţia mediului le va transmite şi chestionarele „Agricultura” şi/sau

Zootehnie.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate;

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de fabricare a băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:

 pentru producătorii industriali – estimarea emisiilor se va realiza la nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor;

 pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic – pentru care datele privind activitatea pot fi obţinute numai din date

statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.

1.3.28.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.1. Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu operatorul vor definitiva această încadrare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.2.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe factori de emisie;

 Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea emisiilor asociate micilor producători şi a producătorilor în sistem casnic.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 – capitolul 9 Industria alimentară (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru activităţile de însilozare şi morărit – subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”, iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi/sau furnizate de producătorii de echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare şi a băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea produsului finit.

Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor de cereale, în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri şi mori de cereale care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcţionează independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.

Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, aplicabili producţiilor, pe categorii de produse, în corelaţie cu datele

statistice privind producţiile sau consumurile pe locuitor. Din producţiile naţionale provenite din date statistice se scad producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagragarea emisiilor naţionale rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie de numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de localitate (urban sau rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine, carne şi produse din carne, zahăr, băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare şi pe tipul de localitate – urban sau rural.

În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite din date statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul produselor provenite predominant din producţia internă se pot folosi date surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor naţionale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale astfel calculate se vor scădea producţiile raportate de operatorii industriali, diferenţa fiind considerată ca producţie a micilor producători şi a celor în sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus menţionaţi. Dezagregarea rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.

Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

 pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu- i-se toţi parametrii caracteristici;

 emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile naţionale anuale de produse alimentare şi băuturi cu datele statistice corespunzătoare.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, consumuri materii prime, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.29 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea

LEMNULUI

În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare mecanică a lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.

1.3.29.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii care desfăşoară activităţi de procesare a lemnului, precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a produselor din lemn prelucrat, cu excepţia fabricării mobilei;

 Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date referitoare la activităţile acestora, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (E-PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către operatorii a chestionarului „Procese_lemn”, chestionar care se referă atât la activităţile acoperite de categoria de surse cod NFR 2.D.3 cât şi la fabricarea mobilei;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel de unitate de prelucrare a lemnului – nivel 3.

1.3.29.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru particule

În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de particule:

 Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile la nivel de operatori industriali;

 Metoda bazată pe factori de emisie predefiniţi – aplicabilă la nivelul micilor operatori.

Elaborarea inventarelor Inventarele locale de emisii Pentru operatorii industriali

Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care sunt racordate la sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în considerare nivelurile de concentraţii de particule în efluentul gazos, ce sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de reducere a emisiilor, precum şi debitul de efluent gazos.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare, estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de Ghidul EMEP/EEA. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de incertitudine ridicat şi permite doar calculul emisiei la nivelul întregii unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul, să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unităţii.

Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie

Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de prelucrare mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza factorul de emisie de nivel 1 recomandat pentru particulele totale în suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat cantităţii de lemn procesat pe unitate/instalaţie.

Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevazut în Anexa 2.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.30 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi din categoria cod

NFR 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP)

ŞI DE METALE GRELE

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european de cooperare pentru monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor atmosferici la lungă distanţă, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării şi utilizării acestora, după cum urmează:

Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP

1În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise neintenţionat nu se solicită date privind activitatea – producţii, utilizări, vânzări).

2HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.

Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise în mediu doar pe parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor substanţe au fost interzise.

Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu conţinut de PCB reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi pentru alte substanţe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.

DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP), pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de substanţe sunt prin definiţie 0, cu excepţia PCB, HCB şi DDT.

Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi fabricate numai pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum urmează:

 DDT – care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe epidemiologice;

 HCH – care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea lindanului;

 Lindan

 PCB – pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de protocol pentru restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt asociate numai utilizării şi eliminării produselor/echipamentelor cu conţinut de PCB.

Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP – PAH, PCDD/PCDF, HCB – pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special din diferite surse de ardere.

Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea următoarelor substanţe:

 PentaBDE – care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi utilizarea limitându-se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conţinut de pentaBDE;

 PFOS şi substanţele derivate – eliminate în mare măsură din uz şi fabricaţie, emisiile fiind asociate utilizării istorice;

 PCN – a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;

 PeCB – a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate combustiei;

 HCBD – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului şi a hidrocarburilor clorurate;

 OctaBDE – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile fiind asociate utilizării istorice;

 SCCP – care sunt produse şi utilizate în prezent.

Alte substanţe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt PCP, Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.

1.3.30.1 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP)

Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea substanţelor din categoria POP.

Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile rezultate din aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând mai puţin de 1% din emisiile naţionale din oricare alt poluant.

Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor masice şi/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de procese/operaţii tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).

1.3.30.2 Activităţi din categoria cod NFR 2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din clasa POP, se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se utilizeze una dintre variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de echipamente cu conţinut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un chestionar specific elaborat de autoritatea competentă de mediu în conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA. În cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru care

operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că nu au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest sens.

Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor (dezmembrare), datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor, prin acelaşi chestionar.

Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi cele medicale), a echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale de uz stomatologic şi amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de emisii de Hg, dar de mică importanţă la nivel naţional.

Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea fiind reprezentate de numărul de locuitori.

1.3.31 Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale

Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor în vrac au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de activităţi industriale.

1.3.32 Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea

VOPSELELOR

În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în sectoarele industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât cu preparate cu conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi emailurile.

În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:

 Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:

o Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de către firme de construcţii şi zugravi/pictori profesionişti;

o Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea locuinţelor sau mobilierului în domeniul privat.

 Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:

o Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora. De

exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse;

o Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării acestora în afara amplasamentului producătorului;

o Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la acoperirea rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru;

o Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor;

o Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi produse de lemn, excluzând utilizarea produselor de conservare şi a creozotului;

o Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe metale, materiale plastice, hârtie, piele şi sticlă.

 Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă pe structuri de oţel, beton sau pe alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru marcarea drumurilor.

Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul EMEP/EEA, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea imaginilor corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea materialelor textile şi tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice.

Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri (aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

1.3.32.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind populaţia, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Aplicare vopsele”;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Identificarea nivelului de abordare

Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu

conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de abordare.

1.3.32.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor. Realizarea fluxului de date Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1

Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va face astfel:

 Numărul de locuitori pe localităţi – date obţinute de la Institutul Naţional de Statistică;

 Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului – pe baza unui chestionar specific.

Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca desfăşurând activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca activităţi principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor, fabricarea şi/sau repararea navelor, fabricarea şi/sau repararea de material rulant, fabricarea şi/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autorităţile administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR – pentru obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale – în vederea obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că

datele privind aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului (prelucrare lemn, fabricare mobilă) sunt solicitate prin chestionarul

„Procese_lemn”, elaborat special pentru acest sector industrial.

De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de vopsire vor fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de colectare a datelor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic;

 Metode bazate pe factori de emisie. Elaborarea inventarelor locale de emisii Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor include emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.

Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie, în două alternative:

 Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 „Nonindustrial Surface Coating”, şi anume 2,09 kg COVnm/locuitor/an;

 Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din subcapitolul 3.A, şi anume 230 g COVnm/kg vopsea convenţională pe bază de solvent (50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor. Dată fiind dificultatea obţinerii

unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantităţile de produse de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a inventarului.

Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice, inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 – pe baza factorului de emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza atunci când aceste date vor deveni disponibile.

Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor/activităţilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

consumului real de solvenţi organici;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi

3.A vor include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselelor.

În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va utiliza metoda bazată pe factori de emisie.

Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A – tabele 3-4

3-16 - datelor specifice privind activitatea (consumuri de materiale de acoperire, număr de autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafaţa acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită), corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on Techno-Economic Issues

http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm). Aceşti factori de emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de reducere a emisiilor.

Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A - tabele 3-17

3-26 sau prin documentele de bază publicate de EGTEI pentru categorii de sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentelor de reducere a poluării.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de aplicare a vopselelor va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR 3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare asociate drumurilor/podurilor aflate sub jurisdicţia autorităţilor administraţiei publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COVnm corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse de suprafaţă asociate perimetrului platformei industriale.

Elaborarea inventarului naţional de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.33 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea

Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor metalice, dar şi a obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor imprimate şi altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activităţi industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în tipografii, unităţi de

fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice, cauciucului, textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice, service-uri auto.

Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.

1.3.33.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii care desfăşoară activităţi de degresare cu solvenţi: industria construcţiilor de maşini, fabricarea produselor electrocasnice, fabricarea componentelor electronice, reparaţii material rulant, şantiere navale, etc.;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV).

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului

Degresare_solvenţi;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes

cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente.

Identificarea nivelului de abordare

Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.

1.3.33.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Realizarea fluxului de date

Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi organici se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic;

 Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);

 Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.

Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1 t/an şi care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica, de asemenea, metoda bilanţului de masă, luând în considerare:

 consumurile reale de solvenţi;

 eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;

 cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu conţinut de solvenţi – conţinutul de solvenţi este estimat la 20% din cantitatea de deşeuri).

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri.

Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.34 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică

Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice proces de îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele textile şi produsele din blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţare chimică (uscată) sunt reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru o instalaţie de curăţare chimică este prevăzută o valoare limită pentru emisiile totale în valoare de 20 g COVnm/kg produs curăţat şi uscat.

Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în general în unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se desfăşoară predominant în mediul urban, existând o tendinţă de grupare a unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale. Implementarea Directivei 1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis, întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile limită de emisie.

O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de textile curăţate.

1.3.34.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici al căror profil de activitate este curăţarea chimică (uscată) a articolelor textile şi a produselor din blană;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date surogat privind populaţia, numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de activitate, numărul de angajaţi, etc., incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Curăţare chimică”;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

În cazul în care o unitate care prestează activităţi de curăţare chimică a textilelor deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

Surse ardere mică putere_punctuale.

Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile de întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de activităţi 3.B.1 Degresare.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.

1.3.34.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor curăţătoriilor chimice chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite

clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată) se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic;

 Metode bazate pe factori de emisie;

 Metode bazate pe date surogat.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);

 Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a

efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.

Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe factori de emisie. În acest caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu ajutorul datelor surogat precum:

 populaţia urbană– prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul EMEP/EEA, factor care aproximează cu un grad ridicat de incertitudine cantitatea de textile curăţate anual per capita;

 datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi, etc. pot fi extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de curăţare chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, capacităţi de lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într- o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.35 Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice

Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:

 fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice;

 suflarea (oxidarea) bitumului;

 fabricarea anvelopelor;

 fabricarea substanţelor chimice organice speciale;

 fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor);

 extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile;

 aplicarea industrială a adezivilor;

 tăbăcirea pieilor.

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:

 conversia cauciucului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 15 tone;

 fabricarea produselor farmaceutice – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;

 fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;

 extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;

 fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone.

Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea blănurilor şi a pieilor cu o capacitate de tratare care depăşeşte 12 tone produse finite/zi, intră sub incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.

Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, industria chimică este indicată drept categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.

1.3.35.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de activităţi: fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind producţiile, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Utilizare produse chimice”, care include o foaie separată dedicată facilităţilor pentru stocarea în vrac a solvenţilor (rezervoare) care trebuie completată de fiecare operator care deţine astfel de facilităţi, indiferent de domeniul de activitate;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes

cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept combustibil adiţional cojile de seminţe.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.

1.3.35.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul fiecărei unităţi.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor unităţi chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,

caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic;

 Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice

Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt cauzate de evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga cantitate de agenţi de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul procesului de fabricare, restul (cantitatea reţinută în produs) fiind eliberat de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control,

recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului

Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin barbotarea aerului de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentraţie destul de ridicată şi substanţe organice policiclice.

Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum urmează:

 tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în rafinării;

 tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.);

 tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la pavarea drumurilor.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci

concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor asfaltice. În consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă este cazul şi în unităţile de producţie a materialelor bitumate sau la prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.

Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)

În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare, subţiere şi de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici în stare pură sau în preparate cumpărate, care sunt utilizaţi în instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6- O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;

 Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;

 Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);

 Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5–O6–O7–O8;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.

Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la o diminuare a acestui factor la 2,5% - corespunzător unei eficienţe de 27%, în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de COVnm la 1,75% din consumul de solvent - corespunzător unei eficienţe de 50%.

În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie de structura producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:

FC  1000   Pi  Si

i

unde:

(1.7)

FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire fabricate

Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenţi), exprimată în procente din producţia unităţii/instalaţiei)

Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă

Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru o unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată (3,5%, 2,5%, respectiv 1,75% din consumul de solvent).

Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat (vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de apă, pe bază de solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de solvenţi.

Fabricarea substanţelor chimice organice speciale

Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de produse şi pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse intermediare. Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operaţiile care se desfăşoară într- o asemenea fabrică sunt diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare, uscare, etc.

Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor naţionale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor de fabricare a substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere simplificată a acestui tip de procese.

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate din utilizarea solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice – tabelul 3-7, precum şi eficienţe ale sistemelor de control al poluării – tabelul 3-16.

Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice speciale (pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru estimarea emisiilor pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele acestora.

Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte, luând în considerare particularităţile instalaţiilor de producţie şi pentru controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanţi pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind tehnicile şi

tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de stocare/manevrare a materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire, precum şi procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalaţii de oxidare termică).

Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV sau din alte documentaţii.

Fabricarea anvelopelor

Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice operaţiune conexă.

Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a cauciucului.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a anvelopelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces (amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie de procesare a cauciucului, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, ţinând cont de eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de furnizorul echipamentului de producţie.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, pe etape ale procesului de fabricaţie şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea

factorilor de emisie recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 – capitolul 4.12 „Manufacture of Rubber Products” (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru particule-fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.

În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc, dar sunt disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe etape ale procesului de fabricaţie se poate realiza pe baza factorilor de emisie, furnizaţi prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de la fabricarea produselor din cauciuc elaborat de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation- technique/frubber.html).

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste activităţi în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi menţionat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile în subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare, estimarea emisiilor se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al Îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.

Aplicarea industrială a adezivilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA ia în considerare fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.

În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care sunt incluse şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în cadrul categoriei de activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.

Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate aplicării adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al Îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.

Tăbăcirea pieilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de amoniu.

Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare

În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare, estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte date specifice).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.36 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire

Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate prin HG nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În aceste condiţii, datele specifice privind activitatea în tipografii sunt reprezentate de consumurile de cerneluri, solvenţi pentru diluarea cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.

De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COVnm generate de activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.

1.3.36.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii care desfăşoară activităţi de tipărire;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E- PRTR);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind populaţia pe localităţi urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Tipărire”;

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis

şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, în cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate (instalaţii de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind activitatea conform chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de tipărire, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.

1.3.36.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor tipografiilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.1.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul tipografiilor;

 Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real de solvenţi organici;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F- O5. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor de COVnm necaptate, pe unitate (kg/an);

 Valoarea O3 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici reţinută în materialele tipărite;

 Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;

 Valoarea O9 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3

O4 + O9.

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.

În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate de:

 consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire;

 consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;

 consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi rotogravura pentru tipărirea ambalajelor.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire se va utiliza factorul de emisie 0,4 kg COVnm/an/locuitor, recomandat prin metodologia US EPA – AP42 subcapitolul 4.9.1 General

Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activităţi se vor distribui cu preponderenţă pe localităţile urbane.

Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COVnm generate de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.1 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).

În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm din activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, se va lua în considerare că factorul de emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.37 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor

Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă la emisiile de COVnm generate de folosirea a numeroase produse destinate uzului casnic, produse care sunt încadrate în următoarele categorii:

 cosmetice şi produse de toaletă – aerosoli, geluri, şampoane, şi alte produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri, loţiuni după dizolvant şi lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;

 produse pentru întreţinerea locuinţei – aerosoli, produse de curăţat, dezinfectanţi, odorizante de cameră, produse de lustruit;

 produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână, lichidul de parbriz, lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea motorului, produse pentru îndepărtarea gheţii;

 produse utilizate în construcţii – adezivi pentru tapet, faianţă, conducte, construcţie, diluanţi pentru vopsele, produse pentru îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv aplicarea vopselelor.

Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la emisiile naţionale de COVnm.

Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc. Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac subiectul acestui subcapitol.

De asemenea, se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele care nu se află în această stare.

Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au, de regulă, rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul au şi rol de agenţi de propulsare.

Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a căror utilizare casnică generează emisii de COVnm sunt dificil de obţinut, iar compoziţiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor de astfel de produse.

Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor de emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 3.D.2.

Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în general mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul naţional este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea emisiilor de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în modul următor:

 pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica numărului de vehicule înmatriculate care se poate obţine de serviciul specializat al Poliţiei Române;

 pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în considerare:

o în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte;

o în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2, exprimaţi în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte.

Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte forme.

Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2

Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori, respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.

Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate surselor de suprafaţă reprezentate de perimetrele intravilane construite ale localităţilor.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

Verificarea inventarelor

În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie recomandaţi de Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a incertitudinii.

1.3.38 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:

 Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile - extragerea uleiului din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin utilizarea de solvenţi, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiaşi proces;

 Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor. Utilizarea agenţilor pentru conservarea lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activităţi cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor;

 Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de activităţi nu este inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA;

 Deparafinarea vehiculelor;

 Aplicarea adezivilor – este o activitate care se desfăşoară în numeroase sectoare de activitate, precum producerea benzilor adezive şi a foliilor compozite, fabricarea şi/sau reparaţiile autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria lemnului şi a mobilei;

 Combustia tutunului prin fumat.

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră următoarele activităţi:

 extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;

 fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone;

 impregnarea lemnului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 25 tone,

 acoperirea cu adezivi – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 5 tone.

1.3.38.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai sus prezentate: fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a mobilei, ateliere pentru reparaţii şi întreţinere auto, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de ţigarete;

 Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind numărul de locuitori şi repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea următoarelor chestionare:

o „Extracţie_uleiuri_grăsimi” către operatorii cu acest profil de activitate (fabrici de ulei);

o „Aplicare_adezivi” către operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.;

o „Fumat” către fabricanţii de ţigarete;

o „Procese_lemn” către operatorii din sectorul de prelucrare a lemnului.

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise, după caz şi chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează cojile drept combustibil adiţional.

Identificarea nivelului de abordare

Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activităţile mai sus menţionate, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COVnm – în cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea – cât şi pentru estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).

1.3.38.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul unei unităţi.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va cuprinde următoarele etape:

1.Realizarea fluxului de date;

2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4.Elaborarea rapoartelor.

Realizarea fluxului de date

Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului, reparaţii/întreţinere pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor (fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, fabrici de

încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de ţigarete, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţii care desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a datelor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.3.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:

 Metode bazate pe bilanţ masic;

 Metode bazate pe factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile care desfăşoară activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării chestionarelor.

Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în general, recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului, seminţele pot fi supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul fiind apoi uscat şi utilizat pentru hrana animalelor.

Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei instalaţii de extracţie cu solvenţi. Eficienţa de recuperare este de obicei mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu poate fi recuperată şi constau preponderent din hexan, la care se adaugă aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului cu abur.

Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează, de asemenea, emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), iar în timpul transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor (decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii de particule în suspensie.

Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă incertitudine.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici în unitate/instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma pe unitate/instalaţie a emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;

 Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;

 Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, tabelul 3- 2, este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracţiuni PM10 şi PM2,5), respectiv pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.

Impregnarea lemnului

Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se poate realiza cu trei tipuri de conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de solvenţi organici şi conservanţi pe bază de apă.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;

 Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, se va aplica după cum urmează:

 în cazul impregnării cu creozot – pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din tabelul 3-3;

 în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV, estimarea emisiilor de COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în tabelele 3-3, 3-4 şi 3-5.

Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de

lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile orientative de agent de impregnare indicate în Ghid:

 1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot;

 1 m3 de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi organici;

 1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelele 3–10 şi 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.

Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor

Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.

Întrucât factorii de emisie exprimaţi pe locuitor prezintă un nivel ridicat de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face numai în primul an de inventariere.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

Aplicarea adezivilor

Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu profile de producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a mobilei, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:

 Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;

 Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;

 Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor necaptate de COVnm;

 Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;

 Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);

 Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1–O1–O5-O7=O4;

 Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în funcţie de cantităţile de adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

 tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive;

 tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălţămintei;

 tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor în alte activităţi industriale.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-13 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de furnizor.

Combustia tutunului prin fumat

Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional, distribuţia acestor emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul de locuitori.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3 se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie, exceptând emisiile asociate fumatului.

Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul 3.D.3.

Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:

 bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de ţigarete distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut mediu de tutun/ţigaretă;

 anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de ţigarete fumate, cantitatea medie de tutun/ţigaretă.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.39 Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR

4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole,

4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, 4.G Alte

ACTIVITĂŢI AGRICOLE

Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care cuprinde următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale - cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod NFR 4.G.

În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate de creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la managementul dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul, compuşii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de azot şi particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate de cultura vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea îngrăşămintelor chimice. Poluanţii relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de azot, protoxidul de azot, particulele, metanul şi compuşii organici volatili nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi, referindu-se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse. Poluanţii relevanţi sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi furani şi alţi poluanţi organici persistenţi.

În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole legate de utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi fânului. Poluanţii relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv, amoniacul.

Alte activităţi asociate celor agricole sunt:

 Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de energie termică - cod NFR 1.A.4.c;

 Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea miriştilor) – cod NFR 6.C.e;

 Incinerarea cadavrelor de animale – cod NFR 6.C.d.

Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special datorită activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor animaliere. Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv,

2.000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate care depăşeşte 30 de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalaţii IPPC, care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

1.3.39.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici al căror profil de activitate este creşterea animalelor şi/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru animale şi deţinătorii de silozuri;

 Asociaţiile agricole;

 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;

 Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului, serviciile Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în recensământul agricol, precum şi date statistice privind efectivele de

animale, suprafeţele cultivate şi producţiile agricole, cantităţile de îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide aplicate, etc. incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea chestionarului „Agricultura” şi/sau „Zootehnie” către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială);

 solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare.

Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea de energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor economici care deţin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul „Siloz cereale”. Operatorilor independenţi care deţin mori de cereale pentru hrana animalelor li se va transmite chestionarul „Zootehnie”. Fermelor zootehnice li se va transmite şi chestionarul „Crematorii”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor colectate:

 importanţa surselor pentru poluarea la nivel local. Se precizează că:

 activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de amoniac şi de compuşi organici volatili nemetanici;

 fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local;

 activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării.

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce priveşte activitatea de creştere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de

abordare constă în eventualele diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2) ale unor parametri şi valorile specific naţionale (nivel 3) ale acelor parametri.

1.3.39.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate acestor activităţi.

Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu implicarea Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Realizarea fluxului de date

Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor stabili chestionarele de colectare a datelor, şi modul de agregare/dezagregare a datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie prezentate pe următoarele niveluri:

 Nivel individual (de amplasament) – fermele de creştere a animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi de vegetale;

 Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) – creşterea animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem particular (populaţie).

Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru fiecare judeţ în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente

Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, pe forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice, raportări către diverse organisme naţionale şi internaţionale), pentru anul de inventariere, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va procesa datele furnizate de agenţiile locale.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarele „Agricultura” şi/sau „Zootehnie”, precum şi chestionarele

„Surse ardere mica putere_punctuale” şi „Crematorii”, „Silozuri cereale” către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială).

Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi comparării cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează

modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuaţii şi factori de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.

Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada din an, durata, etc.).

Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de desfăşurare a activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor şi, după caz, pe baza datelor furnizate în urma discuţiilor de pe forum

Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)

Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (4.B AppendixB.xls) şi care poate fi accesat la adresa http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory- guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b- appendixb.xls

Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a emisiilor de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru creşterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea emisiilor asociate creşterii altor categorii de animale/păsări, utilizând parametrii predefiniţi de model (coloanele B...G din foaia „Standards”) şi factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghid.

În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii din coloanele B...G din foaia „Standards”, se va aplica modelul utilizând aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor corespunde nivelului 3 de abordare.

Alţi poluanţi (COVnm şi particule)

Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009, inclusiv în anexele A şi B la acest subcapitol.

Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor

În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul

9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole Amoniacul şi particulele

Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de abordare:

 Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi în tabelul 3-2;

 Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 ÷ 3- 6.

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare ca îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu dejecţiile solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie specifici indicaţi în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecţii) şi a modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.

Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici

Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale

Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 ÷ 3-6. Datele privind activitatea la care se aplică factorii sunt reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se determină cu relaţia (2), utilizând valorile mărimilor din această relaţie prezentate în tabelul 3-2, precum şi în subcapitolul 3.2.3.

Categoria cod NFR 4.G Alte activităţi agricole Aplicarea pesticidelor

Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul

4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Tratarea paielor şi fânului cu amoniac

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH3 pur utilizat pentru tratare, recomandat în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009. Se menţionează că soluţia de amoniac utilizată pentru tratare poate conţine maximum 25% amoniac pur.

Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

 pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru culturi de vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia (inclusiv surse punctuale cum sunt centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;

 emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular (populaţie), repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren (indiferent dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei terţe părţi), precum şi emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se efectuează păşunatul, se vor raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe categorii de animale care au generat dejecţiile.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Naţional de Statistică.

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.40 Activităţi din categoria cod NFR 6.A Depozitarea

DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN

Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a deşeurilor solide municipale pe teren şi include generarea emisiilor atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COVnm care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit. Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.

Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions Model – LandGEM http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software (care transpune

metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deşeurilor municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi de alţi compuşi, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de depozit.

Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze cu efect de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru dioxid de carbon şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi periculoşi, managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede colectarea gazelor de depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. Se precizează că atunci când volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacităţi reduse sau depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate şi sunt arse la faclă.

În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot întâlni următoarele situaţii:

 Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie, gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga suprafaţă a depozitului;

 Depozite la care sunt funcţionale sistemele de colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars (surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de pe întreaga suprafaţă a depozitului.

Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele.

Volumul gazelor de depozit depinde de:

 Vârsta depozitului – volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după încetarea activităţilor de depozitare, după care scade, constant, în timp;

 Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu cantitatea de deşeuri depozitată;

 Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu conţinutul în materii organice, a căror descompunere generează aceste gaze.

Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a fost calibrat în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie

afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui model prezintă avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru depozitele de deşeuri municipale din România.

Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în scopul generării de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 „Municipal Solid Waste Landfills”.

Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează emisii de poluanţi în atmosferă, şi anume:

 Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale;

 Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit;

 Funcţionarea generatoarelor de energie electrică;

 Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru prepararea apei calde menajere;

 Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de acoperire intermediară;

 Eroziunea eoliană;

 Epurarea levigatului.

Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul „Depozite deşeuri municipale”, care va fi transmis operatorilor de depozite de deşeuri municipale. De asemenea, acestor operatori li se va distribui şi chestionarul

Surse ardere mică putere_punctuale.

Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile integrate de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.

Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii necesare pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului.

Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea sunt surse de suprafaţă, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în

mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deşeuri municipale va fi tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi încadrarea în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale.

Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale

6.C.a Incinerarea deşeurilor medicale

6.C.b Incinerarea deşeurilor industriale

6.C.c Incinerarea deşeurilor municipale

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri depozitate, program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.41 Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea,

EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE

Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:

 Staţii de epurare ape uzate menajere;

 Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid- menajere.

Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri.

Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi relevanţi: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele de gaze cu efect de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în cantităţi mai reduse.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel naţional, latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH3. Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în special în zonele rurale şi vor fi tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea, staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă de poluare cu COVnm la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor locale de emisii, staţiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse de suprafaţă.

Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale de emisii să se efectueze astfel:

 Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere – la nivel de sursă;

 Pentru latrine – la nivel de localitate.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape uzate epurate, respectiv de populaţie.

Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de emisie, se va utiliza chestionarul „Epurare ape uzate menajere”, care include şi date referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va fi transmis operatorilor staţiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul în care autoritatea pentru protecţia mediului, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, decide estimarea emisiilor pe baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare, aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care în amplasamentul staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de compostare, operatorului i se vor transmite şi chestionarul „Compostare deşeuri”.Se menţionează că informaţii detaliate privind staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot fi obţinute de la Administraţia Naţională „Apele Române”.

În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de la Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în considerare populaţia rurală, pe localităţi, urmând să se utilizeze şi datele rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, care permite cunoaşterea datelor reale cu privire la numărul şi amplasarea gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrinele/bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.

Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere se poate efectua prin două metode:

 Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m3 de apă uzată menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;

 Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele implementate în cadrul:

o Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 4, subcapitolul 4.3 „Waste Water Collection, Treatment and Storage”, în funcţie de configuraţia staţiei de epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai apei uzate şi de procesele de epurare utilizate;

o Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public, gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors (CHIEF)

(http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA, dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost.

Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului de emisie de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.42 Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea

DEŞEURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a deşeurilor în unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a deşeurilor medicale (spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR 6.C.b), respectiv municipale (cod NFR 6.C.c), activităţile asociate incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară redusă a deşeurilor (cod NFR 6.C.e).

Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată cu scopul principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare sau cantităţile de substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie electrică şi/sau termică. Tratarea termică a deşeurilor municipale, industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare, combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul unui proces de incinerare.

Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este reprezentat de utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi coincinerarea deşeurilor şi a altor combustibili în instalaţii de ardere aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor industriale de producţie (de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în capitolele corespunzătoare din Îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C „Incinerarea deşeurilor” nu reprezintă, în general, surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi toxici, precum dioxine/furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a resturilor vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor agricole, pădurilor, etc., precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic utilizate în agricultură, etc.).

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de incinerare deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale, precum şi pentru crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul

(local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca surse punctuale.

Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor deşeuri vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de suprafeţele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de deşeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor), respectiv de suprafeţele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor vegetale).

1.3.42.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:

 Operatorii economici deţinători de instalaţii de incinerare a deşeurilor medicale, industriale şi/sau municipale, respectiv de crematorii;

 Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;

 Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind cantităţile de deşeuri incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale sunt cele indicate la procedura 1.3.39 „Activităţi din Grupa 4 Agricultură” din Îndrumar.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a deşeurilor, respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

 transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a deşeurilor a chestionarului „Incinerare deşeuri”, respectiv transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii

de animale de companie, crematorii de animale de producţie, ferme zootehnice, grădini zoologice a chestionarului „Crematorii” – care se referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, transmiterea către aceşti operatori a chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”; solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;

 solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare din baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale pot fi constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în care chestionarul „Incinerare deşeuri” va fi transmis operatorului respectivei unităţi industriale, împreună cu chestionarele referitoare la activităţile specifice acesteia. De asemenea, instalaţiile de incinerare pot face parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, care poate cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de tratare/eliminare a deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activităţi au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activităţile desfăşurate în amplasamentul respectiv.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:

 disponibilitatea datelor;

 calitatea datelor;

 categoriile cheie de activităţi/surse;

 impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu evidenţa deşeurilor incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea Guvernului nr.268/2005 şi de Hotărârea Guvernului nr.427/2010. Acelaşi act normativ impune, în general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2. Astfel, în

general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt caracterizaţi de un grad ridicat de incertitudine, datorită variaţiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită variaţiilor în condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de deşeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale, categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de nivel 2 de abordare.

1.3.42.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de incinerarea propriu-zisă, care se desfăşoară pe amplasamentul unor astfel de instalaţii, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea şi transportul intern al reziduurilor de incinerare.

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.

În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea următoarelor metode de estimare a emisiilor:

 Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;

 Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2 (Anexa 2 la HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor).

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr.128/2002,

analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

 Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

 Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:

 Pentru incinerarea deşeurilor medicale – factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă, se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;

 Pentru incinerarea deşeurilor industriale – factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.b;

 Pentru incinerarea deşeurilor municipale – factorii de emisie din tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c.

Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghid corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale concentraţiilor de poluanţi în emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor, pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme.

Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:

 Pentru incinerarea deşeurilor medicale – valorile eficienţelor din tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative;

 Pentru incinerarea deşeurilor industriale – valorile eficienţelor din tabelele 3.4 şi 3.5 din capitolul 6.C.b;

 Pentru incinerarea deşeurilor municipale – valorile eficienţelor din tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi industriale pe care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va cuprinde toate activităţile/sursele de emisii desfăşurate/existente pe respectivul amplasament.

Categoria de surse cod NFR 6.C.d

Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d – tabelul 3.1 pentru corpurile umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin extrapolare în funcţie de masa animalului.

Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există, eficienţele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.

Categoria de surse cod NFR 6.C.e

Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv miriştile, pe baza factorilor de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning”. Ghidul EMEP/EEA 2009 precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informaţii privind cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile, provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul „Agricultură” (coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantităţile de resturi vegetale arse, ci se menţionează doar practicarea acestei activităţi (DA), pentru calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning” şi datele din chestionarul „Agricultură” (coloana AJ).

Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în chestionarul „Surse naturale”.

Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind din surse de suprafaţă.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.

În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).

Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru activităţile de incinerare a deşeurilor care se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere, includerea acestora în inventarele naţionale de emisii realizate pentru categoria corespunzătoare de activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel, trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile de deşeuri incinerate cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri incinerate, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de

date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.43 Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri

Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse este prezentată succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:

 Producerea compostului – chestionarul „Compostare deşeuri” transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;

 Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere – chestionarul „Epurare ape uzate menajere” transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;

 Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi industriale – solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliţiei Române, respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

1.3.44 Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse

1.3.44.1 Procesarea nisipului şi pietrişului

Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:

 Uscare;

 Manevrare, transfer, stocare;

 Sortare.

În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 „Sand and Gravel Processing”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Procesare nisip_agregate”, pe care îl va transmite operatorilor de balastiere.

Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: staţii preparare mixturi asfaltice, staţii preparare betoane şi mortare, turnătorii de metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea nisipului şi agregatelor constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantităţile de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi stocate, precum şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele

„Procese_producţie_minerale” şi „Procese_producţie_metalurgie”.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a nisipului şi pietrişului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.2 Procesarea rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi

Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:

 Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină);

 Sortare;

 Transfer pe bandă rulantă;

 Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;

 Descărcare şi încărcare vehicule transport.

Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de var, granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna calcaroasă, marmura, etc. Tipurile principale de minerale care se procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu, talcul şi barita.

În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized Mineral Processing”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza chestionarului „Extracţie minerale”, pe care îl va transmite operatorului.

Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc. În cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principală includ şi operaţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii aferenţi activităţii principale.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub

formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.

O atenţie deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a emisiilor pentru activităţile conexe activităţilor principale, în situaţiile în care factorii de emisie pentru activităţile principale includ şi activităţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului şi pentru fabricarea varului.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.2 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.3 Prepararea betoanelor

Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:

 Transferul agregatelor şi al nisipului;

 Descărcarea cimentului în silozuri;

 Încărcarea elevatorului;

 Încărcarea malaxorului;

 Încărcarea vehiculelor;

 Traficul de incintă;

 Eroziunea eoliană.

Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, capitolul 11.12 „Concrete Batching”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 11.12 „Concrete Batching” şi pe care îl va transmite operatorului.

Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.3 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.4 GALVANIZARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating” şi pe care îl va transmite operatorului.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.4 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.5 SABLARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

13.2.6 „Abrasive Blasting”.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi industriale sau de altă natură.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.5 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.6 Sudură cu arc electric

Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

12.19 „Electric Arc Welding”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.19 „Electric Arc Welding” şi pe care îl va transmite operatorului.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.6 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.7 Fabricarea mangalului

Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

10.7 „Charcoal”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii privind producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea de brichetare, durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi amplasamentul surselor.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.7 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.

1.3.44.8 Resuspensia particulelor de pe drumuri

Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea vehiculelor.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul drumurilor datorate acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate arderii carburanţilor în motoare, respectiv uzurii frânelor/cauciucurilor/carosabilului.

Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va efectua prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US EPA/AP-42, după cum urmează:

 Drumuri pavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 „Paved Roads”, relaţia 1, utilizând următoarele date referitoare la anul de inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75 m depuse pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m2), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;

 Drumuri nepavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads”, relaţia 1a pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conţinutul de particule cu diametrul sub 75 m în praful depus pe suprafaţa drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeţei drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al emisiilor de particule resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru anul de inventariere conform procedurii 1.3.8 „Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor”.

Inventarele locale de emisii

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei particulelor generate de:

 traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice;

 traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.

Inventarele naţionale de emisii

Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în inventarul naţional după cum urmează:

 la categoria cod NFR 7.A.8.a – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor traficul intern de pe amplasamentele unităţilor economice;

 la categoria cod NFR 7.A.8.b – pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor datorate traficului pe drumurile publice.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.8 se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de surse.

1.3.45 Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale

Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale. Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

1.3.45.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea autorităţilor la nivel central şi discuţii pe forumul INVENTARE EMISII.

Autorităţile implicate în discuţiile de pe forum la această secţiune pot fi:

 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

 Administraţia Naţională de Meteorologie;

 Administraţia Naţională „Apele Române”;

 AdministraţiaRezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

 Institutul Naţional de Statistică;

 Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;

 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;

 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;

 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

 Institutul Geologic al României;

 Instituţii de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie;

 Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Realizarea fluxului de date

În cadrul discuţiilor de pe forum reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se stabilească:

 Calitatea şi gradul de detaliu al datelor disponibile;

 Modalitatea de realizare a fluxului de date

 Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către ANPM.

Surse de date

Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaştini, lacuri, etc., animale: termite, mamifere, alte animale

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii;

 Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare;

 Instituţiile de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie;

 Administraţia Naţională „Apele Române”;

 Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

 Institutul Naţional de Statistică.

Incendii de păduri, păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.), soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

 Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;

 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;

 Administraţia Naţională de Meteorologie;

 Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

 Institutul Geologic al României;

 Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;

 Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

 Institutul Naţional de Statistică.

Descărcări electrice

Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:

 Administraţia Naţională de Meteorologie;

 Institutul Naţional de Statistică. Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11

„Surse naturale”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite către deţinătorii de date identificaţi mai sus, chestionarul „Surse Naturale”.

1.3.45.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe baza factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele respective şi/sau pe baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste emisii.

Emisiile de metan şi dioxid de carbon care caracterizează majoritatea surselor naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A „Vulcani”.

Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B „Incendii de păduri”, în tabelele 3- 5, 3-7 şi 3-8.

Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale

Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate – cod 5.E

Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:

E  S  F

unde:

(1.8)

E = emisia

S = suprafaţa luată în considerare, exprimată în m2 F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în μg/ m2/an

Calculul fluxului de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile mărimilor prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, NFR 5.E, ”B1101 Non-managed managed forests GB2009”.

Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu indice iso), terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici volatili (mărimile cu indice ovoc).

În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru izopren, terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru fiecare specie în parte, după care valorile obţinute vor fi însumate pentru a se obţine emisiile pentru întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.

Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)

Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru categoria de surse „Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate” cod NFR 5.E, utilizându-se relaţia (2) pentru calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor prezentate în tabelul 4- 1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi tabelele 8-1, 8-2, 8-3 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1104 Natural grassland and other vegetation GB2009”.

Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m2 şi pe an pentru mlaştini, indicat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1105 B1106 Wetlands and waters GB2009”.

Animale: termite, mamifere, alte animale

Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1107 Animals GB2009”, aplicabili efectivelor de animale şi de păsări.

Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuţiilor se va stabili de către specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de animale reprezentative din România şi speciile pentru care Ghidul furnizează factori de emisie. De asemenea, se vor grupa speciile de păsări în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informaţiile din secţiunea 8 din documentul „B1107 Animals GB2009”).

Scăpări de gaze din litosferă

Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular reprezintă compuşii principali emişi de această categorie de surse, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind estimate şi raportate numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase zăcăminte de ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că

emisiile variază semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă stabilirea unor factori de emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor specifice.

Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse „Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie” se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul ”B110117 Forest grassland soils GB2009”, în secţiunea 5, după cum urmează:

 Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor georeferenţiate solicitate de la furnizorii de date;

 Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare valorile medii lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către ANM hărţile cu zonele de interes;

 Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se încadrează în intervalul 0–35oC;

 Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu relaţia furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu suprafeţele zonelor pentru care se face inventarierea.

Descărcări electrice

Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:

LNO  (NCG  EFCG /  CG )  [( NCG /  CG )  (10 /(1  (� / 30) 2 )  1]  EFIC

unde:

(1.9)

LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de interes (molecule de NO)

NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate t:CG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor

EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-sol

EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului

Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EFCG şi EFIC) în tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite

Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Terenuri agricole abandonate

Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.

Emisii de CO2 din sol

Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Alte surse – cod NFR 7.B

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie de surse.

Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel naţional.

Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează „emisiile de pe teritoriul statelor membre şi din zonele lor exclusive economice provenind din toate sursele de poluanţi prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca urmare a activităţilor umane” (art. 2), emisiile estimate pentru sursele naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această directivă.

Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe judeţe a inventarului naţional.

2 MODEL DE CALCUL PENTRU ESTIMAREA CONSUMURILOR DE COMBUSTIBILI NECESARE PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE.

Descrierea modelului

Cu ajutorul acestui model de calcul pot fi estimate consumurile de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite.

Metoda de calcul utilizată este reprezentată de determinarea bilanţului termic la nivelul unei locuinţe individuale (casă/apartament de bloc), prin estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură din, respectiv în spaţiile locuite aferente acesteia, ce au loc în perioadele de timp în care este realizată încălzirea locuinţelor prin arderea combustibililor în instalaţiile casnice de încălzire, în vederea asigurării confortului termic. Punându-se condiţia de menţinere a unei temperaturi de confort, corespunzătoare unei stări de echilibru termic, din ecuaţia de bilanţ pentru această stare de echilibru poate fi determinat necesarul de căldură ce trebuie obţinut prin arderea combustibililor. Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, pot fi estimate consumurile de combustibili, în funcţie de puterile calorice inferioare ale acestora şi de randamentele termice ale instalaţiilor de încălzire.

Determinarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru un spaţiu locuit este realizată, în cadrul evaluării şi certificării performanţei energetice a clădirilor, conform Ordinului ministrului transportului, construcţiilor şi turismului nr.157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice

„Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, modificat şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr.1071/2009 şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr.1217/2010. Modelul de calcul prezentat aici respectă principiile şi metodele de bază utilizate în cadrul acestei metodologii, însă are la bază o metodă simplificată de estimare a necesarului de căldură şi a consumurilor de combustibili, adecvată – având în vedere necesarul de date de intrare utilizate de model şi gradul de precizie şi detaliu al datelor de ieşire obţinute – scopului propus: elaborarea inventarelor de emisii atmosferice la nivel local şi naţional.

Metoda utilizată pentru estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru o locuinţă individuală (casă/apartament de bloc) constă în determinarea transferului de căldură prin principalele elemente de construcţie perimetrale ale locuinţei aflate în contact cu spaţii exterioare neîncălzite sau cu mediul ambiant exterior: pereţi exteriori, ferestre exterioare, tavan, podea. Sunt luate în considerare toate formele de transfer de căldură: conducţie (transmisie), convecţie, radiaţie termică, transfer de masă.

Determinarea fluxului termic total prin pereţii exteriori – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face, utilizând ipoteza unui transfer termic unidirecţional, în regim staţionar, pe baza legii lui Fourier şi a legii lui Newton, cu următoarea formulă:

Qpereti _ ext

 (tint  text )  S pereti _ ext

!image

R

(Ecuaţia2.1),

pereti _ ext

unde:

Qpereţi_ext[W] = fluxul termic total prin pereţii exteriori ai locuinţei

individuale - casă/apartamentului de bloc;

tint [ºC] = temperatura interioară, de confort termic, a spaţiilor locuite;

text [ºC] = temperatura aerului din mediul ambiant exterior;

Spereţi_ext [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori;

Rpereţi_ext [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a pereţilor exteriori ai locuinţei.

Fluxul termic total Qpereţi_ext reprezintă cantitatea de căldură care se pierde, în unitatea de timp, prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale (casei/apartamentului de bloc), datorită diferenţei de temperatură dintre aerul din interiorul spaţiilor locuite şi cel din mediul ambiant exterior.

Temperatura interioară tint va fi temperatura interioară convenţională de calcul, stabilită, conform „Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, ca fiind egală cu 20ºC.

Pentru temperatura exterioară text se recomandă utilizarea unor valori medii lunare multianuale ale temperaturii, în funcţie de regiunea climatică în care se află locuinţa, estimându-se valori medii lunare pentru fluxul termic total Qpereţi_ext.

Suprafaţa de calcul Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un singur nivel, se va determina cu ajutorul relaţiilor:

S pereti _ ext

 Pext  hext  S ferestre

(Ecuaţia2.2)

Pext  2  Lext  2  lext

hext  hpereti _ int  tavan   podea Lext  Lpereti _ int  2  pereti _ ext lext  l pereti _ int  2  pereti _ ext unde:

(Ecuaţia2.3) (Ecuaţia2.4) (Ecuaţia2.5) (Ecuaţia2.6),

Pext [m] = perimetrul exterior al locuinţei, determinat pe baza unui sistem de dimensiuni exterioare (lungime-lăţime);

hext [m] = înălţimea exterioară a locuinţei;

Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei; Lext [m] = lungimea exterioară a locuinţei;

lext [m] = lăţimea exterioară a locuinţei;

hpereţi_int [m] = înălţimea interioară a spaţiului locuit; Lpereţi_int [m] = lungimea interioară a spaţiului locuit; lpereţi_int [m] = lăţimea interioară a spaţiului locuit; otavan [m] = grosimea tavanului;

opodea [m] = grosimea podelei;

opereţi_ext [m] = grosimea pereţilor exteriori ai locuinţei.

În relaţiile de mai sus, este utilizat un sistem de dimensiuni exterioare ale locuinţei (Lext, lext, hext) pentru calculul suprafeţei de transfer termic prin pereţii exteriori, Spereţi_ext, pentru a ţine cont, printr-o procedură simplificată (faţă de calculul rezistenţelor termice corectate), de efectul punţilor termice liniare. Aceste dimensiuni exterioare (Lext, lext, respectiv hext) includ dimensiunile interioare corespunzătoare ale spaţiului locuit (Lpereţi_int, lpereţi_int, respectiv hpereţi_int) şi grosimile corespunzătoare ale pereţilor – în cazul lungimii şi lăţimii, respectiv tavanului şi podelei – în cazul înălţimii (opereţi_ext, respectiv otavan şi opodea).

Grosimile pereţilor exteriori, tavanului şi podelei reprezintă grosimile totale ale acestor structuri de clădire, incluzând grosimile individuale ale fiecărui strat de material (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.).

Prin Recensământul populaţiei şi al locuinţelor pot fi obţinute, pentru locuinţe individuale (case/apartamente de bloc), date referitoare la suprafaţa interioară, utilă a spaţiului locuit (suprafaţa camerelor de locuit). Corespunzător acestei suprafeţe se va alege un sistem reprezentativ de dimensiuni interioare (Lpereţi_int, lpereţi_int, hpereţi_int), pe baza cărora pot fi determinate dimensiunile exterioare de calcul (Lext, lext, hext).

Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un număr de „n” niveluri, poate fi aleasă ca fiind de „n” ori valoarea suprafeţei de calcul Spereţi_ext determinată pentru o locuinţă cu un singur nivel având aceleaşi dimensiuni interioare ale spaţiului locuit cu cele corespunzătoare unui nivel al locuinţei cu „n” niveluri.

Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori Spereţi_ext, în cazul apartamentelor de bloc (un singur nivel) se poate determina cu ajutorul relaţiilor:

S pereti _ ext

 Pext / 2  hext  S ferestre

(Ecuaţia2.7)

Pext  2  Lext  2  lext (Ecuaţia2.8).

Mărimile au aceeaşi semnificaţie ca mai sus. Valoarea perimetrului exterior al locuinţei, Pext, pentru un apartament de bloc, se va alege ca fiind jumătate din valoarea corespunzătoare unei case cu un singur nivel având aceeaşi suprafaţă interioară, utilă, totală a spaţiului locuit, datorită ipotezei existenţei unui transfer termic doar prin jumătate din suprafaţa pereţilor exteriori ai apartamentului, cealaltă jumătate considerându-se a fi în contact cu spaţii încălzite aferente altor apartamente.

Utilizând ipoteza unor alcătuiri şi structuri omogene ale pereţilor exteriori, rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, Rpereţi_ext, va fi formată din mai multe rezistenţe termice înseriate – rezistenţele termice ale diferitelor straturi de material din care sunt alcătuiţi pereţii exteriori (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.) şi rezistenţele termice ale straturilor superficiale de aer aflate pe feţele interioare, respectiv exterioare ale pereţilor. Această mărime poate fi determinată cu formula:

R    mat _ i _ pereti _ ext

 1  1

(Ecuaţia2.9),

!image

pereti _ ext

unde:

i 

mat _ i _ pereti _ ext

 int

 ext

 omat_i_pereti_ext [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea pereţilor exteriori;

 Âmat_i_pereti_ext [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea pereţilor exteriori;

 aint [W/(m2*K)] = coeficientul de convecţie al aerului din interiorul spaţiului locuit;

 aext [W/(m2*K)] = coeficientul de convecţie al aerului din mediul ambiant exterior.

Observaţie:

 pereti _ ext

  mat _ i _ pereti _ ext . (Ecuaţia2.10),

i

Determinarea fluxului termic total prin podea, respectiv prin tavan – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face într-un mod similar determinării fluxului termic total prin pereţii exteriori, utilizând următoarele formule:

!image

Q  (tint  tsol )  S podea

podea R

(Ecuaţia2. 1),

respectiv

podea

R

Q  (tint  t pod )  Stavan

(Ecuaţia2. 2),

!image

tavan !image

tavan

unde:

 Qpodea [W] = fluxul termic total prin podeaua locuinţei individuale - casă;

 tsol [ºC] = temperatura solului;

 Spodea [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin podea;

 Rpodea [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a podelei locuinţei;

 Qtavan [W] = fluxul termic total prin tavanul locuinţei individuale - casă;

 tpod [ºC] = temperatura unui spaţiu neîncălzit aflat deasupra spaţiului locuit (pod);

 Stavan [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin tavan;

 Rtavan [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a tavanului locuinţei. Spodea şi Stavan au valori egale şi se vor determina cu ajutorul relaţiei:

S podea  Stavan  (Lext   pereti _ ext )  (lext   pereti _ ext )

(Ecuaţia2.13),

unde Lext, lext şi opereţi_ext reprezintă mărimile definite anterior. Un apartament de bloc situat la un nivel intermediar în cadrul clădirii va fi presupus a fi delimitat superior şi inferior de spaţii încălzite (aferente altor apartamente), în acest caz considerându-se Qpodea = Qtavan = 0, precum şi Spodea = Stavan = 0.

Rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin podea – Rpodea, respectiv tavan – Rtavan, va fi determinată cu ajutorul unor formule similare celor utilizate pentru determinarea rezistenţei termice a pereţilor exteriori, după cum urmează:

R    mat _ i _ podea

 1

(Ecuaţia2. 3),

!image

podea

i mat _ i _ podea

 int

respectiv

R    mat _ i _ tavan

 1  1

(Ecuaţia2. 4),

!image

tavan

unde:

i mat _ i _ tavan

 int

 ext

 omat_i_podea [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea podelei;

 Âmat_i_podea [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea podelei;

 omat_i_tavan [m] = grosimea stratului i de material din alcătuirea tavanului;

 Âmat_i_tavan [W/(m*K)] = conductivitatea (transmisivitatea) termică a stratului i de material din alcătuirea tavanului.

Observaţie:

 podea   mat _ i _ podea ; tavan   mat _ i _ tavan

(Ecuaţia2. 5).

i i

Determinarea fluxului termic total prin ferestrele exterioare – corespunzător pierderilor prin conducţie şi convecţie – se va face prin utilizarea următoarei formule:

!image

Q  (tint  text )  S ferestre

ferestre R

(Ecuaţia2. 6),

unde:

ferestre

 Qferestre [W] = fluxul termic total prin ferestrele exterioare ale locuinţei individuale (casei/apartamentului de bloc);

 Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;

 Rferestre [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a ferestrelor exterioare ale locuinţei.

În afară de pierderile de căldură care au loc prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan, fluxul termic total global pentru o locuinţă cuprinde şi alte transferuri termice (pierderi, dar şi aporturi de căldură), precum: pierderi de căldură prin transfer de masă, datorită ventilaţiei naturale şi a infiltraţiilor de aer din mediul ambiant exterior prin neetanşeităţile elementelor de tâmplărie exterioară (ferestre, etc.); aporturi de căldură prin radiaţia termică solară, etc. Toate aceste elemente de transfer generează, prin compunere, un flux termic total de pierdere de căldură a cărui contribuţie la fluxul termic total global pentru o locuinţă, care reprezintă pierderea totală de căldură, poate fi aproximată ca fiind 50% din suma fluxurilor termice totale prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan. Astfel, fluxul termic total global, Qglobal, se va determina cu relaţia:

Qglobal [W ]  (Qpereti _ ext  Qpodea  Qtavan  Q ferestre ) 1,5

(Ecuaţia2. 7).

Fluxurile termice totale, Qpereţi_ext, Qpodea, Qtavan, Qferestre şi Qglobal, vor fi determinate lunar, în funcţie de temperaturile medii lunare din zona geografică în care se află locuinţa. Se va considera o valoare critică de

10ºC a temperaturii medii lunare a aerului din mediul ambiant exterior. Pentru lunile cu temperaturi medii mai mari sau egale cu această valoare, fluxurile termice totale vor fi considerate nule (nu se realizează încălzirea spaţiilor locuite prin arderea de combustibili).

Calculul necesarului de căldură lunar pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec, se va face cu relaţia:

Qnec

[GJ / luna]  Qglobal [W ]  3600  24  n

!image

109

zile

(Ecuaţia2. 8),

unde:

 nzile = numărul de zile ale lunii de calcul.

Prin însumarea valorilor lunare ale necesarului de căldură Qnec (pentru lunile în care temperatura medie a aerului din mediul ambiant exterior este mai mare sau egală cu 10ºC, Qnec = 0), se va obţine necesarul de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite, Qnec_anual [GJ/an].

!image

Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, poate fi estimat consumul lunar - Ccomb_lunar, respectiv anual - Ccomb_anual de combustibil, în funcţie de puterea calorică inferioară a acestuia şi de randamentul termic al instalaţiei de încălzire, cu ajutorul relaţiilor:

Ccomb _ lunar

[u.m./ luna]  

Qnec [GJ / luna] [%] PCI

[GJ / u.m.]

100

(Ecuaţia2. 9),

respectiv

instalatie _ incalzire

comb

C [u.m./ an] 

Qnec _ anual [GJ / an]

100

(Ecuaţia2. 10),

comb _ anual

unde:

instalatie _ incalzire

[%]  PCI

!image

comb

[GJ / u.m.]

 1instalaţie_încălzire [%] = randamentul termic al instalaţiei de încălzire;

 PCIcomb [GJ/u.m.] = puterea calorică inferioară a combustibilului;

 u.m. = unitatea de măsură pentru cantitatea de combustibil, (t (tone) - pentru solizi sau lichizi, Nm3 - pentru combustibili gazoşi).

Consumul anual de combustibil poate fi obţinut şi prin însumarea valorilor consumurilor lunare.

Pentru utilizarea modelului în cazul locuinţelor colective încălzite prin intermediul unei centrale de bloc, acesta se va aplica la nivel de apartament, calculându-se consumurile lunare şi anuale de combustibil la nivel de apartament, în funcţie de randamentul termic asociat centralei de bloc.

Rezultatele aplicării modelului vor fi prezentate sub forma valorilor lunare şi anuale ale necesarului de căldură şi ale consumului de combustibil.

Exemple de calcul

În acest paragraf sunt prezentate, ca exemplu, rezultatele aplicării modelului pentru calculul necesarului de căldură şi al consumului de combustibil pentru 8 tipuri constructive generale de locuinţe, cu răspândire largă în România. Tipurile constructive considerate sunt următoarele:

 Tipul 1: Casă cu pereţi din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de vedere al conductivităţii termice), cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

 Tipul 2: Casă cu pereţi din cărămidă clasică, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

 Tipul 3: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

 Tipul 4: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

 Tipul 5: Casă cu structură şi pereţi de lemn, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi ferestre din termopan;

 Tipul 6: Casă cu structură şi pereţi de lemn, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;

 Tipul 7: Apartament din plăci de beton, cu izolaţie pereţi exteriori şi ferestre din termopan;

 Tipul 8: Apartament din plăci de beton, fără izolaţie pereţi exteriori şi ferestre cu tâmplărie din lemn.

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile parametrilor constructivi ai acestor 8 tipuri de locuinţe, utilizate ca date de intrare în calcul. Sunt prezentate, de asemenea, pentru fiecare tip, parametrii sistemului de încălzire considerat pentru calculul consumului de combustibil (randamentul instalaţiei de încălzire şi puterea calorică inferioară a combustibilului utilizat).

În fiecare din cele 8 exemple, valorile dimensiunilor exterioare corespund unei locuinţe cu un singur nivel, având o suprafaţă exterioară de 54 m2 (produsul lungimii exterioare şi al lăţimii exterioare). În medie, pentru cele 8 cazuri, această valoare corespunde unei suprafeţe interioare a spaţiului locuit de aproximativ 45 m2, ceea ce reprezintă o bună aproximaţie a valorii suprafeţei medii locuibile actuale a unei locuinţe din România (valoare care, în 2002, conform recensământului populaţiei şi locuinţelor, era de 37,5 m2).

Valorile conductivităţilor termice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor izolante şi cele ale rezistenţelor termice ale ferestrelor reprezintă valori medii/tipice obţinute din literatura de specialitate. Ele sunt reprezentative pentru o gamă de materiale, ca de exemplu - valoarea de 0,7

W/(m*K) a conductivităţii termice a cărămizii este reprezentativă şi pentru piatră, B.C.A., paiantă, etc.

În partea I – „Anvelopa clădirii” a „Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, aprobată prin OM 157/2007 sunt prezentate, în tabelul 5.3.1, valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale termoizolante. În Anexa A.5 a aceluiaşi document – „Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie” sunt prezentate valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale de construcţie. Pentru ferestre, sunt prezentate în tabelul 9.4.3 valori ale transmitanţei termice (inversul rezistenţei termice) pentru ferestre tip de termopan, iar în tabelul

9.4.6 – valori ale rezistenţei termice pentru ferestre cu tâmplărie clasică.

Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 1

Tabelul 1.16 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 2

Tabelul 1.17 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 3

Tabelul 1.18 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 4

Tabelul 1.19 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 5

Tabelul 1.20 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 6

Tabelul 1.21 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 7

Tabelul 1.22 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 8

Calculele au fost efectuate pentru două regiuni climatice diferite, zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca, pentru a se pune în evidenţă influenţa diferenţelor de temperaturi asupra mărimii transferului termic şi implicit, a consumului de combustibil. Au fost utilizate valorile medii lunare multianuale ale temperaturii (text), corespunzătoare perioadei de timp 1901-2000, pentru municipiul Bucureşti, respectiv municipiul Cluj-Napoca, publicate în Anuarul Statistic al României pentru anul 2005, în tabelul 1.9. Aceste valori sunt prezentate în tabelul de mai jos, în ºC.

Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 – 2000

Valorile celorlalţi parametri care constituie date de intrare pentru model au fost considerate după cum urmează:

 tint = 20ºC;

 tpod = (tint + text) / 2;

 tsol = 3 / 8 * (tint - text) + text;

 aint = 8 W/(m2*K);

 aext = 24 W/(m2*K).

Următorul tabel prezintă rezultatele obţinute în urma aplicării modelului, sub forma necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite (Qnec_anual) şi a consumului anual de combustibil (Ccomb_anual), calculate pentru cele 8 tipuri de locuinţe descrise mai sus, în funcţie de situarea acestora într-una dintre cele două regiuni climatice considerate (zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca). Pentru tipurile constructive 1-6, calculele au fost efectuate în două variante: case având unul, respectiv două niveluri locuibile; pentru casele cu două niveluri, s-a considerat suprafaţa exterioară a fiecărui nivel ca fiind egală cu 54 m2, suprafeţele interioare ale fiecărui nivel având, la rândul lor, aceleaşi valori ca pentru tipul corespunzător de locuinţă cu un singur nivel.

Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul

Calculele au fost efectuate utilizând toate relaţiile şi ipotezele descrise în paragraful anterior.

Pentru situaţii similare celor întâlnite în cadrul exemplelor de calcul prezentate mai sus, vor fi utilizate, la aplicarea modelului, în măsura în care acestea pot fi considerate reprezentative, valorile mărimilor şi parametrilor utilizate în aceste exemple.

!image

Anexa nr. 2

PROCEDURA

de asigurare şi control al calităţii inventarelor de emisii

Procedurile de Controlul calităţii (QC)

Procedurile QC includ toate metodele, modalităţile, tehnicile şi rutinele prin care se evaluează şi se menţine calitatea inventarelor de emisii elaborate. Aplicarea acestor proceduri se va face în mod unitar tuturor categoriilor de surse, indiferent de tipul datelor şi de sursele de date utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii.

Procedurile QC vizează:

 Alegerea tipurilor de date şi informaţii care vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisie, în funcţie de scopurile la care vor fi folosite. O atenţie deosebită trebuie acordată selecţiei şi importului de date primare într-un set unitar şi coerent de date de intrare în vederea estimării emisiilor;

 Modul de utilizare a datelor de intrare. Acesta presupune modalităţile şi metodele, nivele de abordare prin care aceste date primare pot fi utilizate în mod optim pentru estimarea emisiilor;

 Modul de raportare şi utilizare ulterioară a inventarelor de emisii. În funcţie de obligaţiile de raportare şi de formatele de rapoarte, trebuie să se asigure identificarea erorilor şi a greşelilor care apar în timpul elaborării rapoartelor.

Conform celor enunţate mai sus, vor exista următoarele proceduri şi rutine de verificare a calităţii datelor, pentru următoarele etape de realizare a inventarelor de emisii:

 Etapa de colectare a datelor de intrare:

o Verificarea provenienţei datelor şi a referinţelor acestora;

o Verificarea existenţei erorilor de transmitere şi transcriere;

o Verificarea completitudinii informaţiilor;

o Citarea în mod corespunzător a trimiterilor bibliografice;

o Documentarea corespunzătoare a ipotezelor şi criteriilor de selecţie a datelor privind activitatea, a factorilor de emisie şi a modului de estimare a altor parametri;

o Verificarea încrucişată a datelor de intrare privind activitatea şi a factorilor de emisie pe categorii de surse şi asigurarea că acestea sunt corect utilizate;

o Identificarea datelor confidenţiale şi verificarea credibilităţii şi calităţii acestora;

o Verificarea înregistrării corecte a unităţilor de măsură şi a folosirii factorilor de conversie adecvaţi;

o Verificarea consistenţei datelor între diverse categorii de surse şi între diverse serii temporale.

 Etapa de realizare a inventarelor de emisii – Verificările şi rutinele efectuate în cadrul algoritmilor şi procedurilor de estimare a emisiilor trebuie să protejeze împotriva erorilor de duplicare a datelor de intrare, a erorilor de conversie a unităţilor de măsură precum şi a altor erori similare. Pentru aceasta trebuie să se verifice:

o acoperirea cu date privind activităţile pentru toate categoriile de surse, iar în cazul în care nu există aceste date, identificarea acelor categorii de surse prin marcare cu notaţii corespunzătoare;

o multiplicarea sau luarea în considerare de mai multe ori a unor seturi de date de intrare;

o utilizarea unităţilor de măsură adecvate şi folosirea factorilor de conversie corecţi;

o utilizarea consecventă a datelor de activitate pentru toţi poluanţii specifici fiecărei categorii de surse;

o dacă metoda de estimare a emisiilor şi nivelul de abordare sunt cele optime, prin verificarea reproductibilităţii metodei sau prin utilizarea unor metode aproximative de estimare care dau rezultate similare;

o consistenţa seriilor temporale, în vederea asigurării coerenţei metodei utilizate pentru întreaga serie de timp;

o datele şi schimbările metodologice care apar în urma revizuirii inventarelor de emisii.

 Etapa de elaborare a rapoartelor – Înainte de a se elabora rapoartele în formatul dorit, conform bunelor practici, trebuie să se realizeze o serie de verificări aritmetice pentru a se:

o identifica erorile metodologice majore;

o verifica consecvenţa seriilor temporale;

o verifica comparabilitatea cu inventarele de emisii ale altor ţări.

Elaborarea procedurilor de control se va face în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, de colectivul special constituit pentru asigurarea şi controlul calităţii, coordonat de CECA.

Efectuarea verificărilor privind controlul calităţii se realizează de experţi din cadrul autorităţilor teritoriale sau centrale pentru protecţia mediului sau după caz experţi independenţi, membri ai colectivului QC. Colectivul QC este format din 10 - 12 membri, iar coordonarea sa revine reprezentantului CECA.

Eventualele erori constatate în timpul aplicării procedurilor QC vor fi corectate.

Procedurile de asigurare a calităţii (QA)

Prin proceduri de asigurare a calităţii datelor (QA) se înţeleg toate verificările, auditurile şi revizuirile pentru evaluarea calităţii inventarelor de emisii efectuate de experţi independenţi care nu au fost implicaţi direct în elaborarea inventarelor de emisii. Aceste verificări sunt realizate anual de un colectiv de analiză QA alcătuit la nivel naţional din 5 -7 membri, coordonat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. În urma acestor evaluări se determină conformitatea procedurii de control al calităţii datelor aplicate şi se identifică zonele (surse de emisii, factori de emisii, ipoteze, etc.) în care se pot face îmbunătăţiri. Pe baza rapoartelor rezultate în urma acestor proceduri, inventarele pot fi revizuite parţial sau integral.

Se recomandă ca în activitatea de verificare şi audit să se acorde prioritate categoriilor de surse cheie, precum şi categoriilor de surse la care apar modificări semnificative în seriile temporale sau la care gradul de incertitudine este foarte mare.

PLANUL DE ASIGURARE .I CONTROL AL CALITĂTII

Elaborarea Planului QA/QC

Planul de asigurare şi control al calităţii (QA/QC) este un document intern prin care sunt organizate şi planificate toate activităţile de QA/QC.

Elementul cheie al unui plan QA/QC este lista obiectivelor ţintă de calitate a datelor faţă de care se poate estima calitatea inventarelor de emisii elaborate. Principalele obiective ale unui plan QA/QC sunt:

 Transparenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Asigurarea unei documentaţii suficiente astfel încât să poată fi urmărit modul de estimare al emisiilor pentru fiecare sursă în parte;

o Elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii în care se vor descrie metodele, sursele de date, integralitatea, acurateţea şi incertitudinea, precum şi tendinţele semnificative;

o Asigurarea documentaţiei complete asupra calităţii procedurilor şi rutinelor QC, inclusiv a rutinelor de verificare electronică utilizate în cursul procedurilor QC;

 Consecvenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Asigurarea că metodele sunt în concordanţă cu cele mai bune practici şi că sunt utilizate consecvent pentru toţi poluanţii şi pentru toate seriile temporale;

o Eliminarea neconcordanţelor dintre raportările inventarelor de emisii realizate prin diferite metodologii şi cu instrumente diferite;

o Asigurarea coerenţei cu inventarele realizate independent din date statistice sau prin monitorizare;

 Comparabilitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Utilizarea celor mai bune metodologii pentru estimarea şi pentru raportarea emisiilor;

o Repartizarea emisiilor conform recomandărilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;

o Verificarea încrucişată cu inventarele de emisii ale altor state pentru surse similare;

 Integralitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Includerea în inventare a tuturor categoriilor de surse/activităţi, de pe întreg teritoriul naţional, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;

o Includerea în inventare a tuturor poluanţilor, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;

 Acurateţea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:

o Utilizarea celor mai bune practici pentru estimarea emisiilor conform prevederilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;

o Estimarea emisiilor pe baza nivelelor 2 şi 3 de abordare;

o Asigurarea că estimările cantitative şi incertitudinile sunt compilate şi raportate;

o Asigurarea că cel puţin nivelul 2 abordare este folosit pentru estimarea emisiilor provenite de la categoriile cheie, în măsura în care este posibil;

o Evitarea supraestimărilor sau a subestimărilor sistematice.

Planul de QA/QC va trebui să specifice toate obiectivele ţintă menţionate anterior, iar pentru fiecare dintre acestea trebuie să descrie toate acţiunile şi procedurile QA/QC necesare atingerii obiectivelor. Totodată trebuie să se specifice resursele instituţionale responsabile, precum şi intervalele de timp necesare realizării acestor activităţi.

Planul QA/QC se elaborează de colectivul QA pe baza unei propuneri elaborate de CECA în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, într-o secţiune special destinată.

Odată ce s-a realizat şi implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătăţit ulterior, ori de câte ori este cazul.

Implementarea planului QA/QC

Pentru implementarea planului de QA/QC trebuie parcurse următoarele etape:

 Etapa 1 - CECA, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII reactualizează planul QA/QC pe baza recomandărilor şi observaţiilor cuprinse în raportul colectivului de analiză din anul precedent (proceduri de QC şi QA care pot fi cuprinse într-un astfel de plan sunt prezentate în Eroare! Fără sursă de referinţă..2 şi Eroare! Fără sursă de referinţă.). Totodată pregăteşte un formular actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective (un astfel de formular este prezentat în Eroare! Fără sursă de referinţă.). Coordonatorul colectivului QA definitivează planul în urma discuţiilor şi le transmite tuturor membrilor colectivului

 Etapa 2 – Înainte de transmiterea inventarelor, conducătorul serviciului în care acestea sunt elaborate sau o persoană desemnată de acesta va aplica procedurile de control al calităţii menţionate în Planul de QA/QC (ex. cele prezentate în tabelul 2.2) şi va face corecturile necesare în cazul depistării unor erori.

Inventarele transmise către CECA de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului vor avea menţiunea „Datele au fost verificate conform procedurilor . (sunt menţionate codurile procedurilor QC aplicate, de ex. QC1 – 3) de (numele şi semnătura verificatorului).

 Etapa 3 – Conform Planului de QA/QC părţi din inventar (sau inventarul în întregime ) este transmis spre verificare şi revizuire membrilor colectivului QC coordonat de CECA. Aceştia vor aplica procedurile de control al calităţii şi vor stabili împreună cu elaboratorul inventarului măsurile corective necesare, pe care le vor menţiona în rubricile corespunzătoare ale Eroare! Fără sursă de referinţă. din cadrul planului QA/QC;

 Etapa 4– Membrii colectivului QC înregistrează rezultatele în lista de verificare şi în formularul actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective (Tabelul 2.1), analizează şi propune acţiunile corective care trebuie implementate şi le transmite elaboratorilor inventarelor

 Etapa 5 - Persoanele responsabile de elaborarea inventarelor aplică acţiunile corective şi informează coordonatorul colectivului QC din CECA în vederea actualizării listei de verificare şi a fişierului însoţitor;

 Etapa 6 – CECA pregăteşte capitolul QA/QC la Raportul care însoţeşte inventarele şi formularul preliminar pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective şi îl transmite coordonatorului colectivului QA pentru audit.

327

Tabelul 2.1 Formular pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective

328

Tabelul 2.2 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QC

329

330

331

332

333

334

Tabelul 2.3 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QA

!image

Anexa nr. 3

CHESTIONARE

utilizate pentru colectarea datelor specifice fiecărei categorii de activităţi

336

3.1.1 Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW si activitati conexe

*)in cazul in care unitatea detine si instalatii de ardere cu puteri termice nominale mai mici decat 50 MWt se va completa si chestionarul Surse de ardere de mica putere informatiile privind activitatile conexe prezentandu-se global in prezentul chestionar

3.1.2 Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

In coloana "Denumire instalatie" se vor specifica toate instalatiile individuale de ardere (cazane abur, cazane apa fierbinte, turbine cu gaz)

In ceea ce priveste tipul arderii, se va mentiona, dupa caz, modul in care se realizeaza arderea combustibilului (ardere tangentiala, ardere in pat fluidizat etc.)

In ceea ce priveste sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, dupa caz, atat sistemele primare (arzatoare cu NOx redusi si tipul acestora, ardere in pat fluidizat), cat si sistemele secundare (electrofiltre, instalatii de desulfurare, etc.)

Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:

–pentru debitul exprimat in Nm3/h : gaze uscate, conditii normale

337

–pentru debitul exprimat in m3/h : gaze umede, conditii reale

Referitor la valorile limita autorizate, se vor specifica valorile limita reglementate prin autorizatia integrata de mediu pentru instalatie/cos.

338

3.1.3 Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale mai mari de 50 MW

3.1.4 Activitati conexe: alte procese si activitati generatoare de emisii - preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere si deseuri solide Descrierea fluxului tehnologic cu evidentierea activitatilor de preprocesare a combustibililor solizi şi depozitare deseuri solide, inclusiv principalele echipamente aferente Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanti in aer

Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare Echipamente de procesare si capacitati de productie (tone/ora)

Tipuri si cantitati de carburant folosit anual de utilaje pentru activitati de preprocesare/postprocesare Suprafata de depozitare a combustibililor solizi

Instalaţii locale captare si evacuare poluanţi: echipamentul/operatia/zona/activitatea unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice cos

Instalaţii de ventilatie generala de hala: localizare(hala, atelier), tip ventilatie (mecanica/naturala), debit aer evacuat/volum hala, caracteristici geometrice evacuari Sisteme de reducere emisii daca exista, tipul si eficienta acestora

Sistemul de transport al deseurilor solide

Cantitati anuale de deseuri solide depozitate si suprafata de depozitare -localizare Depozitare si manevrare produse petroliere:

tipuri rezervoare

numar rezervoare/tip capacitate de stocare/rezervor

numarul transe de alimentare/an.rezervor

339

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate in proiectie Stereo70 pentru : delimitarea perimetrului unitatii, delimitarea suprafetelor de depozitare. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane inchise si se vor furniza coordonatele asociate colturilor acestora.

340

3.2.1 Informatii referitoare la instalatiile energetice cu puteri termice nominale sub 50 MWt si activitati conexe