Decizie nr. 168 din 8 februarie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc dreptul oricărei persoane care "se consideră" vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, să se adreseze instanţei de contencios administrativ, drept ce contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţie, care prevăd că, pentru introducerea unei acţiuni în contencios administrativ, persoana vătămată trebuie "să demonstreze" încălcarea de către o autoritate publică a unui drept al său sau a unui interes legitim. Dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Constituţie au rezervat acţiunea în contencios administrativ numai persoanei vătămate într-un drept al său, iar vătămarea unui interes legitim public reprezintă o atingere adusă unei colectivităţi, iar nu unei persoane determinate. De altfel, în acest sens sunt invocate şi prevederile art. 21 alin. (1) din Constituţie, care garantează dreptul oricărei persoane de a-şi apăra drepturile, interesele şi libertăţile sale legitime.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece acestea instituie posibilitatea oricărei persoane vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri, de recunoaştere a dreptului pretins sau interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât şi public. Potrivit art. 52 alin. (2) din Constituţie, condiţiile şi limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, lege organică în materie, preia la art. 1 alin. (1) dispoziţiile constituţionale. Prin urmare, criticile sunt neîntemeiate.

Totodată, apreciază că definirea de către legiuitor a noţiunilor "persoană vătămată", "interes legitim privat" şi "interes legitim public" nu este de natură să încalce dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului în adăugarea unor noi prevederi de lege.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

Textele de lege criticate au următorul conţinut:

–Art. 1 (Subiectele de sesizare a instanţei):

(1)Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.;

–Art. 2 (Semnificaţia unor termeni):

(1)În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; [...] p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;

r)interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Art. 52 alin. (1) din Constituţie consacră dreptul fundamental al celui vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins ori a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei, drept ce reprezintă o garanţie a apărării cetăţenilor faţă de abuzurile autorităţilor publice şi a accesului liber la justiţie. Totodată, această normă din Legea fundamentală reprezintă baza constituţională a contenciosului administrativ, reglementat prin Legea nr. 554/2004.

Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ reiterează dispoziţiile constituţionale menţionate, astfel încât critica de neconstituţionalitate a acestora este neîntemeiată.

Totodată, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ definesc noţiunile de "persoană vătămată", "interes legitim privat" şi "interes legitim public", fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică. Or, Legea nr. 554/2004 - lege organică ce reglementează materia contenciosului administrativ - stabileşte şi defineşte condiţiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

În final, Curtea observă că şi celelalte susţineri ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, deoarece instanţa de contencios administrativ, soluţionând litigiul, va putea, după caz, să admită acţiunea şi să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă sau să respingă acţiunea în contencios administrativ.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a), p) şi r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 4651.01/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean