Decizie nr. 1.595 din 14 decembrie 2011

Curtea Constituţională a fost sesizată de Preşedintele României, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.

La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, cererea de reexaminare asupra Legii pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, formulată de Preşedintele României, fişa proiectului de lege, raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital privind cererea de reexaminare a legii, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport asupra cererii de reexaminare a legii care înlocuieşte forma nr. 29/282 depusă în data de 24 noiembrie 2010, precum şi dezbaterile din 7 iunie 2011 din cadrul Camerei Deputaţilor asupra cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României.

Sesizarea a fost trimisă Curţii Constituţionale prin adresa nr. 2.243 din 25 noiembrie 2011 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.412A/2011.

Prin această sesizare, Preşedintele României solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstituţionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constituţionale ale art. 76 alin. (1) şi art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece legea nu a fost supusă votului plenului Senatului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.

Preşedintele Senatului, prin Adresa nr. I 831 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.926 din 13 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/5699 din 28 noiembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.526 din 28 noiembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 "nu este conformă prevederilor art. 73-79 din Constituţie". În acest sens, arată că Legea învăţământului nr. 84/1995 fiind abrogată, "atrage inexistenţa Legii de completare a ei", potrivit principiului accesorium sequitur principalae.

Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6893 din 6 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.870 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază, în esenţă, că legea atacată afectează principiile consacrate prin prevederile constituţionale ale art. 15 - neretroactivitatea legii - şi art. 61 - bicameralismul. De asemenea, arată că "Legea învăţământului nr. 84/1995 a fost abrogată expres direct", ceea ce ar putea ridica "problema vizând semnificaţia juridică a unei intervenţii normative asupra unei legi eliminate din fondul activ al legislaţiei, [...] cu consecinţe extrem de grave şi sensibile".

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României.

Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995.

Prevederile constituţionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:

–Art. 76 alin. (1): "Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.";

–Art. 77 alin. (3): "Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea."

Prin criticile formulate sunt vizate doar aspecte ce ţin de constituţionalitate extrinsecă, autorul sesizării atacând procedura de adoptare a legii care, cu toate că reglementează relaţii sociale din domeniul legii organice, nu a fost supusă votului plenului Senatului.

Trecând la examinarea criticilor formulate, Curtea reţine că Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin dispoziţiile art. 361 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

Un text de lege care face trimitere la o normă ce nu mai este în vigoare este şi el, evident, implicit abrogat.

În speţă, legea criticată, prin care se doreşte să se intervină asupra unui act normativ abrogat, lege nepromulgată încă, având ca obiect dispoziţii de lege inexistente, contravine dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază".

În aceste condiţii, sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată, Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 înfrângând prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), care consacră principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

Constatarea existenţei acestui fine de neconstituţionalitate lipseşte de utilitate examinarea celorlalte critici formulate.

Pentru considerentele expuse, sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 este întemeiată.

În temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman