Decret-lege
Decret-lege Nr. 115 din 27 aprilie 1938 1
pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare *2)
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938
Textul actului · 194 de articole
100%
pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare *2)
*1) Modificată prin Legea din 14.VIII.1940.
A se vedea de asemenea:
–Legea din 12.VI.1930 pentru funcţionarea cărţilor funciare centrale pentru căile ferate şi canaluri, modificată prin Legea nr. 987 din 12.XI.1941;
–Legea din 15.X.1938 pentru punerea în aplicare în Bucovina a Legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare;
–Legea din 20.X.1939 pentru interpretarea art. 23 al legii din 15.X.1938;
–Legea nr. 163 din 14.III.1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi de evidenta funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau pierdute:
–Legea nr. 241 din 12.VII.1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a Legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare;
–Legea nr. 242 din 12.VII.1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii în cărţi de publicitate funciară;
–art. 44 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
*2) Dispoziţiile legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, cu excepţia articolelor 17, 18, 19, 20, 22 - 30 inclusiv, 32 - 39 inclusiv, alin. 2 al art. 40, art. 41, 42, 45, 49, alin. 2 al art. 50, art. 51, alin. 1 şi 3 ale art. 52, art. 53 - 55 inclusiv, art. 84, 88 - 94 inclusiv, art. 104, 115, alin. final al art. 130 şi art. 172 - 181 inclusiv, se vor aplica în mod corespunzător pentru transformarea cărţilor funciare provizorii în cărţi de publicitate funciară, astfel cum prevede art. 38 din Legea nr. 242 din 12.VII.1947.
Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 36.863 din 1938;
Vazand proiectul de decret pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare, întocmit de Consiliul legislativ;
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri cu Nr. 809 din 1938;
În temeiul art. 98 din Constitutiune,
Am decretat şi decretam:
Cartea funciară descrie imobilele şi cuprinde arătarea drepturilor reale ce au ca obiect aceste bunuri.
Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară vor putea fi înscrise numai în cazurile anume prevăzute de lege.
Secţiunea I § 1.
Cărţile funciare sînt întocmite şi numerotate pe comune.
Cărţile funciare privitoare la imobilele din aceeaşi comuna alcătuiesc registrul funciar al comunei.
Dacă o comuna este alcătuită din mai multe sate, cărţile funciare se vor numerota pe sate şi vor alcătui registrele funciare ale acestora.
Cărţile funciare se ţin într-un singur exemplar la judecătorie, ca instanţa de cărţi funciare.
§ 2.
Cartea funciară se va alcătui, în afară de titlu, din trei părţi:
Partea I. Descrierea imobilelor;
Partea II. Înscrierile privitoare la dreptul de proprietate;
Partea III. Înscrierile privitoare la sarcini.
Înscrierile sînt de trei feluri:
1.Intabularea;
2.Înscrierea provizorie;
3.Notarea.
Cartea funciară se întregeşte cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri şi registrul de intrare.
Planul cuprinde parcelele din comuna cu arătarea numărului fiecăreia.
Orice schimbare în întinderea unei parcele se va trece pe plan în temeiul schitei prezentate de părţi.
De pe fiecare înscris, în temeiul căruia se face o înscriere în cartea funciară, se va opri o copie, a carei conformitate cu originalul se va adeveri din oficiu.
Aceste copii se vor păstra în arhiva alcatuind dosarele cărţii funciare.
§ 3.
La fiecare instanţa de cărţi funciare, se vor tine:
1.Registrul de intrare;
2.Repertorii alfabetice, care vor cuprinde numele proprietarilor cu arătarea numărului de carte funciară în care sînt înscrişi;
3.Repertorii parcelare, cu arătarea numărului parcelelor şi a cărţilor funciare în care sînt înscrise;
4.Registrele şi condicile de evidenta prevăzute în regulamentul acestei legi.
Repertoriile prevăzute în punctele 2 şi 3 se vor tine pe comune, iar în cazul prevăzut de art. 2, al. 3, pe sate.
Oricine poate cerceta cărţile funciare, planurile şi arhiva. Conducătorul de cărţi funciare va elibera, la cerere, extracte, certificate sau copii legalizate de pe acestea.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cărţii funciare sau al planurilor. Numai instanţele judecătoreşti vor putea sa ceara dosarul înscrisurilor privitoare la o înscriere atacată.
Secţiunea a II-a § 1.
Drepturile tabulare sînt drepturile reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară şi anume:
1.Dreptul de proprietate;
2.Dreptul de superficie;
3.Dreptul de uzufruct, uz, abitatiune şi servitute;
4.Dreptul de ipoteca.
Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele.
Aceeaşi carte funciară a poate cuprinde mai multe corpuri funciare.
Corpul funciar se va modifica prin:
1.Alipiri, cînd mai multe parcele se unesc într-un singur corp funciar sau cînd se adauga o noua parcela la un corp funciar sau se măreşte întinderea unei parcele;
2.Dezlipiri, cînd se desparte o parcela de la un corp funciar sau se micşorează întinderea unei parcele.
În caz de alipire sau dezlipire se vor săvârşi dacă va fi nevoie:
1.Transcrieri, cînd o parcela se trece dintr-o carte funciară într-alta;
2.Reinscrieri, cînd dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciară ca un corp funciar de sine statator sau ca parcela unui alt corp funciar, ori dacă transcriindu-se o parte din parcela într-o alta carte funciară, restul se trece în vechea carte funciară cu arătarea noului număr şi al întinderii.
Dacă toate parcelele înscrise într-o carte funciară au fost transcrise sau au încetat de a mai fi obiecte de carte funciară, aceasta se va închide şi nu va mai putea fi redeschisă pentru noi înscrieri.
§ 2.
Imobilele ce aparţin domeniului public se vor înscrie numai în registrele speciale ale comunei sau ale satului, în cazul prevăzut de art. 2, al. 3, ce se vor tine la instanţa de carte funciară.
Imobilele întreprinderilor publice de cai ferate sau ale canalurilor se vor înscrie şi în registrele centrale. Tot astfel, se vor înscrie imobilele întreprinderilor private de cai ferate sau ale canalurilor, dacă Statul are dreptul de a le rascumpara sau de a le dobândi.
Proprietatea miniera se va înscrie numai în registrul minier.
§ 3.
Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care da şi cel care primeşte dreptul este acord de voinţa asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară.
Drepturile reale se vor stinge numai dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu consimţămîntul titularului; consimţămîntul nu va fi de trebuinta dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere sau prin moartea titularului.
Dacă dreptul, care urmează să fie radiat, este grevat în folosul unei terţe persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.
Hotărîrea judecătorească sau, în cazurile anume prevăzute de lege, deciziunea autorităţii administrative, vor înlocui acordul de voinţa sau consimţămîntul.
Dispoziţiunile privitoare la dobândirea sau stingerea drepturilor se vor aplica, de asemenea, în cazul modificărilor lor.
§ 4.
Înscrierea unui drept se poate săvârşi numai:
1.Împotriva aceluia care la înregistrarea cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie facuta;
2.Împotriva aceluia care, înainte de a fi fost înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.
Dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv una celeilalte dreptul de a dobândi prin înscriere un bun nemişcător, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urma îndreptăţit va putea cere înscrierea dobandirilor succesive, deodată cu aceea a dreptului sau, dovedind prin înscrisuri originale, întreg sirul actelor juridice care întemeiază înscrierile.
Înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea săvârşi şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris, în măsura în care se dovedeşte ca moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii.
§ 5.
Cel care s-a obligat sa strămute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator să-i predea înscrisurile trebuitoare pentru înscrierea acelui drept.
Dacă un drept înscris în cartea funciară se stinge, titularul va fi obligat sa predea celui îndrituit înscrisurile trebuitoare pentru radiere.
Dacă cel obligat nu preda înscrisul trebuitor, partea va putea cere instanţei judecătoreşti sa dispună înscrierea.
Acţiunea prevăzută de art. 24 se va putea indrepta şi împotriva terţului dobanditor înscris în cartea funciară, însă numai dacă sînt întrunite şi următoarele cerinţe:
1.Cel care cere prestatiunea tabulară sa fi fost în posesiune la data cînd a contractat terţul dobanditor;
2.Actul juridic în temeiul căruia se cere prestaţia tabulară să fie anterior aceluia în temeiul căruia terţul dobanditor a fost înscris;
3.Terţul sa fi dobîndit cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea-credinţa.
§ 6.
Drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară din cauza de moarte, accesiune, vânzare silită, şi expropriere; titularul nu va putea însă dispune de ele prin carte funciară, decât după ce s-a făcut înscrierea.
§ 7.
În cazul cînd s-au înscris fără cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămîne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinţa, potrivit legii, timp de 10 ani.
Cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciară a declaratiunii de renunţare la proprietate.
Regulile privitoare la prescripţiune se vor aplica prin asemănare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum şi la întreruperea şi suspendarea ei.
§ 8.
Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară, devin opozabile terţelor persoane, prin notarea lor.
§ 9.
Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere; ordinea înregistrării lor, le va statornici rangul.
Dacă mai multe cereri au sosit deodată la instanţa de carte funciară, drepturile de ipoteca vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata să se hotărască asupra rangului, sau de va fi locul, asupra radierii înscrierii nevalabile.
§ 10.
Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul ei.
Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezuma ca acel drept nu exista.
Cuprinsul cărţii funciare, cu excepţia ingradirilor şi excepţiunilor legale, se considera exact în folosul aceluia care a dobîndit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobîndirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acţiune prin care se contesta cuprinsul ei, sau dacă n-a cunoscut pe alta cale aceasta inexactitate.
§ 11.
Rectificarea unei intabulari sau înscrieri provizorii se va cere de orice persoană interesată:
1.Dacă înscrierea sau titlul în temeiul căruia s-a săvârşit nu au fost valabile.
2.Sau dacă prin înscriere, dreptul a fost greşit calificat.
3.Sau dacă nu mai sînt întrunite condiţiunile de existenta ale dreptului înscris, sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Rectificarea se va putea săvârşi numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti desavarsite.
Acţiunea în rectificare, sub rezerva prescripţiunii acţiunii de fond, va fi imprescriptibila faţă de dobanditorul nemijlocit, precum şi faţă de terţul care a dobîndit cu rea-credinţa dreptul înscris în folosul sau.
Faţa de tertele persoane, care au dobîndit cu buna-credinţa un drept real prin donaţie sau legat, acţiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua cînd s-a înregistrat cererea lor de înscriere.
Acţiunea în rectificare intemeiata pe art. 34 punctul 1 şi 2, dacă a fost intentată în termenul legiuit, îşi va produce efectele şi faţă de tertele persoane, care au dobîndit de buna-credinţa şi prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.
Termenul va fi de trei ani, socotiţi de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului a cărui rectificare se cere.
În cazul cînd încheierea instanţei de carte funciară prin care s-a ordonat înscrierea, care face obiectul acţiunii în rectificare a fost comunicată celui îndrituit, termenul va fi de 6 luni de la inmanare.
Dacă însă cel îndrituit încunoştinţează în acest termen de 6 luni instanţa de carte funciară ca voieşte sa pornească acţiunea în rectificare, termenul va fi de un an, socotit de la data inmanarii încheierii. Declaraţiunea celui îndrituit se va nota în cartea funciară.
Hotărîrea, prin care se admite rectificarea unei înscrieri, nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acţiunea n-a fost admisă.
Dacă însă acţiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, hotărîrea judecătorească se va executa şi împotriva acelora care au dobîndit drepturi după notare.
Orice persoană interesată va putea cere rectificarea unei notari în cazurile prevăzute de art. 34, precum şi de câte ori din alte cauze notarea nu este sau a încetat să fie exactă.
Rectificarea se va incuviinta în temeiul unei hotărîri judecătoreşti desavarsite; acţiunea nu va fi supusă prescripţiunii.
Dacă cu prilejul unei înscrieri s-a săvârşit o greseala materială, indreptarile se vor face la cerere sau din oficiu de către instanţa de carte funciară, după ascultarea părţilor interesate.
Se vor aplica prin asemănare şi în acest caz dispoziţiunile art. 36 - 39. Cu toate acestea termenul va fi totdeauna de cel puţin 3 ani de la comunicare, dacă greseala materială nu se invedereaza din încheiere.
§ 12.
Cel pagubit, prin orice vina săvîrşită în ţinerea cărţii funciare, va putea cere despăgubire Statului dacă paguba n-a putut fi înlăturată în tot sau în parte prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Acţiunea în despăgubire împotriva Statului se va prescrie prin şase luni, socotite din ziua în care cel pagubit a cunoscut faptul pagubitor şi în orice caz prin patru ani de la data cînd instanţa de carte funciară a dat încheierea prin care s-a pricinuit paguba.
Prescripţia va fi suspendată prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
§ 13.
Prescripţiile prevăzute prin legea de faţa nu sînt supuse cauzelor de suspendare prevăzute de dreptul comun.
Actul juridic în temeiul căruia se cere înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expeditiile actelor notariale.
Hotărîrea judecătorească sau a autorităţii administrative se va dovedi prin copii legalizate.
Intabularea şi înscrierea provizorie se vor incuviinta numai dacă înscrisul original:
1.Îndeplineşte cerinţele de validitate ale actului juridic ce cuprinde;
2.Are deplina putere doveditoare potrivit dreptului comun;
3.Arata numele părţilor;
4.Individualizează imobilul sau dreptul tabular asupra căruia se face înscrierea şi arata dreptul ce urmează să fie înscris sau radiat;
5.Este însoţit de o traducere legalizată, dacă nu este întocmit în limba română.
Intabularea se va incuviinta numai dacă înscrisul original:
1.Arata data cînd a fost întocmit, precum şi domiciliul părţilor;
2.Arata numărul parcelei sau al cărţii funciare, dacă înscrierea priveşte toate imobilele cuprinse în aceeaşi carte funciară;
3.Cuprinde declaraţia expresă, prin care acel al cărui drept urmează să fie stramutat, grevat, restrâns, ori stins, consimte la intabulare. Aceasta declaraţie se poate da şi printr-un înscris deosebit sau chiar prin cererea de intabulare înfăţişată instanţei de carte funciară. În aceste cazuri se vor arata data înscrisului în temeiul căruia se cere intabularea, precum şi elementele esenţiale ale dreptului ce urmează a fi intabulat.
Intabularea unui drept real se va putea incuviinta numai şi în temeiul unei hotărîri judecătoreşti desavarsite.
Radierea unui drept tabular, care se stinge prin moartea titularului, se va incuviinta în temeiul unui extract din registrul stării civile.
În acelaşi caz, dacă obiectul dreptului supus radierii consta în prestaţiuni periodice, radierea nu se va admite în temeiul extractului din registrul stării civile, decât dacă nu au trecut 3 ani de la moartea titularului dreptului, fără ca cei îndreptăţiţi sa fi cerut notarea acţiunii pentru plata ratelor datorate.
Înscrierea provizorie va avea ca efect dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular cu rangul dobîndit prin aceasta înscriere, sub condiţiunea şi în măsura justificarii ei.
Înscrierea provizorie se va putea cere dacă înscrisul original întruneşte cerinţele prevăzute de art. 43 şi 44.
Înscrierea provizorie se va putea cere de asemenea în temeiul unei hotărîri, care poate fi atacată pe cale ordinară sau prin recurs:
1.Dacă partea a fost obligată în strămutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular;
2.Sau dacă cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea garanţie ipotecară.
Înscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca se va incuviinta numai dacă debitorul a consemnat în mod irevocabil suma datorată, capete şi accesorii sau suma maxima cînd dreptul de ipoteca s-a înscris pentru o asemenea suma.
Instanţa de carte funciară va admite justificarea dacă se înfăţişează:
1.Declaraţiunea scrisă, prin care cel îndreptăţit întregeşte cerinţele privitoare la intabulare; sau în lipsa acesteia, hotărîrea judecătorească desavarsita care o înlocuieşte;
2.În cazurile prevăzute de art. 50, pct. 1 şi 2, hotărîrea rămasă desavarsita;
3.În cazul prevăzut de art. 51, hotărîrea desavarsita de validare.
Justificarea înscrierii în cazul art. 52, pct. 1, se va putea face atît timp cat nu s-a notat în cartea funciară cererea de radiere a acestei înscrieri.
În acest caz, dacă justificarea înscrierii urmează a se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, cel ce a cerut înscrierea va infatisa instanţei o copie legalizată de pe acţiunea intentată spre a fi notată.
Radierea înscrierii provizorii se poate cere de orice interesat, numai dacă au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii, prin care s-a încuviinţat înscrierea provizorie. Instanţa va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare, dacă cel înscris provizoriu a făcut cerere de prelungire înăuntrul termenului de 15 zile. Prelungirea se va nota în cartea funciară.
Instanţa se va pronunţa asupra cererii de radiere după ascultarea părţilor, afară de următoarele cazuri cînd o va respinge din oficiu:
1.Dacă termenul de justificare nu era împlinit;
2.Dacă înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciară acţiunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obligaţiunii garantate prin înscrierea provizorie.
Cînd înscrierea provizorie a fost radiată, instanţa va respinge din oficiu cererea pentru o noua înscriere a aceluiaşi drept:
1.Dacă radierea s-a făcut în urma unei declaraţiuni prin care cel ce a obţinut înscrierea a renunţat fără rezerva la acest drept;
2.Sau dacă radierea s-a făcut în temeiul unei hotărîri judecătoreşti desavarsite, prin care acţiunea, pe care se întemeia înscrierea provizorie, a fost respinsă în fond;
3.Sau dacă a fost notată hotărîrea desavarsita prin care s-a constatat nevaliditatea titlului în temeiul căruia fusese cerută înscrierea provizorie;
4.Sau dacă după radierea unei înscrieri provizorii nejustificate, s-a cerut din nou aceeaşi înscriere provizorie, fără a se infatisa dovada ca s-a pornit acţiunea în justificare.
Dacă înscrierea provizorie a fost încuviinţată, se vor putea săvârşi înscrieri atît împotriva celui intabulat, cat şi împotriva celui înscris provizoriu.
Dacă înscrierea provizorie a fost justificată, se vor radia din oficiu înscrierile făcute împotriva titularului intabulat. Dacă, dimpotriva, înscrierea provizorie a fost radiată, se vor radia din oficiu înscrierile făcute împotriva celui înscris provizoriu.
Dispoziţiunile de mai sus se vor aplica prin asemănare şi în cazul cînd radierea unui drept tabular s-a încuviinţat printr-o înscriere provizorie.
Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte funciară decât dacă se găsesc în indiviziune, în care caz se va arata partea indiviză a fiecărui proprietar.
Dacă vreo clădire face obiectul proprietăţii pe etaje sau pe apartamente, se va deschide o carte funciară colectivă pentru întreaga clădire şi câte o carte funciară individuală pentru fiecare etaj sau apartament.
Imobilul în întregul său va fi indicat în cartea funciară colectivă cu un număr nefractionat, iar în cărţile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament va fi indicat cu un număr de parcela fractionat, al cărui numarator va fi numărul arătat în cartea funciară colectivă, iar numitorul va fi indicele etajului sau apartamentului.
În cartea funciară colectivă se vor înscrie toţi proprietarii etajelor ori apartamentelor. Aceasta carte va arata: în titlu, clădirea care face obiectul proprietăţii individuale pe etaje ori apartamente, împreună cu numărul ei de parcela, iar în partea I, numărul de parcela al fiecărui etaj ori apartament, cu indicarea cărţii funciare în care se găseşte înscris, precum şi părţile indivize comune ale clădirii.
În cartea funciară individuală se va înscrie proprietarul etajului sau apartamentului, se va arata dreptul de coproprietate asupra părţilor comune indivize şi se va face trimitere la numărul cărţii funciare a întregii clădiri.
Înscrierile privitoare la întreaga clădire se vor face atît în cartea funciară colectivă, cat şi în cele individuale.
Proprietarul poate renunţa la dreptul sau printr-o declaraţie înfăţişată instanţei pentru ca să fie intabulata în cartea funciară încetarea dreptului de proprietate.
În acest caz comuna va putea cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul ei.
Dreptul de superficie se va înscrie în folosul titularului în partea a treia a cărţii funciare de proprietate, arătându-se totodată cartea funciară, în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator. Imobilul asupra căruia s-a constituit dreptul de superficie se va înscrie cu acelaşi număr de parcela însoţit de un indice ca şi în cartea funciară a dreptului de proprietate, făcându-se arătarea în rubrica de observatiuni despre numărul cărţii funciare a proprietăţii.
Dacă dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcătuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcătui un corp funciar din parcela sau din partea de parcela grevata cu dreptul de superficie.
Dacă uzufructul, uzul, abitatiunea sau servitutea are drept obiect numai o parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan.
Servitutea va fi arătată şi în cartea funciară a fondului dominant.
Radierea unei servituţi constituite în folosul unui imobil, se va putea face numai cu învoirea terţului, care are înscris vreun drept tabular asupra imobilului.
Chiar fără aceasta învoire, instanţa de carte funciară va putea dispune radierea dreptului de servitute, după ascultarea părţilor, dacă paguba pricinuită prin radiere ar fi neinsemnata.
Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar în întregul său sau asupra părţii unui coproprietar. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament, ea va fi înscrisă atît asupra acestora cat şi asupra părţii comune indivize cuvenită proprietarului ipotecat.
Dreptul de ipoteca se va înscrie pentru o anume suma de bani, arătându-se câtimea dobânzii.
Cînd suma creanţei este determinata printr-o sumă maxima arătată în înscrisul de constituire, dreptul de ipoteca se va înscrie pentru această sumă.
Dobânzile convenţionale şi legale, anuitatile, rentele sau celelalte prestaţiuni periodice, datorate pe ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii.
Dacă urmărirea creanţei ipotecare s-a notat în cartea funciară, dobânzile, anuitatile, rentele sau celelalte prestaţiuni periodice scăzute după notare vor avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecată şi urmărire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pînă la suma maxima înscrisă pentru asigurarea lor.
Cînd din înscrisul doveditor al vânzării se invedereaza ca preţul nu a fost plătit, ori n-a fost plătit în întregime, dreptul de ipoteca legală pentru garantarea preţului datorat se înscrie, din oficiu, în folosul vânzătorului.
Dacă însă vînzarea a fost rezolvată, acest drept de ipoteca se va radia din oficiu.
Dispoziţiunile art. 67 se vor aplica prin asemănare în caz de schimb sau imparteala pentru diferenţa de valoare datorată în bani.
Ipoteca legală pentru garantarea preţului datorat de copărtaşul adjudecatar al imobilului supus împărţelii, se va înscrie în temeiul încheierii instanţei de adjudecare.
Copărtaşul, osebit de cazurile prevăzute de art. 68, va putea cere, în temeiul înscrisului original de imparteala şi a copiei legalizate a chemării în garanţie, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalţi copartasi au dobîndit prin efectul împărţelii, prin garantarea creanţei rezultând din evicţiune.
Arhitecţii, antreprenorii şi maistrii vor putea cere, în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul înscris în cartea funciară, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrărilor ce s-au obligat să facă, pentru garantarea preţului acestor lucrări.
În cazurile prevăzute de art. 69 şi 70, instanţa de cărţi funciare va incuviinta înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma arătată în înscrisul de imparteala sau în contractul prevăzut de art. 70, iar în lipsa, pentru o sumă maxima, arătată în cererea de înscriere.
Titularul înscris în cartea funciară va putea cere prin apel reducerea sumei maxime.
Justificarea înscrierii provizorii se va face potrivit art. 52, punctul 1.
În cazul prevăzut de art. 70, se va putea cere radierea înscrierii provizorii, potrivit art. 53 - 55, numai dacă au trecut trei luni de la predarea lucrării.
Cesionarul va putea cere în favoarea sa înscrierea ipotecii, pe baza înscrisului de cesiune a creanţei.
Debitorul cedat va putea cere în termen de o luna de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea strămutării ipotecii, notarea excepţiunilor pe care le-ar fi putut opune cedentului pentru cauze anterioare comunicării încheierii şi pe care înţelege să le opună cesionarului.
Instanţa de cărţi funciare va incuviinta în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prevăzută în alineatul precedent, în temeiul hotărîrii judecătoreşti desavarsite, prin care s-a pronunţat asupra temeiniciei excepţiunilor invocate de debitorul cedat.
Dacă creanta ipotecară a fost data în gaj, debitorul va putea opune creditorului gagist excepţiunile ce avea împotriva creditorului sau, dacă sînt întemeiate pe cauze anterioare datei cînd i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului.
Dacă înscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtător, se va face arătarea despre aceasta în înscriere.
În acest caz dreptul de ipoteca sau dreptul de gaj asupra creanţei ipotecare se va dobândi şi va fi opozabil fără înscriere în cartea funciară prin însăşi strămutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtător.
Dacă ipoteca creanţei novate a fost rezervată pentru garantarea noii creanţe, aceasta se va înscrie cu rangul vechii ipoteci, în temeiul înscrisului dovedind novatiunea.
Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea strămutării dreptului de ipoteca, în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogatiunea.
Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorităţii în temeiul învoielii făcute între creditorii ipotecilor al căror rang se schimba.
Dacă între ipotecile al căror rang se schimba se găsesc şi alte ipoteci sau drepturi ai căror titulari n-au consimţit la acordarea priorităţii, aceasta schimbare nu le va fi opozabilă decât în măsura în care le era opozabilă ipoteca al carei rang a fost cedat.
Dacă imobilul este vândut la licitaţie, creditorul care a dobîndit rangul unei creanţe sub condiţiune, va putea renunţa la folosul schimbării de rang, creanta ipotecară condiţionată reluandu-şi rangul cedat.
Dispoziţiunile de mai sus se vor aplica şi în cazul cînd titularul unei ipoteci, în rang egal cu ipoteca al cărui rang a fost cedat, nu s-a învoit la schimbare.
Impozitul pe venitul lucrului nemişcător, datorat pe ultimii cinci ani, va fi opozabil şi fără înscriere.
Drepturile reale sub condiţiune suspensivă nu se vor putea intabula sau înscrie provizoriu; obligaţiunea de a stramuta ori a greva, facuta sub o atare condiţiune, se va putea însă nota în cartea funciară. Condiţiunea rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se vor arata în cuprinsul intabulării sau înscrierii provizorii.
Dacă aportul unui asociat consta într-un drept tabular, acesta se va înscrie pe numele asociaţilor.
Dacă apoi, aceeaşi societate sau asociaţie devine persoana juridică, dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa tribunalului în al cărui registru s-a făcut înscrierea persoanei juridice.
Se vor putea nota în cartea funciară:
1.Incapacitatea sau restrangerea capacităţii;
2.Administraţia vremelnică şi curatelele speciale;
3.Convenţiunea matrimoniala, modificarea sau înlocuirea ei, fie chiar judecătorească;
4.Oprirea înstrăinării sau grevarii privitoare la un drept înscris;
5.Modalităţile obligaţiunii de a stramuta sau de a greva;
6.Contractul de locaţiune;
7.Cesiunea de venituri;
8.Vânzarea spre tăiere a unei păduri;
9.Dreptul de preemţiune;
10.Promisiunea stipulată prin convenţia de a încheia un contract viitor;
11.Intenţiunea de a instraina ori a ipoteca;
12.Schimbarea rangului ipotecii;
13.Contractul de gaj asupra unei creanţe ipotecare;
14.Ipotecile colective;
15.Notările prevăzute în legea urmăririlor silite;
16.Delasarea imobilului ipotecat;
17.Separaţia de patrimonii;
18.Acţiunea pentru anularea declaraţiuni de moarte;
19.Acţiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciară, precum şi declaraţia prevăzută de art. 37, alin. 4;
20.Acţiunea pentru desfiinţarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare încheierii lui;
21.Acţiunea pauliana;
22.Acţiunea prevăzută de art. 24;
23.Acţiunea în imparteala;
24.Acţiunea prevăzută de art. 47, alin. 2;
25.Încheierea de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, apelul şi recursul potrivit celor prevăzute de art. 125, alin, 2, 127, alin. 5 şi 128, alin. 2;
26.Notările prevăzute de art. 99, 100 şi 135, alin. 3;
27.Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori acţiune, a căror notare este ingaduita de lege.
Se vor putea nota fără însă ca opozabilitatea faţă de tertele persoane sa atarne de aceasta înscriere:
1.Sentinta declarativă de faliment;
2.Sentinta de admitere în principiu a concordatului preventiv;
3.Sentinta de omologare a concordatului;
4.Declaraţiunea de utilitate publică a exproprierii unui imobil;
5.Faptul ca imobilul a fost dobîndit în temeiul legilor de improprietarire.
Înscrierea ori radierea notarilor se va face la cererea părţilor interesate în temeiul înscrisurilor doveditoare, iar în cazurile prevăzute de art. 81, punct. 1, 2, 14, 16, 17, 18, 23, 25, 26 şi art. 82 şi la cererea vreunei instanţe judecătoreşti.
În cazul prevăzut de art. 82, punct. 4, înscrierea va putea fi cerută, şi de organele arătate în legea de expropriere pentru cauza de utilitate publică.
În cazul prevăzut de art. 82, punct. 5, şi de Ministerul Public, precum şi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, instanţa de carte funciară poate face şi din oficiu o atare notare.
Înscrisul în temeiul căruia se face notarea trebuie să îndeplinească şi următoarele cerinţe: în cazul prevăzut de art. 81 punct. 3, cerinţele de valabilitate ale actului juridic ce cuprinde, iar în cazul punctelor 4 - 13 inclusiv şi cerinţele pentru înscrierea provizorie.
Obligaţiunea de a stramuta sau a greva sub condiţiune suspensivă, se va radia din oficiu, dacă nu se dovedeşte îndeplinirea ei ,în termen de 10 ani de la notare.
Tot astfel, se va radia condiţia rezolutorie, dacă nu s-a cerut în temeiul ei radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 20 ani de la înscriere.
Promisiunea stipulată prin convenţiunea de a încheia un contract viitor se va putea radia, dacă cel în drept n-a cerut prin acţiune încheierea contractului în termen de 6 luni de la trecerea termenului statornicit pentru încheierea lui.
Radierea se va ordonă după ascultarea părţilor.
Separatiunea de patrimonii în folosul tuturor creditorilor defunctului, precum şi a legatarilor, se va nota în cărţile funciare a imobilelor din moştenire, în temeiul încheierii instanţei de moştenire:
1.Dacă un creditor al defunctului sau un legatar a cerut separatiunea de patrimonii.
2.Sau dacă s-a ordonat lichidarea moştenirii.
Încheierea va arata cărţile funciare în care urmează să se facă înscrierea; instanţa de moştenire o va trimite din oficiu instanţelor de cărţi funciare.
Separatiunea de patrimonii se va radia în temeiul încheierii instanţei de moştenire:
1.Dacă creanţele şi sarcinile constatate prin inventar au fost achitate;
2.Sau dacă, lichidarea moştenirii ordonată la cererea moştenitorului incetand prin renunţarea acestuia la beneficiul de inventar, sau prin decădere, nici un îndreptăţit nu a cerut în termen de o luna de la data încetării, continuarea lichidării.
Proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a instraina ori a ipoteca să fie notată, arătând în acest din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipoteca.
Instanţa va putea elibera numai un singur exemplar de pe încheierea prin care se admite notarea.
Dacă se săvârşeşte înstrăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul notarii.
Notarea intentiunii de a instraina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data înregistrării cererii.
Anul, luna şi ziua în care notarea îşi pierde efectul vor fi arătate atît în notare, cat şi în încheierea care a ordonat-o.
O dată cu cererea de înscriere facuta în termen, se va infatisa şi încheierea prin care s-a încuviinţat notarea intentiunii, făcându-se arătare pe aceasta despre săvîrşirea înscrierii în cartea funciară.
Dacă după notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca, s-a notat sentinta declarativă de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dreptul privitor la care s-a făcut notarea intentiunii va putea fi înscris numai dacă actul de înstrăinare sau de ipoteca a fost încheiat anterior sentinţei declarative de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dovada anterioritatii se va face numai prin înscris cu data certa.
Cat timp notarea intentiunii de înstrăinare nu şi-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vândut la licitaţie decât de creditorii care au rang de preferinta înaintea notarii.
Dacă proprietatea dobandita prin licitaţie a fost înscrisă, notarea intentiei de înstrăinare se va radia din oficiu.
Deodată cu intabulare a înstrăinării imobilului, instanţa va dispune, la cererea părţii pentru care s-a făcut intabularea, radierea tuturor inscrierilor ce s-au făcut după notare.
Dacă cererea pentru înscrierea dreptului nu se prezintă în termen, notarea se va radia din oficiu.
Notarea nu se va putea radia înainte de trecerea termenului decât în cazul cînd indreptatitul înfăţişează exemplarul încheierii prin care s-a ordonat notarea. Pe acest exemplar se va face arătarea despre săvîrşirea radierii.
Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca nu se va mai putea reînnoi cu acelaşi cuprins timp de 6 luni de la data cînd şi-a pierdut efectul notarea aceleiaşi intentiuni.
Dacă un drept de ipoteca urmează a fi înscris în mai multe cărţi funciare pentru garantarea aceleiaşi creanţe, cartea arătată în prim loc în cerere se va insemna drept carte principala, iar celelalte drept cărţi secundare.
În cartea funciară principala se vor arata cărţile secundare, iar în acestea cartea principala.
Cererea de înscriere a ipotecii colective se va face potrivit dreptului comun la instanţa principala, iar la celelalte instanţe se vor infatisa copii legalizate în temeiul cărora se va nota rangul cererii, pînă ce instanţa cărţii principale va trimite originalul cu o copie a încheierii privitoare la înscrierea cererii.
Instanţele cărţilor secundare îşi vor trimite originalul una celeilalte, iar instanţei cărţii principale îi vor trimite copie de pe încheierile lor.
Instanţa principala, după ce va fi săvârşit notările şi însemnările prevăzute de lege, va trimite câte o copie de pe încheiere instanţelor secundare.
Dacă s-a cerut printr-o singura cerere înscrierea dreptului de ipoteca colectivă instanţei principale, aceasta o va trimite împreună cu înscrisul original şi cu câte o copie a încheierii, în ordinea stabilită în cerere, celorlalte instanţe de cărţi funciare, care vor urma potrivit art. 96.
Dacă după înscrierea dreptului de ipoteca într-o carte funciară se înscrie pentru garantarea aceleiaşi creanţe, un alt drept de ipoteca asupra imobilelor cuprinse în alte cărţi funciare, se vor insemna cartea primei ipoteci drept carte principala, iar celelalte drept cărţi secundare.
În acest caz, instanţele de cărţi secundare vor trimite încheierile lor instanţei principale, care va proceda potrivit celor prevăzute de art. 96, al. 3.
Creditorul este dator sa declare existenta ipotecilor colective spre a se putea săvârşi notările şi însemnările mai sus prevăzute; ele se vor face şi din oficiu, dacă instanţa constata existenta ipotecilor colective.
Apelul împotriva încheierii vreuneia din instanţe se va inainta instanţei care a dat-o. Dacă înscrierea facuta în cartea secundară se radiază în temeiul hotărîrii instanţei de apel ori recurs, încheierea de radiere se va comunică şi instanţei principale pentru ca să se noteze la ipoteca cărţii principale.
Cererile privitoare la drepturile de ipoteca colectivă înscrise se vor rezolva numai de instanţa cărţii principale, potrivit aratarilor cuprinse în aceasta carte; cererile înaintate instanţelor secundare se vor trimite din oficiu instanţei principale. Modificările şi radierile dreptului de ipoteca colectivă se vor înscrie în cartea principala şi prin aceasta îşi vor produce efectele, fără înscriere şi în cărţile funciare secundare, încheierile instanţei principale se vor comunică însă instanţelor secundare.
Cu toate acestea, dacă s-a cerut instanţei principale radierea în întregime sau în parte a dreptului de ipoteca asupra tuturor imobilelor grevate sau numai a unora din ele, radierea se va înscrie din oficiu şi în cărţile funciare respective.
Dacă ipoteca se radiază numai cu privire la imobilul înscris în cartea principala, înscrierile privitoare la ipoteca vor fi transcrise într-una din cărţile secundare, care va deveni carte principala. Dacă la instanţa cărţii principale exista şi o carte secundară, aceasta va deveni principala. În celelalte cazuri, instanţa va hotărî, dacă creditorul ipotecar n-a dispus altfel, care carte secundară va fi socotită în viitor drept principala şi îi va trimite din oficiu copiile legalizate ale inscrierilor şi ale înscrisurilor privitoare.
Prefacerea cărţii secundare în carte principala se va comunică din oficiu instanţelor secundare.
Cererile nerezolvate, privitoare la ipoteca colectivă, ce se găsesc la instanţa cărţii principale, se vor trimite, împreună cu o încheiere, instanţei devenită principala.
Aceste cereri vor avea rangul dobîndit prin înregistrarea lor la instanţa care a fost principala.
Acţiunea pentru executarea prestaţiunii tabulare se va putea nota în cartea funciară numai în temeiul înscrisului original, care dovedeşte obligaţia de a stramuta, constitui, modifica sau de a stinge un drept tabular.
Cererea de notare se va face potrivit art. 111.
Notarea acţiunii se va putea face atît timp cat se găsesc înscrişi în cartea funciară, fie cel obligat la prestatiunea tabulară, fie oricare dintre dobanditorii următori, dacă toate dobandirile au fost cu titlu gratuit şi posterioare obligaţiunii la prestaţiune tabulară.
Acţiunea în rectificare se va putea notă:
1.Dacă reiese din cartea funciară ca, prin înscriere, reclamantul este vătămat într-un drept tabular ce este sau a fost înscris în folosul sau;
2.În cazul cînd Ministerul public cere, în temeiul unei dispoziţii de ordine publică, constatarea nulităţii unui act juridic.
Cînd se pretinde ca o înscriere s-a săvârşit printr-o infracţiune, cel îndreptăţit, dacă dovedeşte ca se afla în cazurile şi întruneşte condiţiile puse de legile penale, pentru a porni acţiunea penală, va putea depune plângerea spre a fi notată la instanţa de cărţi funciare, care, după ce va hotărî asupra notarii, o va trimite Ministerului public, păstrând un exemplar pentru dosar; cel îndreptăţit va putea inainta plângerea şi direct Ministerului public, sau instanţei penale, care va trimite o copie legalizată instanţei de cărţi funciare, pentru a hotărî asupra notarii plângerii.
Dacă acţiunea penală a fost pornită de Ministerul public, cel îndreptăţit va putea cere notarea ei în temeiul copiei legalizate a rechizitorului introductiv de instanţa, sau în cazurile cînd judecătorul de instrucţie s-a sesizat din oficiu, în temeiul unei asemenea copii de pe ordonanţa de trimitere în judecata.
Notarea se va radia în temeiul copiei legalizate de pe ordonanţa desavarsita de neurmărire, sau de pe hotărîrea desavarsita de achitare, prin care se constata inexistenta faptului imputat.
În cazul cînd plângerea sau acţiunea s-a făcut în termenul prevăzut de art. 37, partea vătămată va putea cere, pe baza hotărîrii desavarsite a instanţei penale prin care s-a declarat nevalabilitatea înscrierii, radierea înscrierii nevalabile, precum şi celor ce s-au făcut după notare, în temeiul acestei înscrieri.
Notarea plângerii sau a acţiunii penale îşi va produce efectul şi în ceea ce priveşte acţiunea în rectificare, dacă instanţa penală s-a pronunţat numai asupra vinovatiei pârâtului sau în cazul cînd se cere radierea inscrierilor făcute înainte de notare în temeiul înscrierii nevalabile.
Acţiunea ce urmează să fie notată se va indrepta la instanţa de carte funciară, alaturandu-se pe lîngă exemplarele cerute, potrivit dreptului comun, un exemplar, care va fi păstrat de această instanţă.
Aceasta după ce a hotărât asupra notarii cererii, va trimite acţiunea la instanţa arătată de parte.
Dacă acţiunea s-a introdus la instanţa de drept comun, partea va putea cere instanţei de carte funciară notarea ei, alăturând o copie legalizată de pe acţiune.
Creditorul va putea cere notarea acţiunii pauliene, dacă dovedeşte printr-un înscris, cu data certa, ca dreptul sau de creanta s-a născut înainte de actul viclean atacat.
Dacă acţiunea nu a fost pornită de-a dreptul la instanţa de carte funciară, creditorul va infatisa şi o copie legalizată de pe acţiune.
Cererea de înscriere se va indrepta la instanţa unde se afla cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.
§ 2. - Persoanele îndreptăţite sa ceara înscrierea
Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de oricine care potrivit înscrisului original, hotărîrii judecătoreşti sau hotărîrii autorităţii administrative, urmează sa strămute, sa constituie, sa modifice, sa dobândească sau sa stinga un drept tabular.
Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
1.de mandatarul general al celui îndrituit;
2.de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.
Creditorul a cărui creanta certa şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărîre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative, va putea cere instanţei de carte funciară, în numele şi în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular, sau radierea unei sarcini.
Debitorul care a plătit valabil creanta ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii.
§ 3. - Forma cererilor
Cererea se va prezenta într-un singur exemplar şi va arata:
1.Instanţa la care se îndreaptă;
2.Numele şi domiciliul celui care a cerut înscrierea, precum şi ale persoanelor cărora încheierea urmează a fi înmânată;
3.Înscrisul în temeiul căruia se cere înscrierea;
4.Înscrierea ce urmează să se facă;
5.Comuna, iar în cazul prevăzut de art. 2, al. 3, şi satul în care se afla imobilul, numărul cărţii funciare, numărul corpului funciar din care face parte, numărul de ordine şi numărul de parcela;
6.Persoanele cărora urmează să se predea înscrisurile originale.
Nearatarea persoanelor cărora urmează a se comunică încheierea sau a se preda înscrisul original nu va împiedica rezolvarea cererii.Tota astfel, se va urma în caz de nearatare a domiciliului acestor persoane.
Cererea va fi primită chiar în cazul cînd ea nu arata decât comuna şi numărul de parcela sau de carte funciară, dacă dreptul ce urmează să fie înscris ori radiat se referă la toate imobilele înscrise într-o carte funciară.
Dacă cererea nu stabileşte felul înscrierii, instanţa va incuviinta, potrivit împrejurărilor, intabularea, înscrierea provizorie sau notarea.
Dacă se cere intabularea, se va putea incuviinta înscrierea provizorie sau notarea; de asemeni dacă se cere înscrierea provizorie se va putea incuviinta notarea.
Dacă nu s-au alăturat la cerere, copiile înscrisului original în temeiul căruia se cere înscrierea şi care urmează a fi păstrate la arhiva instanţei, înscrisul original va fi retinutg pînă ce partea obligată să depună copiile, va prezenta copii conforme sau va plati taxele prevăzute în regulament pentru întocmirea lor.
Dacă înscrisul original în temeiul căruia s-ar putea săvârşi înscrierea, se găseşte la o alta instanţa judecătorească sau la o alta autoritate administrativă, cererea de înscriere, intovarasita de o copie legalizată a înscrisului original, se va nota în cartea funciară.
Înscrisul original va fi cerut din oficiu instanţei judecătoreşti sau autorităţii administrative, sau se va da termen pentru aducerea lui.
Dacă partea nu prezintă în acest termen înscrisul original sau dovada ca a pornit acţiunea pentru înfăţişarea lui, cererea va fi respinsă, radiindu-se totodată notarea ei.
§ 4. - Înregistrarea cererilor
Cererea de înscriere prezentată grefei va primi de îndată un număr de înregistrare, care va fi totodată şi numărul încheierii.
Acest număr se va trece şi în partea cărţii funciare, în care urmează a se face înscrierea.
Conducătorul cărţii funciare va face pe cerere arătare ca din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nici o împiedicare pentru săvîrşirea înscrierii; dacă însă constata vreo piedica, o va arata pe o foaie deosebită, ce se va anexa la cerere.
Cel interesat va putea totodată să prezinte o copie după cererea sa, scutită de timbru, spre a i se trece numărul de înregistrare.
Cererea înregistrată nu mai poate fi modificată sau intregita.
Cererile şi înscrisurile netimbrate sau neîndestulător timbrate, vor fi rezolvate, aplicându-se prin aceeaşi încheiere o amenda de cinci ori mai mare decât taxa datorită. Instanţa va retine înscrisul original pînă la achitarea amenzii cuvenite.
Dacă se înfăţişează la o instanţa de carte funciară un act pentru care nu s-a plătit impozitul proporţional, instanţa va inregistra cererea, însemnând şi neachitarea impozitului în partea cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea. Instanţa va respinge cererea, radiind insemnarea dacă nu se aduce dovada achitării impozitului în termen de 15 zile de la înregistrare.
Cererea pentru notarea unei acţiuni va fi respinsă dacă nu au fost achitate taxele de timbru şi impozitul proporţional datorit pentru acţiune.
§ 5. - Rezolvarea cererilor
Instanţa de carte funciară va cerceta dacă faţă de arătările cuprinse în cartea funciară cererea poate fi încuviinţată în temeiul înscrisurilor prezentate.
Părţile vor fi citate numai în cazurile prevăzute de lege.
Cererea poate fi încuviinţată în întregime sau în parte.
Dacă lipsurile constatate din oficiul nu împiedica încuviinţarea cererii, ea va fi admisă, dispunandu-se totodată şi întregirea lor.
Încheierea prin care se admite cererea va arata:
1.Înscrisul pe care se intemeieaza;
2.Felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie ori notare;
3.Determinarea exactă a dreptului sau faptului ce se înscrie;
4.Modalităţile drepturilor înscrise;
5.Comuna şi eventual satul, în care se afla imobilul, numărul cărţii funciare, numărul corpului funciar din care face parte, numărul de ordine şi numărul de parcela;
6.Persoanele în folosul şi împotriva cărora se săvârşeşte înscrierea;
7.Persoanele cărora urmează să se predea înscrisurile originale;
8.Persoanele cărora urmează să se facă comunicarea;
9.Dacă va fi locul, dreptul de ipoteca legală.
Înscrierea în cartea funciară va cuprinde:
1.Ziua, luna, anul şi numărul de înregistrare a cererii în temeiul căreia se face înscrierea;
2.Înscrisul pe care se întemeiază;
3.Determinarea faptului sau dreptului ce se înscrie, precum şi a modalităţilor lui; înscrierea se va putea completa cu trimitere la înscrisul doveditor, cu arătarea de va fi nevoie, a unor anume părţi din acestea;
4.Arătarea lucrului nemişcător ori a dreptului la care se referă înscrierea. Dacă înscrierea se referă la o alta înscriere anterioară, se va arata şi numărul de ordine al acestuia;
5.Persoanele în folosul cărora se săvârşeşte înscrierea.
În caztul cînd instanţa de carte funciară admite cererea, se va face menţiunea pe înscrisul original despre desăvârşirea înscrierii, indicandu-se atît partea cărţii funciare în care s-a făcut înscrierea cat şi numărul de ordine al înscrierii.
Încheierea prin care cererea este respinsă va fi motivată.
Respingerea se va nota în cartea funciară, arătându-se numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic care a făcut obiectul cererii, precum şi bunul nemişcător asupra căruia urma să se facă înscrierea; notarea nu se va săvârşi dacă nu pot face aceste arătări.
Încheierea instanţei de carte funciară se va comunică celui care a cerut înscrierea, precum şi persoanelor care potrivit aratarilor din cartea funciară sînt interesate.
§ 6. - Căile de atac
Apelul împotriva încheierilor instanţei de carte funciară se va face în temren de 15 zile de la comunicare şi se va judeca de tribunal.
Cel care a cerut înscrierea nu va putea invoca în apel dovezi noi.
Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea sentinţei şi se va judeca de către Curtea de Casaţie.
Apelul şi recursul se vor depune la instanţa care a dat hotărîrea atacată; tribunalul va înştiinţa din oficiu instanţa de carte funciară despre introducerea sau neintroducerea în termen a recursului.
Apelul şi recursul se vor nota din oficiu în cartea funciară, notarea apelului se va radia dacă nu s-a făcut recurs în termen.
Curtea de Casaţie va judeca în fond, fără trimitere.
În cazul rerspingerii, notarea recursului se va radia din oficiu.
Hotărîrea instanţei de apel sau de casare va fi trimisa din oficiu instanţei de carte funciară, care o va inmana părţilor.
Înscrierea facuta în temeiul hotărîrii instanţei de apel, ori de casare îşi va produce efectele de la înregistrarea cererii la instanţa de carte funciară.
Cererea de înscrierea se va indrepta judecătoriei în circumscriptiunea căreia este aşezat imobilul.
Judecătoria, prin încheiere, va emite o somaţiune care se va afişa la judecătorie, la primăria comunei unde se afla aşezat imobilul şi se va publică într-unul din ziarele mai răspândite din Capitala.
Publicarea în ziar va fi înlocuită pentru fondurile rurale mai mici de 5 ha, prin bătăi de toba, făcute în 2 duminici succesive.
Îndeplinirea acestor formalităţi se va constata prin proces-verbal întocmit, în cazul prevăzut la al. 2, de către grefier, iar în cazul prevăzut la al. 3, de către primar. Procesul-verbal se va inainta fără intarzierre judecătoriei.
Prin somaţiune cei interesaţi vor fi invitaţi să facă opoziţiune, cunoscînd ca în termen de 1 luna de la cea din urma din aceste publicaţiuni, judecătoria va pasi la judecarea pricinii.
Dacă nu s-a făcut opoziţiune, judecătoria se va pronunţa printr-o încheiere, în cazul contrar opoziţiunea se va judeca de către instanţa competenţa, după dreptul comun. Dacă această instanţă ar fi tribunalul, judecătoria îi va trimite din oficiu dosarul pricinii.
În ambele cazuri, instanţa va cerceta dacă sînt îndeplinite cerinţele art. 28.
Reclamantul va putea cere înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat în temeiul hotărîrii judecătoreşti, de prima instanţa sau a încheierii prin care s-a admis cererea.
Justificarea se va face prin hotărîre judecătorească desavarsita.
Instanţa de carte funciară nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului, dacă acesta a fost intabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei alte persoane, chiar după împlinirea termenului de uzucapiune; în cazul cînd s-ar fi făcut numai o notare, instanţa va dispune înscrierea dreptului, fără ca înscrierea să fie opozabilă celui care a cerut notarea.
Cererea proprietarului privitoare la alipirea sau dezlipirea unui imobil, înscris în cartea funciară, va trebui sa arate numărul parcelei care face obiectul cererii.
În cazul cînd parcela urmează să fie despartita, se va alătură la cerere şi o schita de plan, după care se va retine o copie pentru arhiva.
Înscrisul original pe care se întemeiază cererea va trebui sa îndeplinească condiţiunile cerute prin intabularea dreptului de proprietate.
Schita de plan va trebui să fie întocmită şi semnată de o persoană autorizata, prin regulamentul legii de faţa.
Schita de plan va fi semnată de părţi şi va cuprinde: data cînd a fost întocmită, parcela ce urmează să fie despartita, întinderea şi numele parcelelor constituite prin despartire, numele persoanelor asupra cărora aceste din urma parcele urmează să fie transcise sau reinscrise.
Dacă schita nu îndeplineşte condiţiunile legii, instanţa de carte funciară o va restitui, dând părţilor un termen, care nu va putea depăşi 15 zile şi nici a fi mai scurt de 8 zile, pentru a depune o schita întocmită potrivit prevederilor legale; ea va respinge cererea dacă schita nu a fost depusa în acest termen, sau dacă schita depusa nu întruneşte cerinţele legii.
Ori de câte ori se face o cerere de alipire sau dezlipire, persoanele interesate, potrivit cuprinsului cărţii funciare, vor fi citate spre a prezenta obiectiunile lor, afară de cazul cînd se prezintă în scris consimţămîntul acestora.
Dezlipirea unei parcele sau a unei pati dintr-o parcela, ce face parte dintr-un corp funciar, se face, în lipsa unei convenţiuni contrare, împreună cu sarcinile ce grevează imobilul.
Dacă creditorii ipotecari consimt, atît la dezlipirea unei parcele sau a unei părţi de parcela dintr-un corp funciar, cat şi la alipirea ei la altul, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează imobilul la care s-a făcut alipirea.
În toate cazurile, ipotecile se vor înscrie ca ipoteci colective; înscrierea lor va fi scutită de taxe.
Dezlipirea unei parcele dintr-o carte funciară şi reînscrierea ei în aceeaşi carte funciară, se va face în temeiul aceleieasi cereri.
Dacă aceste lucrări urmează să fie făcute în cărţile funciare a doua instanţe diferite, cererea se va inainta instanţei competente pentru a ordonă dezlipirea.
Cînd nimic nu împiedica încuviinţarea deslipirii, cererea se va nota în cartea funciară şi se va trimite cu menţiunea notarii celeilalte instanţe spre înscrierea.
Înscrierile ce se vor face, după notarea cererii de transcriere asupra părţii notate pentru transcriere, vor avea efect numai în cazul cînd nu se încuviinţează înscrierea parcelei în noua carte funciară.
instanţa căreia i se transmite cererea , dacă nu este vreo împiedicare, va săvârşi înscrierea, comunicând încheierea de înscriere primei instanţe; aceasta va executa dezlipirea arătând cartea funciară în care s-a trecut imobilul transcris. Încheierea de dezlipire se va comunică şi părţilor interesate potrivit aratarilor cărţii funciare.
De asemeni această instanţă va trimite instanţei cărţii funciare principale încheierea sa de transcriere, dacă asupra parcelei transcrise erau ipoteic colective.
Dacă instanţa de trimitere nu încuviinţează cererea de înscriere, va trimite instanţei competente de a dispune transcrierea copie de pe încheiere, spre a fi comunicată persoanelor interesate, dacă la data comunicării nu s-a făcut apel în termen, notarea cererii de transcriere se va radia din oficiu.
După săvîrşirea transcrierii, cererea cu înscrisurile privitoare se va trimite instanţei cărţii funciare în care s-a înscris imobilul.
Dacă înscrierile privesc şi alte imobile, instanţa de carte funciară va comunică, cu scutire de taxe, copii legalizate de pe acestea.
Comunicarea încheierilor instanţei de carte funciară se va face din oficiu, potrivit dispoziţiunilor codului de procedura civilă privitoare la prima citare în cauzele contencioase.
Încheierile se vor inmana celui îndrituit, reprezentantului sau lega sau celul anume împuternicit pentru aceasta.
Titlul cărţii funciare va cuprinde: numărul cărţii şi numele comunei în care se găseşte imobilul.
Dacă subsolul alcătuieşte o proprietate miniera deosebită, se va arata acest lucru în titlu, menţionându-se parcelele referitoare şi făcându-se trimitere la cartea miniera, la cadastrul minier, ori, în lipsa, la orice altă dată menita a identifica proprietatea miniera.
Titlul cărţii funciarea dreptului de superficie va cuprinde şi menţiunea acestui drept.
Partea I a cărţii funciare va arata numărul de ordine şi cel topografic al fiecărei parcele, felul de cultura ori folosinţă, locul de aserzare, întinderea şi venitul impozabil; ea va avea şi o rubrica pentru observatiuni.
1.Numele şi prenumele proprietarului, arătându-se după putinta datele necesare pentru identificarea lui;
2.Faptele, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile tabulare înscrise în aceasta parte;
3.Sechestrul, urarirea imobilului sau a veniturilor sale;
4.Arătarea oricărei modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în aceasta parte.
Partea a III-a, va avea 4 rubrici: număr de ordine, înscrieri, suma creanţei şi observatiuni.
Orice modificare materială privitoare la imobil, precum şi felul de folosinţă orui de cultura, se va arata la descrierea imobilului.
Modificările săvîrşite prin alipire, dezlipire, reinscriere şi transcriere, se vor arata, atît în partea I, cu numărul de ordine ce urmează, numărul parcelei fiind vechiul ei număr urmat de indicele de pe plan.
Parcelele care se unesc se vor sublinia, reinscriindu-se unite, ca ultima parcela în partea I, cu numărul de oridine ce urmează, numărul nou de parcela fiind format din alaturarea vechilor numere.
Transcrierea unei parcele în alta carte funciară se va arata prin sublinierea înscrierii parcelei în vechea carte funciară.
Modificările se vor arata în partea a II-a, cu indicarea înscrisurilor în temeiul cărora s-au săvârşit, iar în partea I, în dreptul parcelelor subliniate, precum şi a celor nou înscrise; se va arata în rubrica observatiuni numărul de ordine al înscrierii săvîrşite în partea a II-a.
Orice schimbare adusă vreunei înscrieri în cartea funciară, se va arata prin sublinirea vechii înscrieri şi prin trecerea în rubrica de observatiuni a numărului de ordine sub care s-a săvârşit noua înscriere.
Justificarea unei înscrieri provizorii se va arata prin trecerea în rubrica de observatiuni a numărului de ordine sub care ea a fost săvîrşită.
Unirea mai multor parcele într-un singur corp funciar, se va arata printr-un număr român, după care va urma arătarea parcelelor. În cazul cînd se înscrie fără sea se alipeasca la un corp funciar o noua parcela, în aceeaşi carte funciară, se va pune semnul crucii după ultimul corp funciar înscris; fiecare parcela după semnul crucii va fi socotită ca un corp funciar independent.
Legea de faţa va intra în vigoare în Transilvania şi Bucovina, o dată cu codul civil unificat, iar în Vechiul regat şi Basarabia, potrivit dispoziţiunilor ce urmează:
Comunele unde urmează să se facă lucrările de întocmire ale cărţilor funciare, se vor arata printr-un jurnal al Consiliului de miniştri, dat asupra raportului Ministerului Justiţiei şi cu avizul Ministerului de Domenii şi Agricultura, publicat în Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele mai răspândite din Capitala.
Lucrările pentru întocmirea cărţilor funciare se compun din:
1.Lucrările judecătoreşti;
2.Lucrările pentru individualizarea imobilelor;
3.Coordonarea lucrărilor judecătoreşti cu masuratoarea parcelara, precum şi întocmirea cărţilor funciare provizorii;
4.Completarea şi verificarea cărţilor funciare provizorii;
5.Rectificarea inscrierilor făcute în cărţile funciare.
Ministerul Justiţiei poate da delegaţie magistraţilor, conducătorilor de cărţi funciare sau ajutorilor lor, precum şi grefierilor, sa strângă din registrele de publicitate şi din dosarele instanţelor judecătoreşti datele privitoare la drepturile ce au de obiect imobilele precum şi la capacitatea de a dispune asupra lor.
În acelaşi scop, Ministerul Justiţiei va putea angaja avocaţi precum şi magistraţi, conducatori de cărţi funciare sau grefieri pensionaţi.
De asemeni, Ministerul de Justiţie va putea angaja personalul de birou şi de serviciu necesar.
În termenul arătat prin jurnalul Consiliului de Miniştri, prin care s-a dispus începerea lucrărilor de întocmire ale cărţilor funciare, primăria va alcătui un tablou al celor care poseda ca proprietari, cu arătarea imobilelor, care vor fi individualizate prin vecinătăţi sau prin orice alte date.
Se va arata după putinta:
1.Dacă posesorul este capabil ori nu;
2.Reprezentanţii legali ai posesorilor incapabili;
3.Dacă imobilul formează obiectul unei proprietăţi indivize sau proprietăţi individuale pe etaje ori apartamente.
dacă serviciul primăriei poseda harti, schite de plan despre imobilele în comuna, se va anexa la acest tablou câte o copie certificată conform cu originalul de către şeful serviciului cadastral.
Tabloul alcătuit va fi pus spre vedere timp de 15 zile, în care termen cei interesaţi vor putea face observaţiunile lor verbale sau în scris în faţa primarului sau delegatului sau, care va fi dator sa întocmească procese-verbale despre observaţiunile făcute.
§ 2. - Masuratoarea parcelarii
Lucrările tehnice de măsurătoare parcelara se vor executaa de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin Direcţiunea Cadastrului, urmandu-se dispoziţiunile legii nr. 93 din 20 aprilie 1933, care nu contravin legii de faţa.
În vederea întocmirii cărţilor funciare, un program anual de lucrări va fi alcătuit de către Ministerul Justiţiei, de acord cu Ministerul de Agricultura şi Domenii.
Pentru a putea grăbi introducerea cărţilor funciare, Ministerul Justiţiei va putea dispune, în cadrul programului de lucrări prevăzut mai sus, ca Direcţiunea Cadastrului sa proceadă la comunele unde lucrările de geodezie nu sînt executate, la lucrările de măsurătoare parcelara, urand ca încadrarea lor în canevasul geodezic să se facă ulterior.
Lucrările de măsurătoare parcelara sau de geodezie executate de alte autorităţi vor putea fi folosite.
Dacă municipiile vor face pe teritoriul lor lucrări tehnice de măsurătoare parcelara, ele vor fi făcute în conformitate cu normele stabilite în instrucţiunile tehnice ale Directiunii Cadastrului din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi vor fi supuse controlului acestui minister.
Inginerul, delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, va comunică primăriei începerea operaţiunilor tehnice, cu cel puţin 30 de zile înainte.
primarul va înştiinţa prin afişare şi prin mijloace de publicitate obişnuite în comuna, pe posesorii terenurilor, să se prezinte în persoana sau prin mandatarii lor, pentru a da lămuririle privitoare la identificare şi hotarele nemişcătoare ce poseda.
Înainte de începerea lucrărilor de măsurătoare parcelara, autorităţile comunale vor fixa prin semne vizibile şi trinice drumurile de exploatare şi de hotare, iar posesorii vor fixa prin semne vizibile, hotarele imobilelor ce poseda.
Comunele vor pune la dispoziţia delegaţilor şi comisiunilor în mod gratuit birourile necesare, asigurându-le posibilitatea de a lucra.
Inginerul delegat asistat de doi delegaţi ai primăriei, ascultând pe cei interesaţi va proceda la:
1.Identificarea, măsurarea şi delimitarea imobilelor din comuna care face obiectul posesiunilor;
2.Constatarea acordului posesorilor invecinati asupra hotarelor;
3.Consemnarea şi precizarea portiunilor litigioase, dacă se ivesc neintelegeri între posesorii invecinati; în cazul unor astfel de neintelegeri, inginerul delegat va fixa provizoriu, potrivit aratarilor părţilor, amândouă hotarele suprafeţei litigioase;
4.Stabilirea felului de folosinţă sau de cultura a fiecărei parcele;
5.Aşezarea semnelor de hotar ale imobilelor;
6.Întocmirea schitelor şi planului parcelar al comunei, a repertoriului alfabetic al posesorilor, precum şi a celui topografic al parcelelor.
Cetele de moşneni vor fi înscrise în repertoriul alfabetic cu denumirea lor colectivă, totodată se va alcătui un tablou, potrivit hotărârilor judecătoreşti şi a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor care împreună alcătuiesc colectivitatea, arătându-se, pe cat se poate în dreptul fiecărui devălmaş şi partea ce i se cuvine.
Acest tablou se va alătură repertoriului alfabetic din care va face parte integrantă.
Dacă persoanele care alcătuiesc colectivitatea poseda imobilul în părţi divizate, aceasta se va nota de asemenea în tablou.
§ 3. - Verificarea şi receptionarea lucrărilor
După terminarea masuratorii parcelare, într-o comuna sau într-o parte a ei, inginerul delegat va depune planurile întocmite la primărie, care vas aduce aceasta la cunoştinţa locuitorilor prin mijloacele de publicitate obişnuite în comuna, pentru ca cei interesaţi să poată cere rectificarea planurilor.
În acest scop, locuitorii îşi vor putea depune plângerile pînă la săvîrşirea verificării prevăzute în art. 160 vacare va putea avea loc numai după trecerea unui termen de 15 zile de la publicare.
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va dispune printr-un inginer inspector, verificarea lucrărilor tehnice de măsurătoare executate de inginerul delegat, care va cerceta plângerile făcute.
Aceasta verificare se va putea face şi înainte de terminarea lucrărilor într-o comuna, în măsura în care inginerul le-a terminat într-o parte a acesteia.
Cu acest prilej, inginerul delegat împreună cu inspectorul verificator, asistaţi fiind de delegaţii primăriei, vor proceda la rectificarea planurilor, dacă plângerile sînt întemeiate.
Despre toate lucrările prevăzute la art. 151 - 152, 155 - 157, 159 - 160, se vor încheia procese-verbale.
După verificarea lucrărilor de măsurătoare parcelara într-un teritoriu cadastral, inginerul delegat va depune directiunii cadastrului întreg dosarul cu planurile şi actele lucrărilor, care va înştiinţa despre aceasta Ministerul Justiţiei.
Direcţiunea cadastrului la îndrumarea Ministerului Justiţiei, va inainta judecătoriei respective în copii certificate registrul cadastral funciar, repertoriile, planurile cadastrale, procesele-verbale, precum şi schiţele referitoare la litigiile privind limitele proprietăţilor invecinate, constatate cu ocaziunea masuratorii.
După terminarea licrarilor mai sus prevăzute, Ministerul Justiţiei prin decizie ministerială va stabili data cînd vor începe în comuna lucrările de coordonare, pentru întocmirea cărţilor funciare provizorii.
Deciziunea se va publică în Monitorul Oficial, într-un ziar mai răspândit din comuna, judeţ sau capitala tarii, precum şi prin afişarea la primăria comunei.
Pentru săvîrşirea lucrărilor, Ministerul Justiţiei va delega un judecător, care va fi ajutat de un secretar numit dintre persoanele arătate la art. 151, de un inginer delegat de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, precum şi de un delegat la primăriei.
Posesorii imobilelor, precum şi cei care ar pretinde drepturi asupra acestora, vor fi înştiinţaţi, prin mijloacele de publicitate obişnuite în comuna,să se înfăţişeze la primărie, în zilele stabilite de judecătorul delegat cu inscriosurile privitoare la drepturile lor.
Judecătorul delega va proceda la următoarele lucrări:
1.Va examina actele cu privire la identificarea imobilelor, întocmind un tablou de schimbările de posesiune intervenite de la alcătuirea lor pînă la zi;
2.Va stabili parcelele de teren care vor fi întrunite în corpuri funciare;
3.Va stabili drepturile de proprietate, coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente, restrangerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune, sarcinile reale ce grevează locul nemişcător, precum şi orice fapt sau raport juridic ce urmează notate.
Despre cercetările şi constatările sale, judecătorul va încheia procese-vebale, semnate şi de cei interesaţi.
După terminarea cercetărilor şi verificărilor, judecătorul delegat va întocmi, potrivit legii de faţa, cărţile funciare provizorii.
Cel care poseda cu titlu de proprietar, va fi înscris ca proprietar, afară numai dacă dreptul sau fiind contestat, judecătorul constata din datele strânse cu prilejul lucrărilor pregătitoare sau din înscrisurile înfăţişate de părţile interesate, ca o altă persoană urmeazasa fie înscrisă.
Orice imobil care, prin natura sa ori prin scopul economic urmărit de proprietar, alcătuiesc o unitate economică, va constitui un corp funciar, dacă proprietarul nu voieşte altfel.
corpul funciar va fi alcătuit la cererea proprietarului din mai multe imobilece-i aparţin, afară numai dacă sînt supuse unor sarcini care nu pot greva separat parcelele unui corp funciar.
Dacă într-un registru de mutaţiuni sau din actele înfăţişate de părţi rezultă ca imobilul este proprietatea indiviză a doua sau mai multe persoane, însă aceşti coproprietari se găsesc în fapt în posesiunea unor părţi deosebite, coproprietarii de comun acord vor putea cere ca din parcelele ce sînt în posesia fiecăruia să se formeze câte un imobil deosebit, înscriindu-se într-o carte funciară separată sau alipindu-se , la cerere, unui coparp funciar înscris pe numele aceleiaşi persoane în cartea funciară comuna.
Cărţile funciare provizorii se vor întocmi în doua exemplare.
Un exemplar împreună cu procesele-verbale şi cu actele de măsurătoare, vor fi depuse la judecătorie, iar la al doilea exemplar la primărie, pentru ca părţile să poată lua cunoştinţa despre înscrierile făcute.
Judecătoria, primind actele, va invita arin ordonanţa publicată în Monitorul Oficial, într-un ziar mai răspândit din comuna, judeţ sau capitala tarii, precum şi prin afişarea la primărie, pe toţi cei interesaţi să-şi facă obiectiunile motivate cu privire la înscrierile făcute în cărţile funciare provizorii, într-un termen de 3 luni de la data afişării în comuna, judecătoria apreciind va putea prelungi termenul cu încă o luna.
primăria, prin toate mijloacele de publicitate obişnuite în localitatea, va înştiinţa pe ce i interesaţi de cuprinsul ordonanţei judecătoreşti.
După împlinirea termenului, judecătorul de cărţi funciare, va proceda la examinarea memoriilor depuse, putând merge la faţa locului.
Obiectiunile contra inscrierilor în cărţi funciare provizorii vor putea fi făcute atît în scris la judecătorie sau primărie, cat şi verbal în faţa judecătorului, care la va consemna într-un proces-verbal. Primăria va înaintea judecătoriei reclamatiunile părţilor cu toate anexele.
Completarea sau îndreptarea datelor cuprinse în cărţile funciare provizorii nu se va putea dispune decât după ascultarea părţilor.
După săvîrşirea acestor lucruri se vor întocmi proiectele de cărţi funciare.
Proiectele cărţilor funciare, dimpreuna cu toate înscrisurile referitoare, vor fi înaintate comisiunii de control de pe lîngă tribunal, compusa dintr-un judecător delegat de primul preşedinte, asistat de doi delegaţi ai Ministerului de Justiţie, din care, unul va fi conducător de carte funciară, iar celălalt va fi numitdintre persoanele arătate la art. 150.
Comisiunea va examina dacă s-a procedat legal la întocmirea cărţilor funciare şi întrucât va constata lipsuri sau erori, va proceda la înlăturarea lor, după ascultarea părţilor interesate.
După săvîrşirea lucrărilor privitoare la o comuna, Comisiunea va înştiinţa Ministerul Justiţiei, care va declara prin decizie ministerială publicată în Monitorul Oficial şi afişată la priarie şi judecătorie, proiectele de cărţi funciare drept cărţi funciare legale, ale comunei şi va dispune începerea procedurii de rectificare.
Primăria va aduce la cunoştinţa locuitorilor decizia ministerială, prin toate mijloacele de publicitate obişnuite în comuna.
Deciziunea ministerială va arata teritoriul pentru care s-au întocmit cărţile funciare, circumscripţiile judecătoreşti, locul unde cărţile funciare vor putea fi cercetate de cei interesaţi li data de la care acestea sînt declarate cărţi funciare legale.
Deciziunea va mai face cunoscut ca, începînd de la ziua arătată drepturile de proprietate , de ipoteca sau alte drepturi reale asupra imobilelor, se vor putea constitui, dobândi, margini, stramuta sau stinge numai potrivit dispoziţiunilor legii de faţa.
Deciziunea va mai cuprinde: somatiunea de a face în termen de trei luni de la data procesului-verbal, constatând săvîrşirea publicităţii în comuna, declaraţiunile arătate în articolul următor, va indica instanţa la care se vor depune declaraţiunile şi va arata ca declaraţiunile sau contestaţiunile făcute după trecerea acestui termen, nu vor fi opozabile terţelor persoane, care au dobîndit cu buna credinţa prin act juridic cu titlu oneros, drepturi reale, întemeindu-se pe cuprinsul noilor cărţi funciare.
Procesul-verbal constatând săvîrşirea publicităţii în comuna va fi deindata înaintat judecătoriei.
Vor fi somate a face declaraţiuni:
1.Persoanele care avînd un drept cîştigat, înainte de ziua cînd cărţile funciare au fost declarate legale, ar pretinde o modificare a înscrierii privitoare la proprietate, fără osebire dacă acea modificare ar trebui să se facă prin dezlipirea, alipirea sau transcrierea, prin schimbarea caracterizarii imobilelor sau în alt mod.
2.Persoanele care, înainte de ziua cînd cărţile funciare au fost declarate legale, dobândind drepturi reale asupra imobilului altuia, ar cere înscrierea acestor drepturi sau modificarea ori radierea unei înscrieri care, prin existenta sau rangul ei, îi vătăma.
Declaraţiunile făcute potrivit dispoziţiunii de mai sus va arata rangul dreptului pretins, corpul funciar asupra căruia urmează să se facă înscrierea, precum şi temeiul juridic pe care se sprijină dreptul sau rangul pretins; înscrierile doveditoare se vor alătură sau se vor arata unde sînt depuse.
Declaraţiunea de mai sus va trebui să fie facuta şi în cazul cînd dreptul supus declaratiunii se invedereaza din registrul proprietăţii, din registrul de transcripţiuni sau inscriptiuni, din registrul foilor dotale sau de urmărire, ori dintr-o hotărîre judecătorească sau dacă partea a introdus la o instanţa o cerere privitoare la acel drept.
Decizia va trebui sa menţioneze expres aceasta din urma dispoziţiune.
Declaraţiunea facuta potrivit art. 176 va fi notată, iar judecatoira va ordonă din oficiu dezbaterea, citând atît persoanele împotriva cărora s-a făcut declaraţiunea, cat şi cele care, potrivit cuprinsului cărţii funciare, sînt interesate.
Dacă părţile nu ajung la un acord, instanţa va îndrumă la proces partea care, potrivit dreptului comun. are sarcina dovezii, statornicind în acest scop un termen care se va socoti din ziua în care hotărîrea a rămas desavarsita.
Termenul nu va putea fi mai mic de 15 zile şi nici mai mare de doua luni.
Dacă cel înscris în cartea funciară a fost indrumat la proces şi n-a pornit acţiunea în termenul statornicit sau dacă actiujnea i-a fost respinsă prin hotărîre desavarsita, înscrierea se va radia sau modifica, după cum s-a constatat existenta sau numai rangul dreptului, iar cartea funciară va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul ce a făcut obiectul litigiului.
Dacă contestatorul fiind indrumat la proces n-a pornit acţiunea în termenul fixat sau dacă acţiunea i-a fost respinsă prin hotărîre desavarsita, notarea acţiunii va fi radiată, iar cartea funciară va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul contestat.
Extractele de pe cărţile funciare, eliberate în cursul procedurii de rectificare, vor face arătare specială despre înscrierile care sînt contestate.
Căile de atît împotriva hotărârilor judecătoreşti, pronunţate în procedura de rectificare, vor fi cele statornicite în dreptul comun, afară de cazul prevăzut de art. 178, cînd hotărîrea se va da cu dreptul de recurs la tribunal.
După terminarea procedurii cu rectificare, cărţi funciare ale aceleiaşi comune vor primi numărul lor de ordine definitiv şi vor alcătui registrul funciar al comunei, sau în cazul prevăzut de art. 2, registrele funciare ale satelor.
Paginile fiecărei cărţi funciare vor fi numerotate şi parafate de judecătorul însărcinat cu conducerea instanţei de carte funciară.
Dacă paginile unei cărţi funciare ar fi neîndestulătoare, judecătorul va putea dispune, fie adaugirea de noi pagini, fie deschiderea unei noi cărţi funciare; el nu va putea dispune adaugirea, dacă proprietarul cere deschiderea unei noi cărţi funciare.
În cazul adaugirii unei noi pagini, judecătorul va face o noua numerotare, potrivitr dispoziţiunilor mai sus arătate, certificând atît pe pagina adaugita, cat şi pe ultima pagina operaţiunea săvîrşită.
În cazul deschiderii unei noi cărţi funciare, nu se vor transcrie decât înscrierile ce sînt încă valabile.
Dosarele privitoare la întocmirea cărţilor funciare se vor păstra în aerhiva instanţei competwente pentru ţinerea acestor cărţi.
Dispoziţiunile procedurii pentru întocmirea cărţilor funciare se vor aplica prin asemănare şi în cazul cînd o carte funciară urmează să fie completată prin înscrierea unui imobil, care nu este încă înscris în nici o carte funciară, precum şi în cazul cînd o carte funciară sau o parte urmează să fie reconstruita, dacă s-a dispus sau a devenit nefolosit.
Dacă s-a constatat ca o carte funciară în întregime sau o parte însemnată a ei este cu totul obscura din cauza numeroaselor schimbări ivite, fie în cuprinsul imobilelor, fie în persoana proprietarilor sau pentru orice alta cauza, Ministerul Justiţiei în urma raportului instanţei funciare şi după avizul prealabil al tribunalului component, va putea sa ordone chiar o noua întocmire a cărţii funciare, aplicându-se în acest caz dispoziţiunile legii de faţa.
Prin hotărîre desavarsita se va înţelege în cuprinsul legii de faţa, hotărîrea care nu mai poate fi atacată nici pe calea recursului.
Pentru întocmirea şi ţinerea cărţilor funciare se înfiinţează, în măsura nevoilor, pe lîngă judecătoriile din circumscriptiunile Curţilor de Apel: Bucureşti, Chişinău, Constanta, Craiova, Galaţi şi iaşi, câte o secţiune de carte funciară, condusă de către un judecător, un conducător de carte funciară, un ajutor al acestuia, precum şi din personalul necesar.
La judecătoriile cu mai mulţi judecători, şeful judecătoriei va desemna la sfîrşitul fiecărui an, judecătorul însărcinat cu conducerea instanţei de carte funciară.
În comunele unde sînt mai multe judecătorii, Ministerul Justiţiei va desemna judecătoria pentru care va funcţiona ca instanţa de carte funciară pentru întreaga comuna.
Pentru ţinerea la zi a planurilor cadastrale, se va înfiinţa un serviciu tehnic de evidenta cadastrala.
Modul de organizare şi funcţionare al acestor servicii se va fixa printr-un regulament.
Consiliul Cărţilor Funciare prevăzut la art. 6 din legea pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funciare va avea de la promulgarea legii de faţa următoarea compunere: un consilier al Curţii de Casaţie şi Justiţie, ales în secţiunile unite ale acestei Curţi, un membru al Consiliului Legislativ, ales în secţiunile unite ale acestui Consiliu, un delegat la Ministerului de Agricultura şi Domenii şi trei delegaţi ai Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei face parte de drept din acest consiliu şi este preşedintele lui.
Sînt scutite de taxa timbrului toate actele procedurale şi înscrisurile folosite de cei interesaţi la întocmirea şi rectificarea cărţilor funciare, pînă la rămânerea lor definitivă.
Taxele şi amenzile prevăzute prin legea de faţa vor putea fi urmărite potrivit legii de urarire a veniturilor publice.
Ministerul Justiţiei va întocmi regulamentele necesare pentru aplicarea legii de faţa.
Articolele 2, 3, 5, 35, 36 inclusiv şi 69 ale Legii nr. 93 din 20 aprilie 1933, precum şi orice dispoziţiuni contrarii legii de faţa sînt şi rămîn abrogate, în măsura intrării în vigoare a prezentei legi.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.